scoala si comunitatea...2020/01/02 · •aplicatie! identificati principalele obstacole care se...

FORMAREA DE CONSILIERI ŞI ASISTENŢI SUPORT PENTRU

IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE DESCENTRALIZARE A

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR

POSDRU1/1.1/S8/ Cod proiect 4554

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial

Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

SCOALA SI COMUNITATEA

Conf. univ. dr. Maria Liana Lacatus







Parteneri comunitari

• Şcoala

• Părinţii

• Autorităţile locale

• Poliţia (unităţile de menţinere a liniştii şi ordinii publice)

• Agenţii economici

• Biserica

• Unităţile sanitare

• Organizaţiile nonguvernamentale

• Cetăţenii







ŞCOALA ŞI FAMILIA







ŞCOALA ŞI FAMILIA

• Familia reprezintă principalul factor al parteneriatului şcoală – comunitate locală.

• Pe de o parte familia este un factor de educaţie informală, pe de altă parte aceasta are obligaţii şi drepturi care decurg din statutul de elevi al copiilor ei în sistemul formal de educaţie.







Fenomene sociale care influenţează evoluţia familiei şi parteneriatul şcoală – familie

• Natalitatea

• Divorţialitatea

• Migraţia forţei de muncă

• Aplicaţie!

• Identificaţi şi explicaţi cum influenţează alte fenomene sociale relaţia şcoală – familie.







Forme de organizare ale relaţiei şcoală – familie

Cele mai frecvente forme de organizare a acestei relaţii sunt:

• Şedinţele cu părinţii;

• Discuţii individuale între cadrele didactice şi părinţi;

• Organizarea unor întâlniri cu părinţii;

• Implicarea părinţilor în manifestări culturale ale şcolii şi activităţi recreative;

• Voluntariatul;

• Asociaţiile de părinţi







Forme de organizare ale relaţiei şcoală – familie - legea educaţiei (MO Nr. 18/10.I.2011) - noi dimensiuni formale:

• în Art. 14 : Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului proiectează, fundamentează și aplică strategiile naționale în domeniul educației şi prin structurilor asociative reprezentative ale părinților;

• părinţii se pot implica şi în alegerea disciplinelor din curriculum la decizia şcolii. În art. 63 se prevede: „consiliul de administrație al unității de învățământ, în urma consultării elevilor, părinților și pe baza resurselor disponibile, stabilește curriculumul la decizia școlii. Programele școlare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire opționale se elaborează la nivelul unităților de învățământ” şi prin consultarea structurii asociative a părinților;

• conform legii, învățământul preuniversitar este centrat pe beneficiari iar toate deciziile majorevor fi luate atât prin consultarea reprezentanţilor beneficairilor primari (Consiliul Naţional al Elevilor) şi prin consultarea obligatorie a reprezentanților beneficiarilor secundari și terțiari, respectiv a structurilor asociative reprezentative ale părinților (art. 80);







Forme de organizare ale relaţiei şcoală – familie - legeaeducaţiei (MO Nr. 18/10.I.2011) - noi dimensiuni formale:

formalizarea relaţiilor şcoală părinţi - art. 86 „Unitățile de învățământ încheie cu părinții, în momentul înscrierii antepreșcolarilor, respectiv a preșcolarilor sau a elevilor, în Registrul unic matricol, un contract educațional, în care sunt înscrise drepturile și obligațiile reciproce ale părților. Contractul educațional-tip este aprobat prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului și este particularizat, la nivelul fiecărei unități de învățământ, prin decizia consiliului de administrație.”







obligaţii ale părinţilor:

- părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru școlarizarea elevului, pe perioada învățământului obligatoriu şi răspunde pentru distrugerile materiale din patrimoniul școlii, cauzate de elev.

- Nerespectarea acestor obligaţii din culpa părintelui sau a tutorelui legal instituit, se sancţionează cu amendă cuprinsă între 100 lei și 1.000 lei ori cu muncă echivalentă în folosul comunității, prestată de părinte sau de tutorele legal (Art. 360);








• componenta evaluare, se doreşte realizarea unei mai bune transparenţe faţă de părinţi. Un rol important îl are „portofoliul educaţional al elevului” care este constituit din elemente care atestă evoluţia elevului în contexte educaţionale diverse: formale, nonformale, informale. Responsabilitatea familiei este implicit, aceea de a se implica activ în educaţia propriilor copii, prin susţinerea acestora în implicarea în contexte educaţionale diverse.

• În urma evaluărilor periodice (clasele: a II-a, a IV-a, a VI-a) elevilor le vor fi realizate planuri individualizate de învăţate care se comunică părinţilor. În baza acestora se realizează atât preorientarea cât şi orientarea către un liceu.








• Asociaţiile de părinţi pot realiza parteneriate cu unităţile de învăţământ, organizații nonguvernamentale cu competențe în domeniu pentru organizarea şi funcţionarea programelor „Școala după școală” prin care se pot oferi „activități educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competențelor dobândite sau de accelerare a învățării, precum și activități de învățare remedială.” Ca sprijin oferit copiilor şi familiilor acestora, statul poate finanța programul „Școala după școală” pentru copiii și elevii din grupurile dezavantajate, potrivit legii. (Art. 58);

• Reprezentanţii părinţilor fac parte şi din conducerea unităţilor de învăţământ, fiindmembri cu drepturi depline în Consiliului de administraţie (2 – 3 părinţi, în funcţie de numărul total de mebri);

• Asociațiile reprezentative ale părinților au rol consultativ în ce priveşte politicile financiare şi în domeniul resurselor umane (Art. 103).







• Aplicaţie:

• Ţinând cont de noile reglementări ale Legii

educaţiei, ce obligaţii şi responsabilităţi

consideraţi că trebuie introduse în

contractul educațional atât pentru părinţi cât

şi pentru reprezentanţii şcolii?







Motivele pentru care şcoala şi familia se straduiesc să stabilească legături între ele:

• părinţii sunt juridic responsabili de educaţia copiilor lor;

• învăţământul nu este decât o parte din educaţia copilului; o bună parte a educaţiei se petrece în afara şcolii;

• atitudinea părinţilor se răsfrânge asupra rezultatelor şcolare ale elevilor, în special asupra motivaţiilor învăţării;

• grupurile sociale implicate în instituţia şcolară (în special parinţii şi profesorii) au dreptul să influenţeze gestiunea şcolară.







• Aplicatie!

Identificati principalele obstacole care se intalnesc in

relatia scoala familie astfel:

• obstacole specifice scolilor;

• obstacole specifice familiilor.

Ce solutii propuneti pentru depasirea acestora?

Timp de lucru: 15 min., timp de prezentare: 3 min./grup







ŞCOALA ŞI AUTORITAŢILE







• Administraţia publică, în România, are o organizare ierarhică:

Guvern (ministere), organe ale administraţiei publice centrale care la rândul sau au în teritoriu diferite organe deconcentrate care organizează executarea legii în unităţile administrativ teritoriale.

• La nivel local funcţionează organele administraţiei publice locale, respectiv consiliile comunale, consiliile orăşeneşti şi consiliile judeţene, care sunt compuse din consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de lege.







• Conform Legii administraţiei publice locale atribuţiile Consiliului local, relevante pentru parteneriatul şcoală – comunitatea sunt:

• are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local;

• avizează sau aprobă, studii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială;







• aprobă bugetul local şi modul de utilizare a rezervei bugetare;

• stabileşte impozite şi taxe locale, precum şi taxe speciale, în condiţiile legii;

• administrează domeniul public şi domeniul privat al comunei sau oraşului;

• înfiintează institutii publice, servicii publice de interes local; urmăreşte, controlează şi analizează activitatea acestora;







• asigură condiţiile materiale şi financiare necesare pentru buna funcţionare a instituţiilor şi serviciilor publice de educaţie, sănătate, cultură, tineret şi sport, apărarea ordinii publice, apărarea împotriva incendiilor şi protecţia civilă;

• hotărăşte, în localităţile în care nu este personal didactic suficient, acordarea de stimulente în natură şi în bani, precum şi alte facilităti, potrivit legii;

• contribuie la organizarea de activităţi ştiinţifice, culturale, artistice, sportive şi de agrement;







• hotărăşte cu privire la asigurarea ordinii publice; analizează activitatea gardienilor publici, poliţiei, jandarmeriei, pompierilor şi a formaţiunilor de protecţie civilă;

• acţionează pentru protecţia şi refacerea mediului înconjurător; contribuie la protecţia, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor şi rezervaţiilor naturale;

• contribuie la realizarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială; asigură protecţia drepturilor copilului; etc.







• Noua lege a educaţiei (publicată în MO Nr. 18/10.I.2011) - În ce priveşte organizazarea, funcţionarea şi organizarea instituţiilor de învăţământ se prevede:

• În art. 19 - „Pentru asigurarea accesului egal la educație și formare profesională, autoritățile administrației publice locale, în baza avizului conform al inspectoratelor școlare, aprobă organizarea, funcționarea și, după caz, dizolvarea unor structuri de învățământ, fără personalitate juridică — ca părți ale unei unități de învățământ cu personalitate juridică și subordonate aceluiași ordonator principal de credite, în condițiile legii.”







• Asigurarea personalului didactic necesar desfășurării

educației antepreșcolare se face de către autoritățile

administrației publice locale, împreună cu

inspectoratele școlare, cu respectarea standardelor de

calitate și a legislației în vigoare (Art. 27);

• Asigură condițiile pentru generalizarea treptată a

învățământului preșcolar îmreună cu inspectoratele

şcolare (Art. 28);







• În cazul învăţământului liceal, poate colabora cu inspectoratul şcolar, în unităţile stabilite de către acesta, în organizarea şi funcţionarea formelor cu frecvenţă redusă;

• Contribuie la organizarea filierelor tehnologice sau vocaţionale a liceelor pe care le stabileşte inspectoratul şcolar, cu consultarea autorităților administrației publice locale, având în vedere tendințele de dezvoltare socială și economică precizate în documentele strategice regionale, județene și locale (Art. 31);

• Stabilesc unităţile unitățile în care se organizează învățământul de artă și învățământul sportiv de stat cu avizul conform al inspectoratelor școlare, potrivit legii (Art. 42.);

• Pot finanţa cluburile sportive școlare (nu se prevede obligativitatea în acest sens);







• Pot realiza parteneriate cu unităţile de învăţământ, asociaţiile de părinţi, organizații nonguvernamentale cu competențe în domeniu pentru organizarea şi funcţionarea programelor „Școala după școală” prin care se pot oferi „activități educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competențelor dobândite sau de accelerare a învățării, precum și activități de învățare remedială.” (Art. 58);

• Organizează rețeaua școlară a unităților de învățământ de stat și particular preuniversitar cu avizul conform al inspectoratelor școlare. Pentru învățământul special liceal și special postliceal, rețeaua școlară se organizează de către consiliul județean, respectiv de către consiliile locale ale sectoarelor municipiului București, cu consultarea partenerilor sociali și cu avizul conform al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (Art. 61);







• Pentru a asigura calitatea învățământului, autoritățile administrației publice locale din proprie inițiativă sau a inspectoratelor școlare pot solicita Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului ridicarea acreditării/autorizării unei unități de învățământ cu personalitate juridică sau a unei structuri a acesteia în conformitate cu prevederile legale.

• ARACIP - retrage acreditarea/autorizația de funcționare, pentru neîndeplinirea condițiilor legale, unei unități de învățământ iar aceasta își încetează activitatea. În acest caz, autoritățile administrației publice locale realizează alocarea elevilor altor unități școlare, cu respectarea interesului copiilor și asigurarea logisticii necesare (Art. 62).







• Pentru asigurarea „calităţii educaţiei şi a optimizării gestionării resurselor” (Art. 63), unităţile de învăţământ, împreună cu autoritățile administrației publice locale pot decide înființarea consorțiilor școlare care sunt, conform legii „parteneriate contractuale între unitățile de învățământ, care asigură:

• a) mobilitatea personalului între unitățile membre ale consorțiului;

• b) utilizarea în comun a resurselor unităților de învățământ din consorțiu;

• c) lărgirea oportunităților de învățare oferite elevilor și recunoașterea reciprocă a rezultatelor învățării și evaluării.”







• Autorităţile publice locale cu sprijinul

operatorilor economici, al colectivităţilor locale,

al societăţilor de binefacere, precum şi al altor

persoane fizice şi juridice, trebuie să asigure, în

situaţii bine justificate, elevilor din învăţământul

obligatoriu, şcolarizaţi într-o altă localitate decât

cea de domicilu, servicii de transport, masă,

internat (Art. 85);







• În art. 95 al legii sunt prevăzute şi alte relaţii ce există între autorităţile publice locale şi Inspectoratele şcolare:

• asigură şcolarizarea elevilor şi monitorizează participarea acestora la cursuri pe durata învăţământului obligatoriu;

• inspectoratele şcolare mediază conflictele și litigiile survenite între autoritatea administrației publice locale și unitățile de învățământ;

• consiliul local sau consiliul judeţean propun spre aprobare, Inspectoratului şcolar înființarea unităților pentru educație timpurie, învățământ primar și gimnazial,







Conducerea scolilor

• Din componenta Consiliului de administraţie fac parte şi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale după cum urmează: “în unitățile de învățământ de stat consiliul de administrație este organ de conducere și este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:

• a) în cazul unităților de învățământ de nivel prescolar, primar si gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administrație este format din 7 membri, cu următoarea componență: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanți ai părinților; un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local.

• b) în cazul în care consiliul de administrație este format din 9 membri, dintre aceștia 4 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 2 reprezentanți ai consiliului local și 2 reprezentanți ai părinților. Directorul și directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă;

• c) în cazul în care consiliul de administrație este format din 13 membri, dintre aceștia 6 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 3 reprezentanți ai consiliului local și 3 reprezentanți ai părinților. Directorul și directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă.







Consiliul de administrație al şcolilor are următoarele atribuții principale:

• a) adoptă proiectul de buget și avizează execuția bugetară la nivelul unității de învățământ;

• b) aprobă planul de dezvoltare instituțională elaborat de directorul unității de învățământ;

• c) aprobă curriculumul la decizia școlii, la propunerea consiliului profesoral;

• d) stabilește poziția școlii în relațiile cu terți;

• e) organizează concursul de ocupare a funcțiilor de director și de director adjunct;

• f) aprobă planul de încadrare cu personal didactic și didactic auxiliar, precum și schema de personal nedidactic;







• g) aprobă programe de dezvoltare profesională a cadrelor didactice, la propunerea consiliului profesoral;

• h) sancționează abaterile disciplinare, etice sau profesionale ale cadrelor didactice, conform legii;

• i) aprobă comisiile de concurs și validează rezultatul concursurilor;

• j) aprobă orarul unității de învățământ;

• k) își asumă răspunderea publică pentru performanțele unității de învățământ, alături de director;

• l) îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin ordine și metodologii ale ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, respectiv ale MECTS.







• Autorităţile publice locale asigură finanțarea complementară din care sunt suportate cheltuieli de capital, cheltuieli sociale și alte cheltuieli asociate procesului de învățământ preuniversitar de stat, din bugetele locale.

Categoriile de cheltuieli sunt:

– investiții, reparații capitale, consolidări;

– subvenții pentru internate și cantine;

– cheltuieli pentru evaluarea periodică națională a elevilor;

– cheltuieli cu bursele elevilor;

– cheltuieli pentru transportul elevilor, conform prevederilor art. 84 alin. (1);

– cheltuieli pentru naveta cadrelor didactice, conform legii;







– cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaților din învățământul preuniversitar, cu excepția celor care, potrivit legii, se efectuează gratuit;

– cheltuieli pentru concursuri școlare și activități educative extrașcolare organizate în cadrul sistemului de învățământ;

– cheltuieli pentru asigurarea securității și sănătății în muncă, pentru personalul angajat, preșcolari și elevi;

– gestionarea situațiilor de urgență;

– cheltuieli pentru participarea în proiecte europene de cooperare în domeniul educației și formării profesionale.







• În ce priveşte administrarea patrimoniului, în Art. 112 se prevede că:

• “terenurile și clădirile unităților de educație timpurie, de învățământ preșcolar, școlilor primare, gimnaziale și liceale, inclusiv ale celorlalte niveluri de învățământ din cadrul acestora, înființate de stat, fac parte din domeniul public local și sunt administrate de către consiliile locale. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora și sunt administrate de către consiliile de administrație, conform legislației în vigoare”.







• Primarul ca reprezentant al autorităţii publice locale sau preşedintele consiliului judeţean (după caz), încheie de cel care a obţinut prin concurs public funcţia de director/director adjunct un contract de management.

• Din comisia de concurs pentru ocuparea acestor posturi face parte și un reprezentant al consiliului local, respectiv județean, în funcție de unitățile aflate în subordine (Art. 257).







• În cazul în care sunt înregistrate contravenţii legate de exercitarea rolurilor părinteşti prevăzute de lege în art. 86 ca: încălcări ale obligaţiilor ale părinţilor/tutorele legale de asigurarea şcolarizării elevului, pe perioada învățământului obligatoriu distrugerile materiale din patrimoniul școlii, cauzate de elev, autorităţile locale au obligaţia de a constata contravenția și a aplica amenzi contravenționale.

• Primarul împuterniceşte persoane în acest scop, la sesizarea consiliului de administrație al unității de învățământ iar constatarea contravenției și aplicarea amenzilor contravenționale se fac de către ofițerii sau agenții de poliție din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, cu competențe în domeniu (art. 360).







• Alte instituţii ale autorităţilor publice

• La nivel judeţean funcţionează Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului care aplică, la nivelul judetului politicile şi strategiile de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie.

• Activitatea DGASPC în domeniul protecţiei drepturilor copilului este complementară activităţii desfăşurate de Serviciile Publice de Asistenţă Socială de la nivel local, specialiştii săi intervenind în cazul copiilor care au nevoie de protecţie în afara familiei, în situaţiile de abuz, neglijare sau exploatare şi/sau atunci când se impune acordarea de servicii specializate.







3. ŞCOALA ŞI POLIŢIA

Poliţia Română este instituţia specializată a statului, care exercită atribuţii

privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a

proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor,

respectarea ordinii şi liniştii publice.







• Rolurile Poliţiei în domeniul educaţional pot fi

împărţite în două mari categorii:

• preventive;

• de intervenţie în situaţii speciale.







• Domeniile în care întâlnim parteneriatul şcoală – poliţie sunt următoarele:

• Asigurarea integrităţii personale a elevilor, cadrelor didactice, a locuitorilor comunităţii în general;

• Prevenirea delincvenţei juvenile şi a criminalităţii;

• Violenţa în familie, stadală, în cadrul şcolii;

• Prevenirea consumului, a traficului de droguri;

• Educaţia rutieră;

• Stabilirea identităţii persoanelor;

• Prevenirea prostituţie/proxenetism, pedofiliei;







• Prevenirea cerşetoriei;

• Prevenirea exploatării prin muncă a copiilor;

• Promovarea respectului faţă de lege;

• Promovarea drepturilor omului şi ale copilului;

• Promovarea unui comportamnet civilizat în societate;

• Promovarea imaginii pozitive ale Poliţiei în comunitate.

• Menţinerea ordinii şi liniştii publice în unităţile de învăţământ, în afara acestora (perimetrul şcolii, traseul de la şcoală – acasă al elevilor), în comunitate;







4. ŞCOALA ŞI UNITĂŢILE SANITARE







Domenii ale parteneriatului şcoală – unităţi sanitare

• Rolul unităţilor sanitare este în principiu acela de asigura sănătatea populaţiei. Fiecare tip de unitate sanitară are însă responsabilităţi diferite. Fiecare dintre unităţile sanitare pot deveni parteneri ai şcolii.

Parteneriatul şcolii cu unităţile sanitare poate viza două componente majore:

• intervenţia în situaţii speciale (epidemii, cazuri de abuzuri, accidente etc.)

• prevenţie în cadrul unor programe educative.

Beneficiarii parteneriatului pot fi diverşi: elevii, cadrele didactice, părinţii, asistenţii sociali, cadre medicale şi alte categorii de profesionişti din mediul social etc.







5. ŞCOALA ŞI BISERICA







• Cele mai frecvente manifestări ale parteneraitului le întâlnim în:

• organizarea unor manifestări cultural artistice comune (serbări, expoziţii, spectacole etc.) cu ocazia marilor sărbători creştine: Crăciun, Paşti, Florii, Ziua eroilor neamului etc.;

• participarea reprezentanţilor bisericii la manifestări organizate de către şcoală: deschiderea/închiderea anului şcolar, sfinţirea lăcaşului şcolii, lectorate cu părinţii, întâlniri ale reprezentanţilor bisericii cu elevii;

• organizarea de excursii, pelerinaje la diverse aşezăminte bisericeşti (mănăstiri, schituri);

• participarea reprezentanţilor bisericii la campanii destinate eradicării: violenţei, comportamentelor deviante în rândul elevilor, traficului de copii etc.







6. ŞCOALA ŞI AGENŢII ECONOMICI







Parteneriatului raportat la ciclurile de şcolarizare

• Pentru ciclul primar şi gimnazial: vizite la agenţii economici, lecţii deschise, sponsorizări acordate de agenţii economici pentru diverse manifestări, participarea unor reprezentanţi ai agentilor economici la lecţii care să aibă ca obiectiv educaţia economică a micilor şcolari;

• La ciclul gimnazial aceste activităţi pot fi diversificate prin implicarea elevilor în activităţi productive care să pună în practică diverse cunoştinţe dobândite în şcoală, consiliere profesională, activităţi cu scopul orientării şcolare şi profesionale, prezentarea diverselor meserii etc.;

• Pentru ciclul liceal activităţile, pe lângă cele menţionate anterior, pot fi de practică de specializare în anumite domenii economice conform cu specializarea oferită de către şcoală.







7. ŞCOALA ŞI ONG-URILE

• Organizaţiine neguvernamentale sunt organizaţii nonprofit, care presupun o asociere voluntară şi o mobilizare cu caracter privat a cetăţenilor pentru a contribui la diverse cauze sociale.

• Parteneriatul cu organizaţiile neguvernamentale poate fi legitimate de mai multe motive:

• complementaritatea serviciilor oferite copiilor şi familiilor acestora;

• crearea unei reţele de servicii care să răspundă nevoilor reale;

• dezvoltarea profesională a celor implicaţi;

• satisfacţia beneficiarilor: elevi, părinţi, comunitatea în ansamblu.







Domeniul de asistenţă

Asistenţa şi ocrotirea copiilor şi tinerilor:

• Parteneriatul poate viza o multitudine de obiective:

• susţinerea copiilor pentru a fi şcolarizaţi;

• consilierea/realibilitarea copiilor abuzaţi şi scoaterea copiilor din mediul de risc;

• prevenirea abandonului prin consilierea şi sprijinirea familiilor;

• asigurarea unor ajutoare materiale, medicamente, financiare;

• prevenirea consumului de substanţe dăunătoare;

• susţinerea dezvoltării aptitudinilor şi abilităţilor copiilor;

• şcolarizarea, socializarea, recuperarea, integrarea socială a copiilor/tinerilor cu dizabilităţi;

• sprijinirea integrării sociale şi profesionale a tinerilor proveniţi din instituţiile de ocrotire;

• susţinerea reintegrării sociale a copiilor delincvenţi;

• prevenirea delincvenţei şi a comportamentelor sociale în rândul copiilor şi tinerilor; etc.







• Asistenţa familiei

Parteneriatul se poate realiza fie în intervenţie, fie în prevenţie în cazuri precum:

• sărăcia şi lipsa resurselor financiare;

• şomaj;

• violenţa domestică;

• dependenţa de alcool, droguri;

• abuzul asupra copiilor;

• copii/tineri cu probleme de comportament/delincvenţi;

• abandonul copiilor de către unul dintre părinţi sau de către ambii părinţi;

• bolile cronice ale copiilor/părinţilor;

• decesul unui membru al familiei;

• asistenţa familiilor care au în îngrijire copii cu handicap;

• divorţul/separarea părinţilor; etc.







• Asistenţa şi ocrotirea persoanelor cu dizabilităţi:

• Organizaţiile neguvernamentale împreună cu şcolile pot desfăşura, şi pe alocuri chiar se întâmplă acest lucru, programe de parteneriat în vederea recuperării, integrării sociale şi profesionale a copiilor/tinerilor cu dizabilităţi.

• Programele de parteneriat pot îmbrăca forme diverse: sprijin reciproc în integrarea copiilor cu dizabilităţi în şcoală, campanii de promovare a imaginii persoanelor cu dizabilităţi în şcoli, consilierea / educarea şi informarea părinţilor, a cadrelor didactice, organizarea unor centre integrate de socializare / recuperare / educare a copiilor cu dizabilităţi etc.







• Influenţa organizaţiilor neguvernamentale asupra şcolilor - se manifestă pe mai multe planuri:

• iniţierea unor noi forme de organizare ale activităţilor educative;

• influenţe asupra curriculumului;

• profesionalizarea şi/sau perfecţionarea cadrelor didactice;

• Implicarea cadrelor didactice / elevilor / părinţilor / reprezentanţilor organizaţiilor neguvernamentale în diverse activităţi;

• realizarea unor studii;

• influenţe asupra politicilor educaţionale;

• contribuţii la îmbunătăţirea condiţiilor din şcoli;

• promovarea unor modele de activităţi / proiecte / programe educaţine inovatoare







• Aplicaţii: Imaginaţi-vă că sunteţi reprezentant al unui agent comunitar (consiliu local, poliţie, agent economic, biserică, unitate sanitară etc.).

• Care sunt atribuţiile pe care agentul comunitar le are în raport cu şcoala?

• Care sunt activitatile concrete in care credeti caeste necesar sa va implicati?

• Ce interese credeţi că are instituţia pe care o reprezentaţi în a se implica într-o relaţie de parteneriat cu şcoala?

• Ce beneficii personale v-ar aduce d-voastră o astfel de implicare?

• Care sunt în opinia dvs., principalele bariere care stau în calea unei mai bune colaborări între şcoală şi poliţie?

• Care sunt în opinia dvs., soluţiile pentru o mai bună relaţie de colaborare între şcoală şi poliţie?

scoala si comunitatea...2020/01/02 · •aplicatie! identificati principalele obstacole care se...

Documents