@ EdituraEIKON

Bucuregti, Su. Smochinului nr. 8, sector 1'

cod poqtal 014606, Rominia

Difuzare / distribugie carte: rcl/fax:02I348 1474

mobil: 0733l3l 145,0728 084802e-mail : dlfuzare@edituraeikon.ro

Redacgia: rclz 021 348 1474mobil: 0728 084 802, 0733 l3I 145

e-mail : contact@edituraeikon.roweb : www.edituraeikon.ro

Editura Eikon este acreditati de Consiliul Nagional

al Cercetirii $tiingifice din invnglmantul Superior (CNCSIS)

Descrierea CIP este disponibili laBibliotecaNagionali a RomAniei

ISBN: 97 8 -606-7 I I -929 -9

Tehnoredactor: Mihiigi Stroe

Editor: Valentin Ajder

Marina Anca

AMPRENTA FLUTURELUIsau

Irnprobabila idildintre capitalisrn $ dictaturd

Mi.rturie istoricdTradusd dln l;rnba francezd de autor

KKoHBucuregti, 2018

MARINA ANCA

si bunivoingi, adiugind cuvintele pe care uit si le scriu, scri-

ind in rominegte pe cele pe care uit si le traduc. $i gansa cstc

de partea mea. Aceasti carte va fi in libririi cAnd Ronrlniirse pregiteste si preia presedentia Uniunii Europene timp dc

sase luni. Pe deasupra, o si fie in vinzare in aceasti perioacli'i

magici, in care patria mea mami;i patria care m-a ad<lptut

vor sirbitori in mod oficial prietenia lor, intre I decembric2018, data sirbitorii nafionale a Rominiei gi 14 iulie 2019,

cAnd este sirbitoarea nationali a Frantei.

Cine ar fi crezut?

*

in drum spre editor, in extremis deci, vid in metrou un

a69 pentru promoyarea muzeului Yves Saint Laurent. Vidpoza marelui maestru gi citesc aceasti. frazi : ,,Arma mcleste punctul meu de vedere asupra epocii mele". Nu mi potabEine si nu mi alitur lui, intr-o conversagie postumi, s[-imirturisesc ci nu mai vreau si aud vorbindu-se despre armc.

Puterea mea este in stiloul meu, care, deplnAnd trecutul, vrca

si inspire cititorilor speranEi in viitor. Sunt relativ bine pla-sati si pot afirma ci atunci cAnd suntem Ia capitul forgelor r;icredem ci nu mai putem deloc, mai putem un pic.

Sigur ci da.

Tlebuie.

Cuprins

204

CAPITOLUL I

Iar incepe la gcoala!r

Noiprimipagi

Farurile autoturismelor de pe bulevard imi servesc de ve-

iozi. Linistea camerei mele mi destinde. Imi simt pleoapelecum se inchid, incet. Sunt calmi si increzltoare in prezentulr ' ' v v ^ anul scolar in noua mea scoal5.. Mi totrncu, fencrta sa rnceP

glndesc la frumoasele haine pe care le voi purta mAine, inritmul discret al pagilor surorii mele din camera vecini 9i,lntr-un sfbrgit, adorm. A9a cum voi afa mai tArziu, gi ei i-afost greu si adoarmi. Mai mare ca mine cu un an 9i jumita-tc, cea pe care o numesc des ,,Sis", diminutiv de la ,,sori' inlimba englezi, gtie ci acest inceput de an scolar este gi maiirnportant pentru noi decAt cei doi din urmi. Eu insi refuz sirni gAndesc la asta. Daci vor apdrea iar obstacole, contez pebafta mea 9i sper ci eventualele obstacole o si aibl delicateEea

dc a agtepta un pic, si-mi fie 9i mie mai clar cum si ce sI fac,

in noua mea viagi, volumul IILimi fhcusem deja o toni de griji la lnceputul clasei a IX-a,

cAnd eram inci Ia gcoali in RomAnia, gara mea natali.Thta tocmai plecase la Paris, lisAnd totul in urma lui,

inclusiv pe noi, in speranga de a reugi si ne scape din cugca

I Astfel incepe primul volum ale trilogiei ,,Cind omida devine flutureslu dictatura romXni vizuti de o adolescenti liberi' in continuare vol. I.

prccum gi ,,Safariulfluturelui intre Franla fi Nigeria - C,ildtorii intre alb

Si negru",in continuare vol. IL Fiecare carte poate fi cititi independent de

cclclalte volume. Doar tonul evolueazi, cu virsta.

MARINA ANCA

dictatorului obtinAnd statutul de ,,refugiat politic" in Franga.

Cu toate ci dupi plecarea lui, nimic nts-a intimplat aga cum

imi imaginasem, am continuat sI-mi inventez diverse scena-

rii despre viitoarea mea scoali francez|la Paris, din moment

ce acolo urma si plecim.Si in aceasti privinti m-am ingelat!

Prima mea intAlnire cu gcoala france zi a avut loc la Lagos,

pe vremea aceea capitala Nigeriei!

*

Oragul in care locuiam acum, Sarcelles, era socialist, dar

pentru mine asta nu insemna nimic special, deci nu am Pututanticipa ceea ce urma si se intimple.

pe de o parte, tata imi sPusese ci socialismul occidental

era democratic, ci nu ayea nimic de-a face cu dictatura luiCeausescu, in care triisem in primii paisprezece ani din viagi.

Pe de alti parte, reusisem si scipim teferi 9i nevitimagi si de

mica dictaturi instaurati Peste noaPte in Nigeria de lovitura

de stat a generalului Muhamadu Buhari, la doar cinci luni

dupi instalarea noastri acolo.

in consecingi, mi consideram atet norocoasi cit 9i vacci-

nati impotriva tuturor surprizelor !

Dealtfel, acest inceput de an scolar nu avea cum si fie mai

surprinzitor. De data asta, Sis gi cu mine vizusem gi gcoala

inainte de prima zi. Tot secretara nigeriani de la biroul tatei,

care ne inscrisese la $coala FrancezLdin Lagos, se ocupase de

dosarele noastre pentru inscrierea la liceul din Sarcelles, dar

in plus, directorul acestuia ne convocase la el in birou pugin

inainte, gi, la sfArgitul interviului, el promisese si ne ajute la

nevoie.Scrisoarea prin care ne chemase la el indica autobuzul 9i

numele staEiei de lAngi liceu, dar nu gi motivul convocirii, cel

pugin nu suficient de clar pentru noi.

10 11

AMPRENTA FLUTURELUI

in drum spre scoali, niciuna nu a recunoscut a-i fi frici.Sis isi juca rolul de ,,sora cea mare " iar mie mi se pirea impo-silril si-i mirturisesc strilucitoarei eleve, care tocmai reusiserreapta I, cAt de mari erau, dupi pi.rerea mea, lacunele meleirr limba francezd..

- Cunoagtem orasul, cilitoria va fi ugoari, am zis, si.-mi;rlung frica.

- Hum, rispunse Moana.ZAmbetul ei enigmatic m-a incurajar, cu roate ci niciuna

nu cunostea bine nici Sarcelles nici locuitorii si cu atit maiputin reputagia oragului. Proaspit ajunse dintr-o alti lume(practic doui, una albl gi una neagri), habar nu aveam cI a

rriri in aceste chdiri zise HLM ,,habitation I loyer moddr6";rclici.,,locuingi cu chirie mici', creau oamenilor atit de mul-tc nevroze ci termenul ,,sarceliti' fusese inventat 9i adoptatrle unul, apoi de doi, apoi de toti observarorii geopolitici si

rncmbri ai corpului medical2.Noi, familia P., eram incAntati si locuim in acel oras.

Apartamentul nostru se afa aproape de statia de tren sprel)irris, la l0 minute de mers pe jos de centrul comercial din.\itrcelles-Lochdres ,,Les Flanades" si la zece minure cu auro-buzul de Sarcelles Village, un orisel fermecltor, calm si verdeclr case, magazine si strizi adorabile. Acolo am fi preferat siirvcm o casi, dar nu cunosteam locul inainte de a cumpirairpartamentul, situat intr-una din clidirile cu patru etaje alerrnui bloc, identic cu cele din jua care cre aseri orasul veizecirlc ani inainte. Blocul nostru era in formi L si avea noui sciri

2. Or.rol, de o lungime de 3km ;i o ligime de 5km, a fost prima aglo-rncrare construiti in jurul Parisului, la aproximativ l5 kilometri, penuupopulatia cu venituri medii. Termenul a apirut dupi. zece ani, si. exprimer rcvrozele provocate de mediul monoton (blocuri de beton similare, lipsi.lc animatii ;i practic viaEi pe parcursul zilei, cu birbagii la serviciu in.,rpitali gi femeile in interiorul apartamentelor).

MARINA ANCA

de intrare. Ideea ci era o locuingi pentru oameni cu salarii

medii nu ne-a dat prin minte pentru ci habar nu aveam des-

pre acest concept. Cu toate ci familia noastrl triise intr-un

Lloc micug, aproape unic in Bucuregti, structura celui din

Sarcelles ne-a plicut, poate Penffu ci, seminAnd cu cledirile

comuniste, ni s-a pirut familiar. Cum ne plicuse aPartamen-

tul la toti, fusesem fericigi si ne creim cuibul in el, firi sine ingrijim de aseminarea cu blocurile din jur sau de orice

altceva.De cind ne instalasem, cu cAteva slptimini in urmi, ne

striduiam si-l improspitim 9i si-l echipim. in restul timpu-

lui, Sis 9i cu mine ne plimbam, pe jos sau cu autobuzul.

Ne amuza fantastic si utilizim abonamentul de trans-

port, denumit ,,carte Orange3". A lua autobuzu'l filr6' sI com-

postim un bilet la fiecare cihtorie ne didea un incredibil

ientiment de libertate. in timp ce ne plimbam, pirinEii citeau

anunturile de locuri de munci si ei au continuat si o faci in

ziua interviului cu directorul. Poate pare ciudat acum, dar

eram obisnuiti cu acest mod de funcgionare comunist, care

dndea spre partea practici gi dispre;uia risipa.

Deci, Sis si cu mine am mers singure la interviu, cu frica

in stomac 9i zimbetul pe buze. Nu ar fi ghicit nimeni ci eram

surori. Pirul ei negru, ondulat ;i voluminos era la antipodul

pletelor mele blonde gi drepte, ,,ca legea". Pielea ei era mai

iuciurie decdt a mea si forma ochilor ei, ciprui, era diferiti de

cea alor mei, care erau de un verde auriu. Moana avea un nas

mai lung, buze mai pline si dingi drepti, ca un ;irag de pe rle, intimp ce ai mei se incilecau bine. Aveam totugi un aer de fami-

lie, cici ne impirgisem echitabil genele piringilor. Eu luasem

de la mama .. ." 1rr"r. de la tata gi vice-versa' in Bucuresti,

3 Aga de numea in zona Parisului cel pugin' cici la Marsilia' a;a cum am

aflat ulterior, ea se numea ,,Azu".

t) 1)

AMPRENTA FLUTURELUI

prinse in ocupatiile fiecireia, ne manifestam afectiunea reci-procd. numai prin denumirea comuni,,Sis", la care adiugamrliferite intonatii pentru a exprima diferite sentimente. Aici,situatia era diferiti. in primul rAnd, puteam vorbi liber, feri,r ne feri de Securitate. in al doilea rAnd, dorul de prieteni, dei Lr biti si de fosta viagi cu €i, ne une a, aproape ca o necesitate..lpre exemplu, realizAnd c5. urma si invitim inrr-un maret'omplex scolar, ca la Bucuregti, cu mai multe clediri 9i zeci declase, ne-am luat de mini, instinctiv, sI trecem pragul scolii.l)anorama nu avea nimic de-a face cu cea a scolii noastre dinl,lgos, unde aveau loc circa patruzeci de copii in toati. scoala!lriind in avans, am ignorat sigeata,,secretariat", am depigit.'lidirea administrativi gi am inaintat, tot mAni in mAni,spre epicentrul scolii, pe o alee betonatl dar delimitati cu.rrbusti tiiati cu griji. PlasAndu-ne in mijlocul curtii centrale,slxrtioasi, cu privirea spre aleea de unde venisem, pe dreaptavcdeam o clidire cu doui etaje, cu un spatiu liber, ca o curre;rcoperiti, la parter, iar de cealalti parre a curtii, la capatulrrnei alei mai inguste, o alti clidire, spre stAnga, mai inaltl currn nivel. in depirtare, la dreapta noastri exrremi,, se vedea o;r treia alee, in mijlocul unui spatiu verde, de asemenea bine?rrtretinut. Aceasta ducea spre o alti clidire, pe un singurrrivel. Moana a zis cI era foarte probabil si fie cantina. Eu,irrtimidati de proporgiile spatiilor, nu am ri.spuns. BS.nuindt'c simteam, Sis m-a strAns lAngi ea:

- Hai si. mergem Sis, a sosit timpul.

- Sigua am rispuns, inaintAnd cu pagi de furnici spreilc:cl ,,secfetariat" unde urma si. ne fie decis viitorul.

Nu era nimeni in hol. Ticerea ne-a intimidat si ea. Pasiirrostri au ayettizat secretara, care aiegit si ne intAmpine si si.

rrc conduci la director. Cred ci si el ne agrepta, pentru ci a

icsit si el din birou si ne intAmpine. Privirea i-a trecut de larrnl la alta de doui ori, dupi care ne-a indns mAna. DupI

MARINA ANCA

prezentiri, ne-a inYitat in inciperea de unde ies'ise 9i si luim

ioc in .el. doui fotolii din faEa biroului. inciperea i se asemi-

na prin cantitatea de dosare acumulate, deci de cunoqtinge'

Era evident ci se simtea bine.

- Multumesc domnule director, spuse Moana' cu tonul

ei afectat, pe care il utiliza si se dea mare'

- Bine, rispunse el, asezAndu-se la rindul lui'

Nu era nimi. ,,bine"' a9a scufundati cum eram in acel

fotoliu de piele, atAt de adinc incAt nasul imi ajungea la mar-

ginea biroului lui, mai ales ci mi afam 9i in imposibilitatea

de a mi misca, Dumnezeu stia de ce, eu nu!

Directorul era inalt, cu umeri largi, o voce Puternici 9i o

privire pitrunzitoare' aProape fioroasi' M-am concentrat Pe

ia-pt.i. lui gri si am incercat sl ingeleg ce sPunea:

- Ati gisit ugor drumul sPre liceu?

- D",-,rl muigumim, domnule directorpentru explicat!

ile dvs. din scrisoare, sPune Moana.

Directorul " dat Jin cap 9i a inceput si ne explice cum

funcEiona scoala. Tonul vocii lui avea un ecou plicut-in acel

birou intunecar, incircat cu dosarele elevilor de tot felul... cu

excepfia elevilor ca surorile P' !?

bir...orrrl ne-a sublini at cdla gcoala ftancez| din Lagos

fusesem cu tofii striini, de vreme ce nici un nigerian nu studia

acolo, dar aici, noi eram primele refugiate politice pe care le

inscria gi intengiona si se ocupe de noi personal' Atitudinea

lui binevoitoare lisa de inteles ci incercase si-gi imagineze

peste ce fel de teroare psihologici trecusem in dictaturi;iiupi lovitura de stat, dar asta nu ml linigtea deloc' Cuvintul

,,r.'rii.ri'imi displicea. il ittdnrasem suficient in clasa azecea'

in Nigeria. OarJurma ,i devin vreodati ,,franceza'? Adevirul

.r" .i incl nu intelegeam suficient de bine limba francezl'

in ciuda faptului ci ir..tr.- clasa X-a cu un rezultat ono-

rabil, mi pr.fi.."^ ci eram ,,integratf" Ghiceam ftezele'

t4 15

AMPRENTA FLUTURELUI

l)rcsupuneam sensul cuvintelor 9i formulam rispunsuri scur-

tc, ca si mi insel cAt mai pugin. Sis vorbea mult mai bine ;

rrcum ii porrestea cu ugurinti directorului anul nostru dinNigeria, cursurile prin intermediul organismului de studii de

ll clistan;i, Educatel ;i rolul profesorilor la gcoali. Am ascul-

tet dupi aceea, cu mai multi atenEie, situatia riscanti prin('ure ea gi colegii ei au trecut cilitorind spre Lome, in Togo,

rrnde se afla centrul de examen pentru bacalaureatul de limbaI'rrncezd.. Moana nu diduse atit de multe detalii pirintilor,probabil si nu o inspiiminte pe mama. Acum, directorul o

complimenta pentru curajul ei si nivelul la limba francez|;,rrrr inceput si mi relaxez, in speranta ci performanga ei o sirrrir scuteasci de vorbi. Eram cu el de mai bine de o jumitaterlc ori..

Desigur, m-am ingelat!

- Bine, foarte bine. Pentru dvs, totul este in reguli, v-am

irrscris in clasa XII-a secgia ,,S" stiingifici, axati pe matemati-t ji si fizici, cum ati formulat in lista de dorinEe.

- Mulgumesc domnule director.Am intrat in panici. Ce voia si spuni prin ,,pentru dvs"?

lrri.r ceva prost in dosarul meu? Sau ce oare ? De parci m-ar fi,ruzit, directorul a continuat imediat:

- in schimb, Marina, in acest liceu nu existi secEia,,A3".( )c alegeti ? secgia,,S" ca sora dvs, sau sectia ,,8"?

Eram atAt de fericiti si pot integra secda de literaturisi desen, si invig si-mi transcriu ideile pe hArtie, element,'scndal pentru viitorul meu de stilisti ci am rlmas cu gura

ciiscati. De abia agteptam si inviE si schigez tinutele care

irni invadau imaginagia. Mi consideram chiar la jumitatea.lrr-rmului, cici fbcusem desen industrial in clasa a VIII-a gi

sriem si. desenez guruburi in 3D. Si nimeni nu mi pregitisel,r posibilitatea ca liceul din Franga si nu-mi poati oferi ceea

t c imi doream. Pfiu! Directorul agtepta rispunsul cu stiloul

MARINA ANCA

in mini, cu o fagi senini, ca si cum m-ar fi intrebat ceYa ugor,

ca la restaurant, ce doream ,,aripioari sau picior" ? Cum si

r€cunosc cit de gisci eram, ci uitasem ce insemna sectia B

(gtiinge economice gi sociale):

matematica.

- Foarte bine, continui el 9i mai blAnd, probabil Pentruci observase ci albisem la fagi. $tiu exact in ce clasl vi voi

adluga. O si vi simtigi bine acolo. Ca sora dvs, Antonia, in

clasa ei.

Nu v-am spus? Cum administragia comunisti nu ac-

ceptase nrrmelJtahitian Moana, pirintii o botezaseri' cu cel

p-pot de mitusa tatei, Maria, care triia la Madrid, dincolo

d. bortirr" de fier, cAnd ii trimisese chiar primul cadou de

nagtere. Am schigat un zimbet la idee. Cine ar fi cteztt cd'

intr-o zi vor trii aga aProaPe ? Totul era posibil in viati'Directorul imi spunea ci puteam conta Pe munci grea

si un pic de noroc. Bine ! Noroc aYeam' de muncit, aYearn si

fa. tot ce pot, aga ci momentan nu trebuia decAt si-i zim-

besc lui, apoi, in autobuz, Moanei, care s-a prins, desigur, cinu eram aga de siguri pe mine cum piream'

Dupi cum ,p.rn."-' eram mai apropiate una de alta de

cAnd mama, ea si cu mine pirisisem definitiv RomAnia, cu

optsprezece luni in urmi.'A ,,pirisi" este in sine un act violent, dureros'

Imagina;i-vi ce inseamni si lasi in urmi tot ceea ce cu-

nogti si sari in necunoscut, in speranga ci acest gest, disperat,

o si-ti salveze viaga. Cit curaj i-a trebuit tatei si-gi piriseasci

familia, prietenii si viaEa de inginer gef, pentru ca sora mea;i

cu mine si nu mai indur5.m terorile dictaturii, precum el gi

familia lui... Dealtfel, el putut face acest lucru gratie unui in-

cident (cititi ,,1-a pArit cineva pe seful lui") care a desficut un

pic menghina dictatorului. La vremeaaceea,in 1982, aceasta

l6 "17

AMPRENTA FLUTURELUI

sc apropia de apogeul nebuniei. Cinstir vorbind, tata avusese

si ajutorul bunicii paterne, Nela, care cilitorea la Paris si laMadrid,la sora ei.

[Jn an mai tirziu, tot tata ne salvase gi de dictatura luilluhari 9i de gloangele trase de rebeli in directia albilor.

Dupi aceste aventuri, a mi plAnge cI eram repartizatd.lascoali intr-un sector diferit de cel pe care il alesesem pirearneschin. De aceea, de cum ne-am urcat in autobuzul spre

casi, Sis m-a strins lingi ea si a zis blAnd:

- Este un riu spre un bine. Aceasti sectie este cea mailruni. igi va deschide mai multe usi. Poate ci te vei rizgindi;i vei face altceva in viagi.. Vom inviga atAt de multe anul ista.Mult mai multe decAt anul trecut.

- Ai dreptate.Moana a lisat ti.cerea si miscarea autobuzului si mi cal-

rncze, considerAnd inutil si adauge cAt ii era de frici pentruclasa ei de a XII-a, la sfirgitul cireia trebuia si dea examene latoate mareriile, cum diduse la limba francezl..

PirinEii ne agteptau. Thta, un blrbat frumos cu pielealrronzati tare,zveltgi de talie me die, trebiluia la baie, in timp('c mama, o bucigici de femeie de 1,52m cu o fagi de inger.lnr caracter de ogel, pregitea masa de pr6'nz. Ne-au intAmpi-nlt ca si cum veneam de la joaci 9i au acceptat inscrierea meain sectia S cu plicere, desi nivelul meu la matematici nu se

('ompara cu cel al Moanei.Am petrecut restul dupi-amiezii si urmitoarele zile

r rcbiluind prin apartament, fbri si ne facem griji pentrur'.,chizite, cici fusesem crescugi in lipsi: un caiet, un creion

1i o gumi trebuiau si ne ajungi. Doar garderoba noastriluscse imbogigitd cu mai multe piese, inclusiv pulovere, pe.;rre le purtam continuu, cu speranga ci ne yom obignui cuti'igul din Franga. in ciuda verii, temperatura era cu 20'C maiscitzuti decAt la fostul nostru ,,cuib".

MARINA ANCA

O clasi a XI inediti

Locuiam la scara 5, la etajul patru si ultimul (fnre lift)'in apartamentul din dreapta. Nu cuno;team inci' vecinii

din stAnga si nici un alt vecin. De cum intrai in aPartarnent,

vedeai pe partea dreapti baia, apoi toaleta, apoi bucitiria. Pe

partea stAngi a coridorului, era intii uqa Moanei, apoi a mea

iar l" .apitul acestui coridor, o ultimi uqi, fix in faga celei de

la intraie, didea in sufragerie. Ciudat era cd' in spatele ei se

afa un dulap sau mai bine zis fundul unui dulap, nu incor-

porat in perete, ca in casa noastri din Ike;a, ci iegit ca o sePa-

rare, si imparti pe o treime suprafaga sufrageriei. Pirin!^ii i9i

instalaserip".rrfin acea treime, micugi fagi de cei 30 m', cu

baie privati, pe care o avuseseri in Ikeja. $i noi ne obisnuisem

.o ,rtr'r, dimensiune a camerelor noastre. Pentru o familie

de patru persoane, ci nu numir si pisica noastri nigeriani,

T"ivun,suprafaga de 80m2 gi forma in T al apartamentului

erau suficiente pentru a oferi intimitate fieciruia.in fine, aproape. Ca in fiecare dimineagi, aud pa;ii mamei

pe coridor. Se duce si hrineasci pisica.

Cimara-dormitor-baia-bucitiria pisicii, nu depigeste

3m2, adici.o treime din suprafaga fostei ei inci'peri.

Asadar, pisica noastri, neagr|Precum cirbunele, a fost

cea mai lezatd, de mutare. Ei insi nu-i pasi. Toarce intr-una

si pe buni dreptate. in ciuda dimensiunilor, ne simtim foarte

bine in,,cutia de chibrituri" dupi cum a numit mama noua

casia. Poate pentru ci este foarte luminoasi?in sufragerie, ferestrele ocupi toati lirgimea peretilor,

est-vest, gi in toate inciperile, Partea de jos, de la talie ince-

pind pAni la sol geamul este glazurat.

4 in Bucuregti, ea zicea, pe buni dreptate, ci triiam intr-un ,,aParta'

ment-vagon" deoarece inciperile se in;irau.

t8 10

AMPRENTA FLUTURELUI

$i proximitatea ne obligA si ne vedem mai des!

La inceput ne simteam strimtorati, intram unii in ceilaltisi nc loveam, ceeace ne ficea sirAdem de dimineagapAnisea-r;r, in timp ce munceam cu totii la apartament, si-l vopsim,r.r I curitim gi si-l mobilim cu mobilierul achizirionat de laAlrnata Salvirii, in afari de biroul si dulapul meu. Vizusem,r.'cste mobile din tntimplare la un magazin de vopsea dinS.rrcelles gi mi s-au pirut perfecte pentru camera mea: sim-

1,1.', albe, cu o dungi de lemn auriu lipiti pe conturul usilorsi scrtarelor. Cum urma si fie ziua mea gi ci Moana alesese

(.ullera in care era un dulap incorporat, mama a cedat capri-. irrlui meu de a avea mobih asortati.

in realitate, ea sim;ea mAnia acuri care mi bAntuia.Eram inci nefericiti ci pirisisem Bucure;tiul. imi era

,1.,r de prietenii si de iubirul meu, Denis. Cum pirintii ne,rscunseseri adevlrul despre gravitatea problemelor p€ care

l. ;rvea familia P. cu Securitatea, nu misurasem amploareal.rr; acum le era imposibil sl-mi ceari, la doar cincisprezece.rrri, si.-mi schimb pirerea despre un trecur pe care cu toti in-( ('rcam siJ uitim. Pentru a-mi vindeca trauma emotionali.,rniuna voia si-mi creeze un mediu confortabil, chit ci era uns.rcrificiu financiar a-mi satisface gusturile de ,,lux". Asadar, a

rl;rt pe biroul meu o suti de franci, pe cAnd al Moanei costase

.l.rer zece ! Mama a decis ci era cadoul de ziua mea gi discutia

.r lirst inchisi.lia isi petrecuse ultimul an agteptendu-ne si ne intoarcem

,lc h scoalS. si pe tata de la munci, aga ci era foarte sensibilil.r rlificultitile psihologic€ pe care Sis si cu mine trebuia si lerlcpisim pentru a ne adapta la noua noastrl viati. Ei insisi ii era

lilcu si-si giseasci un rost in acest mediu sedentar in care triia( ,,sarceliti'!), cu exceptia serilor cAnd avea competitii de bridge .

La Bucuregti, mama flcea electrocardiograme in timpulzilci, seara juca bridge ;i plringii ei erau omniprezenti. Toatl