scoala centrala de fete din bucuresti.pdf

Scurta expertiza Monument istoric- Scoala Centrala de Fete din Bucuresti

Stud. Arh. Badiu Monica Grupa 503 1

Scoala centrala de fete din Bucuresti

sau

Pensionatul Domnesc de Fete

Categorie: Liceu

Perioada: 1890

Importanta: A

Cod LMI: B-II-m-A-18924

Adresa: Str. Icoanei 3 -5 sector 2

Localitate: BUCURETI Judet: Bucuresti

Regiune: Muntenia

Patrimoniul arhitectural al unei tari constituie o parte esentiala din

identitatea sa culturala, definind comunitatile locale, facandu-le recognoscibile lumii din

afara si generand mandrie civica in randul localnicilor. Stilul neoromanesc este singurul

ordin arhitectural original aparut in Romania si prin urmare este o parte vitala a

patrimoniului si identitatii culturale a natiunii.

Acest stil a fost initiat de catre remarcabilul arhitect Ion Mincu (1852-

1912), odata cu constructia Casei Lahovari (1886) din Bucuresti, urmata de o serie de

proiecte si cladiri de o calitate superlativa.

Mincu a sadit, astfel, primele seminte in campul arhitecturii nationale, din

care a rasarit si s-a dezvoltat viguros stilul neoromanesc, devenind foarte popular in toata

tara in urmatoarele cinci decenii, pana la cel de-al doilea razboi mondial.

Acesta este motivul pentru care primele cladiri in stil neoromanesc, create

de Ion Mincu, sunt monumente arhitectonice de o importanta extraordinara pentru

patrimoniul national, aflandu-se pe lista registrului de patrimoniu, fiind teoretic protejate

prin legislatie si reglementari stricte. Cea mai mare si cea mai inovatoare cladire in stil

neoromanesc a lui Mincu este considerata Scoala Centrala de Fete din Bucuresti, lucrare

inceputa in 1890.

Scoala Centrala este unul dintre cele mai reprezentative si inovatoare

exemplare care a rezistat surprinzator multor pendulri de anotimpuri: invazia trupelor sovietice, 5 decade ale unui regim comunist necrutator si, in final, 20 de ani de tranzitie

haotica in raport cu economia de piata. Ea a fost conceputa initial pentru a fi un liceu-

pensiune, aici invatand atat fete din familii foarte importante, cat si fete venite de la tara,

intre ele nefacandu-se nici o deosebire.



Monumentul de arhitectur se situeaz in inima Capitalei, intre Piata Romana si Universitate, langa Parcul Gradina Icoanei.

Liceul are o istorie vasta, de necontestat. El a

fost comandat de catre Titu Maiorescu, pe atunci ministru al

cultelor, si realizata de catre arhitectul Ion Mincu in perioada

1888-1890, fiind considerata unul dintre exemplele elocvente

ale arhitecuturii in stil national.

Proiectul a fost finalizat n august 1887 si

semnat de catre Ion Mincu n dubla calitate de arhitect si

inginer.

In 1889 este pusa piatra de temelie, iar in 1890

cladirea este finalizata, dupa cum a ramas ca dovada inscriptia:

CLADIT IN ANU 1890 aflata pe fatada dinspre Nord a aripii Sudice.

In 1892 a fost realizat coridorul care a fost

gandit sa ramana deschis, fara geamuri intre arcade.

In 1893 Ion Mincu a elaborat proiectul pentru

inchiderea spatiilor destinate circulatiilor de la parter.

Pe fatada sunt inscriptionate numele unor mari personaje ale istoriei

nationale: Clara Doamna, Doamna Chiajna, Elena Rares, Elena Cuza si Carmen Sylva.

Doamne, domnite si insusi pseudonimul Reginei Elisabeta, sotia Regelui Carol I. Galerie

simbolica si foarte potrivita pentru a servi drept exemplu domnitelor contemporane, eleve

ale scolii.

In 1898 institutia devine Scoala secundara de gradul al II-lea, iar mai

tarziu, in jurul anului 1911, sunt efectuate asupra cladirii reparatii si probabil extinderi.

In timpul Primului Razboi Mondial cladirea este transformata in spital,

fapt datorat si functiunii sale de internat cu infirmerie proprie. Dupa aceasta perioada,

institutia capata statutul de liceu, cladirea fiind modernizata pentru a se conforma noilor

cerinte functionale.

In 1924 Scoala Centrala a capatat noua denumire de Scoala secundara de

Fete, gradul doi internat iar in 1928 cea de Marica Brancoveanu, sotia domnitorului

Constantin Brancoveanu.

Dupa al Doilea Razboi Mondial denumirea oficiala a liceului este

schimbata in: Liceul Zoia Kosmodemianskaia, dar dupa 1989 denumirea revine



Scoala Centrala, nume ce subliniaza calitatea de reper a institutiei, iar in anul 1918 reluandu-si statutul de scoala.

Dupa 1948, comunistii isi impun sistemul de invatamant restrictiv. Scoala

isi schimba denumirea frecvent: Liceul de Fete nr. 10, Scoala Medie nr. 1, Scoala Medie

nr. 10, Scoala Medie Mixta Zoia Kosmodemianskaia, Liceul de Fete nr. 10 Zoia

Kosmodemianskaia, Liceul real-umanist Zoia Kosmodemianskaia, Liceul de filologie

istorie Zoia Kosmodemianskaia (nume pe care-l va pastra pana in 1993).

Dupa caderea comunismului, liceul isi recapata numele si devine scoala

bilingva romano-franceza.

Una din emblemele Scolii Centrale o reprezinta copacul din curtea

interioara, arborele ramanand oglinda ce a pastrat momente si amintiri istorice.

Arhitectura Scolii Centrale Sursa de inspiratie pentru realizarea acestei cladiri a fost arhitectura traditionala

romaneasca: Solutia a venit din planul ansamblurilor manastiresti de secol 17 si 18 din Muntenia, coborat cu tipul de chiostro din manastirile occidentale . Fatadele sunt impartite in doua registre prin intermediul unui brau

plasat la nivelul planseului dintre parter si etaj. Grigore Ionescu descrie in amanunt

tratarea fatadei principale, indreptata spre strada Icoanei, care este compusa din trei elemente majore distincte: un corp central in mijlocul caruia se gaseste intrarea, si doua

pavilioane de colt, usor decrosate, asezate in prelungirea aripilor laterale. Aceste

pavilioane sunt asezate in prelungirea celor doua aripi laterale ale ansamblului.

Aceasta fatada are rolul important

de reprezentare, rol materializat

prin intermediul axului central vertical

dat de portalul dezvoltat doar la nivelul

parterului si de cele doua pavilioane

decrosate. Se evita monumentalitatea

agresiva, caracterul de reprezentare al

fatadei fiind realizat foarte fin si discret.

Se remarca in fatade profilele si

accentele evidentiate prin culoare, ce

contrasteaza si completeaza liniile

simple si suprafetele netede ce compun

fatada. Exemple de astfel de decoratii

ar fi colonada curtii interioare, medalioanele, emblema de la etaj, iar pe fatada

principala braul de inspiratie romaneasca, inviorat cu corpuri ceramice colorate. Liniile

simple si suprafetele netede ale fatadelor sunt inviorate de cateva profile si accente in

care intervine ca element de diferentiere si culoare. Golurile de la parter sunt ample

pentru a lasa lumina sa patrunda in salile de clasa, iar pe fatadele din curtea interioara,

acestea predomina in raportul plin-gol. Ferestrele etajului sunt mult mai reduse in

dimensiuni, si sunt asezate in numar mai mic, oferind spatiilor de la etaj intimitatea pe

care functiunea lor o cereau. Tipurile de goluri de la etaj contrasteaza astfel cu cele de

la parter, creandu-se un joc de contraste pe fatade. Plastica arhitecturala a compozitiei

spatiilor impreuna cu decoratia fatadelor puternic influentata de traditia romaneasca,

decoratia interioarelor si estetica elementelor de detaliu se contopesc intr-o arhitectura



unitara, noua si originala. Printre acestea,

colonada curtii interioare, cu toata

decoratia sa, apoi pe fatada principala

braul median construit din faianta

policroma, lintourile ferestrelor si lantul

continuu de arcusoare sprijinite pe console

de teracota smaltuita verde de sub streasina,

isi au originea in `plastic decorative`

caracteristica arhitecturii feudale

romanesti.

Planul cladirii este simplu, dreptunghiular, compus din patru aripi cu

parter si etaj, ordonate simetric in jurul unei curti interioare. Initial, la parter se aflau

salile de clasa, iar la etaj dormitoarele internatului; in prezent, internatul ocupa o suprafata foarte mica, iar mare parte a spatiului de la etaj este alocat salilor de clasa.

Deosebirea dintre cele doua tipuri de sali de curs este evidenta prin dimensiune, cele

vechi remarcandu-se ca marime si mod de amenajare. Spatiile interioare sunt asezate

dupa o schema simpla: la parter, in cele doua aripi laterale sunt asezate salile de clase, iar

in bara orizontala din mijloc se afla amfiteatrul si laboratoarele. La etaj, deasupra salilor

de clasa din cele doua aripi laterale, se afla amenajat internatul, compus din sase

dormitoare comune, fiecare dormitor dispunand de anexe si intrari separate.

Circulatia la parter si accesele in toate spatiile interioare de la parter se fac

prin intermediul unor galerii largi cu arcade, ce inconjoara curtea interioara cat si

bara orizontala ce contine amfiteatrul, accesibil si el din aceleasi coridoare.

Curtea este elementul central al cladirii, care se impune prin amplasare si

dimensiune. Asezata in mijlocul compozitiei, ea aste amenajata ca o gradina, un spatiu de

recreere; ea are si rolul de a lumina circulatiile principale, iar aceste lucruri confera o nota

deosebita acestei tratari. Astfel, ea este marginita la parter de o suita continua de arcade

trilobate in acolada, sprijinite pe colonete de piatra.

Ca si la foisorul monumentului Bufetul de la strada, zidul de deasupra

arcadelor este tapisat cu ornamente florale realizate din ceramica colorata.

Etape de restaurare De-a lungul timpului Scoala centrala de Fete a suferit mai multe etape de

restaurare, datorita momentelor grele de istorie prin care a trecut. Una dintre cele mai

importante etape de restaurare o reprezinta cea de la sfarsitul anilor 1970 , in perioada

comunista. Societatea de stat de atunci, implicata in restaurare, a dat dovada de

profesionalism, cercetand temeininc situatia cladirii prin intermediul institutelor de atunci,

avand grija sa obtina rezultate cat mai apropiate de caracteristicile originale. Astfel s-au

folosit mai multe tonuri de rosu pompei pentru vopsirea interiorului, aceasta culoare fiind

folosita chiar de arhitectul Ion Mincu, reprezentand o alta contributie eminenta a lui la

decoratia cladirii, si care va deveni in decadele care urmeaza o trasatura esentiala a

registrului decorativ din arhitectura neoromaneasca.

Galeria vitrata a scolii este cea mai mare si mai frumoasa structura de

acest gen din Romania, fiind o inovatie deosebita la vremea acea, care s-a bazat pe

folosirea unor materiale de constructie noi pentru epoca, precum fierul forjat pentru



ramele ferestrelor si geamurile de productie in masa. Acestea au fost conservate de-a

lungul timpului si ar trebui salvate intr-o cantitate cat se poate de mare in continuare.

In anul 2008, Scoala prezenta mari semne de degradare atat la nivelul

rezistentei cladirii, cat si la nivelul decoratiilor si elementelor de estetica:

- subsolul cladirii era infiltrat cu apa, iar o mare parte a lui era inaccesibila. Infiltrarea apei in peretii subsolului a favorizat apartia mucegaiurilor si a unor medii biotice care putea

dauna sanatatii elevilor si cadrelor didactice;

- Ornamentele din curtea interioara a scolii, precum si medalioanele cu inscriptia SCF erau deterioarate sau inexistente;

- Tencuiala peretilor exteriori era cazuta sau crapata;

- Tencuiala amfiteatrului scolii era cazuta;

- Mozaicul de pe holurile interioare era serios deteriorat;

- Peretele vestic al amfiteatrului era infiltrat cu apa;

- Streasinile erau crapate, facand ca apa scursa de pe acoperis sa se prelinga pe peretii

cladirii.

Procesul de restaurare si consolidare a inceput in vara anului 2009 si a durat 3 ani,

acesta fiind incheiat in 2012.

Procesul de restaurare si consolidare a fost atent controlat de echipa formata

din: autor arh. Paul Valentin, co-autori conf. Dr. Arh. Hanna Derer, cond. Arh. Adrian Botusan, birou de proiectare S.C. ROMAIR CONSULTING SRL. Proiectul a fost avizat de Comisia Nationala a Monumentelor Istorice cu nr.

294/M/08.11.2006.

Descrierea lucrarilor de arhitectura-restaurare:

- Repararea sarpantei podului

- Refacerea invelitorii cladirilor vechi

- S-au prevazut acoperitori de tabla la cosurile

existente, opritoare de zapada la acoperis, refacerea

intradosului stresinii si paziei deteriorate datorita

infiltratiilor invelitorii

- Inlocuirea jgheaburilor si burlanelor

- Asanarea subsolului, ventilarea corecta si refacerea

hidroizolatiei peretilor de la subsol. Se va folosi un

sistem de combatere a igrasiei.

- Restaurarea finisajelor (refacerea tencuielii

interioare, zugraveli, pardoseli parchet clasic si gresie

noua in culorile si sortimentele existente, vopsirea

salilor de clasa, dormitoarelor internat, grupurilor

sanitare, amfiteatrelor, salilor de mese, cabinetelor

medicale, laboratoarelor specializate.

- Repararea tamplariei exterioare vechi din lemn si

inlocuirea ferestrelor existente la porticul interior. Aceste ferestre realizate din fier

cornier cu geam simplu, se vor inlocui cu ferestre din lemn stratificat cu geam termopan.



Usile metalice decorative de acces in curtea interioara se vor mentine, urmand a fi

revizuite si revopsite.

- Restaurarea fatadelor si a ornamentelor cu care sunt prevazute , in relatie cu

prevederile Expertizei tehnice avizate de MCC.

- Restaurarea trotuarelor existente inclusiv refacerea dopului de bitum si a scarilor

exterioare.

- Reamenajarea grupurilor sanitare pentru elevi si cadre didactice, iar pentru persoane

handicapate s-a prevazut a se face in spatiile existente, cu respectarea prevederilor

standardului de stat si normelor de proiectare pentru cladiri scolare. In cadrul spatiilor

existente ale grupurilor sanitare se vor utiliza compartimentari usoare din panouri de tip

PVC sau similar si finisaje si dotari corespunzatoare normelor de igiena si sanatate in

vigoare.

- Repararea, reconditionarea si restaurarea elementelor de mobilier si a lambriurilor

aflate in camerele de la parter si etaj din corpul principal, conform notatiilor de pe planuri.

- Repararea, reconditionarea si restaurarea scarilor si a mainii curente din lemn.

- Reamenajarea amfiteatrului de la 180 locuri la 150 locuri.

- Reamenajarea unui laborator de informatica, inclusiv mobilier si dotari: calculatoare,

monitoare, imprimante si scanner, si prevederea unei retele informatice cu puncte de

acces in fiecare clasa, laborator si in cancelarie.

- Reamenajarea a 4 sali de clasa la subsol si a 2 sali de clasa n locul salii de sport care

se va dezafecta, inclusiv dotarile necesare.

- Asigurarea mobilierului si a dotarilor specifice pentru biblioteca, sala lectura, depozit

carte si cabinete medicale.

- Dotarea spatiilor, acolo unde este necesar, cu

sisteme antiefractie.

- Ranforsarea peretilor la etaj cu plasa de otel.

- Inlocuirea acoperisului spart, putrezit sau

subrezit.

- Lucrari de ranforsare in curtea interioara

spre holul de onoare.

Interventiile proiectate corespund

recomandarilor Studiului Istoric elaborat de

dr.arh.Hanna Derer, precum si Referatului de

Specialitate elaborat de specialist restaurator

Mircea Baciu.

Concluzii Inlocuirea ramelor originale din fier original de la geamuri cu cele din

lemn stratificat si geam termopan, consider ca reprezinta o adevarata problema in

restaurarea cladirii. Aceasta risca sa-si piarda din acel aer aparte pe care i l-a dat marele

arhitect Ion Mincu. Intr-un proces de restaurare, si mai ales in restaurarea unui

monument istoric, trebuie avuta in evidenta echiparea constructiei cu sisteme moderne

care sa faca cat mai comoda si usoara folosirea cladirii, dar totodata acestea nu trebuie sa

afecteze principalele elemente prin care cladirea se distinge. Spre exemplu, gemurile

termopan asigura o mai buna termoizolare, dar nu se pot compara estetic cu ramele de

fier ale geamurilor, ce plaseaza cladirea in acea epoca a arhitecturii neo-romanesti.



De altfel, una dintre interveniile reuite la coala Central, cu att mai important cu ct era vorba de faada principal, s-a fcut la ferestrele cu ram decorat. Este vorba de o ram peste care este aplicat un model traforat i pictat. Noile rame fiind din lemn stratificat, peste acesta s-a aplicat un model identic.

Bibliografie:

http://metropotam.ro/Locuri-de-vizitat/Locul-Saptamanii-Scoala-Centrala-

art6830841596/

https://casedeepoca.wordpress.com/2010/02/25/scoala-centrala-identitate-arhitecturala/

http://punctedefuga.ro/2012/10/la-scoala-centrala-de-fete/

https://scoalacentrala.wordpress.com/category/scoala-centrala-monument-de-arhitectura/

Stud. Arh. Badiu Monica

Grupa 503

scoala centrala de fete din bucuresti.pdf

Documents