schizofrenia este caracterizată printr

8/18/2019 Schizofrenia Este Caracterizată Printr

1/16

COLEGIUL NATIONAL TRAIAN

LALESCU”RESITA”

SCHIZOFRENIE

UNGUREANU ALEXANDRA

III B


2/16

Schizofrenia este caracterizată printr-o disociaţie mintaă! ori o "discordanţă#!

$nsoţită de o in%azie haotică a ima&inar''i ca cond'ce a t'('rări afecti%e!

inteect'ae )i psihomotorii * sentimente contradictorii do%edite faţă de 'n acea)i

o(iect +i'(ire! 'ră,! incapacitate de a acţiona! a'tism! sentiment' de a n' se mai

rec'noa)te! deir! catatonie +totaitatea t'('rărior psihomotorii caracterizată printr-o a(senţă de reacţie a stim'ii eteriori!o imo(iitate a(so'tă! 'n ref'z de a %or(i!

de a m.nca,/

EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALE PACIENTILORCU SCHIZOFRENIE

De('t' cinic este atat de poimorf incat c' &re' se deceeaza simptomeeprincipae care %or d'ce a desfas'rarea 'nor ta(o'ri cinice si ee dest' dedi%erse! iar ca e%o'tie! ipsite practic de speci0citate/ Astfe intre formee de de('t+schizofrenia incipienta, se diferentiaza/

Debut insidios - formee pro&resi%e si insidioase caracterizate prin e%o'tiacontin'a care cond'ce ent (ona%' de a #predispozitia caracteriaa# sa' ne%roticapana a schizofrenie/ In aceasta &r'pa se incadreaza caracter' preschizofrenicc'nosc't s'( den'mirea de schizotim +considerat ca 'n caracter norma, care prina&ra%area trasat'rior d'ce a schizoidie e%o'ti%a eprimata printr-o stare deinhi(itie! ri&iditate! sa(irea ton's''i si e0cientei acti%itatii! pierderea ritm''i!interes''i fata de instr'ire sa' acti%itatea profesionaa! hoinareaa (izara!ne&i1enta! parasirea sa' schim(area nemoti%ata si repetata a oc''i de m'nca/


3/16

Afecti%itatea se modi0ca! pacient' ramane indiferent a emotiie poziti%e sa'ne&ati%e/

2e acest f'nda se pot decea stari de proasta dispozitie! irita(iitate! intricatec' sentimente paradoae ca* preoc'pari pentr' stiinta! arta! 0ozo0e! poitica/

2aradoa' si am(i%aenta afecti%a se ramarca prin ostiitatea fata de famiie!insotite 'neori de ecentricitate se'aa sa' apra&matism se'a/ 3odi0cariecomportamentae - caracteriae cond'c treptat catre earcer(area tendintei deizoare! re%erie si in 'tima instanta #sa(aticie# sa' a pozitii de ori&inaitate p'eria!caricat'raa sa' a opozitionism nemoti%at+(izar, fata de toti si de toate/

In etapa preschizofrenica se inc'de si formee de de('t insidios c'nosc'te anoi s'( den'mirea de de('t pse'do-ne%rotic! ne'rosteniform! o(sesi%o-fo(ic!isteriform! anios! hipocondric/

Debut !ut - se diferentiaza de('t' hiper ac't si hiper toic! conf'zi%

z&omotos! aceasta forma reprezentand 456 din de('t'riie ac'te/

7ormee de de('t ac't s'nt*

- crizee deirante si ha'cinatorii ac'te care adesea iz('cnesc s'(forma 'n'i ('fe' deirant/ Este %or(a de #psihoze deirante ac'te#caracterizate prin aparitia s'rprinzatoare a 'n'i deir tranzitori'

- stari de ecitatie maniacaa atipica prin asocierea 'nor eementedisociati%e+fenomene de ne&ati%ism! sim(oizare ecesi%a! fenomeneparatimice,/

- Stari depresi%e atipice/ Atipia se eprima in am(i%aenta emotionaa!o(t'zie! anestezie psihica d'reroasa sa' fenomene paratimice

- Stari conf'zo-onirice de tip' 'nor reactii eo&ene sa' a 'nor psihozetoiinfectioase c' t'('rari de constiinta de tip oniric! deirant sa'crep'sc'ar/

Debut sub!ut - se caracterizeaza printr-o simptomatoi&ie cenestopata+deiranta, care se instaeaza intr-o perioada de 8 'ni-9 an

Si"#to"to$o%i !$ini!

2ot 0 rez'mate astfe*

9/ Bazae sa' f'ndamentae care eprima nemi1ocit disociereapersonaitatii! s'nt constit'ie din* t'('rarie desfas'rarii &andirii!afecti%itatii si trairii propriei personaitati/ In stransa e&at'ra c' acestease modi0ca si f'nctiie %oiti%e si acti%itatea/ Simptomee f'ndamentaes'nt speci0ce si d'ra(ie! 0ind totdea'na prezente intr-o forma sa'&rad oarecare/


4/16

4/ Accesorii - compica tao' f'ndamenta in mod d'ra(i sa'pasa&er/ Ee pot deci ipsi si pot 0 intanite si in ate psihoze/ Intret'('rarie accesorii s'nt introd'ce t'('rarie de perceptie! ideiedeirante! t'('rarie f'nctionae de memorie! simptomee catatonice!partic'aritatiie %or(irii si ae scris''i/ Diferitee fenomenesimptomatoo&ice s'nt strict interdependente 0ind considerate ca

%ariate modaitati de eteriorizare ae 'nei t'('rari disociati%e apersoanei/

:onsiderand schizofrenia ca rez'tanta 'n'i proces care pro%oaca o e%o'tiere&resi%a a persoanei! simptomee schizofreniei s'nt sistematizate in*

- SI32;


5/16

- Amenoree +stadiie ac'te, - se mentine pe perioade inde'n&ate

- La (ar(ati deseori diferite forme de impotenta se'aa/

- Starie emotionae pot in@'enta ta(o' san&'in/

- Nere&'aritati in mers si 'neori paraizii isteriforme/

- 2'piee s'nt deseori midriatice +starie ac'te, si rareori miotice+starie cronice,/ De m'te ori ipsesc re@eee p'piare/

- Un fenomen c'rios si n' prea rar i constit'e ana&ezia 'neori totaa!pro(a(i de ori&ine psihica! care pare sa epice a'tom'tiarie/

Starie s'praac'te! mai aes de a&itatie psihomotorie etreme! insotite deseoride fenomene de deshidratare! fe(rie si atee necaracteristice dar frec%ente in oricestare or&anica s'nt 'neori 'rmate de eit's/ Ramane astfe incert daca moartea s-a

datorat hiperecitatiei! deshidratarii! ep'izarii! infectiei sec'ndare sa' 'nor afecti'nicere(rae neprecizate/

P&ob$e"e $e #!ienti$o& !u s!'i(o)&enie

-


6/16

- Insomnie

- Neandemanarea de a-si ae&e haine potri%ite

- Neandemanarea de a se im(raca sa' dez(raca

- Dezinteres pentr' mas'rie de i&iena! fata de infatisarea sa

- Incapacitatea de a 'rma prescriptiie in&ri1irior de i&iena

- Anietate

- Stare depresi%a

- 2ierderea ima&ini de sine si a stimei de sine

- 2ierdere! separare

- 7rica

- 2ro(a(iitatea atin&erii inte&ritatii 0zice si psihice

- :om'nicare ine0cienta a ni%e afecti%! inteect'a si senzomotor

- :onf'zie

- Sin&'ratate

- :'pa(iitate

- Di0c'tate de a participa a acti%itatii rei&ioase

- Di0c'tate de a actiona de credintee si %aorie sae

- De%aorizare

- Nep'tinta

- Di0c'tatea de a se reaiza! de a-si as'ma ro'ri sociae

- Dezinteres in a indepinii acti%itati recreati%e di0c'tatea de aindepinii acti%itati recreati%e

- Dezinteres

- Di0c'tatea de a in%ata

PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTI*ATIE


7/16

9/ EXA3ENUL 2SII:! S


8/16

• :AL:E3IE - p'nctie %enoasa -95m san&e simp'

• UREE S/ - p'ntie %enoasa -95 m san&e simp'

• I


9/16

- o(ser% permanent starea pacient''i si raportez medic''i oricemodi0care apar'ta in starea de sanatatea a pacient''i

- inc'ra1ez pacient' sa-si eprime temerie si ii da' eempe de caz'riin care pacientii s-a' rec'perat repede

- respect mas'rie de pre%enire a infectiior nosocomiae si ed'cpacientii c' pri%ire a mas'rie de pre%enire a infectiior

- epic pacient''i orice tehnica inteprinsa! scop' si importanta ei inproces' de %indecare

- respect tacerie si pan&erie persoanei pentr' a-i permite sa-sicontroeze emotiie

- asi&'r acti%itati recreati%e a ae&erea pacien''i

- creez 'n cimat de intee&ere empatica

- intocmesc 'n pan zinic de mentinere a sanatatii c' persoana sa' c''n apartinator* aimentatie! in&ri1iri de (aza! somn! eercitii! eiminare

- imitez atentia acordata &and'rior triste +read'c persoana a timp'prezent,

- feicit pacient' daca eec'ta acti%itati

- n' as a indemana pacient''i medicamente sa' s'(stanteperic'oase! o(iecte peric'oase +c'tit! f'rc'ita! ame etc/,

- mentin 'sie inc'iate c' cheia daca este ne%oie

- imo(iizez pacient' in camasa de protectie sa' chin&i c' scop' de an' se ranii pe e ins'si sa' persoanee din 1'r

- asi&'r satisfacerea ne%oior f'ndamentae asand'- a'tonom pe catposi(i* aimentatie! i&iena! eiminare

- ed'c pacient' sa ai(a post'ri adec%ate

- a1't pacient' sa-si pani0ce acti%itatiie cotidiene

- o(ser% daca perioadee de odihna coresp'nd necesitatioror&anism''i

- fac ed'catie pentr' sanatate c' pacient' si c' mem(rii famiiei


10/16

- insotesc pacient' a oricare ata in%esti&atie recomandata de medica ate sectii de speciaitate

- ad'c a c'nostinta inainte de internare! datee controaeor medicaea spita sa' dispensar' teritoria

- recomand 'n comportament poziti% c' pri%ire a conser%areasanatatii

- insotesc pacient' pe tot parc'rs' proces''i de eternare pana aredarea acest'ia famiiei

De$e%te

- recotez san&e pentr' eamene de a(orator

- recotez materii fecae! 'rina pentr' eamene de a(orator +chimice si

(acterioo&ice,

- administrez medicatia sedati%a ne'roeptica atipica si incisi%a!tranchiizante! anioitice

- aimentez pacient' +daca este ne%oie, parentera instit'ind - perf'ziic' &'coza+956 456 FF6 56,

- hidroizate de proteine

- amestec'ri de aminoacizi

- %itamine si eectroite

- cac'ez n'mar' de caorii in f'nctie de diferitee stari patoo&iceada'& 9F6 pentr' 0ecare &rad de temperat'ra peste FH : 45-F56pentr' a&itatie! con%'sii! distr'ctii ce'are

- efect'ez (iant' ichideor in&erate si eiminate pe 4h

- efect'ez +a ne%oie, cisma e%ac'atoare simpa sa' 'eioasa

- instaez sonda %ezicaa at'nci cand medic' o cere

- administrez *

- rispoept cp/ 455m&

- diazepam 0oa

- feno(ar(ita - 0oa


11/16

- :a &'conic - 0oa

- G'coza FF6 I/=

- :ar(amazepine 455m&

- Depa?ine chrono 55m&

- ado cp/ m&

- Rompar?in cp/

- 2iracetam cp/ 55m&

- Ne'ro

- E&on

- 3'tisis dr/

- =itamina compe dr/

- >prea cp/ 95 m&

- Nitrazepam cp/ m&

- 2e&omazin f/

- :a actic cp/ 45m&

I+ EVALUAREA, EVOLUTIE, COMPLICATII, PRO*NOSTIC

Eo$utie

E%o'tia schizofreniei prezinta o mare %arietate indi%id'aa/ Din p'nct de%edere casic e%o'tia schizofreniei consta din deterioarare in timp! c' eacer(ariac'te care se s'prap'n peste 'n ta(o' cronic/

='nera(iitatea a stres d'reaza toata %iata/ Schizofrenia se de0neste prinre&'aritatea eementeor sae distr'cti%e a termen 'n&/

E%o'tia concept''i de schizofrenie marcheaza in p'nctee sae nodae catrasat'ra de0nitorie tendinta e%o'ti%a! care se eprima cinic 0e printr-odesfas'rare mai enta sa' mai p'tin enta! dar contin'a si pro&resi%a! 0e prineacer(ari proces'ae intrer'pte de perioade %aria(ie de aten'are sa' disparitie afenomeneor psihopatoo&ic/


12/16

D'pa fazee ac'te sa' s'(ac'te +proces'ae, si instaarea sindrom''i de0citar!deteriorarea contin'a c' ata a'ra si s'( ate forme caitati%e! prin ea(orarisec'ndare propii proces''i schizofren/

3a1oritatea schizofreniior de%in manifeste intre p'(ertate si incep't' ce'i de-a patr'ea deceni' de %iata c' o maima incidenta intre 45-4 de ani! 5 6 din

schizofreni de('teaza pana a F5 de ani/

Intre F4- de ani incidenta caz'rior scade considera(i/ Schizofreniie carede('teaza d'pa 4J-F5 de ani im(raca frec%ent forma paranoida c' e%o'tie cronica/In raport c' modaitatea de de('t +ac't sa' insidios, si stadi' 0na +dementa!de0cit schizofrenic imitat, remisi'ne sa' %indecarea! a%em F tip'ri de e%o'tie/

9/ E%o'tii simpe

- e%o'tie ac'ta d'cand a stari cronice &ra%e +schizofreniahe(efrenica! schizofrenia catatonica,

- e%o'tie cronica d'cand a stari cronice &ra%e 956 - 456

- e%o'tie ac'ta d'cand a stari cronice mai 'soare 6

- e%o'tie cronica d'cand a stari cronice mai 'soare 6- 95 6/

4/ E%o'tii ond'atorii

- e%o'tie ond'atorie care d'ce a stari cronice &ra%e 6

- e%o'tie ond'atorie care d'ce a stari cronice 'soare F56-56

- %indecare d'pa e%o'tie ond'atorie 46-F6/

Starie cronice s'nt mai aten'ate! deseori pot s'r%enii ameiorari tardi%e/

F/ Ate e%o'tii +atipice, - 6

In ceea ce pri%este tip'rie de remisi'ne care im(ina criteri' cinic c' cesocio-profesiona car'ia i se acorda preponderenta/ Eista patr' tip'ri de remisi'nisi an'me*

a- remisi'nea permite insertia (ona%''i in famiie! societate siprofesie este echi%aenta c' %indecarea

(- remisi'nea permite reinsertia (ona%''i in famiie si societate!reincadrarea in m'nca se face a 'n ni%e inferior ce'i anterior

c- remisi'nea permite reinsertia in famiie! care se insarcineaza c's'pra%e&herea si in&ri1irea pacient''i er&oterapia este accesi(ia


13/16

d- remisi'nea consta in sta(iizarea simptomeor fara posi(iitateade reinsertie in famiie si societate pacient' necesita in&ri1iri inser%ici' de cronici terapia oc'pationaa este accesi(ia

Din p'nct de %edere a e%o'tiei simptomatoo&iei reati% a etensia sa'imitarea deir''i si ha'cinatiior! aproimati% 1'matate din caz'ri raman

nemodi0cate! iar rest' 0e se a&ra%eaza! 0e prezinta o simptomatoo&ie mai p'tinaccent'ata/ In ceea ce pri%este deir' schizofrenior a1'nsi a senescenta se descri'sase modaitati de e%o'tie*

9- diso'tie fara compensare in cadr' simtonizarii date de %arsta

4- diso'tie partiaa

F- (anaizare! izoare! in&'stare

- transformarea deir''i paranoid in deir depresi% de ne&atie

- depasarea contin't''i in cadr' adaptari a medi'

8- etensi'ne &eneraa! in(o&atire si &eneraizare a temeideirante initiae/

Deir' ha'cinator de%ine eement' psihopatoo&ic centra! s'(di%izi'neainitiaa in forme cinice +catatonica! paranoida! he(efrenica! simpa, se ster&e inperioada de senescenta/

Referitor a e%o'tie a(senta deteriorarii d'pa 'n n'mar de 95 ani sa' mai m'tridica pro(ema re%iz'irii dia&nostic''i de schizofrenie care se de0neste prin

re&'aritatea eementeor sae distr'cti%e a termen 'n&/ Se s'stine ca potentia'de ameiorare in schizofrenie a fost s'(estimat! si ca in 'mina in%esti&atiior petermen 'n&! ceea ce se n'meste #e%o'tia schizofreniei# se aseamana mai c'randc' 'n proces de %iata deschis 'nei mari %arietati de in@'ente de toate fe'rie si n'c' o (oaa c' o e%o'tie presta(iita/

Impre'na c' ati psihiatri BroKn s'(iniaza cate%a in@'ente de medi'importante as'pra e%o'tiei! printre care atit'dinea famiiei si e%enimenteorstresante! ca si asteptarie pacient''i! ae famiiei si persoaneor din 1'r! care #parsa actioneze deseori ca profetii care se a'toindepinesc#/

P&o%nosti!

2entr' formee de p'(ertate si adoescenta pro&nostic' schizofreniei este maifa%ora(i c' remisi'ni ('ne de tip 9 si 4 in 486 din caz'ri si de tip F in 46 dincaz'ri/

In ceea ce pri%este formee cinice in raport de sindrom' psihopatoo&ic!pro&nostic' ce mai fa%ora(i i a' formee c' aspect toic si ta(o'ri conf'zi%e! sa'


14/16

starie ac'te de catatonie simpa sa' de catatonie st'p'roasa/ Un pro&nosticrezer%at i a' starie de a&itatie catatonica sa' cee de he(efrenie/

In ceea ce pri%este! pro&nostic' caz''i indi%id'a! tre('ie 'ati in consideratiemai m'ti factori*

- De('t' (oii* :ee mai m'te remisi'ni se o(tin in caz'rie c' de('tac't! conf'z deirant oniric! catatonic si paranoid poimorf/ De('t' ac'tare 'n pro&nostic c' m't mai fa%ora(i decat de('t' insidios

- =arsta a care de('teaza (oaa* :' cat (oaa apare a o %arsta maitanara! c' atat pro&nostic' este mai int'necat/ 2ro&nostic'schizofreniei infantie c' e%o'tie enta este dest' de rezer%at incomparatie c' schizofrenia p'(ertara si a adoescentei! si c' atat maise%er c' cat de('t' a fost mai precoce/ 2roces' mor(id interfereaza c'insasi dez%otarea psihica a copi''i! contracarand atat dez%otareainteect'aa! cat si formarea personaitatii/ 2ro&nostic' schizofreniei

p'(ertare este mai fa%ora(i decat ce a caz'rior de schizofrenieinfantia! dar mai se%er

- ;a(o' cinic +psihopatoo&ic,* ;oate starie c' t'('rare a constiinteiprec'm si ta(o'rie c' o coorat'ra afecti%a accent'ata ! maniacaa sa'depresi%a! a' 'n pro&nostic mai ('n/ 2ro&nostic' este mai p'tin ('ndaca eista t'('rari de &andire a 'n (ona% c' constiinta cara/ <coorat'ra afecti%a neta si in &enera o comprehensi(iitate reati%a asit'atiior de %iata! in caz'rie ac'te ! ofera in pro&nostic ('n! dar incaz'rie c' e%o'tie cronica rectiinie a (oii! acest criteri' ramaneinseator/ Eistenta 'n'i rasp'ns emotiona adec%at este 'n indici' dee%o'tie fa%ora(ia/ 2ro(ema pro&nostic''i in diferite forme cinice este

strans e&at de simptomatoo&ie/ 2ro&nostic' ce mai fa%ora(i i a'formee catatonice +c' eceptia catatoniior a&itate si pre'n&ite aecopiior,! formee c' stari depresi%e si maniacae atipice! formaparanoida/ e(efrenia are 'n pro&nostic rezer%at! iar forma simpa! maiaes! perspecti%ee raman in &enera s'm(re/

- :onstit'tia/ a(it's' astenic si dispastic constit'e indicii pentr' oe%o'tie si 'n pro&nostic in &enera mai &ra%! in timp ce ha(it's' picnic!a care schizofrenia apare m't mai rar! cond'ce a e%o'tii ciniceaten'ate! care a1'n& frec%ent a #%indecari#/

- 2ersonaitatea prepsihotica schizoida este considerata ca a%and o

semni0catie pro&nostica rezer%ata/

- Ni%e' inteect'a/ :az'rie rec'perate s'nt in procent mai mare aindi%izii c' ni%e' inteect'a peste medie/

- 7actorii precipitanti/ Eistenta 'nor factori somato&eni sa' psiho&eniin decansarea schizofreniei pedeaza pentr' 'n pro&nostic mai fa%ora(i/


15/16

- Ereditatea/ Semni0catia incarcarii ereditare mor(ide in predicti'neae%o'ti%a este indoienica/ La copii! ponderea factor''i ereditar este c'atat mai mare c' cat de('t' este mai precoce/

- =aria(ia terape'tica/ Nat'ra tratamenteor 'tiizate! moment'apicarii or ! dozee si d'ratee administrarii! contin'area tratament''i

de intretinere! eistenta mas'rior! compee si &radate de rec'perare!contri('ie s'(stantia a ameiorarea pro&nostica si procent'aa aremisi'nior si a inte&rarii sociae a schizofrenior/

Co"#$i!tii

- stari de a&itatie psihomotori etreme! insotite de fenomene dedeshidratare! fe(rie si atee necaracteristice dar frec%ente de tip(ronhopne'monic

- infectii sec'ndare

- tentati%e de s'icid

- homicid

- dementa

- paraizii

I+. EDUCATIE PENTRU SANATATE

Rec'perarea (ona%ior de schizofrenie este 'n proces foarte compe/

In rec'perarea (ona%ior schizofreni 'n oc centra i a' o serie de parametriie&ati de*

- contin'itate

- accesi(iitate

- comprehensi(iitate din partea famiiei si com'nitatii/

;ratament' rationa a schizofreniei in accept'irea moderna a noti'nii impica

'nee conditii! a mod' &enera! acest tratament tre('ie apicat intotdea'naprecoce ! compe si d'ra(i a mod' partic'ar e este o(i&atori' indi%id'aizat!@ei(i si consec%ent/

:ompeitatea tratament''i in schizofrenie rez'ta din necesitatea im(inarii! inf'nctie de forma cinica si de etapa %o'ti%a a (oii! a metodeor (ioo&ice!psihoo&ice! er&oterape'tice si socioterape'tice/


16/16

- aten'area pana a disparitie a fenomeneor psihopatoo&ice sipre%enirea reaparitiei or

- imitarea si compensarea optima a defect''i de personaitate

- readaptarea &radata a pacient''i a ei&entee sociae siprofesionae

- reinte&rarea in famiie si in societate! incadrarea sa' reincadrareaintr-o forma de acti%itate 'tia si ca atare! rec'perarea sociaa siprofesionaa/

Atin&erea acestor o(iecti%e sa' o(tinerea 'nor rez'tate cat mai apropiate deacestea ada'&a o no'a dimensi'ne esentiaa noti'nii de tratament in accepti'nea'i casica! s'( forma rec'perarii sociae si profesionae a de0cientior schizofreni/ Inacest fe s'nt pre%enite starie de dependenta sociaa! iar procentee impresionantede in%adiitate pe care tendinta e%o'tiei spontane a schizofreniei ne&i1ate sa'

incorect tratate e &ereaza! se ameioreaza aprecia(i/

Scop' primar a tratament''i schizofrenior este modi0careacomportament''i patoo&ic/

Se recomanda*

- aimentatie echii(rata! cantitati%a si caitati%a! mese re&'ate

- a(andonarea 'nor o(icei'ri da'natoare * acoo! t't'n! cafea

- i&iena coresp'nzatoare

- somn coresp'nzator

- e%itarea stres''i! emotiior! fri&''i! 'mezeii

- practicare de acti%itati recreati%e! pim(ari in aer i(er

- 'rmarea intocmai a tratament''i prescris de medic! doze si d'rataor

- contro medica periodic a spita sa' dispensaree teritoriae

- prezentarea imediata a medic in caz' aparitiei simptomatoo&iei/

schizofrenia este caracterizată printr

Documents