SCHIZOFRENIA

Schizofrenia, o însoţitoare neplăcută de viaţă - o viaţă fără însoţitori.

• Schizofrenia este o psihoza cronica, endogena, procesuala, caracterizata printr-un cumul de simptome intelectuale , stare delirant halucinatoare nesistematizata cu tendinta la organizare autista , simptome affective si comportamentale, inlauntrul carora se regasesc tulburarile fundamentale, disociatia intrapsihica sau discoradanta ambivalenta, bizarerii, impenetrabilitate, tulburari psihomotorii, detasare cu transformarea globala a personalitatii cu tendinta si evolutie catre un deficit demential in unele cazuri, urmare a unei dismetabolii de neuromediatori cu modificare de corp calos si ventriculi cerebrali.

Debutul poate fi – acut – in plina sanatate imbracand aspectul unei nevroze

insidios – obsesivo fobica, neuroasteniform, fara halucinatii,

individual devine izolat, isi schimba preocuparile, e neglijent , ramane cu

privire fixa fiind rupt de realitatemedico-legal

Apare la varsta de 16-35 de ani dar poate aparea si la 45-50 ani (debut tardiv).

Prevalenta 1%.

In functie de simptomatologie se difernetiaza urmatoarele forme clinice:

• Schizofrenia paranoida – in care predomina ideile delirante de persecutie, urmarire, gelozie, metamorfoza sau mistico-religioase. Ideile delirante sunt fragmentare. Cel mai des sunt intalnite halucinatiile auditive deobicei cu comentarii nefavorabile la adresa pacientului, insa pot aparea toate tipurile tipurile de halucinatii in functie de receptori. In timpul episodului halucinator apare psihoanestezia si nu se simte durere.(comportamentul lui Van Gogh –care si-a taiat urechile pentru ca auzea voci).

Schizofrenia catatonica –debuteaza in jurul varstei de 20 de ani si se

caracterizeaza prin tulburari psihomotorii cu negativism, mutism, streotipii,

catalepsie, flexibilitate ceroasa. Bolnavul ramane ore in sir chiar si zile, in pozitii fixe intr-o nemiscare completa in picioare sau

culcat cu “perna psihica”). In catatonia motorie, bolnavul manifesta ecomimie, ecopraxie, ecolalie, miscari streotipe,

tipete, vociferari.

• Schizofrenia hebefrenica e forma cea mai severa, apare la varste tinere.

• Deobicei pacientul e preocupat de filozofie, idei de superioritate, idei delirante de scurta durata, tendinta pentru un studiu indelungat, tendinta de izolare, manierisme, apare ras si plans discordant. Evolutia e trenanta.

• Schizofrenia simpla prezinta simptome de intensitate mult mai mica dar cu prognostic grav. Gandirea este autista, rar populata de idei delirante, ideile sunt inadecvate mergand pana la salata de cuvinte. Rar apar tulburari de perceptie.

Tratamentul trebuie sa fie complex si cat mai repede instituit

• Tratament medicamentos –-neuroleptice tipice – haloperidol, fluphenazina

• -Neuroleptice atipice, clozapina, risperidona, olanzapina, quetiapina, ziprasidona.

• Ortotimizante – carbamazepina, lamotrigina• Antidepresive – mianserin , serlift• Anxiolitice – benzodiazepine• Psihotone – encehabol, vitamine din clasa B• Tratament psihosocial – terapie individuala,

terapie familiala, reabilitare socio-profesionala

Rolul asistentei in ingrijirea pacientului cu schizofrenie

• Rolul asistentei medicale nu este numai de a administra medicatia si a recolta analize, ci si de a convinge bolnavul de eficacitatea tratamentului. Mai mult, dupa tratamentul efectuat in perioada acuta a bolii, bolnavul va fi orientat spre ergoterapie. Asistenta face parte din corpul medical, care este obligat sa faca si educatia sanitara a bolnavilor si familiilor acestora, in orele de vizita. O atentie deosebita trebuie sa se acorde relatiilor ce se dau familiilor bolnavilor, in cazurile de urgenta psihiatrica, cadrele medii sunt obligate a interveni bland, dar ferm, sa cunoasca bolnavul si metodele cele mai eficace de a-1 linisti. Nu trebuie sa se uite ca, de multe ori, bolnavii psihici disimuleaza Simptomele si nu le comunica celor din jur sau simuleaza Simptome in scopuri diverse. Atitudinea terapeutica ferma, adecvata fiecarui caz, se impune cu deosebire in urgentele psihiatrice, unde starea psihica a bolnavilor pune deseori viata lor si a celor din jur in pericol. 

• Instituirea precoce a tratamentului, imbunatateste prognosticul prin• prevenirea deteriorarii. Asistenta de psihiatrie va consemna cu mare

atentie in planul de nursing nevoile acestor bolnavi in functie de necesitati. Va trebuie sa colaboreze pacientul, sa-i arate incredere sa-l trateze ca pe o persoana nu ca pe un bolnav, sa-i ofere atentie pozitiva, aratandu-i ca il accepta si il apreciaza.

• Asigurarea conditiilor de mediu – camera aerisita, linistita, temperatura 16-20 grade C. in caz de aplicare contentiei mecanice la pacientilor agitati, paturile trebuiesc prevazute cu gratii, aparatori laterale captusite in asa fel sa nu se produca lezarea pacientului.

• Alimentatia bolnavului in caz de negativism alimentar, asistenta va recurge la alimentarea prin sonda, sau pe cale parenterala. Bolnavul agitat consuma o mare cantitate de energie, hidratarea se incepe imediat ce bolnavul s-a calmat.

• Administrarea tratamentului conform indicatiei medicului. Nu se vor lasa medicamente la indemana pacientului. In cazul agitatiei, administrarea tratamentului se face numai dupa ce bolnavul a fost imobilizat.

• Psihoterapia, alaturi de medic asistenta stabileste, participa si pregateste metodele de psihoterapie speciala ca , psihoterapie individuala, ergoterapie, meloterapia, consiliere, etc.

• Igiena bolnavului, se schimba lenjeria de corp si pat ori de cate ori este nevoie, va fi mobilizat si incurajat sa isi faca toaleta singur.

• Urmarirea si notarea functiilor vitale. Monotorizarea tensiunii, pulsului, temperatura, respiratie, diureza, se face zilnic si ori de cate ori este nevoie.

• Evaluarea raspunsului teraputic se face zilnic iar schimbarile care survin trebuiesc anuntate medicului.

• Se va pastra legatura cu apartinatorii, pentru a putea apela la ei in anumite situatii.

• Ingrijirea acestor bolnavi necesita multa rabdare si prezenta de spirit, curaj si munca de calitate.

Studiu de caz• Pacienta in varsta de 34 de ani

este adusa in data de 06.03.2010 cu salvarea in unitatea primire urgente pentru bizarerii comportamentale, halucinatii auditive, idei delirante cu teme mistice, inapetenta, insomnii.

In urma examenului clinic general, medicul pune diagnosticul de schizofrenie paranoida se decide internare si se stabileste schema de tratament.

• Observatia initiala: pacient subponderal, anorexic, cu tegumente murdare, excitabilitate motorie datorata halucinatiilor, hipotermie, tinuta necorespunzatoare vremii, facies anxios, suspicios, evita comunicarea, nu are constiinta bolii.

• Sunt afectate aproape toate nevoile fundamentale.• In functie de observatia initiala s-au formulat

urmatoarele probleme si surse de dificultate: - dificultate in a respira datorata anxietatii,- refuzul alimentar datorat ideilor delirante,- insuficienta hidratare legata de neglijarea fizica si

psihica,- refuzul de a face activitati fizice datorite lipsei

interesului,- epuizare, insomnii datorate halucinatiilor si anxietatii,- dezinteres fata de tinuta vestimentara datorata starii

depresiva,

- incapacitatea de a-si pastra sanatatea datorita perceptiei realitatii mediului inconjurator distorsionat,

- refuzul de a se conforma tratamentelor,- alterarea mucoasei bucale prin deshidratare,- dezinteres fata de masurile de igiena,- comunicarea ineficienta la nivel afectiv,- dezinteres de a indeplini activitati recreative,- refuzul de a invata pe motiv de epuizare si

neacceptare a bolii.

Planul de interventii va cuprinde urmatoarele actiuni:

• Pacientei i se va vorbi pe un ton calm, linistitor, dar ferm, I se va cere consimantul instituirii terapiei adecvate i se va explica importanta tratamentului, , Va fi in primele zile de la internare supravegheata continuu, pt observarea compliantei la tratament, supravegherea alimentarii si hidratarii. Va fi incurajata sa consume cat mai multe lichide. I se asigura conditiile optime de microclimat, fara curenti de aer. Mobilizarea se va face progresiv prin supunerea la activitati usoare, si recreatoare. Se vor recolta analizele uzuale, si se vor monotoriza functiile vitale. In urmatoarele zile de internare, cand pacienta este mai linistita si coopereaza va face ergoterpaie, si psihoterapie de grup.

• Evolutie . Pacienta cooperanta, reechilibrata psihic prezinta raspuns favorabil la tratament, simptomatologia se remite in 2 saptamani. A urmat tratament cu neuroleptice, anxiolitice, psihotone, ortotimizante. Psihoterapie.

• Se externeaza pe data de 21.03.2010 in stare ameliorata. Va continua tramentul in ambulator conform prescriptiei medicale.