MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

ACADEMIA DE POLIȚIE ”ALEXANDRU IOAN CUZA”

Doctorand: AURA ȘCHIOPU

Domeniul de doctorat:

ORDINE PUBLICĂ ŞI SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ

Teză de doctorat

SCHIMBUL DE DATE ȘI INFORMAȚII ÎN

CONTEXTUL NOILOR REALITĂȚI

STRATEGICE EUROPENE – FUNDAMENT AL

COOPERĂRII JUDICIARE INTERNAȚIONALE

-REZUMAT-

Coordonator

PROF.UNIV.DR. DAMIAN MICLEA

Bucureşti, 2015

CUPRINS CAPITOLUL I - INTRODUCERE

1.1 Actualitatea domeniului cercetat

1.2 Gradul de studiere a domeniului

1.3 Obiectivele cercetării realizate

1.4 Direcții de cercetare

1.5 Metodologia cercetării științifice

1.6 Utilitatea cercetării realizate

CAPITOLUL II

STRUCTURI NAȚIONALE, EUROPENE ȘI INTERNAȚIONALE ÎN MATERIA

SCHIMBULUI DE DATE

A. PRIVIND SCHIMBUL OPERATIV, ACTIV, DE DATE. INSTITUȚIONALE

2.1 EUROPOL

2.2 INTERPOL

2.3 OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa)

2.4 EUROJUST

2.5 OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă)

2.6 EPPO (European Public Prossecutor’s Office - Parchetul European)

2.7 FRONTEX

2.8 CDPC (Comitetului European pentru Probleme Criminale)

2.9 Organizația Mondială a Vămilor

2.10 Reţeaua Judiciară Europeană

2.11 SELEC (Southeast European Law Enforcement Center)

2.12 SEEPAG (The Southeast European Prossecutors Advisory Group - Grupul Consultativ

al Procurorilor din Sud-Estul Europei)

2.13 Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie

B. PRIVIND SUPORTUL PASIV, CONSENSUAL, AL COOPERĂRII. ASOCIATIVE

2.14 CEPOL (Colegiul European de Poliție)

2.15 Comisia ONU pentru Prevenirea Crimei şi Justiţie Penală

2.16 EJTN (European Judicial Training Network – Rețeaua Europeană de Formare

Judiciară)

2.17 Asociaţia Internaţională a Autorităţilor Anticorupţie (IAACA – International

Association of Anti-Corruption Authorities)

2.18 Academia Internaţională Anticorupţie (IACA -The International Anti-Corruption

Academy)

2.19 Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE)

2.20 Asociația Internațională a Procurorilor (IAP)

2.21 Departamentul de Stat al SUA privind Traficul cu Ființe Umane

C. CONCLUZII PARȚIALE

CAPITOLUL III

INSTRUMENTE ȘI MECANISME INTERNAȚIONALE ÎN MATERIA SCHIMBULUI DE

DATE

3.1.Convenția SCHNEGEN

3.1.1.Integrarea Acordului Schengen în Uniunea Europeană

3.1.2. Prevederi legale selective privind Acordul Schengen

3.2.ECRIS (Sistemul European de Informaţii cu privire la Cazierele Judiciare)

3.3.ROCRIS

3.4 TAIEX (Instrumentul de Asistență Tehnică și Schimb de Informații)

3.6 PNR (Acordul Transatlantic privind Registrele cu Numele Pasagerilor)

3.7 API (Advance Passenger Information - Informații Prealabile privind Pasagerii)

3.8 Sistemul de Informații Vamal în contextul creat de Covenția Napoli II

3.9 ECCP (EU Cybercrime Platform – Platforma UE Împotriva Criminalității Informatice)

3.10 FADO și particularitățile iFADO (Sistemul European de Arhivare a Imaginilor)

3.11 ARO (Asset Recovery Offices – Oficiile de Recuperare a Creanțelor)

3.12 FIU (Financial Intelligence Units – Unitățile de Informații Financiare)

3.13 JIT (Joint Investigation Teams – Echipele Comune de Anchetă)

CAPITOLUL IV – CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ: SCHIMBUL OPERATIV DE DATE ȘI

INFORMAȚII

4.1 Schimbul de date în context Schengen

4.1.1 Cadrul legal de funcționare

4.1.2 Elementele componente ale Sistemului Informațional Schengen

4.1.3 Oficiul N.SIS II și Biroul S.I.RE.N.E.

4.1.4 Categorii de date, repere și alerte, introduse în SIS II

4.1.5 Supravegherea și gestionarea operațională a SIS II

4.2 Schimbul de date criminalistice, instrument de bază al cooperării judiciare

internaționale

4.2.1 Organizații internaționale în domeniul criminalisticii

4.2.2 Schimbul de date în domeniul criminalisticii

4.2.3.Schimbul de date criminalistice pe domenii

4.3.STUDIU DE CAZ:

CAPITOLUL V

CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ. ANALIZA SISTEMICĂ A COOPERĂRII JUDICIARE.

CONCLUZII

5.1 Progrese ale sistemului de cooperare judiciară internațională la nivelul statului român

5.1.1.La nivelul sistemului legislativ

5.1.2.La nivelul sistemului instituțional:

5.2 Realitățile din România în materia schimbului de date și informații judiciare

5.3 Vulnerabilități ale sistemului de cooperare judiciară internațională la nivelul statului

român

5.4 Perspectivele strategice în materia cooperării judiciare

5.4.1 Abordarea fenomenelor criminale transnaționale

5.4.2 Aspecte referitoare la justiția penală

5.4.3 Mobilitatea persoanelor într-un cadru securizat

5.4.4 Sistemele de informații

5.4.5 Lupta împotriva criminalității organizate internaționale

5.4.6 Exploatarea sexuală a copiilor și pornografia infantilă

5.4.7 Criminalitatea informatică

5.4.8 Criminalitatea economică

5.4.9 Strategia antidrog

5.4.10 Reducerea amenințărilor teroriste

5.5 Concluzii preliminare

5.6 Concluzii ale cercetării ștințifice

5.7 Propuneri și recomandări

BIBLIOGRAFIE

Problematica cooperării judiciare internaționale constituie o preocupare

atât pentru teoreticienii domeniului juridic și judiciar, cât și pentru cei din

arealul guvernamental, implicit cel al Afacerilor Interne, respectiv palierul

dedicat ordinii publice și siguranței naționale. S-a ajuns la acestă situație în

principal din cauza faptului că, în prezent, fenomenul criminal a încetat să mai

reprezinte doar o amenințare locală, delimitată de granițele unui stat. Evoluția

tehnologiei, a intereselor grupurilor criminale, alături de transformările

societății, au condus la escaladarea fenomenului criminal dincolo de nivelul

granițelor unui stat sau de limitele unui continent. În această situație, latura de

cooperare internațională devine o necesitate. În cadrul acestui domeniu, al

cooperării, unul dintre cele mai importante elemente este reprezentat de

capacitatea sistemelor naționale locale de a putea schimba date cu alte

sisteme/subsisteme/instituții din alte state sau localizate în subordinea unor

organisme internaționale.

Tema prezentei lucrări se află în strânsă legătură cu direcțiile actuale de

evoluție ale societății, fiind în consonanță atât cu preocupările specialiștilor din

domeniul dedicat cooperării judiciare internaționale, cât și cu necesitățile de

pregătire ale personalului din diversele domenii conexe, a căror activitate se

bazează primordial pe schimbul de date de interes judiciar, în consecință și pe o

bună cooperare la nivel european a instituțiilor implicate. De asemenea, unul

dintre motivele principale pentru care am optat pentru această temă de cercetare

a fost acela legat de interesul personal pentru domeniile asociate componentei de

cooperare internațională (în conexiune directă cu domeniul în care îmi desfășor

activitatea), analizarea instituțiilor internaționale în domeniu, dar și de dorința

realizării unei abordări unitare, fundamentate științific, menite să cuprindă

activitățile și procedurile operative ale instituțiilor în cauză (unele în curs de

edificare), precum și caracteristicile sistemice ale modului practic în care se

realizează schimburile de date și care să completeze pe cât posibil lacunele

existente în bibliografia de specialitate, asociată acestui domeniu, cu orientări

directe către ordinea publică și siguranța națională.

Termenul de ”cooperare” capătă, în contextul globalizării și al evoluției

diverselor paliere ale societății, o importanță din ce în ce mai accentuată.

Lucrarea de față se focusează pe două linii directoare, respectiv analizarea

coerentă a caracteristicilor definitorii ale diferitelor categorii de organizații,

mecanisme și instrumente operative dedicate cooperării judiciare, și evaluarea

caracteristicilor sistemice ale celor mai importante paliere în care au loc astfel de

schimburi de date, respectiv schimbul de date în sistem Schengen și schimbul de

date în domeniul criminalisticii. Ambele direcții de cercetare constituie

preocupări actuale ale specialiștilor din domeniile menționate, reprezentând în

prezent o provocare atât la nivel teoretic, cât și la nivel practic, în rândul

funcționarilor aflați pe latura operațională, fie că facem referire la o instituție

publică sau privată.

Domeniul abordat în cadrul cercetării prezintă actualitatea în contextul

dezvoltării dinamicii infracționale, precum și în contextul creșterii impactului

acesteia asupra vieții cotidiene. Practic, la momentul de față, formele grave de

criminalitate organizată nu mai cunosc limitele frontierelor de stat, iar

amenințările pe care le presupun se extind la nivel transfrontalier, implicând

riscuri la nivelul mai multor state sau chiar la nivel continental. Mai mult,

domeniul este abordat în consonanță cu direcțiile strategice și preocupările

deosebite existente la nivelul instrumentelor fundamentale ale Uniunii

Europene, respectiv cele exprimate în cadrul unor documente oficiale precum

Programul de la Stockholm sau Tratatul de la Lisabona. În acest context,

apreciem ca vitală pregătirea și perfecționarea lucrătorilor din domeniul judiciar

– fie că este vorba de lucrători din cadrul Ministerului Justiției, Ministerului

Public, Ministerului Afacerilor Interne etc., pentru a putea aborda domeniul

cooperării judiciare internaționale cu o viziune coerentă asupra posibilităților de

schimb de date și a caracteristicilor efective ale modului în care se fac aceste

schimburi. Specialiștii din domeniile menționate mai sus se află într-o căutare

permanentă de informaţii condensate şi obţinute în timp util, pentru a lua decizii

dificile, rapid şi cu succes. De asemenea, sunt apreciate posibilitățile efective de

conlucrare cu instituții sau organisme similare, dar și cu organizații cu

caracteristici diferite, în măsura în care acestea sunt capabile să furnizeze plus-

valoarea necesară. Necesitățile de colaborare cu structurile similare trebuie

considerate ca un element-cheie al gestionării oricărei instituții. Nu în ultimul

rând, lucrarea pune la dispoziția personalului și managerilor din domeniu o

analiză obiectivă a caracteristicilor sistemice ale arealului cooperării judiciare

internaționale, cu accent pe principalele minusuri și vulnerabilități sistemice cu

care se confruntă domeniul cercetat.

CAPITOLUL II

STRUCTURI NAȚIONALE, EUROPENE ȘI

INTERNAȚIONALE ÎN MATERIA SCHIMBULUI DE DATE

În cadrul funcționării normale a sistemelor judiciare de la nivel național,

european, dar și internațional, una dintre preocupările cele mai importante este

legată de posibilitatea unui răspuns eficient și corespunzător pentru amenințările

de tip transnațional. În acest sens, una dintre cele mai stringente necesități în

materie este cea legată de cooperarea judiciară între diverse autorități, instituții

și agenții cu rol în aplicarea legii. În cadrul prezentului capitol am urmărit

prezentarea principalelor trăsături ale acestor instituții, aflate aparent pe paliere

diferite (diverse linii de colaborare), precum și a acelor instituții care sunt

preconizate a fi instituite pentru a favoriza cooperarea eficientă. Am considerat

oportună analizarea atât a instituțiilor de cooperare din arealul Afacerilor

Interne, cât și a celor din zona justiției sau a celor din domenii interconectate pe

mai multe paliere.

Pentru o deplină înțelegere a fenomenelor și abordărilor din cadrul

prezentei cercetări, opinăm ca oportună și necesară definirea unor termeni cu

caracter definitoriu pentru conținutul prezentei teze de doctorat.

Astfel, una dintre controversele care poate genera ambiguitate în

abordarea domeniului este cea legată de trinomul date – informații - cunoștințe.

Datele reprezintă un set de fapte obiective, eterogene, despre un proces, o

persoană sau un eveniment cu o utilitate redusă, dacă nu sunt transformate în

informaţii. Datele, de exemplu, sunt atribute cantitative, numerice sau de altă

natură, obţinute prin observaţii, experimente sau calcule. Costul, viteza, durata

sau capacitatea sunt date cantitative1. Ele nu au un înțeles de sine stătător, dar

pot dobândi unul, odată ce au fost transformate în informații, pentru care

reprezintă materia primă.

Informațiile reprezintă datele care au fost înzestrate cu o relevanță și un

scop de sine stătătoare, fiind structurate, clasificate și folosite pentru diverse

direcții de interes. Transformarea datelor în informații se realizează prin

condensare (sintetizarea datelor și eliminarea aspectelor neesențiale),

contextualizare (identificarea și cunoașterea scopului de colectare a datelor),

calcule (procesarea datelor), categorizări (realizarea de taxonomii și repartizarea

datelor) și corectări (eliminarea erorilor, dacă este cazul).

Cunoștințele au o complexitate superioară atât datelor, cât și

informațiilor, pe care se bazează, dar în același timp le și includ. La nivel

individual, cunoștințele sunt stocate în memoria umană, iar la nivel instituțional,

al organizațiilor, sunt stocate sub formă de documente, arhive, procese, practici

și norme interne.

Din punct de vedere al domeniului tezei de doctorat, conceptele legate de

date și informații sunt direct conectate cu arealul Afacerilor Interne și al

componentelor sistemice ale acestuia. De asemenea, noțiunile specificate și

detaliate mai sus trebuie abordate în consonanță cu termenul de ”probă”, care

reprezintă corolarul activităților de colectare a datelor și informațiilor de diferite

categorii. La nivelul instituțiilor cu rol în aplicarea legii, obiectivul suprem este

aflarea adevărului și garantarea acestuia, obiectiv ce nu poate fi dus la

îndeplinire în absența unei modalități de dovedire a unui fapt ca fiind veridic sau

nu – ori dovedirea acestuia se va face în baza probelor existente în cauză. Ca

atare, proba desemnează orice element capabil a atesta ori confirma o stare

conformă cu realitatea. Probele pot fi clasificate după diferite taxonomii

posibile, pot avea surse testimoniale (declarative) sau fizice (de exemplu, urme

1 http://www.trainmor-knowmore.eu/FBC5DDB3.ro.aspx

identificate la fața locului unui eveniment) – asupra acestor detalii nu vom

insista. Cu toate acestea, probele se fundamentează pe diferita categorii de date

și informații, sau, altfel spus, datele și informațiile pot conține ori deveni probe

în măsura în care sunt de natură a fi de interes pentru o cauză judiciară.

În cadrul acestui capitol au fost abordate principalele instituții care furnizează

suportul corespunzător al schimbului de date, atât la nivel european, cât și la

nivel mondial. De asemenea, prezentarea a avut în vedere și o latură mai puțin

abordată în lucrări de specialitate, respectiv cea a instituțiilor cu care Ministerul

Public din România desfășoară diferite categorii de colaborări și schimburi de

date și informații.

Din analizarea instituțiilor prezentate anterior, rezultă faptul că acestea au

diferite direcții în care se implică, prin specificul lor, pentru realizarea unor

procese complexe de cooperare internațională, în materie judiciară. De

asemenea, unele furnizează un suport pasiv pentru cooperare, fie prin

organizarea unor cursuri, conferințe, a dezvoltării palierului educativ și,

implicit, a reunirii diferitelor categorii de persoane sub o umbrelă comună, pe

câtă vreme altele au politici efective (suport activ) de schimb de informații și

furnizează cadre instituționale direct pentru sprijinirea cooperării judiciare la

nivel internațional (precum Interpolul, OSCE etc.). Nu în ultimul rând, trebuie

precizat faptul că în prezentul capitol au fost abordate și instituții care nu sunt

complet operaționale sau care fac parte din cadre legislative în curs de

implementare, în special la nivelul instituțiilor Uniunii Europene.

CAPITOLUL III

INSTRUMENTE ȘI MECANISME INTERNAȚIONALE ÎN MATERIA

SCHIMBULUI DE DATE

Convenția SCHNEGEN

La 14 iunie 1985, Republica Federală Germania, Franţa, Belgia,

Luxemburg și Olanda, au semnat Acordul Schengen (Schengen fiind o localitate

din Luxemburg), cu privire la abolirea treptată a controlului vamal comun al

acestor țări, care doreau să stabilească o zonă fără restricţii privind circulaţia

persoanelor şi a mărfurilor, în care controalele la frontieră să fie eliminate şi să

existe o cooperare mai strânsă în vederea combaterii criminalităţii

transnaţionale. Ulterior, cooperarea Schengen a fost încorporată în cooperarea

UE şi include, în prezent, toate statele membre ale Uniunii Europene, mai puţin

Irlanda şi Marea Britanie2.

Începând din 1954, ţările nordice sunt membre ale Uniunii Nordice a

Paşapoartelor, care prevede şi ea o zonă fără restricţii de circulaţie pentru

Islanda, Danemarca, Suedia, Finlanda şi Norvegia. Când ţările nordice membre

ale UE, Danemarca, Suedia şi Finlanda, s-au alăturat cooperării Schengen,

Norvegia şi Islanda au fost nevoite să încheie un acord cu statele Schengen

pentru a păstra Uniunea Nordică a Paşapoartelor3.

Norvegia a încheiat cu Uniunea Europeană un acord de asociere la zona

Schengen, în 1999. Acest acord îi permite Norvegiei să ia parte la elaborarea

legislaţiei privind implementarea, punerea în aplicare şi dezvoltarea ulterioară a

acquis-ului Schengen (întregul corpus de acorduri şi acte legislative aferente

sistemului Schengen). Acesta este cel mai important acord încheiat de Norvegia

cu UE, în afara Acordului SEE4.

2 https://ro.wikipedia.org/wiki/Acordul_de_la_Schengen 3 www.undp.md/border/Download/35.doc 4 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=uriserv:l33020

Pentru a institui o zonă cu o frontieră externă comună şi fără controale la

frontierele interne, toate statele participante trebuie să aibă condiţii de intrare în

ţară identice5. De aceea, acquis-ul Schengen include norme privind măsurile de

control, care trebuie puse în aplicare la frontiera externă a zonei Schengen6.

JIT (Joint Investigation Teams – Echipele Comune de Anchetă)

La 29 mai 2000, Consiliul de Miniștri al UE a adoptat Convenția privind

asistența judiciară reciprocă în materie penală. Obiectivul acestei convenții este

de a încuraja și de a moderniza cooperarea între autoritățile judiciare și de

aplicare a legii din cadrul Uniunii Europene, precum și din Norvegia și Islanda,

prin completarea dispozițiilor din instrumentele juridice existente și prin

facilitarea aplicării acestora. În urma progreselor lente înregistrate cu privire la

ratificarea Convenției MLA 2000, Consiliul a adoptat, la 13 iunie 2002, Decizia-

cadru privind echipele comune de anchetă, pe care statele membre trebuiau să

o pună în aplicare până la 1 ianuarie 2003. Statele membre erau convinse că mai

ales instrumentul JIT ar avea o utilitate deosebită pentru agențiile de aplicare a

legii din Uniunea Europeană.

5 Acest lucru înseamnă, de exemplu, că trebuie să existe norme comune privind categoriile de cetăţeni

ai ţărilor terţe cărora li se solicită viză. Pe de altă parte, vizele acordate sunt în general valabile în toate

ţările Schengen. Mai mult, toate statele participante trebuie să se poată baza pe capacitatea celorlalte

ţări de a efectua controale satisfăcătoare la frontieră. 6 https://www.wattpad.com/3229650-91-acquis-ul-comunitar-schengen

CAPITOLUL IV – CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ: SCHIMBUL

OPERATIV DE DATE ȘI INFORMAȚII

Schimbul de date în context Schengen

Cadrul legal de funcționare

Crearea şi administrarea unui sistem de informare comun reprezintă cea

mai importantă măsură compensatorie, menită să suplinească desfiinţarea

controalelor la frontierele interne şi să împiedice o posibilă periclitare a

securităţii interne în spaţiul Schengen.

În acest scop, a fost înfiinţat Sistemul de Informaţii Schengen (SIS), în

temeiul dispoziţiilor titlului IV din Convenţia Schengen din 19 iunie 1990 dintre

guvernele statelor Uniunii Economice Benelux, Republicii Federale Germania şi

Republicii Franceze, privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele

comune7.

Acest sistem de informaţii permite autorităţilor desemnate de fiecare stat

membru ca, prin intermediul unei proceduri de căutare automată, să aibă acces la

semnalările cu privire la persoane şi obiecte, pentru controale la frontieră şi

verificări, precum şi pentru alte controale ale poliţiei şi autorităţilor vamale,

exercitate în interiorul ţării conform dreptului intern, precum şi în cazul

categoriei de semnalări privind străinii declaraţi inadmisibili, pentru acordarea

vizelor, a permiselor de şedere şi pentru supravegherea străinilor8.

Pe parcurs, acest sistem a fost îmbunătăţit prin integrarea de noi funcţii,

prin adoptarea unor noi instrumente juridice, care au modificat o parte din

7 https://en.wikipedia.org/wiki/Schengen_Agreement 8 A se vedea art.92 al Convenţiei Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a

controalelor la frontierele comune

prevederile Convenţiei Schengen (articolele 92-119). Astfel, alături de această

Convenţie, cadrul legal actual al SIS este completat de:

- Regulamentul (CE) nr.871/2004 al Consiliului din 29 aprilie 2004,

privind introducerea unor noi funcţii ale Sistemului de Informaţii Schengen,

inclusiv în combaterea terorismului;

- Decizia 2005/211/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005, privind

introducerea unor noi funcţii ale Sistemului de Informaţii Schengen, inclusiv în

combaterea terorismului;

- Regulamentul (CE) nr.1160/2005 al Parlamentului European şi al

Consiliului din 6 iulie 2005 de modificare a Convenţiei de punere în aplicare a

Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor

la frontierele comune, în ceea ce priveşte accesul la Sistemul de Informaţii

Schengen al serviciilor din statele membre, responsabile cu emiterea

certificatelor de înmatriculare a vehiculelor.

Sistemul de Informaţii Schengen, în forma sa iniţială, a fost conceput

pentru a deservi 18 ţări participante9. Astfel, sistemul nu a fost conceput pentru a

deservi numărului crescut de state membre ale spaţiului Schengen, în urma

extinderii acestuia.

De aceea, pentru a permite integrarea noilor state membre în sistem,

pentru a beneficia de ultimele evoluţii din domeniul tehnologiei informaţiei, dar

şi pentru a permite integrarea unor noi funcţii, s-a considerat necesară

dezvoltarea unui nou Sistem de Informaţii Schengen din a doua generaţie (SIS

II)10

.

9 până nu demult, sistemul era operaţional pentru 13 state membre Schengen şi alte două state asociate

(Islanda şi Norvegia) şi trebuia să devină operaţional pentru Regatul Unit şi Irlanda 10 a se vedea Decizia SCH/Com-ex (97) 24 a Comitetului Executiv din 7 octombrie 1997

CAPITOLUL V

CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ. ANALIZA SISTEMICĂ A COOPERĂRII

JUDICIARE. CONCLUZII

Pentru a putea asigura un spațiu de libertate, securitate și justiție, este

important ca statele membre să realizeze în mod eficient prevenirea și

combaterea infracțiunilor grave cu caracter transfrontalier. Eficiența acțiunilor

de prevenire și combatere poate crește ca urmare a cooperării între autoritățile

judiciare și polițienești ale statelor membre. Având în vedere că fiecare stat

membru beneficiază de legislație proprie, precum și de tendințe instituționale

și strategice dedicate, activitatea de cooperare are de suferit. Din aceasta cauză,

instituțiile responsabile ale Uniunii Europene acordă o mare importanță

cooperării între statele membre în materia securității interne. Astfel, tema

cooperării este abordată centralizat și unitar, urmărindu-se astfel eliminarea

elementelor birocratice și inadvertențelor procedurale sau de sistem.

Pentru a putea îmbunătăți activitatea de cooperare judiciară și

polițienească în materie penală, considerăm că este necesară o analiză în

vederea identificării punctelor tari și slabe ale acestei activități. Astfel,

punctele forte trebuie subliniate și întărite, în contrast cu vulnerabilitățile

sistemice pe care le întâmpină structurile operaționale în materia cooperării, cu

perspectiva adoptării unor măsuri menite să diminueze impactul acestora sau

chiar eliminarea lor, în măsura în care această corecție este posibilă. Finalitatea

practică a analizei în cauză este reprezentată de către îmbunătățirea cantitativă

și calitativă a activității de cooperare judiciară.

În urma analizării sistemului instituțional, legislativ și procedural al

Uniunii Europene, în domeniul cooperării judiciare, am identificat o serie de

puncte tari și puncte slabe, ce vor prezentate pe parcursul prezentului capitol.

Concluzii ale cercetării ștințifice

Teza de doctorat a fost fundamentată pe necesitatea stringentă de abordare

a domeniului cooperării judiciare internaționale dintr-o perspectivă cu caracter

de noutate, atât la nivel conceptual, principial, dar și la nivel operațional,

respectiv prin sublinierea mecanismelor de schimb de date la nivel judiciar și a

impactului acestor schimburi pentru arealul instituțional românesc.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Cursuri și tratate

1. Adrian Iacob, C-tin Victor Drăghici – Crima organizată, Editura Tritonic,

Bucureşti, 2006

2. Brammertz S., „Cooperarea poliţienească în Europa şi în Euroregio Meuse-

Rhin”, Deviere şi Societate, vol. 16, nr. 2, 1992

3. Brammertz S., De Vreese S. şi Thys J., „Cooperarea poliţienească

transfrontalieră, Bruxelles, Politeia, 1993

4. Constantin Andronovici, " Drept internaţional public", voi. I, Editura Graphix,

Iaşi, 1993

5. Costică Voicu – Spălarea banilor murdari, Editura Sylvi, Bucureşti, 1999

6. Costică Voicu, Adriana Cameria Voicu, Ioan Geamănu – Criminalitatea

organizată în domeniul afacerilor, Editural Pildner /Pildner, Târgovişte, 2006

7. C-tin Drăghici, S.Şerb, A.Iacob, A.Ignat, Drept poliţienesc, Editura Tritonic,

Bucureşti, 2003;

8. Damian Miclea – Combaterea crimei organizate, vol.I, Editura M.A.I.,

Bucureşti, 2004

9. De Bresson H., „Comisariate mixte la frontieră”, Le Monde, din 9/12/95

10. Dec.ONU E.C.N.7/558/1978.

11. Dewallef Y., „Colaborarea poliţienească internaţională sau cum se rezolvă

problemele care rezultă din deschiderea frontierelor”, Revistă Internaţională de

Criminologie şi Poliţie Tehnică, nr, 2, 1993

12. Drăgan Jenică, Legislaţie antidrog, Ed. Fadrom,

13. Dumitra Popescu şi Florian Coman – Drept internaţional public, Editura

Ministerului de Interne, Bucureşti, 1993

14. Dumitru Mazilu – Dreptul Internaţional public, Ediţia a II-a, Editura Lumina

Lex, Bucureşti, 2005

15. Dumitru Popescu – Criminalitatea transfrontalieră, Revista Criminalistica

nr.2/2004

16. Emil Hedeşiu – Contracararea crimei organizate transfrontaliere, Editura

UNAO, Bucureşti, 2005

17. Fijnaut C, Ouwerkerk J., Viitorul cooperării poliţieneşti şi judiciare în

Uniunea europeană, Martinus Nijhoff Publishers, Leiden/Boston, 2010

18. George Soros – Criza capitalului global, Editura Nemira, Bucureşti, 1998

19. Georgiana Tudor, Mariana Constantinescu, Mandatul european de arestare,

Ed.Hamangiu 2009;

20. Gh.Pele şi Ioan Hurdubaie – Interpolul şi criminalitatea internaţională,

Editura Ministerului de Interne, Bucureşti, 1983

21. Gheorghe Drăgan- Grupul Egmont, cooperarea internaţională pentru

combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, Buletinul Documentar nr.

4/2005 al P.N.A.;

22. Gheorghiţă Mateuţ, Tiberiu Rudică (referenţi ştiinţifici) şi colectiv- Traficul

de fiinţe umane. Infractor. Victimă. Infracţiune, Asociaţia Alternative Sociale

Iaşi, 2005;

23. González Fuster, G. şi Paepe P., „Guvernarea reflexivă şi cel de-al treilea

pilon al UE – Analiza Protecţiei Datelor şi a Aspectelor de Legislaţie penală”;

24. Grigore Geamănu, "Drept internaţional public", vol. II, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1981.

25. H.Meiyrowitz – La repression et par les tribunaux allemands des crimes

contre l’humanite et de l’appartenance a une organisation criminelle en

aplication de la loi – in nr. 10 cu Conseil de Controle allie, Paris, 1960;

26. Horia C. Matei, Silviu Neguţ, Ion Nicolae, Nicolae Steflea, Statele lumii,

mică enciclopedie, ediţia a V-a, editura Romby, Bucureşti, 1993;

27. Ioan Hurdubaie – Instrumente ale cooperării internaţionale în domeniul

valorificării mijloacelor criminalistice de probaţiune, Editura Era, Bucureşti,

2006

28. Ion Chipăilă (coordonator), Constantin Drăghici, Cristian Eduard Ştefan,

Ligia Teodora Pintilie, Gabriel Oloeriu şi Marin-Claudiu Ţupulan- Globalizarea

traficului de copii, Editura Sitech, Craiova, 2006

29. Ion Diaconu, ''Drept internaţional public". Casa de Editură şi Presă " Şansa"

S.R.L., Bucureşti, 1995. p. 243.

30. Ion Hurdubaie – Evaluările Interpolului privind ameninţările criminalităţii la

nivel mondial – publicată în Buletinul de Informare Documentare al

Ministerului Administraţiei şi Internelor nr.4/2003

31. Ion Pitulescu – Consideraţii privind metodica investigării şi cercetării

infracţiunii de spălare a banilor, Revista Criminalistica nr.2/2002;

32. Ion Suceavă şi Florian Coman – Criminalitatea şi organizaţiile

internaţionale, Editura Romcartexim, Bucureşti, 1997,

33. J. Benyon, “Poliţia Uniunii Europene: schimbarea bazei legislative de

cooperare”, Buletinul Europei“ fasc. 420: Comisia comunităţii europene:

cooperarea în domeniul justiţiei şi a afacerilor interne şi judiciare”, Buletinul

Europei, aprilie 1993,

34. Joseph E.Stiglitz – Globalizarea – speranţe şi iluzii, Editura Economică,

Bucureşti, 2003

35. Joubert C. şi Bevers H., „Poliţia şi Europa”, Revistă de Ştiinţe Criminale,

1992

36. Le Dosar Serge şi Rose Philiphe – Cyber – Mafia, Editura Antet, Bucureşti,

1998

37. M.Fitzmaurice – International legal problems of the envinomental protection

of the Baltic Sea, Rev. By E.Frankx, 1992,

38. Manualul SIRENE;

39. Marie Cristine Dupuis – Danon – Finance Criminelle, Editura Presses

Universitaires de France, 2004

40. Michel Vivant, Lamy Le droit de l’informatique, Ed. Lamy, Paris 1989

41. O.Manolache, Drept Comunitar, ed.a v-a, Ed.All Beck, Bucureşti 2006;

42. Oficiul Naţiunilor Unite pentru controlul drogurilor şi prevenirea crimei nr.

34/35/1999 „Paradisurile fiscale, secretul bancar şi spălarea banilor”,

43. Oliver Jerez – Le blanchiment de l’argent, Editura Revue Banque – Paris,

2003

44. Paolo Pezini – Mafiile, Editura BIC-ALL, Bucureşti, 2003

45. Ph. Broyer – La nouvelle economic criminelle – în volumul „Criminalitatea

financiară”, Editura D’Organisation, Paris, 2002

46. R. Traşcă, La place de L Office Europeene de Lutte Antifraude dans la

repression de la fraude au budget communautaire, Cahiers de droit europeen

(2008);

47. Radu Vasiliu, Decolonizarea şi relaţiile internaţionale, Bucureşti, Editura

Politică, 1972.

48. Raport Anual al Consiliului şi Parlamentului privind activităţile Unităţii

Centrale a EURODAC, SEC (2004)

49. Raportul Comisiei Europene privind crima organizată în anul 2003

50. S.Rădulescu şi S.Baniciu – Sociologia crimei şi criminalităţii, Editura Şansa,

Bucureşti, 1996

51. Stoica Gh. Mihai, Cătuţi C.Cristian – Cooperarea poliţienească

internaţională în România, Editura Paper Print Invest, Bucureşti, 2006

52. Tudor Ştefan, Beatrice Andreşan-Grigoriu, Drept Comunitar, Editura

C.H.Beck,

53. Ţical G., Blanda P., Edificarea unui sistem internaţional al controlului

drogurilor, Ed. Pildner, 1999

54. Valerian Cioclei – Manual de criminologie, Editura All Beck, Bucureşti,

1998

55. Victor Buculescu, Ion Florea, " Naţiunea şi statul în relaţiile internaţionale",

Editura Politică, Bucureşti, 1982

56. W.E.B. Du Bois, The Soul of Black Folk, Chicago, 1904.

57. www.europol.eu.int

58. Yoice V.A. – The story of international cooperation, New York, 1964.

Site-uri web

http://europa.eu/

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame

http://www.emcdda.europa.eu/

http://www.europeana.ro/schengen/Schengen.htm

http://www.fatf-gafi.org/

http://www.incb.org/incb/fr/index.html

http://www.interpol.int/

http://www.un.org/french/pubs/l'onuetvous/odccp.htm

http://www.un.org/french/pubs/l'onuetvous/odccp.htm

https://www.europol.europa.eu/

http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-15-4867_ro.htm

http://romaniaregional.ro/2015/05/04/comisia-europeana-a-adoptat-un-plan-

esential-pentru-asigurarea-securitatii-si-combaterii-terorismului/

http://eurojust.ro/agenda-europeana-privind-securitatea-pentru-perioada-2015-

2020/

http://eur-lex.europa.eu/legal-

content/RO/TXT/?uri=CELEX:52012XG1229%2801%29

www.ceeol.com

http://www.europedirect-tm.ro/stiri/traficul-de-persoane-in-perioada-2010-2014-

eradicarea-comertului-cu-sclavi

http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-1164_ro.htm

http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/fight-against-terrorism/.

ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/.../1-2013-941-RO-F1-1.Pdf

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV:l33277

www.onpcsb.ro/pdf/MANUAL%20INSTRUIRE%20-%20ROMANA.pdf

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV:l24016a

http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/fight-against-terrorism/

http://eeas.europa.eu/us/sector_en.htm

http://useu.usmission.gov/transatlantic_relations.html

www.state.gov/documents/.../163490.pdf

www.just.ro/.../IndrumarConventia%20UE%202000%2028112007%20p

https://e-justice.europa.eu/content_request_for_judicial_assistance-91-ro.do

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV:l33108

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV:jl0016

http://lege5.ro/Gratuit/gi3tsmrvgm/decizia-cadru-nr-909-2008-privind-aplicarea-

principiului-recunoasterii-reciproce-in-cazul-hotararilor-judecatoresti-in-

materie-penala-care-impun-pedepse-sau-masuri-privative-de-libertate-in-scopul-

exe

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/ro/TXT/?uri=CELEX:32006F0783

https://en.wikipedia.org/wiki/European_Arrest_Warrant

http://ec.europa.eu/justice/criminal/recognition-decision/european-arrest-

warrant/index_en.htm

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=uriserv:l33167

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:12012E/TXT

www.echr.coe.int/.../FS_Police_arrest_ENG.pdf

www.leeds.ac.uk/law/hamlyn/arrestor.htm

www.dspace.library.uu.nl/.../1874/.../28-28-1-PB.pdf

https://www.europol.europa.eu.../joint-investigation-teams-989,

http://www.eurojust.europa.eu.../historical-background.aspx

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=uriserv:l33172

https://en.wikipedia.org/wiki/Treaty_of_Lisbon

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:12007L/TXT

https://www.consilium.europa.eu/.../111615.pdf

https://en.wikipedia.org/wiki/Amsterdam_Treaty

https://www.ncjrs.gov/policing/int63.htm

http://www.oxfordbibliographies.com/view/document/obo-9780195396607/obo-

9780195396607-0153.xml

http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/police-

cooperation/index_en.htm.

https://www.europol.europa.eu/content/faq/what-europols-mission-77

https://www.europol.europa.eu/content/page/siena-1849

https://www.europol.europa.eu/content/page/europol-information-system-eis-

1850

https://www.europol.europa.eu/content/page/europol-information-system-eis

1850.

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=uriserv:l33188

http://lege5.ro/Gratuit/gi4danjrhe/decizia-nr-426-2008-privind-consolidarea-

eurojust-si-de-modificare-a-deciziei-2002-187-jai-de-instituire-a-eurojust-in-

scopul-consolidarii-luptei-impotriva-formelor-grave-de-criminalitate

www.selec.org.

http://www.selec.org/m106/About+SELEC.

http://www.selec.org/p249/Information_Exchange.

http://www.selec.org/p253/Joint_Investigations.

https://www.cepol.europa.eu/ro.

https://www.cepol.europa.eu/sites/default/files/2014-cepol-flyer-ro.pdf.

http://www.cultura.mai.gov.ro/biblioteca%20virtuala/editura%...

%20politieneasca.pdf, p. 66.

http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/police-

cooperation/supporting-action/index_en.htm.

http://europa.eu/legislation_summaries/justice_freedom_security/free_movemen

t_of_persons_asylum_immigration/l33216_ro.htm.

http://www.cultura.mai.gov.ro/biblioteca%20virtuala/editura%20mai/cooperare

%20politieneasca/cooperare%20politieneasca.pdf, p. 80.

http://www.eulisa.europa.eu/Pages/default.aspx

http://www.eulisa.europa.eu/PartnersStakeholders/Pages/EUInstitutions.aspx

http://www.eulisa.europa.eu/PartnersStakeholders/Pages/Agencies.aspx

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mecanismul_de_Cooperare_%C8%99i_Verificare

http://www.coe.int/T/dghl/cooperation/cepej/default_en.asp

http://www.cab1864.eu/?pag=83

http://www.interpol.int/Public/ICPO/PressReleases/PR2009/PR2009117FR.asp

http://www.trainmor-knowmore.eu/FBC5DDB3.ro.aspx

www.eui.eu/.../CentreForJudicialCooperation

https://en.wikipedia.org/wiki/Europol

http://people.exeter.ac.uk/watupman/undergrad/pollard/html/history.htm

http://www.cvce.eu/en/obj/the_europol_convention_brussels_26_july_1995-en-

42fc8822-e483-4d1d-869d-18c945fe2b7e.html

https://www.europol.europa.eu/

www.scritub.com/stiinta/drept/EUROPOL2042361523.php

http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_55_2012_..._europol.php

www.jcer.net/index.php/jcer/article/.../222

https://www.app.college.police.uk/app-content/investigations/european-

investigations/

https://www.europol.europa.eu/iocta/2014/chap-6.html

http://www.ccsenet.org/journal/index.php/res/article/view/12817

http://www.cdep.ro/pls/steno/steno2015.stenograma?ids=6291&idm=1,02&idl2

http://www.libertysecurity.org/article1149.html

www.dataprotection.ro/servlet/ViewDocument?id=535

https://ro.scribd.com/doc/59620630/Europol-REFERAT

www.proceedings.univ-danubius.ro/index.php/eirp/article/.../1032/951

http://frontex.europa.eu/

https://en.wikipedia.org/wiki/Frontex

http://www.coe.int/t/DGHL/STANDARDSETTING/CDPC/default_en.asp

https://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?id=1638473&Site=COE

https://www.rewi.europa-

uni.de/de/forschung/projekte/ihrd/instruments_european/crime/CDPC/index.htl

https://www.unodc.org/unodc/commissions/CCPCJ/

http://www.wcoomd.org/en.aspx

www.referat.ro/referate_despre/organizatia_mondiala_a_vamilor.html

http://www.procuror.ro/article/9231/Reteaua-Judiciara-Europeana

http://www.haguejusticeportal.net/index.php?id=8912

http://ec.europa.eu/civiljustice/index_en.htm

http://www.ejn-crimjust.europa.eu/ejn/

http://www.ejn-crimjust.europa.eu/ejn/

www.ipex.eu/IPEXL-WEB

www.oas.org/juridico/mla/sp/ejn_website.ppt

https://e-

justice.europa.eu/content_european_judicial_atlas_in_criminal_matters-102-

ro.do

http://eurojust.europa.eu/Pages/languages/ro.aspx

http://www.eurojust.europa.eu/Pages/languages/ro.aspx

http://www.procuror.ro/article/3102/Eurojust

https://ro.scribd.com/doc/214609699/EUROJUST-referat

docslide.us/embed/referat-engleza-eurojust.html

http://www.mae.ro/node/1497

http://www.selec.org/m106/About+SELEC

http://www.mfa.gov.rs/en/foreign-policy/eu/regional-initiatives/selec

http://www.selec.org/m509/SEEPAG

http://www.seepag.info/index.php?section=about&id=1

www.ejtn.eu/

A se vedea Bilanțul Ministerului Public pentru anul 2014.

www.ejtn.eu/en/About/Upgraded-Catalogue1/

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32015D0512

https://ro.wikipedia.org/wiki/Oficiul_European_de_Luptă_Anti-Fraudă

http://ec.europa.eu/anti_fraud/policy/hercule/index_en.htm

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV:l33302

http://ec.europa.eu/justice/criminal/judicial-cooperation/public-

prosecutor/index_en.htm

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex:52013PC053

http://www.iaaca.org/AboutIAACA/BriefIntroduction/201103/t20110316_5131

22.shtml

http://www.iaca.int/

http://www.iap-association.org/

http://people.howstuffworks.com/interpol3.htm

www.interpol.int/Media/Files/.../Constitution

police.ge/.../interpoli/International%20Criminal...

https://en.wikipedia.org/wiki/Interpol

www.interpol.int/

https://www.ncjrs.gov/policing/int63.htm

http://www.interpol.int/INTERPOL-expertise/Training-and-capacity-building

http://www.osce.org/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8..._Cooperare_%C3%AEn_Europa

http://www.titulescu.eu/2012/11/40-de-ani-de-la-debutul-conferintei-pentru-

securitate-si-cooperare-in-europa-dipoli-noiembrie-1972-iunie-1973/

https://www.osce.org/mc/39501?download=true

https://ro.wikipedia.org/wiki/Acordurile_de_la_Helsinki

http://www.cvce.eu/en/obj/decision_on_peaceful_settlement_of_disputes_stock

holm..._1992-en-5e6db788-8bea-48cb-a1cd-f4e924f7d770.html

http://www.osce.org/node/58727

http://www1.umn.edu/humanrts/osce/new/budapest-summit-declaration.html

http://www.nti.org/treaties-and-regimes/organization-cooperation-and-security-

europe-osce/

http://www.karabakh.co.uk/osce-lisbon.html

http://www.cvce.eu/en/obj/osce_summit_document_lisbon_2_3_december_199

6-en-144c1d34-bab2-476b-8dc2-7709d9b7fbf5.html

http://www.cvce.eu/en/obj/the_osce_troika-en-e5028141-b0f9-4961-8d13-

991a9e248af6.html

http://romania.usembassy.gov/2014_tip_ro.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Acordul_de_la_Schengen

www.undp.md/border/Download/35.doc