Schimb franco-românpentru o educaţie

în vederea cetăţeniei europeneSeminar organizat de Primăria Municipiului Besançon

între 30 martie - 1 aprilie 2011

Schimb franco-românpentru o educaţie în vederea cetăţeniei europene

Seminar organizat de Primăria Municipiului Besançon pe tema educaţiei pentru cetăţenia europeană, între 30 martie - 1 aprilie 2011

3

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

i – Prezentare a CoMeniUS reGio BeSançon/BiStriȚa 4

ii - Seminarul/problematica 5

a - Prezentarea seminarului 5 B - Deschiderea seminarului 5

C - Programul seminarului 6

iii – MaSĂ rotUnDĂ 8

«Paralele privind educaţia pentru cetăţenia europeană»

• NOTIUNEA DE CETATENIE 9

• TRANSMITEREA VALORILOR 11 • PARTICIPAREA ELEVILOR LA INSTANŢELE ŞCOLARE 12 • CONCLUZII DE LUCRU 14

IV - ATELIERELE 16 • EDUCAŢIE NON-FORMALĂ 16

• EDUCAŢIE FORMALĂ 18

V – Sinteză generală 20

intervenţia lui Claude Mercier - Joi 31 martie 2011

VI - ANEXE 23

a - Mărturii ale actorilor cooperării Besançon-Bistriţa : 24 1 - asociaţia reţea Cetăţenie-Dezvoltare (réCiDev) 24 2 - Asociaţia Româno-Franceză de Prietenie (ARFA) 26

3 - Liceul «Victor Hugo» 27

4 - Colegiul naţional «andrei Mureşanu» (CnaM) 28

B - Lista participanţilor la seminar 32

C - Glosar al vocabularului şi nuanţelor româneşti şi franceze, 33 realizat de partenerii proiectului

D - Scurt istoric al construcţiei europene 36

e - Panorama instituţiilor europene 37

F - Extrase din Carta socială europeană 38

4

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

I – PREZENTARE A COMENIUS REGIO BESANÇON/BISTRIȚA

Din 2009, parteneriatele Comenius regio favorizează cooperarea regională în di-mensiunea europeană a educaţiei. acest program susţine organizarea schimbului de profesori, de activităţi de formare a profesorilor sau de producere a instrumen-telor pedagogice. Două oraşe, Besançon (Franţa) şi Bistriţa (România), au decis să construiască un proiect comun prin dispozitivul Comenius regio, intitulat «Între şcoală şi democraţia participativă să construim împreună cetăţenii europei de mâine», ceea ce creează PROGRAMUL FREED (Franţa-România, schimburi pentru Europa de Mâine!).Proiectul FREED al cetăţenilor din Besançon şi din Bistriţa vizează dezvoltarea di-mensiunii europene a învăţământului şcolar, promovând activităţi comune de coo-perare între oraşe, raliind câteva stabilimente şcolare şi partenerii lor asociativi.

Parteneri locali ai oraşului Besançon - Colegiul «Diderot»,- Liceul «Victor Hugo»,- Liceul «Granvelle» (Liceul agricol din Dannemarie/Crête),- Asociaţia Franche-Sylvanie,- asociaţia réCiDev (reţeaua Cetăţenie Dezvoltare),- Casa Europei din Franche-Comté, - rectoratul din Besançon.

Parteneri locali din oraşul Bistriţa : - Colegiul/Liceul «Andrei Mureşanu»,- asociaţia ProaDo,- Asociaţia ARFA, - europa Direct (Departamentul Camerei de Comerţ din Bistriţa)- inspectoratul din Bistriţa

La ordinea zilei acestui program care se derulează între august 2010 şi iulie 2012: • activităţi de învăţare între parteneri cu acelaşi statut şi sesiuni de formare în comun,• intervenţii în şcoli pentru acţiuni de educaţie cetăţenească, deschidere interculturală şi luptă împotriva xenofobiei,• schimburi de experienţă şi practici între profesori şi responsabilii stabilimente-lor şcolare,• concepţie de unelte pedagogice pe temele cetăţeniei europene şi Drepturile omului,• participare la conferinţe, seminarii,• publicarea şi difuzarea unor lucrări de cercetare.

ideea proiectului este de a dezvolta transferul de cunoştinţe între cele două colectivităţi, uneltele pedagogice, de a împărtăşi experienţele în practicile educa-tive, de a consolida sentimentul de cetăţenie europeană, o mai bună cunoaştere a practicilor democratice…

5

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

B - Deschiderea oficială a seminarului

Deschiderea seminarului s-a făcut în prezenţa:

Dnei Fanny Gerdil-Djouat, Adjunct al Primarului oraşului Besançon,Dlui Marcel Alexandru, Consul general al României,Dlui Éric Martin, rector al academiei din Besançon,Dnei Camelia tabără, Consilier municipal al oraşului Bistriţa,Dlui nicolas Guillemet, Consilier municipal din Be-sançon.

a - Prezentarea seminarului

Prima acţiune importantă în cadrul proiectului s-a desfăşurat sub forma unui seminar organizat de oraşul Besançon între 30 martie şi 1 aprilie 2011, la Kursaal, la Besançon. o delegaţie românească, specialişti europeni şi partenerii din Besançon s-au reunit cu această ocazie, pentru a dezbate practicile de educaţie pentru cetăţenie, pentru a compara metodele, a trage concluziile aferente şi a crea unelte (jocuri difuzate în şcoli, film despre rolul delegaţilor elevi).În plus faţă de ateliere şi dezbateri, o masă rotundă deschisă a fost, de asemenea, propusă marelui pu-blic, miercuri după-amiaza, pe 30 martie, pe tema «rolului educaţiei pentru cetăţenia europeană formală şi non-formală».Seminarul a avut funcţia de a «desţeleni» noţiunile în joc (cetăţenie, concepţia asupra Europei, educaţia pentru cetăţenie) şi de a identifica limi-tele şi interesele unui proiect comun de educaţie formală şi non-formală în vederea cetăţeniei eu-ropene. Un seminar reuşit, evenimentul a consti-tuit o pepinieră de schimburi de experienţă şi de învăţăminte asupra cetăţeniei europene şi asupra educaţiei în vederea cetăţeniei europene, care s-a încheiat prin semnarea unei convenţii între recto-ratul din Besançon şi inspectoratul din Bistriţa.

II - SEMINARUL/PROBLEMATICĂ

6

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

C- Programul seminarului

7

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

8

Moderator :Thierry EME, France Bleu Besançon

Participanţi :Philippe HAEBERLI, profesor cercetător la Universitatea din GenevaCécile LE CLERCQ, responsabila programului « Europa pentru cetăţeni », Comisia europeană, Direcţia Generală pentru ComunicareJacques BERTHON, vicepreşedinte al asociaţiei Operaţiuni Satele româneşti (Opé-rations Villages roumains), responsabil cultural

Moderatorul structurează masa rotundă plecând de la câteva puncte cheie care per-mit survolarea chestiunilor în discuţie, referitoare la cetăţenia europeană. Fiecare din aceste puncte constituie obiectul unei rapide prezentări teoretice îmbogăţite cu piste de reflecţie. Această sarcină este asumată de Philippe Haerberli. Apoi li se dă cuvântul invitaţilor (se amintesc numele lor) care completează, comentează şi chiar constestă enunţul de start. Ansamblul reflecţiilor este apoi lansat în dezbatere împreună cu participanţii din sală.

III – MASĂ ROTUNDĂ « PUNCTE DE VEDERE ASUPRA EDUCAŢIEI îN VEDEREA CETĂŢENEI EUROPENE »

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

9

notiUnea De Cetatenie

PREZENTARE

dl. Haeberli dă definiţia cetăţeniei prin programul Marshall din anii ’50 : cetăţenia este un statut lăsat moştenire membrilor unei comunităţi. toţi cei care posedă acest statut sunt egali în privinţa drepturilor şi îndatoririlor presupuse de statut. trei puncte cheie sunt necesare înţelegerii cetăţeniei:

- drepturi şi obligaţii;- democraţie;- suveranitate.

Se cuvine, în opinia sa, să evităm înecarea conceptului, posibilă prin:

- lărgirea domeniilor (civil, politic, social, cultural);- extinderea la scară pluristatală sau planetară, plan mondial.El subliniază riscul următor: toţi sunt cetăţeni când nici măcar nu există instituţii mondiale cu desăvârşire democratice.

CoMentarii

dna Le clercq evocă programul «europa pentru cetăţeni». În raport cu tema zilei, programul vizează educaţia pentru cetăţenie, în manieră non-formală, prin acţiune şi participare la proiecte pe teme europene (‘learning by doing’). Ea aminteşte că educaţia rămâne o competenţă naţională în cadrul construcţiei europene. totuşi, se înregistrează progrese prin metoda deschisă de coordonare. În ceea ce priveşte educaţia pentru cetăţenie, o întâlnire informală a Miniştrilor educaţiei tocmai a fost organizată la Budapesta, confirmând astfel importanţa problemei.

Definiţia cetăţenie europene este următoarea : «este cetăţean al Uniunii orice persoană care este cetăţean al unei ţări membră a Uniunii; această cetăţenie se adaugă celei dintâi».

- cetăţenia europeană dă drepturi suplimentare :. Libertatea de circulaţie (Schengen);. Dreptul de vot;. Dreptul de a se prezenta la alegerile municipale şi europene;. Protecţia consulară;. Mediator european;. Dreptul de a se adresa instituţiilor europene în limba maternă

dl Berthon aminteşte ce anume este asociaţia OVR (Opérations Villages roumains – operaţiunea Satele româneşti). referitor la cetăţenie, el declară « că este un nomad şi că l-au purtat paşii peste tot în europa ». Definiţia sa pentru cetăţenie este naturală, întrucât a forjat-o deplasându-şi circul pe teritoriile continentului. Din punctul său de vedere, cetăţenia se face la şcoală, chiar dacă unele aspecte sunt mai uşoare în afara ei. Se ocupă de aceasta şi în cadrul misiunii locale pe care o preziodează ca ales. Se ocupă în special de tineri.

10

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

dna Le clercq reia definiţia cetăţeniei active (diferită de juridic). Definiţia, din punctul său de vedere, atinge dimensiunea culturală, în sensul de sentiment de apartenenţă la o comunitate politică, ce se manifestă prin practici de angajament cu:

- o dimensiune orizontală, de la cetăţean la cetăţean;- o dimensiune verticală: relaţia cetăţeanului cu autorităţile. Legitimitatea se sprijină pe reprezen-tativitate, dar mai este şi chestiunea participării.

dl Haeberli reia firul intervenţiei sale: trebuie să fa-cem educaţia puterii şi a drepturilor cetăţeanului. trebuie să depăşim instrucţia civică (cunoaşterea instituţiilor) pentru a-i atrage pe elevi, apropiindu-ne de preocupările lor.

Referindu-se la lucrările lui François AUDIGIER (universitar francez desfăşurându-şi activitatea la Geneva), dl Haeberli reia conţinuturile educaţiei civice juridice şi sociale (ECJS), introduse în pro-gramele şcolare franceze (la colegiu şi liceu).

el se întreabă asupra ideii pe care ne-o facem des-pre cetăţean şi pledează pentru o viziune lărgită, şi anume capacitatea de a se integra ca individ în sânul unei reţele.

Din punctul său de vedere, obiectul «europa» nu este suficient definit ca un obiect de apartenenţă, ci ca un alt nivel funcţional.

el conchide printr-o analiză rapidă a manualelor franceze de eCJS în care percepe o repliere pe spaţiul naţional, în timp ce, dimpotrivă, dezvolta-rea durabilă are o tendinţă spre deschidere.

Înainte să le fie dat cuvântul celor din sală, dna Le clercq precizează că Tratatul de la Lisabona, în plus faţă de elementele citate mai sus, introduce o nouă formă de participare la elaborarea politi-cilor Uniunii europene. este vorba de iniţiativa cetăţenească europeană care dă dreptul la un million de semnături venind din cel puţin şapte State Membre să invite Comisia europeană să prezinte propuneri juridice în domenii care ţin de competenţa sa.

interVenţii din SaLă

iÎntrebat despre programele de educaţie Civică în sistemul educativ, Dl Mercier (Liceul «Victor Hugo») subliniază dificultatea permanentă cu care profe-sorii sunt confruntaţi. reamintind originea istorică a educaţiei civice, legată de construcţia însăşi a ideii de Republică, el expune contradicţia dintre un învăţământ fondat pe neutralitate (politică, religioasă …) şi pe voinţa afirmată de a construi valori împărtăşite de toţi. Din punctul său de ve-dere, două garanţii ne permit să fim optimişti:

- experienţa profesorilor în domeniu;- importanţa tot mai mare, acordată competenţelor transversale, în materialele şi conţinuturile de învăţământ.

dna Garbagnati (Terre des Hommes France – Pământ al oamenilor, Franţa) apreciază evoluţia constatată în sânul instituţiei şcolare, care condu-ce de la instrucţia civică la dezvoltarea durabilă. trebuie, aşadar, să învăţăm instituţiile europene, dar dezbaterea pe care am purtat-o asupra euro-pei nu a fost condusă până la capăt. ea consideră că un copil poate pricepe despre ce-i vorbim când îi vorbim de europa.

11

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

dl Haeberli introduce al doilea punct propus dezbaterii :TRANSMITEREA VALORILOR

preZentare

Şcoala este locul principal de transmitere a valo-rilor. Şcoala a avut un rol de unificare a valorilor republicană şi naţională, dar chestiunea pluralităţii opiniilor trebuie să fie respectată. eco cetăţenia introduce o dimensiune nouă (mai puţin juridică), dar schemele ternare Brundtland trebuie să fie lărgite cu alte două axe, spaţială şi temporală.

comentarii

dna Le clercq face două scurte precizări: Progra-mul «europa pentru Cetăţeni» acordă un loc im-portant valorilor fundamentale ale Ue – demnitate umană, libertate, democraţie, egalitate, prioritatea dreptului şi a respectului Drepturilor omului – pre-cum şi solidarităţii, păcii şi bunăstării popoarelor din Uniune. o secvenţă a programului, consacrată memoriei crimelor în masă comise de nazism şi de stalinism, invită la reflecţia asupra importanţei acestor valori

dl Berthon rezumă pentru cei de faţă lecţiile unei acţiuni conduse pe tema colaborării, în legătură cu un regizor român, pe o tematică legată de moşteniri. Doisprezece adolescenţi francezi joacă într-o piesă cu o fetiţă care se uită la trenurile ce trec prin faţa casei ei. într-o zi, ea găseşte pe pământ o pijama vărgată pe care o îngroapă ; când ridică ochii, un bărbat cu bustul gol stă în faţa ei. Piesa a fost jucată în ambele limbi. Tinerii români nu auziseră niciodată vorbindu-se de acest moment din isto-ria lor. Cel mai surprinzător este faptul că atunci când piesa a fost montată în România, aproxima-tiv acum zece ani, Dl Berthon a întâlnit un evreu martor al unei rafle la Gherla, la sfârşitul anului 1944. aşadar o întâlnire a fost organizată, un lucru extraordinar: copiii nu ştiau că o sinagogă se afla la Gherla! Axa culturală a permis constituirea unei cunoaşteri comune.

interVenţii din SaLă

dna Santi (Colegiul «Diderot») aduce completări: la colegiu, informaţia principală este ordinea juridică, dar alături de conţinuturile proprii ma-teriei eCJS, numeroase instituţii şcolare permit construirea valorilor. La liceu, conţinuturile sunt lărgite.

mme iurisnitsi, (Colegiul «andrei Mureşanu»), ia cuvântul, în reacţie la această replică. ea recapitulează pe scurt evenimentele şi linişteşte audienţa: pentru adulţi, episodul Gherla este cu-noscut. Dar mai precizează că ar fi bine să se facă acelaşi lucru la Bistriţa. ea adaugă faptul că, pentru moment, nu este prevăzut în programe.

dl camboulives reacţioneză, de asemenea, şi evocă evenimentele de la Sighet. intervine pentru a preciza că, dacă munca pentru recuperarea me-moriei se face cu greu în românia pe un subiect ca Shoah, un demers precum cel de la Sighet asupra crimelor comunismului este mult avansat, graţie activităţii unor persoane ca ana Blandiana. Ceea ce nu justifică lacunele actuale de studii asupra Shoah.

o inspectoare din românia adaugă că lucrurile avansează în românia şi pe acest subiect (inclusiv în relaţie cu Israel). «Bineînţeles, există supravieţuitori şi muncim mult în această direcţie».

dna Buboly (Asociaţia ARFA) precizează că si-nagoga din Bistrița este un lăcaş de cult devenit spaţiu cultural care nu e dat uitării.

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

12

PARTICIPAREA ELEVILOR LA INSTANŢELE ŞCOLARE

preZentare

Prea adesea se proiectează intenţii ale elevilor, de exemplu participarea lor la un anumit număr de instanţe şcolare. Dl Haeberli precizează că un număr de dispo-zitive a fost experimentat în cadre instituţionale precum adunările elevilor (a se vedea Freinet, pedagogii instituţionale). în sfârşit, el dezvoltă ceea ce a făcut su-biectul tezei sale, şi anume «sentimentul de injustiţie la elevi şi luările de poziţie în consecinţă»: ce concepţie au ei asupra justiţiei? La ce servesc instituţiile «elevi» în instituţiile şcolare din punctul de vedere al construcţiei sentimentului de justiţie?

el prezintă câteva rezultate care i se par semnificative :

- din punctul de vedere al elevilor, funcţionarea (acestor instituţii) ţine mai cu-rând de contextul obişnuit;- regulile de viaţă sunt, şi ele, cele obişnuite: sancţiunile prevăzute nu sunt neapărat redactate în regulamentele interioare;- se vorbeşte mai curând de datorii decât de drepturi;- abaterile de comportament sunt principalul obiect de dezbatere;- deciziile luate se referă esenţialmente la eforturile de făcut;- se dezvoltă convingeri false despre regulile de democraţie.

comentarii

dl Berthon aduce mărturie asupra faptului că, din anii 2000, lucrurile s-au schim-bat puţin (în românia). avusese impresia că elevii preluaseră puterea, dar şi-a dat seama că echipa educativă «a strâns şurubul». Cooperativa şcolară a reieşit la lumină. La întrebarea moderatorului despre ce anume s-a schimbat, el răspunde că a fost impresionat de terenul câştigat de limba engleză (şi de muzicile anglo-saxone), dar că aceasta «nu împiedică cu nimic să se facă diverse lucruri».

dl camboulives revine asupra dificultăţii de a transmite cetăţenia europeană; ea provine din impasul transmiterii, pur şi simplu, a cetăţeniei (a se vedea abţinerile, în cadrul alegerilor noastre precedente – criza democraţiei). Tratatul de la Lisa-bona este prezentat ca un ideal, dar nu e un paradox faptul de a pune în faţă această democraţie atunci când ea nu a fost respectată cu ocazia adoptării trata-tului constituţional? Refuzul referendumului (democraţie directă) fiind răsturnat printr-o adopţie în Congres (democraţie reprezentativă).În sfârşit, nu putem da lecţii de cetăţenie europeană când vedem maniera în care este gestionată chestiunea rromilor (izgonirea lor din Franţa în vara lui 2010).

dna Le clercq răspunde, precizând câteva puncte:

- despre Tratatul de la Lisabona: ea crede că nu trebuie nici să fie ridicat în slăvi, nici să i se facă o critică prea aspră; fiecare Stat Membru are dreptul să-l ratifice după procedura pe care o alege;

- despre rromi: ea apără poziţia Comisarului european care s-a arătat fermă faţă de preşedintele francez. Există chiar o atenţie specială în această chestiune.

13

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

Concluzia sa asupra predării cetăţeniei europene este următoarea: trebuie procedat pe paliere. Cum spunea dna Santi: trebuie să învăţăm să practicăm cetăţenia în aceeaşi măsură în care o învăţăm teo-retic.

dl Berthon exprimă ideea că ar trebui să vorbim în egală măsură de reţelele sociale prin care totul ajunge repede la toată lumea. E o dimensiune prin care se face o altă europă, datorită acestor unelte. Mai precizează că a fost stânjenit de modul în care a fost tratată chestiunea rromilor. interVenţii din SaLă

dl mercier subliniază dificultatea de a ieşi din prac-tici «de formă » în privinţa instituţiilor liceene. De o jumătate de secol de când voinţa de a-i asocia pe elevi la viaţa stabilimentelor a fost recunoscută, cu greu se poate ajunge la o autentică funcţionare a acestor demersuri. Dacă textele sunt mai curând deschise intrării democraţiei în şcoală, practicile se lovesc de reprezentările greoaie ale relaţiilor adulţi/elevi în sânul acestor stabilimente, pre-cum şi de voinţa de a împiedica accesul conflicte-lor ideologice în şcoală. Cele mai bune tentative sunt, fără îndoială, cele care se sprijină pe proiecte conduse de elevi şi preluate de echipele educative. el aminteşte că multe lucruri se fac în stabilimente, în afara simplei transmiteri a cunoştinţelor prin di-versele discipline.

dna Buboly îi pune o întrebare à dnei Le clercq : Franţa este fondatoare a Europei, în timp ce Româ-nia a venit mai târziu. istoriile diferite au efecte, fără îndoială, dar cum se poate construi o cetăţenie mai aproape de cetăţenii înşişi? Citează, ca exem-plu, ghidul pentru elevii din clasele «Première et terminale » [echivalentul claselor a unsprezecea şi a douăsprezecea] care este prevăzut în cadrul programului Comenius regio, dar care ridică nu-meroase întrebări.

dna Le clercq răspunde că se cuvine, înainte de to-ate, să evităm să vorbim de «vechile» şi «noile» Sta-te Membre (cele 15 şi cele 12). acestea fiind luate ca atare, programul de care se ocupă încurajează în special proiectele centrate pe dezvoltarea schimburilor între unii şi ceilalţi. Proiectul de faţă este un excelent exemplu.

dna Buboly întreabă dacă nu s-ar putea da un fel de validare.

dna Le clercq adaugă că rezultatele proiectelor aparţin promotorilor lor şi sunt publicate sub res-ponsabilitatea lor. Comisia nu dispune de resur-sele care să-i permită să examineze şi să valideze rezultatele a mii de proiecte susţinute în fiecare an, ceea ce ar reprezenta un considerabil volum de muncă. totuşi, "bunele practici" sunt puse în evidenţă pe site-ul Comisiei.

dna tabără, Directoarea liceului «andrei Mureşanu» din Bistrița, intervine pentru a ex-pune un punct de vedere: echipa sa de direcţie tocmai se află în cursul unui studiu pe această tematică. Conştienţi de faptul că sunt rezulta-tul unei «şcoli socialiste», oamenii sonstată că le este greu să se conceapă ca «buni cetăţeni». Prin urmare, îi nelinişteşte gândul dacă vor putea ges-tiona acest tip de libertate. Citează exemplul ati-tudinii de adoptat faţă de o familie de rromi care protestează. Putem fi buni cetăţeni, dar este la fel de important să transmitem obligaţiile care-i revin fiecăruia. Citează un alt exemplu, referitor la com-portamentul tinerilor: cum se poate evita trecerea de la libertate la libertinaj?

dna lurisniti completează: prin «europe di-rect», au avut loc schimburi cu liceeni din Besan-çon. au vizitat Parlamentul european, a fost o experienţă bogată, dar înainte de eveniment fuse-se desfăşurată o muncă legată de instituţii; elevii erau pregătiţi.

dna curteanu, responsabila Consiliului tine-rilor din Bistrița, explică modul în care tinerii şi-au ales reprezentantul; astfel, ei învaţă regu-lile democraţiei. E un exerciţiu care le antrenează simţul responsabilităţii.

dna iurisniti aduce o viziune încă mai favorabilă francofoniei: există, în opinia sa, un argument atrăgător, şi anume francofonia care a întâmpinat România între ţările care o definesc. Luna franco-foniei are succes în ţară.

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

14

CONCLUZII ALE LUCRĂRILOR

Câteva elemente sunt aduse de dl Haeberli :

- referitor la disciplină (ordine şi disciplină şcolară), el crede că proiectul s-ar putea constitui plecând de la această dimensiune a vieţii şcolare. ordinea nu se afirmă numai prin exersarea autoritatăţii, ci şi prin împărţiea responsabilităţilor;- trebuie, de asemenea, să ne amintim că ordinea poate fi asimilată prin învăţare;- dreptul este un domeniu care poate şi trebuie să fie un sprijin foarte solid în construirea cetăţeniei;- exerciţiul drepturilor nu acoperă numai drepturile juridice, ci şi pe cele sociale;- nu se pot reproduce modelele exterioare şcolii pentru alegerea delegaţilor, de exemplu;- trebuie să trăim o democraţie a participării;- trebuie să reflectăm în faza incipientă, nu să punem bazele pentru a reflecta după aceea.Întrebarea din deschidere a moderatorului, dl eme, în chip de concluzie: de ce nu, practici filosofice în şcoala primară?

finaLuL meSei rotunde

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

15

CONCLUZII

actorii acestei mese rotunde şi participanţii au putut identifica aporturile semina-rului la mizele de educaţie pentru cetăţenie europeană şi la întâlnirea dintre acto-rii proiectului. Seminarul le-a permis partenerilor la Comenius regio să se întrebe asupra noţiunilor şi valorilor pe care doresc să le transmită prin educaţia pentru cetăţenia europeană cu : - o primă constatare asupra diversităţii poziţiilor şi valorilor printre francezi şi români, dar şi printre actorii educaţiei formale şi non-formale, antrenaţi în noţiunea de cetăţenie europeană;- o secundă constatare asupra modurilor diferite de funcţionare a formalului şi a non-formalului în cele două ţări;- o terţă constatare asupra necunoaşterii generale a drepturilor şi îndatoririlor (sau obligaţiilor) legate de cetăţenia europeană;- o reflecţie asupra distincţiei dintre educaţia pentru cetăţenie şi educaţia pen-tru cetăţenie europeană;- o reflecţie asupra limitelor şi aporturilor educaţiei la cetăţenia în şcoală;- necesitatea resimţită de majoritate de a se pune de acord pe chestiunile din-tre lumea şcolii şi educaţia populară sau non-formală şi necesitatea de a lucra împreună la această educaţie.

Partenerii la Comenius şi din structurile exterioare programului au făcut schimb de experienţă în privinţa practicilor lor : - actori ai formalului: starea de fapt a programelor şcolare franceze şi româneşti, mărturii ale profesorilor asupra dificultăţilor şi mărturii ale elevilor;- actori ai non-formalului: lucrări în mici grupuri pe experienţele de educaţie pen-tru cetăţenia europeană şi pe noi proiecte de conceput în acest sens.

16

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

IV - ATELIERELE

EDUCAŢIE NON-FORMALĂSinteză realizată de dominique LoiZeau, preşedinte al asociaţiei partenere, franche-Sylvanie Care poate fi aportul educaţiei non-formale ?- intenţiile şi valorile aduse ;- actorii ;- Modurile de intervenţie.

Caracterul novator al programului Comenius regio este mai întâi subliniat, căci permite aceste întâlniri şi împărtăşirea realităţilor trăite de fiecare. Progra-mul contribuie la schimbarea comportamentelor şi a imaginilor, ne ajută să-l considerăm pe celălalt ca pe un egal. Pe baza conceptului de cetăţenie europeană, decalajul dintre experienţă şi percepţie a Europei între fondatorii UE şi noii sosiţi este pus în evidenţă. e vorba, pentru fiecare, de promovarea unei identităţi, a unei apartenenţe, de faptul de a trăi împreună.

Mărturiile actorilor atelierului au revelat rolul jucat de către actorii societăţii civile, precum şi forţa reţelelor sociale şi influenţa lor asupra instituţiilor. De exemplu, parteneriatul între asociaţia ARFA şi asociaţia Franche-Sylvanie este la originea înfrăţirii oraşelor Besançon şi Bistriţa.

Care este contribuţia educaţiei non-formale la educaţia pentru cetăţenia europeană?

1 – Valorile, intenţiile.

La baza oricărei acţiuni educative este un angajament, împărtăşirea unor convin-geri, o conştiinţă politică ce ne conduce la:- lupta împotriva inegalităţilor, a mizeriei, subdezvoltării;- dezvoltarea solidarităţilor;- practicarea atenţiei şi a toleranţei;- întreţinerea liantului social;- participarea la europa popoarelor;- favorizarea dialogului intercultural ;- punerea în operă a practicilor colective.

a trăi împreună provine din punerea în operă a drepturilor şi îndatoririlor. Pentru a le face cunoscute şi a da acces la ele cât mai multor indivizi, trebuie să dispunem de un spaţiu al cuvântului liber.

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

17

2 – actorii

Cine sunt ei?

Sunt membri ai asociaţiilor, actori ai societăţii civile, profesionişti în educaţie, sănătate, agricultură, provin din medii culturale (corale, pictori…), cluburi spor-tive…, de unde marea diversitate – sursă de bogăţie, căci ea permite confruntarea abordărilor, mobilizarea mijloacelor financiare diferite; aceasta are repercursiuni asupra condiţiilor de punere în operă a proiectelor. Statutele diverşilor actori sunt foarte diverse: e vorba de salariaţi sau/ de voluntari (în fr.: bénévoles). (De notat folosirea termenului «voluntar» pentru a desemna în România ceea ce în Franţa este desemnat prin «bénévole»).asociaţiile şi colectivităţile teritoriale se hrănesc şi se completează reciproc.

Pentru cine?

Proiectele se adresează tuturor:- persoane în situaţie de excluziune;- copii şi tineri în afara şcolii (singuri sau cu părinţii);- pot fi la nivel de inter-generaţii;- tinerii purtători de practici noi.

3– Modurile de intervenţie

Toate locurile şi mijloacele sunt posibile: sărbătoarea, călătoriile, concursurile de limba franceză, taberele francophone, jocurile interactive, consiliile consultative ale tinerilor… Date instituţionalizate (Ziua Europei, Săptămâna Francofoniei etc.) sunt alese pentru a construi proiecte.

Ceea ce prevalează este proiectul şi acţiunea: între parteneri, întrepătrundem practicile noastre pedagogice şi construim proceduri adaptate la contexte şi la circumstanţe. Prin acţiune se contruiesc procesele de apropriere a cetăţeniei europene şi se descoperă ceea ce devine posibil datorită europei. Învăţăm prin schimb, prin împărtăşirea experienţei, prin întâlnire, parcurgând împreună dru-mul spre un obiectiv.

tot prin proiect şi acţiune descoperim posibilităţile oferite de europa: mai curând decât o educaţie pentru europa, se practică o educaţie prin europa (dispozitive de stagiu, căutare de parteneri şi de finanţări…)

Pentru a ajuta la construirea noţiunii de cetăţenie europeană, trebuie să fim vo-luntari şi motivaţi şi să practicăm confruntarea practicilor pedagogice cu logici ascendente sau descendente. e vorba de spaţii de iniţiativă unde se construiesc proceduri adaptate la contexte şi la circumstanţe.

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

18

EDUCAŢIA FORMALĂSinteză realizată de philippe Barreteau, profesor la Liceul «Granvelle», partener în proiect

1- educaţia la cetăţenia europeană: transversalitatea disciplinelor

Dna Camelia tabără, directoarea colegiului şi liceului «andrei Mureşanu», prezintă programele şcolare din România, întrebându-se asupra mijloacelor de a dezvolta un sentiment european prin intermediul şcolii şi al programelor de învăţământ. ele-vii de la CNAM răspund exigenţelor pentru a fi admişi în universităţile din România sau din europa. În trunchiul comun, nu e o abordare unitară, ci transdisciplinară, prin educaţia civică, istorie, geografie, filosofie, morala şi Drepturile Omului. Viaţa şcolară aduce şi ea partea sa de educaţie la cetăţenie. aceasta se poate face în cadrul parteneriatului cu onG-uri, în schimburi cu ţări străine pentru a forma conştiinţele în sensul unei identităţi europene.

Dna Bourgeois, profesoară de istorie-geografie la liceul «Victor Hugo», prezintă educaţia pentru cetăţenia europeană în disciplina Educaţie civică, juridică şi socială (eCJS) şi în istorie-geografie, prin transversalitatea disciplinelor. În programele franceze, chestiunea identităţii europene şi a cetăţeniei europene este abordată în acelaşi mod, prin mijloace diverse: ECJS, geografie şi istorie. O schimbare a fost operată în 2002, când abordarea geografică s-a transformat în-tr-o privire asupra construcţiei europei, identităţii europene, adică asupra a ceea ce înseamnă «a fi cetăţean european». Patrimoniul comun şi cele două războaie mondiale sunt în prim-plan.

o profesoară română consideră că nu este folositor să fie predată cetăţenia europeană pentru a spune «se face aşa, să se ştie asta, gândiţi aşa…» aborda-rea transversală este cea mai interesantă, de exemplu, în literatură, unde vom in-sista pe valori, pe modele. este emisă, de asemenea, ideea de a aborda cetăţenia europeană prin intermediul cursurilor de comunicare.

o altă profesoară insistă pe responsabilitatea personală a profesorului în maniera de a aborda Europa. E confruntată în mod constant cu întrebarea «La ce serveşte?» şi răspunde prin aportul civilizaţiei europene în lume. e un sentiment de mândrie la elevii români de a aparţine acestui spaţiu politic (mai ales după dictatură) şi de a-l împărţi cu alte ţări. elevii devin atunci vectori ai valorilor europene în familii.

totuşi, se observă că europa este o noţiune dificil de cuprins de către elevi (spaţiu politic, geografic, instituţii…). Cetăţenia europeană este încă în devenire, şi ea, dificil de prins (abstracţie).

2- Cetăţenia europeană nu se învaţă la şcoală, «se trăieşte»

această remarcă a apărut în cursul discuţiei şi conţine, în rezumat, o parte a schim-bului nostru.

Elvii de la liceul «Victor Hugo» din clasa «Première» [echivalentul clasei a zecea] au fost întrebaţi despre sentimentul lor în legătură cu cetăţenia europeană: «Ce

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

19

înseamnă să fii cetăţean european la 17 ani?». Răspunsurile au fost timide, difi-cultatea de a formula acest sentiment este reală. «avem nevoie de europa pentru dezvoltare », «Ue sparge frontierele pentru cultură şi moneda comună», «avem cunoştinţe, dar sentimentul…», «Se poate călători uşor (moneda comună), este concretizarea europei».

Dna Bourgeois de la liceul «Victor Hugo» şi Dna Cerca de la CNAM atrag atenţia asupra ideii că Ue este un proiect în construcţie care rămâne aşadar, încă, în curs de definire a formei sale politice (federalism…). În continuare, este evocată ne-cesitatea de a călători pentru a învăţa diversitatea şi sentimentul de apartenenţă la europa. Călătoria care ne permite să-l definim pe celălalt ca fiind apropiat sau îndepărtat, dar ne permite în egală măsură să ne definim pe noi înşine. Întoarce-rea în familii trebuie să suscite apoi nevoia şi curiozitatea de a crea legături (dispo-zitivele Erasmus, Leonardo, Comenius…). Cetăţenia, este remarcat, nu se învaţă la şcoală, se trăieşte, invită la exersarea drepturilor de cetăţean în cotidian.

Dar cum să te simţi european când nu ai sentimentul că aparţii Franţei sau măcar oraşului Besançon? Ce discurs despre Europa în faţa afirmării unei alte apartenenţe, alte legături? Aici e dificultatea pentru un adolescent când acest discurs e preluat de familie. Se remarcă faptul că în europa, un imigrant rămâne imigrant, fapt contrar în ra-port cu ceea ce se poate trăi în america de nord. e, deci, toată chestiunea replierii identitare naţionale, a fricii de deschidere la noile ţări europene care se exprimă, mai ales prin sentimentul antieuropean.

3- Şcoala trebuie să-i pună întrebări Europei

în faţa acestor interogaţii cum se poate situa şcoala? Se insistă asupra necesităţii de a prezenta alternativele istorice la construirea europei pentru a atrage interesul asupra proiectului (istoria europei, totalitarisme…) De asemenea, este necesar să prezentăm Europa ca pe un proiect în curs. Şcoala nu trebuie să fie angelică în acest subiect şi să opună criticile care se pot aduce acestei construcţii europene. este rolul ei să ia distanţă şi să pună întrebările beneficiind de perspectivă.

Fiecare, în calitatea de cadru didactic, trebuie să pună întrebări şi să-şi pună întrebări : de ce avem nevoie de Europa ? Cum să o construim ?... Şi să se opună, în acest exerciţiu, discursului mediatic ambiant.

În chip de concluzie a atelierului, câteva observaţii… în legătură cu predarea cetăţeniei europene la şcoală

Predarea acestor noţiuni referitoare la cetăţenie, la europa ar trebui să se efectue-ze într-un timp liber, degajat de orice obligaţie de evaluare, de rezultat. Un soclu comun de cunoştinţe şi de competenţe în jurul acestor noţiuni se înfăţişează ca fiind indispensabil. Şcoala oferă timpul de reflecţie şi timpul e întâlniri pe proiecte comune, creează spaţii unde liantul este posibil. În sfârşit, se observă complementaritatea între educaţia formală şi non-formală care se afirmă printr-o cooperare deja existentă în stabilimente sau în afara lor, pe chestiunile de cetăţenie.

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

20

V – SINTEZĂ GENERALĂ

intervenţia Dlui Claude Mercier, Joi 31 martie 2011

«De fapt, totul a început de mult...

nu, nu voi face istoricul relaţiilor dintre cele două oraşe, cele două regiuni/departa-mente, nici dintre toţi partenerii implicaţi, vreau doar să spun că acest seminar are un parcurs şi că simplul fapt că s-a ţinut este deja o primă învăţătură. Energiile noas-tre colective permit acest tip de întâlniri care, la rândul lor, ne hrănesc energiile.

Seminarul a avut ca obiect cetăţenia europeană. acest fapt nu este decât consecinţa directă a a proiectului nostru devenit realitate : acest Comenius regio se concentrează asupra acestei teme. Este o alegere curajoasă pe care am făcut-o, dar prin ea am urcat ştacheta foarte sus. am încercat să reţin afirmaţiile marcante, momentele esenţiale, momentele în care emoţia transpare, momentele în care deranjăm puţin ordinea stabilită.

Ştacheta era ridicată, întrucât voiam să vorbim în acelaţi timp de Europa, de for-marea cetăţenilor, de investiţie personală…, depăşind bunele sentimente: anume de dezbateri cetăţeneşti avem nevoie.

prima lecţie este că suntem mai puternici prin acest project : în spatele aparenţelor se dezvăluie o constantă, continuitatea acţiunilor noastre de 20 de ani. europa care se construieşte, mai ales după şocul căderii Zidului, a provocat o modificare profundă a reprezentărilor noastre. este, aşadar, un demers către adevăr : întru-cât nu avem aceeaşi istorie recentă, trebuie să ne informăm reciproc asupra ei. Trebuie chiar să o reconstruim pe cea pe care o avem în comun: istoria Holocaus-tului, revenită în dezbaterile noastre încă din prima zi, dramatică, dar şi a multor alte evenimente, mai fericite… trebuie deci să-i dăm un sens acestei construcţii, o construcţie care să nu fie impusă, ci o adeziune, în sensul plin al cuvântului.

a doua lecţie, mi se pare, este că avem nevoie de cuvinte şi de definiţii. trebuie să mergem dincolo de evidenţele şi de precauţiile impuse de limbaje. Am putut-o vedea atunci când am evocat ideea pe care ne-o facem asupra rolului asociaţiilor, a Drepturilor omului, a organizării muncii în cotidian… Percepţiile fine pe care le înregistrăm asupra vieţii sociale nu sunt uşor de exprimat.

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

21

Câteva exemple:

- Europa sau Uniunea Europeană ?- Cetăţenie : o categorie dificil de definit (atitudine civică, civilă…)- administrativ, politic, ideologic :Putem să ne oprim asupra noţiunii de europa. Cel mai adesea, obiectul “europa” nu este definit ca un obiect de apartenenţă, ci drept un alt nivel funcţional. astfel, ne situăm în permanenţă în cadrul percepţiei unui obiect geografic: ce europă vrem noi? Pentru a face ce anume ? Pentru a le face faţă Chinei, Statelor Unite, Africii ? Pentru a promova valori care să ne fie proprii ? Ce înseamnă să te simţi european ?

Vastă chestiune pe care am regăsit-o în urma a numeroase conversaţii şi schim-buri în timpul acestor două zile. este esenţială, deoarece trimite la chestiunea sen-timentului de apartenenţă, cel puţin în două moduri :

- Cel al raportului la o structură de ordin superior, acceptată sau impusă. Dificil de pus întebarea doar la nivel teoretic dacă ne gândim, de exemplu, la românii care ies de sub o tutelă imperială “grea”, de mai bine de patruzeci de ani. Simetric, vedem cum în Franţa mefienţa faţă de structurile europene persistă, şi cum toate tarele sunt aruncate asupra lor. - Cel al validităţii referinţei naţionale. Cuvintele au aici importanţa lor, deoarece nu vom putea ieşi din aceste interogaţii fără a preciza din nou diferenţa dintre «naţionalitate» şi «cetăţenie». Francezii au fără îndoială multe eforturi de făcut pentru a asimila această distincţie, convinşi cum sunt de referinţa «naţională» ca fiind echivalentă cu «cetăţenia». altfel stau lucrurile pentru români, preocupaţi să asigure atât existenţa unui stat naţiune prin afirmarea cetăţeniei, cât şi să respecte fundamentele culturale distincte ale diferitelor «naţionalităţi» – «minorităţi» care trăiesc pe acelaşi teritoriu.

alte cuvinte şi definiţii de care avem nevoie sunt cele care se referă la democraţia însăşi, niciodată foarte îndepărtată de conceptul de cetăţenie. românii ies dintr-o perioadă în timpul căreia democraţia nu a fost respectată. În consecinţă, virtuţile dezbaterii publice nu sunt o evidenţă, în afara libertăţii de exprimare. Dar liberta-tea de exprimare nu fondează singură democraţia; trebuie să dispunem de ele-mentele obiective ale dezbaterii şi de dreptul de a lua decizii în modalităţi de-mocratice. Din acest punct de vedere, francezii nu au lecţii de dat, funcţionarea instituţională asimilează cu greu formele unei democraţii mai participative, mai apropiate de cetăţean.

Toate exemplele raportate în timpul acestor două zile arată importanţa experienţelor de teren, în special în schimburile bilaterale. Astfel se construiesc elementele practice şi teoretice de care vom avea nevoie.

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

22

a treia lecţie este că vom construi această cetăţenie europeană adunând toată lu-mea ; nu e vorba de o dovadă de angelism sau de umanimitate facilă, ci de consta-tarea că adunăm, prin aceste acţiuni, un întreg catalog de instituţii sau structuri pe care nu le detaliez :

- Societatea civilă, graţie asociaţiilor, reţelelor sociale ;- Colectivităţile teritoriale ;- antreprizele.

în aceste reţele, prin educaţia formală ŞI non formală, adolescenţii sunt un sprijin fundamental. Va trebui să menţinem această « ţintă » în orizontul preocupărilor noastre.

în concluzie, voi relua cuvintele de întâmpinare pronunţate ieri de Fanny GER-DIL-DJAOUAT în numele primarului oraşului Besançon. După ce a subliniat rolul asociaţiilor şi al societăţii civile în această construcţie europeană „de bază” la care ne invita, el încheia cu această frază frumoasă:

« europa e un buchet de culturi… pe care nu trebuie să-l lăsăm să se ofilească. »

23

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

VI - ANEXE

a - mărturii ale actorilor cooperării Besançon-Bistriţa : 1- asociaţia réCiDev 2- Asociaţia ARFA 3- Liceul « Victor Hugo » 4- Colegiul naţional « andrei Mureşanu »

B - Lista participanţilor la seminarc - Glosar al vocabularului şi nuanţe româneşti şi franceze prin partenerii proiectuluid - Scurt istoric al construcţiei europene e - panorama instituţiilor europenef - extrase din cartă socială europeană

24

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

a - mărturii actorii cooperării Besançon-Bistriţa :

1- ASOCIAŢIA REŢEA CETĂŢENIE DEZVOLTARE (RéCIDEV)

Mărturie a lui Patrice BERNARD, Preşedinte al RéCiDev

Dacă parteneriatul între réCiDev şi Pro aDo a plecat de la o întâlnire fortuită, suc-cesul său la nivelul promovării educaţiei non formale este legat de nevoia resimţită de doi actori asociativi de microteritorii europene îndepărtate, de a schimba şi de a-şi apropria din nou obiecte sociale în cadrul unei mobilizări cetăţeneşti. De-mersul către un proiect comun s-a construit pas cu pas, după ritmul fiecăruia, cu timpi de interogaţie, cu o fază primordială de identificare a partenerului, dar într-o dinamică ce exclude orice gest de ezitare. Prezentarea acestei colaborări va fi, aşadar, destul de factuală, cu o expunere în doi timpi care prezintă mai întâi punc-tul din care vorbim, apoi contextul şi construcţia schimbului cu partenerul român Pro aDo (intenţia de plecare, amplasarea activităţii, precum şi aşteptările şi noile perspective deschise de Comenius regio). această evocare a acţiunilor în curs din 2003 cu Pro aDo este punctul de vedere al purtătorului réCiDev, dar încearcă să integreze cât mai bine dimensiunea adusă de partenerul său proiectului comun.

RéCiDev (Reţea Cetăţenie Dezvoltare) este un colectiv asociativ regional, cum există câteva în Franţa, constituit (1996) în jurul unei carte originale pentru o educaţie în vederea dezvoltării durabile şi a solidarităţii internaţionale. în Franţa, asociaţiile de solidaritate internaţională au fost cele dintâi care au asumat mişcarea de educaţie globală pentru dezvoltarea durabilă, născută din al doilea «Sommet de la terre» (Rio, 1992). La Besançon, intenţia iniţială era de a crea un instrument specific, desti-nat cadrelor didactice, cu voinţa clară de a crea o dinamică inter-asociativă, pentru „a răspunde împreună provocărilor timpului nostru şi de a construi o lume solidară mai echitabilă”. Strategia a constat în a ne înscrie cât mai repede în spaţiul public, de aceea prima acţiune a fost să-i propunem primarului de la acel moment ca o nouă piaţă din Besançon să se numească esplanade des Droits de l'homme (esplanada Drepturilor omului). a doua acţiune a fost să contribuim activ, la cererea Prefectu-rii, la întemeierea Centrului regional de resurse pentru cooperarea decentralizată (CERCOOP F-C). După această primă fază de recunoaştere instituţională, câmpul de intervenţie s-a declinat, progresiv, în educaţia pentru cetăţenia mondială, in-terculturalism, lupta împotriva discriminărilor sau democraţia participativă. În decalaj şi în continuitate cu mişcările istorice franceze de educaţie populară, Ré-CiDev se află la nivelul sectorului solidarităţii internaţionale, al economiei plurale şi se încadrează în educaţia non formală, după cum e definit de toate instanţele internaţionale.

Două diferenţe majore faţă de PRO ADO : asociaţia RéCiDev a fondat şi animă un centru regional de resurse documentare şi, în această calitate, face parte dintr-o reţea naţională (Ritimo) care îi conferă un label de calitate. Asociaţia s-a angajat, de asemenea, pe calea salarierii (de la 3 la 4 angajaţi permanenţi). O altă parti-cularitate ce îşi are importanţa sa, réCiDev este o emanaţie a societăţii civile lo-cale, dar este creată după modelul unui centru de resurse britanic (nottingham) ai cărui conducători s-au deplasat la Besançon pentru primele întâlniri, de fondare şi de animare a reţelei. educaţia pentru dezvoltare şi solidaritate internaţională se aplică în principal societăţii noastre, actorii săi nu au ca primă vocaţie depăşirea frontierelor, se feresc să exporte modelul nostru educativ, propriu nouă. RéCiDev

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

25

a beneficiat de un transfer de experienţă legată de un « model călător », iar pri-mele schimburi cu Pro aDo (protocolul din 2004) au fost orientate mai ales către dezvoltarea asociativă a partenerului.

Întâlnirea cu oaDor Bistriţa-năsăud (devenită Pro aDo Bn) s-a făcut în cadrul cooperării descentralizate a oraşului Besançon şi a proiectului inovator (terito-rii) şi a unui schimb de la societate civilă la societate civilă. réCiDev, care are un program de educaţie destul de generalist, a invitat-o în 2003 pe Doina ORZA (vicepreşedintă oaDor) care lucra pentru promovarea şi apărarea drepturilor omului în România, pe baza consilierilor juridice acordate persoanelor, dar fără intervenţia în mediul şcolar. în contextul actualităţii de atunci, privind expulza-rea rromilor, organizaţiile cetăţeneşti invitate să o întâlnească pe Doina i-au pus întrebări legate numai de soarta rromilor expulzaţi în România. Doina, care iniţial avea intenţia să vorbească despre aspiraţiile românilor la Drepturile omului în an-samblul lor, a trebuit să-i facă faţă unui spirit de controversă şi de prejudecăţi cu care nu avusese de-a face. De la acel punct trebuiau să se înţeleagă asupra unui subiect comun destul de vast fără să trezească susceptibilităţi. réCiDev a perce-put contextul special al societăţii româneşti care ieşea de sub dictatură, muncea pentru accesul la drepturi şi perspectiva formării unei societăţi civile globale. De cele două părţi, o societate în transformare şi de transformat. Primul angajament mutual a fost ca réCiDev să-şi invite partenerul să intervină în mediul şcolar, în timp ce la Besançon urma să se facă o muncă asupra acceptării concrete a Dreptu-rilor Omului, acceptare exprimată de partener. trei studenţi care-şi pregăteau licenţa profesională, conducând proiecte internaţionale (Universitatea Franche-Comté) au fost primiţi pe rând la Bistriţa, pentru un stagiu de trei luni (2004, 2005 şi 2006). obiectul stagiilor, confruntând un model cu celălalt, rămânea acela de a favoriza dezvoltarea asociativă a par-tenerului (instituţionalizare, crearea parteneriatelor, cultura reţelelor, creşterea societăţii civile). Subiectul propus de réCiDev era acceptat şi adaptat de Pro aDo. Cele trei stagii au oferit, de fiecare dată, ocazia fenomenului « prima oară » şi un interes din partea instituţiilor:− prima oară când este evocată educaţia pentru dezvoltare în România/ două jo-curi educative dedicate drepturilor copiilor şi cetăţeniei/parteneriatului între Mi-nisterul român al Educaţiei Naţionale şi Ambasada Franţei.− prima oară când o organizaţie din societatea civilă « intra » în spaţiul Prefecturii din Bistriţa Năsăud/ expoziţie de fotografie despre modul de producţie al ţăranilor români în ajunul adeziunii la UE.− prima oară când erau utilizate jocuri cu roluri şi jocuri cooperative în judeţ/ par-teneriat între Inspectoratul de Bistriţa şi Centrul Cultural Francez din Cluj.

Un deziderat exprimat în sânul RéCiDev era acela de a pune pe rol o minireţea de schimburi de practici pentru a participa, la nivelul nostru, la definiţia unui standard asociativ european, prezervând în acelaşi timp diversitatea modelelor. Partenerul devenea, în fapt, un element al acestei strategii pe termen mediu. Pri-mul act al Pro aDo, în cadrul schimbului, a fost să traducă, pentru prima dată în limba română, Declaraţia Drepturilor Copilului şi să o prezinte elevilor judeţului. Mai mult, asociaţia şi-a asumat câteva dintre acţiunile noastre far, conferindu-le totodată o definiţie locală. astfel, Săptămâna solidarităţii internaţionale a devenit Săptămâna solidarităţii şi a toleranţei în românia, iar campania alimenterre se pregăteşte să predea ştafeta.

26

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

Cu proiectul FREED/ Comenius Regio, intrăm în faza de maturitate a parteneria-tului. obiectivul este realizarea de fişe de intervenţie pedagogică, cu posibilita-tea ca ambii parteneri să le valideze (pedagogie şi conţinut). Membrii Pro aDo, profesionişti reprezentând diverse sectoare ale societăţii româneşti, capabili să facă să «urce din nou la suprafaţă» chestiunile sociale arzătoare care, traversând societatea lor precum şi a noastră, sunt, fără îndoială, adevăratul potenţial al cetăţeniei europene.

2 - ASOCIAŢIA ROMâNĂ ŞI FRANCEZĂ DE PRIETENIE (ARFA)

Mărturie semnată de Monica BUBOLY pentru asociaţia parteneră ARFA

tema centrală a proiectului Comenius regio, cetăţenia activă europeană, este un concept nou în românia. termenul începe să fie utilizat din 2007, după ade-ziunea ţării noastre la Uniunea europeană. Comisia europeană a stabilit formal conţinuturile în 2004, în tratatul care stabilea o Constituţie pentru europa. Princi-palele direcţii de acţiune pe care le acoperă sunt generale şi vizează în pincipal să stimuleze participarea cetăţenilor la construcţia europeană, să promoveze o iden-titate europeană comună şi apartenenţa la Europa, să încurajeze dialogul intercul-tural, toleranţa, respectul valorilor. În ceea ce ne priveşte, este foarte important să arătăm că această cooperare între asociaţiile ARFA – Asociaţia Româno-Franceză a Prieteniei între Bistriţa şi Franche-SYlvanie din Franche-Comté s-a construit întrucâtva avant la lettre, pe acest principiu. Proiectul Comenius regio este, în consecinţă, urmarea logică a acestor acţiuni care au început din 1990.

ARFA este un organism în scop nonlucrativ, creat la Bistriţa, la 10 octombrie 1990. Cei 69 de membri fondatori aparţineau unor categorii sociale foarte diverse, fapt care a contribuit la caracterul heterogen al asociaţiei. anii ’90 i-au adus româniei deschiderea nesperată pentru o ţară excomunistă către ţările din Europa. Graţie Franche-Sylvanie, relaţia s-a concretizat la mai multe niveluri : schimburi turis-tice şi culturale între membrii asociaţiilor, donaţii de carte în franceză şi crearea unei biblioteci care astăzi numără 8000 de volume, relaţii de prietenie cu bătaie lungă. În 1995, ca urmare a acestor acţiuni conduse cu mult entuziasm, cele două asociaţii au decis să pecetluiască această colaborare, anticipând astfel înfrăţirea care avea să aibă loc doi ani mai târziu între oraşele Bistriţa şi Besançon. În prezent, considerăm că demersul a reprezentat premisele a ceea ce se va numi mai târziu cetăţenia europeană.

activităţile pe care asociaţia noastră le propune de zece ani sunt dovada acestui fapt :

tabăra francofonă – ateliere ludice de vacanţă, animate de studenţi francezi. activităţile (muzică, teatru, pictură, sport, gastronomie, tiCe-tehnologii de infor-mare şi comunicare pentru învăţământ) se adresează tinerilor între 10 şi 18 ani, pentru promovarea învăţării şi a valorilor francofone. - Sală de lectură şi o bibliotecă cu 10 000 de volume, dar şi cu documente pe toate suporturile, în acces liber (CD-uri, DVD-uri, reviste).- cursuri de fLS (Franceza Limbă Străină) pentru adulţi, diverse nivele, în confor-mitate cu CeCr (Cadrul european Comun de referinţă).- întâmpinarea grupurilor de francezi la ARFA.- Sprijin acordat profesorilor pentru a iniţia parteneriate şcolare cu finanţare europeană.

27

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

Munca comună, în cadrul proiectului FREED/ Comenius Regio, ne oferă astfel po-sibilitatea de a nuanţa colaborarea noastră cu Franche-Sylvanie şi de a-i da o di-mensiune europeană. Sperăm că produsul final (ziarul Françamour) va servi drept exemplu de bună practică şi, în acelaşi timp, va pune în valoare activitatea parte-nerilor români şi francezi.

3 - LICEUL «VICTOR HUGO»

Mărturie Eliane BOURGEOIS, profesor la Liceul partener «Victor Hugo», asupra educaţiei privind cetăţenia europeană în programele şcolare franceze

în Franţa, cetăţenia europeană nu este un obiect de studiu ca atare în programele şcolare, nu este o materie în sine, ca în România. La liceu, cetăţenia este predată prin Educaţia civică, juridică şi socială (ECJS), materia pe care o regăsim atât în clasele «Seconde» [echivalentul clasei a noua], cât şi în «Première» [echivalentul clasei a zecea] şi în «terminale» [echivalentul clasei a unsprezecea]. Cât despre cetăţenia europeană, ea este abordată în mod indirect, prin programa de geogra-fie pentru clasa «Première» [echivalentul clasei a zecea], a cărei primă parte este consacrată studiului europei, un capitol având ca subiect identitatea europeană. La liceu, elevii au o oră de ECJS la două săptămâni. ECJS are ca scop achiziţia de noţiuni fundamentale asupra cetăţeniei : definiţia este mai întâi politică, dar atin-ge toate aspectele vieţii sociale. este afirmarea valorilor de toleranţă şi de respect a celuilalt.elevii construiesc, prin teme impuse, noţiunea de cetăţenie, obiectivul final fiind acela de a conduce o dezbatere argumentată pe o chestiune aleasă de ei şi pentru care vor fi făcut cercetări documentare. elevul îşi dezvoltă capacitatea de a interveni în cetate, de a-şi exercita raţiunea critică, mai ales prin dezbaterea argumentată. În clasa « Secon de » [echivalentul clasei a noua], sunt mai ales aspectele « vieţii în comun », regulile vieţii în societate, de respect al Celuilalt, care sunt abordate. ele-vii abordează cetăţenia prin patru teme : civilitatea, integrarea, munca, legăturile familiale, prin cercetări documentare, după cum e menţionat mai sus. În clasa «Première», [echivalentul clasei a zecea], eCJS este ocazia unei reflecţii asupra participării politice şi a exercitării cetăţeniei. Sunt analizate instituţiile po-litice. temele propuse sunt: formele de participare politică şi de acţiune colectivă, principiile de reprezentare, fundamentele legitimităţii puterii democratice, repu-blica şi particularităţile sale şi, în sfârşit, îndatoririle cetăţeanului (apărare...)În «terminale» [echivalentul clasei a unsprezecea], chestiunile abordate sunt de ordin filosofic şi privesc cetăţeanul şi evoluţia ştiinţelor şi a tehnicilor, cetăţeanul şi exigenţele de justiţie şi de egalitate, cetăţeanul şi construcţia europeană, precum şi cetăţeanul şi mondializarea. În programa de geografie din «Première» [echivalentul clasei a zecea], tratăm su-biectul europa. Programele oficiale apărute în Buletinul oficial în 2005 recomandă să abordăm numeroasele aspecte ale europei şi ale cetăţeniei europene. Partea referitoare la moştenirea europeană permite abordarea noţiunii de identitate europeană prin filtrul istoriei, religiilor, limbilor, patrimoniului comun şi valorilor împărtăşite. În acest punct al programei poate fi pusă chestiunea cetăţeniei eu-ropene. Le putem cere elevilor să formuleze ceea ce înseamnă, după părerea lor, cetăţenia europeană, să încerce să-i dea un contur, o definiţie. După această rapidă expunere, putem aşadar considera că singurul moment în care programa şcolară abordează cetăţenia europeană ca atare, la liceu, este în ca-drul orelor de eCJS, în clasa «terminală» [echivalentul clasei a unsprezecea], când

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

28

se abordează tema construcţiei europene, moment propice de interogaţie asupra semnificaţiilor cetăţeniei europene. cetăţenia:

Un concept politic:• cetăţeanul deţine o parte a suveranităţii politice;• are aceleaşi drepturi şi datorii şi aceeaşi suveranitate pe care le au concetăţenii săi;• un statut: dreptul la sufragiu.Cetăţenia este o realitate de ordin legal, politic, social şi o idee, un ideal. este: • manifestarea identităţii naţionale, dreptul de a participa la excercitarea puterii politice;• ansamblul drepturilor şi obligaţiilor care fondează exerciţiul libertăţilor publice;• participarea activă la viaţa Cetăţii (sufragiu universal, libertatea de mani-festare…);• civismul, adică simţul binelui comun, respectul obligaţiilor colective;• anumite obligaţii fondează unitatea politică: datoria fiscală, datoria militară, da-toria de a vota, datoria de solidaritate naţională, datoria de a se instrui…Învăţarea cetăţeniei implică faptul că cetăţeanul trebuie să cunoască regulile societăţii, să ştie de unde vin ele şi valorile care le fondează. o societate democratică se organizează prin exercitarea de către cetăţean a suveranităţii sale.

4 - COLEGIUL NAŢIONAL « ANDREI MUREŞANU » (CNAM)

Mărturie Camelia TABĂRĂ, Director al centrului «Despre educaţia pentru o cetăţenie europeană activă/ în acţiune»

Cine suntem noi ?

Colegiul naţional « andrei Mureşanu » (CnaM) de la Bistriţa este cel mai mare stabiliment şcolar din judeţ, cu cei 1700 de elevi şi 110 profesori, cuprinzând un parcurs complet de cicluri şcolare (cursul primar, colegiu, liceu – filiera teoretică).

La liceu, există o secţiune literară cu specializările în filologie şi ştiinţe sociale şi o secţiune ştiinţifică cu specializările în informatică, ştiinţe şi economie. Programele de studii sunt în majoritate comune celor două secţiuni de-a lungul ciclului infer-ior de liceu (clasele a IX-a şi a X-a) şi diferenţiate în cursul ciclului superior (clasele a XI-a şi a XII-a).

Se poate afirma că centrul nostru reprezintă un fel de «sinteză» a sistemului de învăţământ românesc, întrucât preluăm copii care-şi încep şcolaritatea la 6 ani şi o încheie la 18 ani.

90% dintre absolvenţii noştri aspiră la excelenţa universitară, fie în universităţile româneşti, fie, din ce în ce mai mult în ultimii ani, în străinătate, în universităţile europene.

Specificitatea centrului nostru rezidă în faptul că 25% din elevii şi profesorii noştri sunt de naţionalitate maghiară, iar acest fapt se întâmplă într-un oraş unde uni-tatea în diversitate se cultivă de mult. oraşul a cunoscut, de-a lungul istoriei sale, comunităţi de evrei, saşi, maghiari şi români care au reuşit să coabiteze în totală

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

29

armonie şi să facă să înflorească un burg pitoresc care îşi păstrează încă parfumul de ev Mediu.

oferta educativă a CnaMDincolo de programe, lecţii şi de conţinutul lor, centrul nostru acordă o mare importanţă laturii educative a demersului nostru. Proiectele şi programele noas-tre de educaţie îşi propun să atingă aceleaşi obiective pe care le promovăm în cadrul ofertei noastre educaţionale, prin mijloacele cele mai diversificate.Care ar fi deci avantajul competitiv de a deveni licean la CNAM?

- egalitatea şanselor în efortul de a deveni CINEVA;- o înaltă apreciere şi valorizare a calităţilor personale;- un veritabil parteneriat cu profesorii şi luarea în seamă a opiniilor tinerilor;- posibilitatea de cultivare a multilingvismului şi multiculturalităţii.

Pe scurt, la CnaM nu trăim pentru a învăţa, ci învăţăm pentru a nu trăi superficial.

cetăţenia europeană în programele şcolare

Programele disciplinelor şcolare sunt concepute în funcţie de tipul de liceu şi de specializare. Aproximativ 80% din disciplinele studiate reprezintă corpul comun, restul (20%) constituind ceea ce numim « curriculum decis de stabiliment » (CDS).

În cadrul disciplinelor din corpul comun nu regăsim, într-o programă specială, o abordare unitară a conceptului de cetăţenie europeană. De fapt, tema este mai curând menţionată în trecere, prin diverse alte discipline, la diverse nivele:

Educaţia civică este o disciplină distinctă pentru clasele a VII-a şi a VIII-a. Temele abordate sunt: viaţa socială, raporturile între cetăţean şi stat, puterea opiniei pu-blice şi forţa individului.

Istoria, în clasa a XI-a, propune temele următoare: Europa contemporană, eco-nomia şi societatea în lume după război, ştiinţa şi societatea, statele în epoca contemporană (cooperări şi conflicte), şi religia în lumea contemporană.

Geografia, în clasa a XII-a, propune temele următoare: Europa şi România (ele-mente geografice de bază), românia şi Uniunea europeană, europa şi Uniunea europeană în humea contemporană, elemente de geografie socială şi culturală despre europa şi românia, elemente de geografie a serviciilor administrative în europa şi în românia.

Filosofia, în clasa a XII-a, tratează temele următoare: morala, politica (libertatea şi responsabilitatea socială şi politică), egalitatea şi justiţia (teorii politice moderne şi contemporane, putere şi legitimitate), idealul democratic, Drepturile omului.

În sistemul de învăţământ românesc, latura educativă este asigurată de orele de viaţă şcolară a căror tematică este stabilită de Ministerul educaţiei. Câteva mari capitole care fac parte din el:

- Dezvoltarea personală;- Comunicare şi abilităţi sociale;

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

30

- Gestiunea informaţiilor şi a învăţării;- Planificarea carierei;- Calitatea stilului de viaţă.

tema instituţiilor din Uniunea europeană este prevăzută, pentru clasele de liceu, în curs opţional (în CDS), cu precizarea competenţelor generale, a conţinuturilor, a valorilor şi a atitudinilor vizate, precum şi a sugestiilor metodologice. orice centru şcolar are opţiunea unei abordări transdisciplinare a temei cetăţeniei în orele din cadrul CDS. este oportun ca problematica Dtrepturilor omului şi Cetăţeanului să fie studiată la vîrsta de 16 sau 17 ani, anume înainte de majorat, în momentul în care tânărul elev este pe cale să devină adult cu drepturi depline, cu responsabilităţile şi obligaţiile aferente.

ţinând cont de propriile sale orientări şi de specificul său, fiecare centru va căuta un mijloc pentru a reuni toate aceste cunoştinţe într-un tot coerent. Era anume intenţia noastră în momentul în care am decis să participăm la proiect. În ceea ce ne priveşte, ca urmare a acţiunilor proiectului Comenius regio, va avea loc, între altele, un curs opţional destinat clasei a XI-a (cu specializarea istorie, ştiinţe sociale), de o oră pe săptămână, pe durata unui an şcolar, sub coordonarea diri-gintelui. Parteneriatul cu Pro aDo şi centrul europe Direct este profitabil, întrucât adaugă valoare atât la nivelul conţinuturilor, cât şi la nivelul derulării programului. Schimburile de experienţă cu colegii din Besançon, profesori şi elevi, ne vor situa, cu siguranţă, într-o relaţie de sinergie care ne va permite să ne îmbogăţim reci-proc demersurile educaţionale.

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

31

Către o cetăţenie europeană activă : un demers didactic între posibil şi realitate Care sunt aşteptările noastre în urma acestor întâlniri ?Material de support util, idei, o reflecţie comună şi sugestii metodologice, noi stra-tegii didactice şi expertiză în abordarea acestei teme, pe scurt, « instrumente » utile nouă tuturor.

a crea «profilul european de formare» la fiecare dintre elevii noştri se află pe pri-mul plan între finalităţile educative ale cadrelor didactice din CnaM. Concepem acest demers pe baza celor opt competenţe-cheie conforme recomandării Parla-mentului european şi Consiliului Uniunii europene:. Comunicare în limba maternă;. Comunicare în limbi străine;. Competenţe în matematică şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii;. Competenţe în informatică;. a învăţa cum se învaţă;. Competenţe sociale şi civice;. Spirit de iniţiativă şi întreprinzător;. Sensibilizare şi expresie culturală.

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

32

B - Lista participanţilor la seminar

Dnei Fanny GERDIL-DJOUAT, Adjunct al Primarului oraşului BesançonDlui Marcel ALEXANDRU, Consul general al RomânieiDlui Éric Martin, rector al academiei din BesançonDnei Camelia taBĂrĂ, Consilier municipal al oraşului BistriţaDlui Nicolas GUILLEMET, Consilier municipal din BesançonDl Florin HARBUZARU, Asociaţia Piatra Craiului Dna Catherine TYRODE-MOUREY, Asociaţia Franche-SylvanieDl Yves AZELVANDRE, Asociaţia Franche-SylvanieDl Michel BETOURNE, Asociaţia Franche-SylvanieDra Justine Monnot, Primăria oraşului BesançonDra Florentina BELE, CERCOOP Franche-ComtéDna Daria BRĂTAN, Asociaţia Franche-Sylvanie, profesoară de engleză, implicată în program prin Liceul «Victor Hugo» Dl Gérard NAPPEZ, Participare individuală Dl Bernard TARDY, Participare individualăDna Colette GUYONNEAU, Asociaţia Franche-SylvanieDra Oana GAILLARD, Asociaţia studenţilor internaţionali din BesançonDl TUAILLON, Participare individualăDna Lucile GARBAGNATI, Asociaţia «Terre des Hommes France»Dl Bernard CAMBOULIVES, Participare individualăDl Benjamin BAUDIQUEZ, Participare individualăDl Philippe BARRETEAU, Liceul «Granvelle»Dna BALLOT Marie, Colegiul «Diderot»Dna Santi Catherine, Colegiul «Diderot»Dna Eliane BOURGEOIS, Liceul «Victor Hugo»Dna Catherine JELEZIAN, Liceul «Victor Hugo»Dl Claude MERCIER, Liceul «Victor Hugo»Dna Audrey CHALLAND, Liceul «Granvelle»Dna Odile BEDEL, Directoare adjunctă a Liceului «Beauregard», Luxeuil-les-bainsDna aurelia Dan, Profesor la Casa cadrelor didactice din Bistriţa-năsăud Dna Simona SIMIONCA, Inspector şcolar, profesor de română - Inspectoratul Şcolar din Bistriţa-Năsăud Dna Cristina iUriStini, Profesor de franceză la Colegiul naţional «andrei Mureşanu», Bistriţa Dna Viorica CIRA, Profesor de geografie la Colegiul Naţional «Andrei Mureşanu», Bistriţa Dl Patrice BernarD, Preşedinte asociaţia réCiDevDl Monica BUBOLY, din partea asociaţiei ARFADl Dominique LOIZEAU, Preşedintele asociaţiei Franche-SylvanieDna Corina SiMon, Serviciul relaţiilor internaţionale, Primăria oraşului BistriţaDna Stela TODEA, Preşedinte ARFA – Asociaţia Prietenia franco-română Dna Doina ORZA, Preşedinte PRO ADO, Organizaţia PRO Apărarea Drepturilor Omului Bistriţa-NăsăudDna Alina LUCA, Profesor de istorie, membru Pro ADODna Mihaela CUrteanU, responsabila Serviciului de tineret din BistriţaDna Annick COURTIN HECKER, Casa Europei din Franche-ComtéDna Béatrice FUIN, Casa Europei din Franche-ComtéDna Michèle TYRODE, Franche-SylvanieDna Geneviève BETOURNE, Franche-SylvanieDl Michel BETOURNE, Franche-SylvanieDna Livia BINDEA, Responsabil al Centrului de Educaţie Ecologică «Şcoala Verde» din BistriţaDna Raquel LATORRE, participare individuală Dna Vanessa CAMPAN, CERCOOP Franche-ComtéDl Mathieu BELLE, Primăria Oraşului BesançonDna Isabelle PALANCHON, CEMEADna Mélanie ABOT, Ligue de l'enseignement - FOL25

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

33

c - Glosar al vocabularului şi nuanţelor româneşti şi franceze Dl Patrice BernarD, asociaţia réCiDev

Franţa românia europa

Benevolat activitate liberă neîncadrată în nici un statut, fără contraparte, fără legătură de subordonare, dar cu un adevărat angajament. Se face distincţia între benevolat formal şi informal. Consiliul economic şi social 1993 : « orice persoană care se angajează de bunăvoie pentru a presta o acţiune neremunerată în interesul altcuiva, în afara timpu-lui său profesional şi familials ».

neologism de origine francofonă. Cuvântul « benevolat » şi cuvân-tul « voluntariat » nu sunt echiva-lente din punct de vedere legal.

Muncă benevolă = muncă neremunerată care ar putea fi făcută de către un salariat (persoană terţă). Parlament (04/2008) : rezoluţie asupra contribuţiei benevolatului la coeziunea economică şi socială. Înregistrarea oficială a unei va-lori adăguate ridicate a acestuia. Benevolatul permite să fie ajutate comunităţile locale.

Voluntariat Nu are o definiţie juridică, ci stuaţii reglate prin texte parti-culare (nu există voluntariat fără text). Angajament formal (contract), pe o durată precizată pentru o misiune de interes general. Vo-luntarul percebe o indemnizaţie. Voluntarul se deroghează de la codul muncii. Fără legătură de subordonare.

Voluntariatul este urmărit sau supravegheat sau monitorizat de stat prin intermediul unei legi. Voluntariatul este « benevolat cu acte ». Voluntariatul este activita-tea de interes public desfăşurată de persoane fizice, denumite voluntari, în cadrul unor raporturi juridice, altele decât raportul ju-ridic de muncă şi raportul juridic civil de prestare a unei activităţi remunerate.

activitate dezinteresată, sinonimă pentru benevolat.anul european al benevolatului şi al voluntariatului (2011).Serviciul voluntar european (SVE) le permite tinerilor europeni (18-30 ani) să îşi exprime angaja-mentul personal prin activităţi de voluntariat neplătite.

educaţie formală instituţie şcolară (educaţie şi formare). obligatorie şi gratuită până la 16 ani. integrarea elevului prin cunoştinţe de bază. nu-i atinge pe toţi indivizii în acelaşi mod. Caracter selectiv pe baza cunoştinţelor, astăzi pe baza uceniciilor (soclul european al competenţelor).

acest tip de educaţie face legătura între majoritatea influenţelor intenţionate şi sistematice, create în cadrul instituţiei specializate, cum ar fi şcolile sau universităţile, şi are ca scop suprem formarea omului, ca personalitate.educaţia formală reprezintă ansamblul acţiunilor pedago-gice proiectate instituţional prin structuri organizate sistemic, pe niveluri şi trepte de studii (grădiniţe, şcoli, universităţi, centre de perfecţionare etc.), în cadrul unui proces de instruire realizat cu rigurozitate, în timp şi spaţiu : planuri, programe, manuale, cursuri, materiale de învăţare etc.

Fiecare Stat Membru are sistemul educativ propriu. Soclul comun de competenţe. Cadru comun pentru învăţământul superior (procesul din Bologna 1999). educaţia formală a adulţilor, indispensabilă pentru progresul economic, social şi împlinirea indivizilor.Cedefop 2008: «învăţământul formal acordat într-un context organizat şi structurat (stabili-mentul de învăţământ sau de for-mare, locul de muncă) şi explicit desemnat ca învăţare.intenţional din partea celui care învaţă, are ca finalitate validarea şi certificarea». eurostat 2006 : «el constituie o “scară” continuă de învăţământ».

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

34

educaţie non-formalăducaţie formală

Concept rezultat din texte internaţionale (clasificare internaţională, tipul educaţiei Cite1997 Unesco) : şcoala nu este singurul loc de educaţie şi concept de educaţie pe tot parcursul vieţii. activităţi sau programme în afara sistemului şcolar, dar dirijate către obiective precise de educaţie (activităţi educative deşcolarizate). Vizează competenţe specifice individu-lui, pe care acesta nu le poate achiziţiona în cadrul educaţiei formale, ci în sânul altor structuri (educaţie populară…) Existenţa unui acord pentru organisşe complementare educaţiei naţionale. Posibilitatea de vali-dare a competenţelor dobândite şi de calificări.

educaţia non-formală conţine majoritatea influenţelor edu-cative, cuprinzând activităţi extra-curriculare, opţionale sau facultative, oferind un set de experienţe sociale necesare, utile pentru fiecare copil, tânăr sau adult, completând celelalte forme de educaţie pe tot parcursul vieţii.

educaţia non-formală are un loc central, egal cu cel al educaţiei formale, faţă de care este complementară, contribuind la dezvoltarea competenţelor so-ciale ale unei personalităţi. (Sim-pozium educaţie non-formală, Consiliul europei, Strasburg, 2000).Învăţarea non-formală este integrată în activităţi planificate care nu sunt în mod explicit de-semnate ca activităţi de învăţare. este intenţională din partea subiectului. (Cedefop 2008). are loc în interiorul sau în exteriorul stabilimentelor educative şi nu urmează neapărat sistemul de « scară » (eurostat 2006).

educaţia informală educaţie pe tot parcursul vieţii, în afara şcolii şi a cadrului de educaţie non-formală.

educaţia informală include ansamblul influenţelor cotidiene, spontane, eterogene, incinden-tale, voluminoase care nu îşi pro-pun în mod deliberat atingerea unor ţeluri pedagogice, dar au efecte educative, ocupând cea mai mare pondere de timp din viaţa individului. aceste influenţe spontane, incidentale nu sunt selectate, prelucrate si organizate din punct de vedere pedagogic.Prin miile de contacte spontane şi influenţe cotidiene, educaţia informală oferă individului ocazia de a adopta anumite atitudini, de a exterioriza anumite comporta-mente şi de a interioriza anumite valori, conturându-se astfel profi-lul său psihosocial.trăsăturile caracteristice educaţiei informale sunt determi-nate de multitidinea influenţelor exercitate, de regulă, în afara unui cadru instituţionalizat, provenite din micromediul social de viaţă al individului, privit ca membru al familiei, al grupului de prien-teni, al colectivului de muncă, al cartierului, al satului sau oraşului în care locuieşte, etc.

Învăţare care decurge din activităţile vieţii cotidiene legate de muncă, de familie sau de tim-pul liber. nu este nici organizată, nici structurată. În cele mai multe cazuri, are un caracter non intenţional din partea subiec-tului (Cefafop 2006). este mai puţin organizată şi structurată decât învăţarea non-formală, dar rămâne intenţională, distin-gându-se de îmvăţarea fortuită. (eurostat, 2006).

Cetăţenie Componentă a liantului social. Statut propriu persoanelor recunoscute ca cetăţeni, care se află sub autoritatea şi protecţia unui stat, se bucură de drepturi politice şi au datorii faţă de acel stat. Cetăţeanul este chemat să participe la viaţa civică (drepturi de vot şi de asociere).

Cetăţenie reprezintă legătura juridică şi politică permanentă dintre o persoană fizică şi un stat, care generează şi exprimă drepturile şi obligaţiile reciproce dintre acea persoană şi statul al cărui cetăţean este.

Drept de vot recunoscut cetăţenilor europeni (alegerea în Parlamentul european a sufra-giului universal, 1976). noţiune cetăţenie europeană a Uniunii (tratatul de la Maastricht, 1992). Definiţia legală (articolul 17 din tratat care instituie Comunita-tea europeană): «Se instituie o cetăţenie a Uniunii. este cetăţean al Uniunii orice persoană care are naţionalitatea unui Stat Membru. Cetăţeania Uniunii completează cetăţenia naţională şi nu o înlocuieşte».

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

35

naţionalitate Concept al unei naţionalităţi politice, rezultat în Franţa din filosofia Luminilor. Legătură juridică între individ şi stat. Din această legătură, decurg obligaţii care le incumbă persoanelor, în schimbul drepturilor politice civile, profesionale şi a libertăţilor publice.

Comunitate de oameni cu limbă si cultură comune, care s-a constitutuit istoriceste pe un teritoriu datapartenenţă a unei persoane la o anumită naţiune.

Nu există naţionalitate europeană. Dublă tradiţie în europa, concept de naţionalitate :- concepţia franceză a unei naţionalităţi politice rezultate din Filosofia Luminilor - concepţia germană a unei naţionalităţi culturale şi socio-logice.

Minoritate naţională În numele universalismului republican, Franţa nu admite principiul minorităţilor naţionale, asimilate comunitarismului, şi nu a semnat nici un text internaţional în acest sens.

« Prin minoritate naţională se înţelege orice comunitate de cetăţeni români, care trăieşte pe teritoriul româniei din momen-tul constituirii statului modern, numeric inferioară populaţiei ma-joritare, având propria identitate etnică, exprimată prin cultură, limbă sau religie, pe care doreşte să o păstreze, să o exprime, şi să o dezvolte. » (articolul 3 din proiec-tul de Statut al minorităţilor)

Statul recunoaste si garanteaza persoanelor apartinând minorita-tilor nationale dreptulla pastrarea, la dezvoltarea si exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice sireligioase. (Constitutia româniei ,art. 4.(1.))

Fiecare Stat Membru are propria sa definiţie. Nu există o definiţie europeană, ci consens în jurul recomandării 1201. Convenţia cadru Consiliul europei pentru protecţia minorităţilor naţionale (semnare deschisă din 1995)

educaţie şi instrucţie civică instruire civică (1883): identitate naţională, formarea indivizilor apţi să voteze.educaţia civică (1985): efectul unei conştientizări a dificultăţilor de integrare în societatea unui tineret diversificat cultural. Învăţământul valorilor, principii-lor, cunoştinţelor şi practicilor estimate ca indispensabile la un moment dat pentru a participa la viaţa democratică. Educaţie civică, juridică şi socială (2011).

educaţie civicăeducaţia civică asigurată prin curriculum şcolar aduce o contribuţie foarte importantă la educarea elevilor, dar trans-formarea fiecăruia într-un bun cetăţean presupune din partea şcolii şi organizarea unor activităţi extraşcolare. educţie civică (învăţământ primar)Cultură civică (învăţământ colegiu)

educaţie pentru cetăţenia democratică (Consiliul euro-pei). Parte a constatării unui déficit de participare la viaţa democratică. Promovează valorile europei. obiective: favorizarea participării la viaţa democratică, recunoaşterea diversităţii culturale, practicarea toleranţei, permiterea dezvoltării personalităţii elevilor prin cultiva-rea potenţialului lor.

Drepturile omului Concept conform căruia orice fiinţă umană are drepturi uni-versale, inalienabile, oricare ar fi Dreptul în vigoare în ţara sa. Declaraţia (1789) Drepturilor omului, completată

Drepturile omului sunt acele prerogative conferite de dreptul intern şi recunoscute de dreptul internaţional fiecărui individ,în raporturile sale cu colectivitatea şi cu statul, ce dau expresie unor valori sociale fundamentale şi care au drept scop satisfacerea unor nevoi umane esenţiale şi a unor aspiraţii legitime, în contex-tul economico-social, politic, cultural şi istoric al unei anumite societăţi.

Convenţia europeană a Dreptu-rilor omului (1950) prelungeşte Declaraţia universală 1948 şi creează Curtea europeană a Drepturilor omului. Carta drep-turilor fundamentale ale Uniunii europene (tratatul de la nisa, 12/2000)

36

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

d - Scurt istoric al construcţiei europene

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

37

e - panorama instituţiilor europene

CURTEA DE CONTURIComponenta: 27 membriiRol: Asigura buna gestionare financiara a politicilor UE.

CURTEA DE JUSTITIEComponenta: 27 de judecatori si 8 avocati generaliRol : controleaza buna aplicare a legislatiei europene

COMITETUL REGIUNILORReprezentarea consultativa a

colectivitatiilor locale si regionale

BANCA CENTRALA EUROPEANA gestioneaza euro

BANCA EUROPEANA DE INVESTITII

Sprijinirea regiunilor slab dezvoltate

COMITETUL ECONOMIC SI SOCIAL

Reprezentarea consultativa a grupurilor de interese economice si

sociale si a societatii civile.

Consiliul EuropeanComponenta: 27 de sefi de stat sau de guvern, Presedintele Consiliului European si Presedintele Comisiei EuropeneFunctia: stabileste politica generala a Uniunii Europene

codecizia

triunghiul institutional European

1951-57 Germania, Belgia, Franta, Italia, Luxemburg, Tarile de Jos

1973 Danemarca, Irlanda, Marea Britanie

1981 Grecia

1986 1986 Spania, Portugalia

1995 Austria, Finlanda, Sudia

2004 Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia

2007 Bulgaria, Romania

Principalele institutiiAlte institutii

A

ExtindereTari candidate

Repere in constructia europeana

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

38

f - extrase din carta socială europeanăcarta Socială europeanăStrasbourg, 3 mai 1996

preamBuLGuvernele semnatare, membre ale Consiliului europei, Considerând că obiectivul Consiliului europei este de a realiza o uniune mai strânsă între membrii săi, cu scopul de a proteja si promova idealurile si principiile care sunt patrimoniul lor comun, si de a favoriza progresul lor economic si social, în special prin apărarea si dezvoltarea drepturilor omului si a libertăţilor fundamentale; Considerând că prin Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului si a libertăţilor funda-mentale, semnată la roma la 4 noiembrie 1950, si prin Protocoalele sale, statele membre ale Consiliului europei au convenit să asigure 4 populaţiilor lor drepturile civile si politice si libertăţile specificate în aceste instrumente;Considerând că prin Carta socială europeană, deschisă în vederea semnării la to-rino la 18octombrie 1961, si prin Protocoalele sale adiţionale, statele membre ale Consiliu-lui europeiau convenit să asigure populaţiilor lor drepturile sociale specificate în aceste ins-trumente pentru a ameliora nivelul de trai si a promova bunăstarea lor socială; reamintind că în cadrul Conferinţei ministeriale a drepturilor omului, desfăsurată la roma la 5 noiembrie 1990, a fost subliniată necesitatea, pe de o parte, de a pre-zerva caracterul indivizibil al tuturor drepturilor omului, fie că sunt civile, politice, economice, sociale sau culturale si, pe dealtă parte, de a conferi Cartei sociale europene un nou impuls; Hotărâte, asa cum s-a decis pe parcursul Conferinţei ministeriale desfăsurate la torino în 21 si 22 oc-tombrie 1991, să actualizeze si să adapteze conţinutul material al Cartei, pentru a ţine cont în special de schimbările sociale fundamentale intervenite după adop-tarea sa; Recunoscând avantajul de a înscrie într-o Cartă revizuită, destinată să se substituie treptat Cartei sociale europene, drepturile garantate de Protocolul adiţional din 1988 si să adauge noi drepturi;

au convenit asupra celor ce urmează:

partea iPărţile contractante recunosc ca obiectiv al politicii lor, a cărui realizare o vor urmări, prin toate mijloacele utile, pe plan naţional si internaţional, atingerea condiţiilor specifice sigurării exercitării efective a următoarelor drepturi si principii :

1. Orice persoană trebuie să aibă posibilitatea de a-si câstiga existenţa printr-o muncă liber întreprinsă ;2. toţi lucrătorii au dreptul la condiŃii de muncă echitabile ;3. toţi lucrătorii au dreptul la securitate si igienă în muncă ;4. toţi lucrătorii au dreptul la o salarizare echitabilă, care să le asigure lor, precum si Familiilor lor, un nivel de trai satisfăcător ;5. toţi lucrătorii si patronii au dreptul de a se asocia liber în organizaţii naţionale sau internaţionale pentru protecţia intereselor lor economice si sociale ;6. toţi lucrătorii si patronii au dreptul la negociere colectivă ;7. Copiii si tinerii au dreptul la o protecţie specială împotriva pericolelor fizice si morale la care sunt expusi ;8. Lucrătoarele, în caz de maternitate, au dreptul la o protecţie specială ;

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

39

9. Orice persoană are dreptul la mijloace corespunzătoare d’orientare profesională, în vederea sprijinirii sale în alegerea unei profesii adecvate intereselor si aptitudi-nilor sale profesionale ;10. Orice persoană are dreptul la mijloace corespunzătoare de formare profesională;11. orice persoană are dreptul de a beneficia de toate măsurile care îi permit să se bucure de cea mai bună stare de sănătate pe care o poate atinge ;12. toţi lucrătorii si persoanele aflate în întreţinerea acestora au dreptul la securi-tate socială ;13. orice persoană lipsită de resurse suficiente are dreptul la asistenţă socială si medicală ;14. orice persoană are dreptul de a beneficia de servicii sociale calificate ;15. orice persoană handicapată are dreptul la autonomie, la integrare socială si la participare în viaţa comunităţii ;16. Familia, în calitate de celulă fundamentală a societăţii, are dreptul la o protecţie socială, juridică si economică corespunzătoare în vederea asigurării deplinei sale dezvoltări ;17. Copii si tinerii au dreptul la o protecţie socială, juridică si economică corespunzătoare ;18. Cetăţenii uneia din părţile contractante au dreptul de a exercita orice activi-tate lucrativă pe teritoriul unei alte părţi contractante, pe picior de egalitate cu cetăţenii acesteia din urmă, sub rezerva restricţiilor motivate de raţiuni serioase cu caracter economic sau social;19. Lucrătorii migranţi cetăţeni ai uneia din părţile contractante si familiile lor au dreptul la protecţie si asistenţă pe teritoriul oricărei alte părţi contractante ;20. toţi lucrătorii au dreptul la egalitate de sanse si de tratament în materie de angajare si de profesie fără discriminare în funcţie de sex ;21. Lucrătorii au dreptul de a fi informaţi si consultaţi în cadrul întreprinderii ;22. Lucrătorii au dreptul de a participa la determinarea si ameliorarea condiŃiilor de muncă si a mediului de muncă din cadrul întreprinderii ;23. orice persoană vârstnică are dreptul la protecţie socială ;24. toţi lucrătorii au dreptul la protecţie în caz de concediere ;25. toţi lucrătorii au dreptul la protecţia propriilor creanţe în caz de insolvabilitate a patronului lor ;26. toţi lucrătorii au dreptul la demnitate în muncă ;27. Toate persoanele cu responsabilităţi familiale si care sunt angajate sau doresc să se angajeze în muncă au dreptul să o facă fără a fi supuse discriminărilor si, pe cât posibil, fără să existe un conflict între responsabilităţile lor profesionale si familiale ;28. reprezentanţii lucrătorilor dintr-o întreprindere au dreptul la protecŃie împo-triva actelor susceptibile să le producă prejudicii si trebuie să li se acorde facilităŃi corespunzătoare pentru a-si îndeplini propriile atribuţii ;29. toţi lucrătorii au dreptul de a fi informaţi si consultaţi în procedurile de conce-diere colectivă ;30. Orice persoană are dreptul la protecţie împotriva sărăciei si a excluderii sociale ;31. orice persoană are dreptul la locuinţă.[…]

Link către carta disponibilă online pe site-ul consiliului europei:http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/socialcharter/presentation/escrbooklet/escrbooklet_FR.asp

Coop

érat

ion

BeSa

nço

n B

iStr

iţa

Prog

ram

me

Com

eniu

s re

gio

2010

- 20

12

40

lustraţii extrase din fresca realizată de elevii străini veniţi pentru prima dată în Franţa, la Colegiul Diderot, în cadrul programului COMENIUS REGIO, într-un atelier pe tema identităţii, animat de artistul LAVIGNE Benjamin.

Oraşul Besançon mulţumeşte tuturor participanţilor şi invitaţilor care au acceptat să anime seminarul, au contribuit la redactarea raportului realizat cu partene-rii pentru proiectul COMENIUS REGIO între Besançon (Franţa) şi Bistriţa (România). Actele seminarului au fost realizate cu colaborarea Dlui MERCIER Claude, de la Liceul Victor-Hugo din Besançon şi a Dnei CAMPAN Vanessa, din partea CERCOOP Franche-Comté.

Ville de Besançon2, rue Mégevand25000 BeSançonFrancehttp://www.besancon.fr/

primăria municipiului BistriţaPiața Centrală, nr.6 Bistrița 420040româniahttp://www.primariabistrita.ro/