TEATRU DE VARĂ

De aceea adăogăm un sfat, care urmat fiind, credemc’ar avea consecinţe bune, atât pentru tinerii noştri cât şipentru teatru în genere. D-nialor ar trebui să-şi procurerepertoriul vecliiu al teatrului românesc (de ex. repertoriullui Millo) şi studiindu-1 împreună, să-şi creeze un capitalde roluri şi de piese, cu care în urmă uşor ar putea săcucerească scena şi s’o cureţe de florile exotice şi desenzaţie ale teatrului francez modern. Ar trebui culesevechile traduceri din Moliere, Kotzebue, Goldoni şireintrodus acel repertoriu cu limbă sănătoasă, nepre-tenţios şi de atât efect.

ECONOMIA NAŢIONALĂ ŞI D. A VLĂDESCU,DOCTOR IN DREPT, DOCTOR IN MEDICINĂ

Acest domn doctor în medicină, doctor în drept,a publicat mai zilele trecute o cărţulie, întitulată„Cauzele crizei financiare în România”, în caredesvoltă o nemaipomenită bogăţie de planuriteoretice şi istorii pe apă, care vor face plăceretuturor comis voiajorilor, însărcinaţi cu vânzarea deIndigo, fie’n Spania, fie la poluri. — O prftbă dinaceastă preţioasă operă nu strică:

„România ocupă pe continent o poziţiune strategicănaturală. Ea este protejată în lungul ei — pe deoparte deseria munţilor carpati, santinela fidelă, de veacuri, apoporului roman, pe de alta ac râul dunărea, barierănestrămutată a naţionalităţii noastre. - Acest şir de munţi şiaceastă albie a dunării fac din statul român o fortăreaţănatura iii, contra căreia s’au sfărâmat în trecut, deseori,armatele inamicilor noştri. — Ca situaţie geografică,România se înuecineşte: la Nord şi la Vest cu Austro-Ungaria, la Vest cu Rusia şi cu Turcia şi la Sud cu Turcia”.

O Vest al României, regiune infernală,In care Ruşi şi Unguri cu Turci amestecaţi

Pândesc să ireaeă Prutul, în oarde adunaţi,

M. EMINESCU

De Doctorul Vlădescu de n’ar aveasfieală.Săracul Steian Vodă! Crişu el, la răsărit aveaTătari, la miază-noapte ţara leşască, la apusArdealul, la miazăzi Ungro-Vlahia. Acuma ce ar facecând ar vedea la apus Turci, Ruşi şi Unguri uniţi,râvnind toţi buluc asupra lui? Ce ar face? Ia ar face,c’ar avea pe doftorul nostru, care ştie să mutemările şi ţările de la apus la răsărit. Deodată te-aipomeni numai cu Dunărea’n vârful munţilor şi cupădurile de brad în albia Dunării. Şi iaca aşa arscrie Nistor Urechi: „La satul Stuhăria-îupului,ţinutul Nicăiri, unde-i biserica într’un vărf de plop şiDunărea curge la deal, întâlnitu-sau oştireamoldovenească cu urdii turceşti, moschiceşti şiungureşti şi dând răsboiu băr- băteşte de ambelepărţi, mare mult s’au oştit până au biruit oasteamoldovenească, iar limbile străine s’au ascunstoate într’o căpăţină de sârb, pe care panVlădeseul, biv -vel vraciu Sadagorski o adusese dinţara franţozeaseă. Şi astfel am biruit noi limbelestrăine cu mila Domnului, cu vitejia Vlădescuiui şicu norocul lui Stefan Voevoda”. I-aşa ar scrie NistorUrechi, bată-1 norocul, ş’ar merge vesteaVlădescuiui nevoie-mare!

Păcat că’n vremea când domnea strălucita roadăMu- şatin, neamul Vlăduţilor şi Drăganilorse’ndeletnicea cu creşterea bostanilor ,în ţarabolgărească.

Iară după noi, eronist rătăcit în veacul alnouăsprezecelea, cauzele crizei financiare suntacestea:

1) Pentrucă Doctorul în medicină, Doctorul în

ECONOMIA NAŢIONALĂ ŞI D. A. VLĂDESCU

drept, a uitat să vede a învăţa acea ramură afilosofiei de stat, care în limba vulgară se numeştegramatică, pentru care pricină îl sfătuim să maiîntre în clasa a Π-a a universităţii din Hărlău, ca săstudieze profunda teorie despre acordareasubiectului cu predicatul şi adjectivelor şi verbilorcu substantivele, la care se referă. Cum că a-eeastă preţioasă teorie îi lipseşte, dovedim prinurmătoarele citate:

Pag. 1. Este cinci ani de când...

Pag. 4. Vitele cornute discreţie la noi...I).

Pag. 5. A doua condiţiune sau putere producătoarepentru agricultură este vitele.

Pag. 6. A treia condiţiune este băncile agricole.

Pag. 10. Contra acelora, care uoeţte să ni1 le hrăpească.

O altă preţioasă regulă, dincolo de sferacunoştinţilor d-rului, este că numele proprii se scriucu iniţiale mari Iată-le:

Pag. 1. Sei'ia munţilor carpatii. Bariera nestrămutată adunării

Pag. 3. Resbelul crimei (citeşte Crimeei) ş. a. ş. a.

Apoi D-rul să nu uite că nu-i destul ca unBulgaraş, ori un Grecuşor să se frizeze trei ani înParis, pentru a se’ntoarce de acolo Român neaoş.

I Susţinem, că ele discreţie, pentrucă se face doctori.

M. EMINESCU

Ex.:

„Populaţia noastră agricolă a discrescut în cei din urmăcinci ani de o manieră spâimăntătoare".

2) A doua cauză a crizei financiare este cămulţime de oameni de teapa doctorului, camtârziori la minte, în loc să se ocupe cu lucrurifolositoare, precum punerea în stare normală aciubotelor vechi, revenirea asupra căilor aculuidealungul pantalonilor, sau eventual înlăturareaconstipaţiunilor, din contra pun la cale lumea toată,croiesc irigaţiuni şi scriu reţete pentru popoareîntregi. Mulţimea acestor individe, reformătoare aleuniversului, trăieşte toată direct sau indirect dinsudoarea claselor pozitive, fără să li deie nici ocompensaţie prin raăg...- ulirile ei.

De aceea vom face un serviciu naţiei arătând adevăratulteren, pe care d-rul este mare. Cu acest scop publicăm dinnou următoarea mulţămită publică:

Târgovişte.

„Subsemnatul suferind de constipaţie după o căutare de(8) zile cu medicamente, eram ameninţat cu pierdereavieţii. Din întâmplare d-1 doctor Alexandru I. Vlădescu,trecând prin acest oraş la băiie Pucioasa, m’a reîntors laviaţă după o căutare de 4 zile. In urma unei asemeneagrabnice însănătoşiri, viu a mărturisi în public că viaţa meaastăzi este dală din nou de d-1 Vlădescu, după o serioasăstăruinţă ce are în căutarea bolnavului pe lângămedicamentele date; căruia-i exprim mulţumirile mele,păstrându-i eternă recunoştinţă’.

„C. CIL”SFÂRŞITUL LUI CONSTANTIN NEGRI

In 29 Septembrie a încetat din viaţă unul din ceimai nobili bărbaţi ai Românilor. In vârstă de 64 deani şi bucurându-se de o deplină sănătate, o boalăgrabnică venită asupră-i în zilele din urmă, i-aurăpit din mijlocul nostru.

Constantin Negri reprezenta nu numai cel maicurat patriotism şi caracterul cel maidezinteresat, dar şi o capacitate intelectualăextraordinară, căreia-i datorim, în bună parte,toate actele mari săvârşite în istoria modernăa Românilor. El a refuzat coroana domneascăce i se oferise în 1859, preferind a rămâne unsimplu cetăţean; el a sprijinit până la urmăunirea ţărilor, el ca reprezentant al Românieila Constantinopol a făcut să se recunoascăalegerea îndoită a lui Alexandru loan; apregătit secularizarea moşiilor monastireşti şia înlăturat greutăţile ce se ivise în urmaacestui act. Retras de zece ani în viaţaprivată, în orăşelul Ocna, el ne da exemplulvieţii celei mai modeste, deşi avea dreptul laonorile cele mai mari. însemnat ca om delitere, ca şi ca om de stat, nici un Român n’afost reprezentat şi venerat ca şi dânsul şi nicio perdere nu atinge poporul nostru în mod aşade crud ca pierderea lui ConstantinNegri.1675 Banat ? Presupus an de naştere alstrămoşului eminescian Imin(u), de lasupranumele (porecla) căruia va lua fiinţăpatronimul Iminovici.

1690 Răscoala sîrbilor împotriva turcilor, în urmacăreia împăratul Leopold I al Austriei le acordă„racz”-ilor aşa-zisele „privilegii ilirice ”,constînd din:

„completa libertate a cultului ” ortodox, dreptul dea-şi alege episcop; de naţionalitate sîrbească,dotaţi cu putere de „jurisdicţie asupra tuturorbisericilor orientale de rit grecesc ”, inclusivasupra românilor din Banat.

1692 Patenta împăratului Leopold I, ce recunoaşteortodocşilor care primesc unirea cu Roma

aceleaşi drepturi de care se bucură şi clerulromano-catolic. Se naşte astfel o nouăconfesiune, numită greco-catolică sau „unită".

1697 martie 27 Sinodul din Alba Iulia, în frunte cumitropolitul Teofil, primeşte unirea cu Roma,pe baza celor patru puncte canonice(recunoaşterea supremaţiei papale, aexistenţei purgatoriului, a pur- cederii Sf. Duhşi de la fiul —filioque — şi împărtăşaniacuazimă), în schimbulpăstrării ritului, a ega-lităţii în drepturi cu clerul catolic şi alrecunoaşterii laicilor „uniţi" ca „fii ai patriei”,respectiv oameni cu drepturi cetăţeneştidepline.

1699 febr. 16 Prima diplomă leopoîdină, act princare se recunoaşte oficial clerului unitaceleaşi privilegii de care se bucura şi clerulcatolic şi confirmă statutul de libertateindividuală a preoţilor uniţi, aceştianemaiputînd fi deci trataţi ca iobagi.

1705 Banat. Data prezumtivă de naştere a lui IovulIminovici, viitor preot, fiul lui Imin(u), de la alcărui nume (poreclă) se va forma patronimulIminovici.

1710 Banat. Data ipotetică de naştere a celui de-aldoilea fiu al lui Imin(u) din Banat, înregistratîn acte ca „şerb eliberat” (libertinuo civilu).

1715 Banat. Anul prezumtiv de naştere al celui de-al treilea fiu al lui Imin(u) din Banat,consemnat de conscripţiile şcolare din Blajdrept cetăţean liber („liber”); posibil să fi fostuna şi aceeaşi persoană cu legătorul de cărţide mai tîrziu, Vasile IminoviciRaţi.

1716—1718 Războiul turco-austriac. încetareadominaţiei turceşti în Banat, care durasevreme de 164 de ani (1552 — 1716). Cu acest

prilej, Banatul este anexat la Imperiulhabsburgic, iar românii din provincie trec, dinpunct de vedere religios, sub ierarhiasîrbească. începe campania de sîrbizare anumelor preoţilor de naţionalitate română.

1720 Prezumtiv an de naştere al iui Iuraşcu dinHotin, bunicul stolnicului Vasile Iuraşcu.

1724 Se naşte Elena Şerban, sora AgafieiEminovici.

1726 Urbariul (recensămîntul general) al Blajului,care pe atunci era „un amărît de sat calvinesc”, nu menţionează printre „jellerii " (zilierii) şiiobagii săi nici un ins cu numele Iminovici.

1729 mai 6 Inochentie (I oan) Micu este numitepiscop unit al românilor din Transilvania şiprimeşte un loc în Dietă.

1730 Anul probabil al hirotonisirii lui Iovul „Al luiIinin(u)”, devenit prin sîrbizarea numelui: IovulIminovici. Momentul naşterii patronimuluiIminovici.

1732 sept. 28 Instalarea Ini Inochentie Micii înscaunul episcopal al românilor uniţi.

1735 Banat. Anul probabil de naştere al lui Petru(Petrea) Iminovici, tatăl lui Vasile Eminovici şibunicul căminarului. Posibil fiu al lui IovulIminovici, sau în orice caz, al unuia din cei treifraţi Iminovici stabiliţi în Blaj.

1736 Se naşte Agafia Şerban, soţia lui PetruIminovici, şi străbunica lui Eminescu.

Se naşte Stan Iminovici (mort înainte de1772), tatăl lui Dumitru Rejtar, viitor profesoral Şcoalei normale din Blaj.

1737—1739 Un nou război turco-austriac.Desfăşurat de astă dată chiar pe teritoriul

Banatului, conflictul a născut un val masiv deemigrări în rîndul populaţiei, către provinciilevecine şi în special către Transilvania. întrebejenari, sînt de bănuit şi cei trei fraţiIminovici, pe care mai tîrziu îi vom găsiatestaţi în Blaj.

1738 Inochentie Micu, episcopul românilor uniţi,mută scaunul episcopal din Făgăraş la Blaj,declarînd noua reşedinţă drept „oppidum”(oraş); cheamă pe românii de pretutindeni săse aşeze în tîrg, făgă- duindu-le drepturi şilibertăţi cetăţeneşti, inclusiv posibilitatea dea-şi da copiii Ia şcoală în limba română.

1741 Se naşte George Iminovici, elev al Şcoalei deobşte din Blaj, fiul unuia din cei trei fraţiIminovici aşezaţi în tîrgul dintre Tîrnave, după1740, şi anume al şerbului eliberat(„libertinus civilis”).

1742 Se naşte Pavel Iminovici, fiul unuia din cei treifraţi Iminovici aşezaţi în Blaj.

1745 Blaj ? Se naşte Iosif Iminovici, fiul lui IovulIminovici, elevul cel mai studios din cei patruelevi Iminovici întîlniţi în protocoalele şcolareblăjene.

1747 Urbariul Blajului găseşte în „oppidum ” peIovul Iminovici, situat în fruntea listei„taxaliştilor ”, adică a celor proaspăt veniţi înBlaj, desigur în urma emigrării din Banatulnatal.

1748 Blaj ? Se naşte loan Iminovici, posibilul fiu allui Vasile Iminovici Raţi.

1750 Prezumtivul an de naştere al lui Ion (Iov)Iuraşcu, din Hotin, părintele stolnicului VasileIuraşcu.

1752 Blaj ? Se naşte Vasile Iminovici, elev al şcoaleidin Blaj, posibil fiu al lui Vasile Iminovici Raţi.

Se naşte Sivan (Iosiv) Iminovici, fratele luiPetru şi Ion Iminovici. Urbariul Blajului din1772/3 îi specificaşi meseria: „coturnarius”, adică ciubotar.

1754 Se naşte Petru Iminovici, fratele lui Sivan.

18 oct. Se deschide Şcoala română din Blaj, încare copiii „taxaliştilor ” aveau dreptul săînveţe „fără nici o plată.”

1755 Primele cataloage şcolare din Blaj care ni s-aupăstrat reţin numele a 4 elevi cu numeleIminovici, locuitori în „oppidum”.

1756 Blaj ? Se naşte loan Iminovici, fratele lui Sivan.

1757 Se naşte Petre Sârghie (Sărghiiciuc), fratelemai mare al bunicăi lui Eminescu, IoanaEminovici.

1761 Ortodocşii din Transilvania trec sub ierarhia sîr-bească din Carlovăţ.

1762 Blaj? Se naşte George Iminovici, care maitîrziu se va stabili în Vad (Făgăraş), undefondează ramura făgărăşană aEminoviceştilor, cu urmaşi pînă în zilelenoastre.

1766 Se naşte Dumitru Rejtar, Hui lui StanIminovici, devenit Rejtar prin căsătoriavăduvei lui Stan cu neguţătorul Nicolaj Rejtardin Blaj; viitor profesor la Şcoala română dintîrg.

1768 Se naşte Sălăvestru Iminovici, fiul lui PavelIminovici.

1768—1774 Războiul ruso-turc. Moldova şi ŢaraRomânească devin scena operaţiilor militareale armatei ţariste.

1771 dec. 10 Data primului autograf al lui VasileIminovici Raţi, aşternut pe foaia de gardă aunui pen- ticostar. Prin porecla sa de Raţi =Sîrbu, acest strămoş eminescian arată căprovenea din Banat.

1772—1773 Un nou urbariu al Blajului, care atestăpractic prezenţa a şapte inşi cu numele deIminovici.

1774 Recensământul general al Moldovei, ordonatde A. V. Rimskii-Korsakov înregistrează însatul Brăteni, ocolul Basăului, ţinutul Dorokoi,doi fraţi Iuraşcu — anume Ion şi Toader —proveniţi din Hotin şi aşezaţi ca Augi boiereştipe moşia stolnicului Sandu Ilie. Fără îndoială,Ion Iuraşcu este ckiar părintele stolniculuiVasile Iuraşcu, mai tîrziu călugărit sub numelede Iov.

Acelaşi recensămînt al lui Rimskii-Korsakovgăseşte în Călineştii lui Cuparencu, satul natalal căminarului, doar 21 de case, ceea cedenotă că gospodăria de la nr. 27, ce va fi aEminoviceştilor, nu se construise încă.

1774 iulie 10/21 Tratatul ruso-turc de la Kuciuc-Kai-nargi, prin care se punea capăt războiuluiizbucnit în 1768. Moldova şi Ţara Româneascăsînt scutite de baraci pe timp de 2 ani, iarRusia capătă dreptul de a interveni înfavoarea Principatelor.

1775 mai 7 Cedarea Bucovinei de către TurciaImperiului habsburgic. Provincia ruptă dintrupul Moldovei trece sub administraţiemilitară, pînă la 1786, iar, începînd cu 1790,este alipită la Galiţia.

1775 Blaj? Se naşte prezumtivul fiu mai mare al luiPetrea şi al Agafiei Iminovici, anume Mihai,

devenit mai tîrziu referendar la Tribunalul dinVîjniţa Bucovinei, sub numele de Michael vonEminowicz.

1778 Blaj ? Se naşte Vasile Eminovici, bunicul luiEmi- nescu, din părinţii: Agafia şi PetruIminovici.

noiembrie-decembrie. Generalul KarlEnzenberg ordonă efectuarea a douăconsignaţii (recensăminte) cuprinzînd numeletuturor transmigranţilor (bejena- narilor)ardeleni aşezaţi în Bucovina, în intervalul1718 — 1778. Printre emigranţi, în Călineştiilui Cu- parencu, nu-i de găsit decît un LupuUngureanu, din Rodna. In rest, nici unIminovici, ca de altfel în toată Bucovina, ceeace dovedeşte că la acea dată strămoşiipoetului nu trecuseră încă munţii din Ardeal înprovincia vecină.

1780 Dolhasca. Se naşte Vasile Iuraşcu, fiul lui Ion(Iov) şi al Măriei Iuraşcu.

1781 Se naşte Ioana Sârghie, căsătorită Eminovici,bunica lui Eminescu.

1782—1783 Cernăuţi. Fraţii Mihalachi, Vasile şi loanCuparencu declară în faţa comisiei austriececă stăpînesc 1 /2 din Călineşti, adică moşia ceva căpăta în curînd numele de Călineştii luiCuparencu, spre a se deosebi de cealaltăjumătate de sat, numită Călineştii lui Ienachi,aceasta din urmă aflată pe atunci în posesiaIui Gh. Gorovei, care o moştenise de laIenachie Căpitan, fost comis.

1783 Ortodocşii din Bucovina trec sub ierarhiasîrbească din Carlovăţ. începe sîrbizareanumelor bucovinene.

1784 Călineşfci. Se înfiinţează prima condică de

stare civilă din sat, în filele căreia se cuprindşi Călineştii lui Ienachi, deoarece satul nuavea biserică proprie.

1785 Sarafineşti. Se naşte bunica poetului,Parascbiva Donţu-Iuraşcu, fiica lui Iacob Donţuşi a Gafiţei Brehuescu.

1786 febr. Blaj. Data celui de-al doilea „autograf” allui Vasile Iminovici Raţi, de astă dată aşternutpe scoarţele unui octoih.

1789 Blaj. Data înfiinţării primei condici de starecivilă a tîrgului.

iulie 10 Moare George Iminovici, fost elev alşcoalei de obşte din Blaj, fiul lui „libertinuscivilis *.

1791 Călineştii lui Cuparencu. încep lucrările deridicare a bisericii satului, ctitorie a luiMihalachi Cuparencu. Biserica e construită înstil bizantin, avînd înălţimea de 12 metri.

1793 iunie 11 Călineşti. Se naşte un copil al lui loanIvanciuleac, locatarul casei de la nr. 27, semndeci că Eminoviceştii nu păşiseră încă înBucovina.

1794 Se naşte loan Sârghie, fiul lui Petru Sârghie,nepot lui Vasile Eminovici.

1795 iunie 8 Călineştii. Se naşte un al doilea copil alaceluiaşi loan Ivanciuleac, care continuă sălocuiască în casa de la nr. 27.

1798 Călineşti. Data începerii slujbelor religioase înbiserica ridicată de Mihalachi Cuparencu. înacelaşi timp, vechea biserică, „din lemn ”,este mutată în comuna Negoştina.

1799 aprilie 1 Călineşti. Testamentul lui MihalachiCuparencu, prin care acesta dăruieştepreotului Gh. Se- vescu „un loc în sat”.Specificarea doar a preotului printrebeneficiarii daniei denotă indirect că satul nuavea încă un dascăl.

1801 febr. 9 Călineşti. Lui loan Ivanciuleac, locatarulde la nr. 27 i se mai naşte un copil, dovadădeci că Eminoviceştii nu veniseră încă înCălineşti.

1802 Parohia Călineştilor primeşte noi condici destare civilă, constînd din registre tipizatepentru: naşteri, cununii şi decese. Cu acestprilej, vechea condică este abandonată.

1803 Anul cel mai probabil al căsătoriei lui VasileIuraşcu, viitorul stolnic, cu Paraschiva Donţu.

1804 aug. 6 Călineşti. Se naşte, la nr. 27, fiul unuianume Strempeciuc, noul locatar al casei ceva deveni în curînd „a Eminoviceştilor".

Aug. 20 Sarafineşti? Se naşte fiica mai mare alui Vasile Iuraşcu, anume Maria (Marghioala).

Nov. 14 Călineşti. Prima atestare în condicilede stare civilă a numelui lui Vasile Eminovici,„dascăl în Călineştii lui Cuparencu ”. Aşadar,bunicul poetului a păşit în satul amintit înintervalul 7 august — 13 noiembrie 1804,venind probabil din Blaj.

1805 Anul probabil al căsătoriei lui Vasile Eminovicicu Ioana Sârghie.

Sept. 10. Se naşte Iorgu (Iordache) Iuraşcu,fiul mai mare al stolnicului, cel numit de MateiEminescu drept „năzdrăvan mare şi camplesnit cu leuca ”.

1806 nov. 6 Călineştii lui Cuparencu. Primaconscripţie (catagrafie) a satului în care seaşezase în urmă cu doi ani Vasile Eminovici. înafara sa, recen- sămîntul mai găseşte la nr. 27pe următorii locatari:Ioana Eminovici, Agafia Eminovici, ElenaŞerban şi Ion Sârghie.

1807 ian. 22 Se naşte Costache Iuraşcu, al doileafecior al stolnicului, călugărit mai tîrziu subnumele de Calinic.

ian. 26 Călineşti. Se naşte Maria Eminovici,primul copil al dascălului Vasile; căsătorită cuGh. Maroneae.

1809 iun. 23 Călineşti. Se naşte Elena Eminovici,sora căminarului Gh. Eminovici; căsătorităSmocot.

1810 Anul probabil de naştere a Saftei Iuraşcu, ceade-a doua fiică a stolnicului; căsătorită Velisar.

sept. 13 Călineşti. Moare Elena Serbau, soramai mare a Agafiei Eminovici, în vîrstă de 85de ani.

1811 dec. 22 Blaj. Moare Petru (Petrea) Iminovici,părintele dascălului Vasile Eminovici, în vîrstăde 76 de ani.

1812 Corni. Se naşte maica Fevronia Iuraşcu, ceade-a treia fiică a lui Vasile Iuraşcu.

ian. 13 Blaj. Moare loan Iminovici, fost elev alŞcoalei române din Blaj.

1816 Se încheie cel de-al doilea recensămînt al Călineş- tilor, cu care prilej preotul paroh Nicolae Sevescu bănuim că a trecut în dreptulAgafiei, străbunica poetului, specificarea „soţia lui Petrea Eminovici „Conscripţia din 1816 ”, cum o va numi V. Ghe- rasim, care a răsfoit-o prin 1922, constituia un volum

independent, care astăzi s-a pierdut.

mart. 14 Călineşti. Se naşte loan Eminovici,fratele căminarului şi unchiul lui M. Eminescu.

1818 apr. 7 Călineşti. Se stinge din viaţă AgafiaŞerban- Eminovici, străbunica poetului.

1819 ian. ;24 Călineşti. Se naşte Ştefan Eminovici,al treilea fecior al dascălului Vasile Eminovici.

Apr. 12 Călineşti. Moare la nr. 27 PetreSârghie, fratele Ioanei Eminovici, şi cumnatuldascălului Vasile Eminovici, în vîrstă de 62 deani.

Dec. 3 Se naşte Iancu Iuraşcu, fratele RalucăiEminovici, al treilea fecior al stolnicului, caredupă călugărire se va numi Iachint, lumeazicîndu-i însă Iacbift.

1821 oct. 10 Călineşti. Vine pe lume Ana Eminovici,sora căminarului; căsătorită Ieremciuc.

1823 Ruşii lui Balş. Se naşte cea de-a cincea fiică astolnicului Iuraşcu, anume Sofia.

1824 febr. 10 Botoşani. Se căsătoreşte Maria (Mar-ghioala) Iuraşcu, fiica stolnicului, cu MihalachiMavrodin, pe atunci stolnic, iar mai tîrziu,ban»

Oct. 16 Călineşti. Se naşte cea de-a patra fiicăa dascălului Vasile Eminovici, Catrina,căsătorită Şandriuc.

1827 Dumbrăveni. Naşterea ultimei fiice a lui VasileIuraşcu, anume Olimpiada, călugăriţă laAgafton.

Martie 21 Călineşti. Se naşte cel de-al optuleacopil şi ultimul al lui Vasile Eminovici,Iordachie.

Aprilie 14 Călineşti. Moare de crud IordachieEminovici. La pricina morţii, preotul a notat:„de năduşală ".

1828—1829 Războiul ruso-turc. în trecere spreBulgaria, armata rusă poposeşte laSarafineşti, cu care ocazie generalul rusBudberg şi bunicul Ralucăi Eminovici, lacobDonţu, se revăd după mult timp în casastolnicului Iuraşcu. La întoarcerea din bătălie,acelaşi general îi va aduce în dar lui 13 on iucîteva bijuterii (printre care şi o „alesidă ” deaur), pînzeturi de borangic şi o puşcă devînătoare cu două ţevi, pe care mai tîrziu levom întîlni în inventarul averilor căminaruluiGh. Eminovici.

1828 oct. 16 Moare loan Sârghie, nepotul lui VasileEminovici.

1830 Anul cel mai probabil al morţii lui Iacob Donţu.

într -un Izvod de tofi boierii . . . moldoveni, VasileIuraşcu indică mânu propria că s-a născut laDol- hasca, avînd la data întocmirii actuluivîrsta de 50 de ani.

Fundeni, Bacău. Se căsătoreşte Safta Iuraşcu,sora Ralucăi, cu Dimitrie Velisar, „proprietăraş”,

1831 Sarafineşti. Recensămîntul satuluiînregistrează prezenţa a doi locuitori careamintesc prin numele lor de doi din strămoşiipoetului. E vorba de Lupu Donţu şi NicolaeBrehuescu, dovadă deci că Matei Eminescu nuinventase poveşti cînd vorbise desprestrămoşii săi din partea mamei.

1832 Fundeni, Bacău. Se naşte Olga Velisar, fiicaSaftei Velisar, călugărită mai tîrziu subnumele de Xenia.

Din acest an, Vasile Iuraşcu nu mai locuieştela Sarafineşti, întrucît moşia lui ConstantinBalş e luată în „posesie ” de către baronulloan Cîrste, din Bucovina. Începînd cu aceastădată, stolnicul se mută, foarte probabil, laBăneşti, devenind pentru o vreme vechilulagăi Grigore Cananău, proprietarul zisei moşii.

1833 mai 24 Călineştii lui Ienachi. Baronul loanCîrste dăruieşte de veci nepotului său,Ienăcache Cîrste, aşijderi baron, 1 /2 dinCălineştii lui Ienachi, zis şi Greţca.

1834 febr. 4 Călineştii lui Cuparencu. Are loc căsă-toria Elenei Eminovici cu Procop Smocot dinŞerbăuţi.

nov. 27 Moartea Paraschivei Iuraşcu în urmaunui accident de trăsură, pe cînd mergeaîmpreună cu soţul ei, stolnicul, probabil laDorohoi.

1837—38 Suceava şi apoi Cernăuţi. Procesulintentat de sătenii din Călineşti împotrivastăpînilor satului, fraţii Luca şi GbeorgheCuparencu, pentru poiana lui Hordugan; înacest proces, Vasile Eminovici este purtătorulde cuvînt al obştei.

1838 Costacke Iuraşcu, fratele mai mare al Ralucăi,părăseşte viaţa civilă, intrînd într-o mînăstire,sub numele de Calinic.

1839 Botoşani. Stolnicul Iuraşcu este numit asesorla Judecătoria oraşului, unde îl găsim şi prin1841.

1844 febr. 20 Călineşti. Se stinge din viaţă, „de lin-goare ”, Vasile Eminovici, tatăl căminarului, învîrstă de 66 de ani.Oct. 10 Călineşti. Moare, tot ,,de lingoare”, şiIoana Eminovici, soţia dascălului Vasile.

1845 Dumbrăveni. Boierul Constantin Balş sereîntoarce la moşia sa, venind din Basarabia,tinde va închide ochii după trei ani.

1848 Dumbrăveni. Moare, de holeră, ŞtefanEminovici, fratele mai mic al căminarului, învîrstă de 29 de ani.

1856 Ipoteşti. Anul probabil al stingerii lui VasileIuraşcu retras spre sfîrşitul vieţii la moşiaginerelui său, căminarul.

1857 iulie 4 Vad. Moare George Iminovici,fondatorul familiei făgărăşene aEminoviceştilor.

1875 ian 3 Călineşfci. Moare Maria Eminovici/Maro-neae, în vîrstă de 68 de ani.

1877 febr. 21 Călineşti. Moare loan Eminovici, învîrstă de 61 de ani.

1878 aug. 20 Agafton. Moare maica Sofia Iuraşcu, învîrstă de 55 de ani.

1886 feb. 10 Şerbăuţi. Moare Elena Eminovici,căsătorită Smocot, în vîrstă de 77 de ani.

August 27 Coşula. Moare Iancu (Iachint)Iuraşcu, superiorul mînăstirii Coşula, fostarhimandrit la mî- năstirea Socola, în vîrstă de67 de ani.

1897 dec. 5 Şerbăuţi. Moare Catrina Eminovici/Şan-driuc, în vîrstă de 76 de ani.

1902 ian 23 Agafton. Moare, în vîrstă de 75 de ani,stareţa Olimpiada Iuraşcu.

Februarie. Moare maica Fevronia Iuraşcu.

1904 febr. 20 Pătrăuţi. Moare George Eminovici,ultimul purtător de drept al numelui de

Eminovici în Bucovina. Odată cu el se stingeşi ramura bucovineană a Eminoviceştilor,fondată în urmă cu un secol de VasileEminovici, bunicul lui Eminescu.

1907 ian. 24 Şerbăuţi.Moare And;

Eminovici/Ieremciuc, învîrstă de 86 de ani.

//INDICE

A

Acterian, Arşavir, 45, 46, 51 Adrianopol, 163

Agafton, mînăstirea 172, 178, 180, 191, 192, 195, 197-199, 210, 213 Aitos, 77

Alba, comitatul, 110 Alba Iulia, 201

Alexandru cel Bun, 61, 160, 161 AH aga, emin de hambar, 67 Anghelovici, Gavril, 100 Anton, iminigiul, 65 Antonovici, I., 95 Apopei, Tolea, 178, 179 Arakian, Gr. M., 17 Ardeal, 13, 75, 86, 89, 101, 112, 114, 118, 129, 206 Arghezi, Tudor, 155 Armena, 81 —

Armenian O ros, 81

Aron Vodă (Aroneanu), mînăstirea, 190 Asachi, Gheorghe, 190 Asanizii, dinastia, 74 Asia, 46

Atanasievici, loan, 100

Austria, 14, 25, 56, 57, 86, 122-124

Axinia, 151

B

Baba Novac, 53 Babadag, 77

Bacău, 148, 149, 152, 176, 191-195, 195, 211

Balasfalva, 68 Balasinovici, 54 Balassan, Theodor, 12 Balcani, muncii, 77, 79 Baldensperger, Fernand, 52, 54 Baldovin, I, 74

Balş, Constantin, 12, 44, 47, 59, 132,142, 143, 159, 211, 212 Balş, Iordache, zis Bălşucă, 153, 161 BalşuDumbravanu, Constantin, vezi Balş, Constantin

Banat, 13, 73, 74, 100, 104, 107, 112, 114, 201-203, 205 Banu, Gheorghe, 193 Banu, Vasile, 195 Barbulovici, Andrei, 100 Basarabia, 39 — 42, 212 Basău, 205

Bassarabescu, Nicolae, 18, 21, 22 Bălan, Teodor, 89, 122, 126, 127, 130, 131, 138

Bălai tă, Aristi ţa, 195, 197 Bălăiţă, C., 195, 197 Bălileşti,177, 187 Bănăţeanu, Imin, 108 Bănăţeanul, Simion, 108 Băneşti, 166-172, 174, 211 $eaulieux, L£on, 21, 26

DE NUME