Saruri

Definitie: Compus chimic cu structura cristalina , alcatuit din ioni metalici sau ioni de amoniu cu sarcina pozitiva (cationi) si din ioni radical acid cu sarcina negativa (anioni)

Sarurile , in stare de agregare solida , se prezinta ca retele ionice si in solutie apoasa sau in tpitura formeaza ioni care se misca liber.

Starea naturala:

Clorura de sodiu, NaCl, cunoscut sub numele de sare de buctrie, se gsete n natur fie sub form de sare gem, fie dizolvat n apa oceanelor, mrilor, lacurilor srate i n ape minerale.Carbonatul de calciu, CaCO3 , se gsete n stare natural sub form de calcar, cret i marmur.

Clasificarea si compozitia sarurilor:

Srurile sunt substane compuse care au molecula format din atomi de metal i un radical acid. Dup compoziie srurile se pot clasifica n:

Sruri neutre, provenite din nlocuirea tuturor atomilor de hidrogen din molecula unui acid cu metale.

Sruri acide, provenite din nlocuirea parial a atomilor de hidrogen din molecula unui acid cu metale sau cu radicalul amoniu, NH4confirm regula: produsul dintre valena i numrul atomilor de metal este ntotdeauna egal cu produsul dintre valena i numrul radicalilor acizi.

Sarurile ca ingrasaminte chimice:

- Ingrasamintele chimice sunt substante care introduse in sol, furnizeaza plantelor elementele necesare cresterii .- Una din utilizarile sarurilor este folosirea lor ca ingrasaminte chimice. - Plantele au nevoie pentru cresterea si dezvoltarea lor pe langa lumina, caldura, apa si dioxid de carbon si de elemente chimice cum ar fi azot, potasiu, fosfor, calciu, magneziu etc.

Ingrasaminte Naturale- Turba- Ingrasaminte naturale- Mranita- Balegar

Ingrasamante chimice- azotul- fosforul- potasiul

Azotul

Azotul - El este necesar in perioada de crestere.Absenta lui impiedica fructificarea, distruge clorofila si produce ingalbenirea frunzelor.Principalele ingrasaminte cu azot sunt : azotatul de amoniu, clorura de amoniu, sulfatul de amoniu, azotatul de calciu, azotatul de sodiu, ureea.

Fosforul

Fosforul - Influnteaza cresterea plantelor, accelereaza procesul de coacere, impreuna cu magneziul si calciul mareste rezistenta la boli.Lipsa fosforului intarzie maturizarea plantelor.

Principalele ingrasaminte cu fosfor sunt:

- Superfosfatul- Ca(H2PO4) + CaSO4- fosfatul secundar de calciu- CaHPO4- faina lui Thomas- Ca3(PO4)2*Ca

Potasiul

Potasiul - Participa la procesul de fotosinteza, regleaza functiile in perioada de crestere, micsoreaza transpiratia asigurand rezistenta la seceta.

Principalele ingrasaminte cu potasiu sunt :

- clorura de potasiu- sulfatul de potasiu- azotatul de potasiu

Cele mai utilizate ingrasaminte sunt cele complexe, ele asigurand mai multe elemente nutritive.

Cele mai utilizate sunt :

KNO3KH2PO4 + K2HPO4NH4H2PO4 +(NH4)2 HPO4

- Fertilitatea este cea mai importanta proprietate a solului.. - Cresterea fertilitatii naturale se poate face prin incorporarea in sol a ingrasamintelor chimice .

Desi ingrasamintele organice si verzi sunt cele mai indicate, datorita necesitatilor mari de ingrasaminte in agricultura se folosesc in special ingrasamintele chimice artificiale obtinute la fabrici si combinatele de produse chimice .

Utilizari

- Alegerea ingrasamantului care urmeaza sa fie folosit depinde de natura solului si a plantelor care urmeaza sa fie cultivate.

De ex. : Ingrasamintele complexe de tip N-P sau N-P-K se folosesc de obicei la infiintarea culturilor de paioase. Ureea si azotatul de amoniu se folosesc la fertilizarea culturilor paioase si la florea soarelui, porumbului, cartofilor.

Proprietati fizice

sunt substane solide, deseori cristalizate, incolore sau de culoare alb; numai unele sruri sunt colorate;

cele mai multe sruri sunt solubile n ap;

gustul srurilor este diferit;

soluiile srurilor conduc curent electric.

Proprietati chimice :

Reacia srurilor cu baze:

ZnSO4+ 2NaOH = Zn (OH)2+ Na2SO4 FeCl3 + 3NaOH = Fe (OH)3 + 3NaCl

Reacia srurilor cu acizi:

* AgNO3 + HCl= AgCl +HNO3 * BaCO3 + H2SO4 = BaSO4 + CO2 + H2O * CaCO3 + 2HCl = CaCl2 + CO2 + H2O

Reacia de descompunere termic a srurilor:

* CaCO3->CaO + CO2 * NH4HCO3 -> NH3 + CO2+ H2O

Utilizrile srurilor

materiale pentru construcii; fabricarea spunului, sodei caustice; obinerea sticlei, hrtiei, ngrmintelor; industria produselor clorosodice.

ngrasaminte chimice

Importanta azotatilor n viata plantelor si n agrotehnica

Sarurile acizilor azotici (azotatii) formeaza ngrasaminte n care azotul este continut sub forma de a 12212t1924m zotati, saruri de amoniu si amoniac. Se stie ca o parte din azotul existent n sol este luat de plante si, o alta parte, sub forma de saruri solubile, este antrenat de apele de ploaie sau de apele subterane. De aceea, solul pentru a-si completa rezervele de azot necesare are nevoie de ngrasaminte azotoase.

n tara noastra cele mai utilizate ngrasaminte azotoase sunt: nitro-calcarul, azotatul de amoniu, sulfatul de amoniu si n ultimul timp amoniacul lichid. Materiile prime pentru fabricarea ngrasamintelor azotoase sunt: amoniacul si acidul azotic.

Nitro-calcarul (calcamon-salpetru) se obtine prin amestecarea mecanica a azotu-lui de amoniu NH4NO3 cristalizat, n proportie de 60%, cu calcar CaCo3 din macinat, n proportie de 40%. Nitro-calcarul este ntrebuintat ca ngrasamnt cu azot pentru solurile acide; calcarul neutralizeaza aciditatea solului care ar dauna plantelor si azotatul de amoniu contribuie la dezvoltarea plantelor

Azotatul de amoniu NH4NO3 se obtine prin neutralizarea apelor amoniacale de la cocserie cu acid azotic 50-60% sau prin contactul direct dintre amoniacul gazos si solutia diluata de acid azotic, n care amoniacul este introdus sub presiune: NH3+HNO3=NH4NO3. Azotatul de amoniu este o substanta cristalizata, usor solubila n apa, cu gust amarui si foarte higroscopica. Da bune rezultate n toate solurile cu exceptia celor bazice.

Sulfatul de amoniu (NH4)2SO4 se prepara astfel:

- prin introducerea amoniacului gazos ntr-o solutie de acid sulfuric de concentratie 78,5%: 2NH3+H2SO4=(NH4)2SO4

- prin introducerea amoniacului si a bioxidului de carbon ntr-o suspensie de ghips la 35-400C: CaSO4+2NH3+CO2+nH2O=(NH4)2SO4+CaCO3+(n-1)H2O

Sulfatul de amoniu este o substanta solida cristalizata, de culoare alba, foarte solubila n apa. Prezinta avantajul ca nu este higroscopic si, din aceasta cauza, se aglomereaza mai putin.

Amoniacul lichefiat se ntrebuinteaza, n ultimul rnd cu bune rezultate, ca ngrasamnt prin mprastierea directa pe sol cu ajutorul unor autocisterne-stropitoare. Alte ngrasaminte azotoase valoroase mai sunt: cianamida de calciu si ureea.

Cianamida de calciu CaCN2 este cel mai vechi ngrasamnt mineral care se fabrica la noi n tara ; se obtine n cuptorul electric trecnd azot peste carbura de calciu (carbit) la 11000C: CaC2+N2 CaCN2+C

Cianamida de calciu este o substanta solida, de culoare alba; de obicei are culoarea cenusie din cauza impuritatilor.

Azotul pe care-l contine cianamida de calciu (15%N) l poate ceda solului, deoarece n contact cu apa si sub actiunea unor bacterii din sol ea se descompune conform ecuatiei: CaCN2+3H2=2NH3+CaCO3

Cianamida de calciu poate fi utilizata cu succes la neutralizarea soluriloe acide.

Ureea se obtine industrial din amoniac si dioxid de carbon la temperatura de 1300C si la presiunea de circa 50 atmosfere

Ureea este o substanta solida, cristalizata, usor solubila n apa. Ea contine 42-45% azot. n urma colectivizarii, agricultura din Romnia necesita cantitati importante de ngrasamnt cu azot, alaturi de celelalte ngrasaminte chimice, mijloc eficient si sigur pentru marirea productiei agricole.

ngrasaminte cu potasiu

Potasiul este unul din elementele necesare cresterii si dezvoltarii plantelor. Acestea iau potasiul din sarurile solubile care l contin si care se gasesc n pamnt. Pentru a compensa eventuala lipsa a potasiului din pamnt se folosesc ngrasaminte cu potasiu naturale sau artificiale.

Printre acestea se numara:

Clorura de potasiu KCl (silvina) se gaseste sub forma de zacaminte la Soli-kamsk (Rusia), Stassfurth (Germania), n apa oceanelor etc. Se poate obtine din carnalit (MgCl2 * KCl * 6H2O), prin dezvoltarea n apa si cristalizare. Clorura de potasiu este o substanta solida, cristalizata, incolora, solubila n apa.

Azotatul de potasiu KNO3 (salpetru de India sau silitra) este o sare de culoare alba, solubila n apa. Se foloseste n amestec cu alte ngrasaminte cu N2, pentru a regla raportul N/K dupa cerintele plantelor. Este un ngrasamnt agricol pentru plantele care nu suporta Cl2: sfecla de zahar, vita de vie, inul, tutunul, etc.

Materiale de constructie

Scoarta pamantului constituie principala sursa de materiale de contructie.Aproape orice roca poate fi utilizata pentru diferite constructii.

Unele roci dure sunt flosite pentru constructia drumurilor. Calcarul reprezinta componentul principal al cimentului. Nisipul este flosit pentru obtinerea sticlei si betonului . Argila este utilizata pentru fabricarea caramizilor.

Hidroxidul de Calciu Ca - Varul stins

Hidroxidul de calciu este cunoscut si sub numele de var stins. Acesta este o pulbere alba si se obtine in urma reactiei dintre varul nestins, oxidul de calciu, si apa.

Formula chimica: Ca(OH)2

Se obtine prin reactia oxidului de calciu cu apa. CaO + H2O --> Ca(OH)2

Proprietati fizice:

Este o substanta solida de culoare alba, solubila in apa, lunecoasa la pipait si lesioasa la gust.

Proprietati chimice:

Varul stins inroseste solutia alcoolica de fenolftalina si albastreste solutia de turnesol.

Reactiile hidroxidului de calciu cu acizii, oxizii si sarurile.

1. Reactia de neutralizare. [cu acizii]Ca(OH)2 + 2HCl = CaCl2 + 2H2O

2. Reactia de tulburare a apei de varCa(OH)2 + CO2 = CaCO3 [ sageata in jos ] + H2O

3. Reactia de obtinere a bazelor insolubileCa(OH)2 + CuSO4 = Cu(OH)2 [ sageata in jos ] + CaSO4Ca(OH)2 + FeSO4 = Fe(OH)2 [ sageata in jos ] + CaSO43Ca(OH)2 + 2FeCl3 = 2Fe(OH)3 [ sageata in jos ] + 3CaCl2

Varul stins se utilizeaza pentru : varuirea caselor, varuirea tulpinii pomilor impotriva inghetului si a insectelor, rafinarea zaharului, obtinerea mortarului de var, recunoasterea dioxidului de carbon (CO2). Dar este utilizat si in medicina ca neutralizant pentru arsurile cauzate de acidul sulfuric si pentru intoxicatiile cu acid oxalic.

Calcar

Vrietate naturala de carbonat de calciu , este exploatat din masivele muntoase calcaroase ; se mai numeste piatra de var .Prin incalzirea in cuptoare cu o constructie speciala (cuptoare de var) la temperaturi de aproximativ 900 grade celsius , are loc descompunerea acestuia si obtinerea varului si a dioxidului de carbon: CaCO3 = CaO + CO2

Cimentul

Se prezinta ca un material pulverulent, hidrofil, care la amestecare cu H2O formeaza paste tixotope, care fac priza si se intaresc in urma unor procese fizico-chimice foarte complexe.

Toti componentii cimentului reactioneaza cu H2O prin reactii de hidratare si hidroliza reactiile sunt exoterme si decurg cu viteze diferite in functie de comportamentul mineralogic. Ele se desfasoara ca reactii in sistem eterogen care nu reusesc sa fie niciodata complexe astfel incat granulele de ciment sa se transforme integral in produsi de hidratare-hidroliza.

In structura pietrei de ciment, partea cea mai compacta o constituie miezul inca nehidratat al granulelor de ciment. Daca sunt conditii favorabile, procesul de hidratare al cimentului poate continua timp indelungat.

3CaO*SiO2+H20->xCaO*SiO2*nH2O+Ca(OH)2

2CaO*SiO2+H2)->CxSH+Ca(OH)2

3CaO*Al2O3+H2O->3CaO*Al2O3*6H2O

4CaO*Al2O3*Fe2O3+H20->3CaO*Al2O3*6H2O+3CaO*Fe2O3*6H2O

Dintre acesti componenti cel mai rapid in reactia cu hidrogenul este aluminatul tricalcic(C3A); acesta reactioneaza cu degajare mare de caldura si cu formarea rapida a unor structuri cristaline

Mortarul

Mortarul este utilizat pentru asamblarea caramizilor care urmeaza sa formeze un zid .Mortarul se obtine prin amestecarea varului stins cu nisip, apa si o anumita cantitate de ciment .Cand apa se evapora , varul absoarbe dioxidul de carbon ; se formeaza un strat rezistent de carbonat de calciu.Formula :Ca(OH)2 + CO2 = CaCO3 + H20

CLASIFICAREA MORTARELOR .Definitia mortarelor.Mortarele folosite in constructii sunt amestecuri bine omogenizate de liant apa si agregat marunt,care se aplica ,in strat subtire pe un suport oarecare de care adera si cu care conlucreza in exploatare,iar dupa intarire dau o piatra artificiala cu aspect de gresie. Mortarele de var gras si tras romanesc nu se pot intrebuinta la lucrari aeriene,acestia au o contractie mare la uscare,iar prin actiunea bioxidului de carbon atmosferic se descompun.Din aceasta cauza mortarele incep sa se pulverizeze la suprafata si sa se desprinda treptat nisipul. Mortarele sunt materiale compozite,obtinute prin agregare,alcatuite din matrice si agregat (nisip),cu structura microporoasa si microfisurata.Matricea este formata din pasta de liant sau de amestecuri de lianti intarita ,in care sunt inglobate granulele de nisip,uneori cenusa de termocentrala sau trasul si fractiunea de agregat cu dimensiunea sub 0,2mm.Matricea constituie suportul fundamental al structurii mortarului. La prepararea mortarelor se mai pot folosi:plastifianti,pigmenti,substante impermeabilizatoare,substante de reglare a prizei,substante active hidraulice etc.Dupa domeniul de utilizare,mortarele se clasifica in: mortare obisnuite si mortare speciale. Mortarele obisnuite sunt amestecuri omogenizate de liant ,nisip si apa care se intaresc in aer sau in mediu hidraulic,utilizate pentru asamblarea pietrelor-mortare de zidarie sau pentru protejarea ,infrumusetarea si intretinerea zidariei-mortare de tencuiala.Mortarele obisnuite sunt pe baza de var,ciment ipsos,pamanturi argiloase si pot avea marcile:M4,M10,M25,M50,M100(cifrele indicand rezistenta minima la compresiune la 28 zile,in daN/cm2).Mortarul obisnuit in stare proaspata are o densitate aparenta intre 1950 si 2200 kg/m3,iar dupa consistenta pot fi fluide,plastice sau vartoase. Materiale componente ale mortarelor.Componentii mortarelor au un rol diferit si influenteaza prin natura,calitatea si cantitatea lor proprietatile mortarelor si le determina domeniile de utilizare.Liantii utilizati in mortare sunt cimentul portland ,cimenturi cu adaosuri,cimenturi aluminoase ,varul hidratat,ipsosul,argile comune nisipuri argiloase .in mortare se folosesc ametecuri de lianti ,cum ar fi mortare var-ciment,argila-ciment,ciment -var.Cimenturile dau mortare mai rezistente mecanic dar mai putin plasticeVarul si argila manifesta capacitate de retinere a apei superioara fata de cea a cimentului,ele formand mortare mai plastice decat mortarul de ciment dar si mult mai putin rezistente mecanic.Asociind doi liant cu proprietati mecanice si de plasticitate diferite ,se obtin mortare rezistente. Liantul poate fi hidraulic sau nehidraulic.Apa de amestec asigura hidratarea liantului si confera lucrabilitatea moratrului prostat ia putand fi potabila sau nepotabila dar slab alcalina sau slab acida.Apa nu trebuie sa contina substante organice nocive ca:resturi de celuloza,zahar,diversi acizi acestea impiedicand desfasurarea normala a prizei si intaririi. Nisipul ,cu rol de umplutura,contribuie la reducerea contractiei la uscarea liantului intarit.Nisipul preferabil este cel cuartos ,trebuie sa aiba o anumita granulozitate si sa corespunda anumitor conditii de calitate ,in ceea ce priveste continutul de argila,substante humice,saruri ,mica,carbune etc.in afara nisipurilor natutare de rau se mai pot folosi nisipurile provenite din concasarea rocilor ,cum si nisipul de mare.Nisipurile grele nu se folosesc in unele mortare cu destinatie speciala fiind inlocuite cu unele materiale granulate. in unele mortare se folosesc aditivi impermeabilizatori si aditivi acceleratori.Clorura de calciu -aditiv accelerator mai frecvent utilizat,se intrebuinteaza pentru accelerarea intaririi mortarelor de zidarie ,de ciment si ciment-var de marca 50 si 100 ,indeosebi pe timp friguros.

Calitatile materialelor componente ale mortarelor.Calitatea mortarelor depinde de calitatea fiecaruia din componenti.in afara de lianti, in compozitia mortarelor intra apa si nisipul.Pentru prepararea mortarelor apa poate fi potabila sau nu(de rau, de lac, de mare ti chiar apa minerala), neutra din punct de vedere al aciditatii si continand o proportie limitata de sulfati, cloruri si azotati.in caz de incertutudine se recurge la analiza de laborator. Trebuie evitate apele cu reziduuri industriale, mai ales cele ale industriei zaharului,glucozei si celulozei, deoarece aceste ape stanjenesc priza mortarelor cu ciment si le impiedica intarirea.Nisipul influenteaza mult proprietatile mortarelor, de aceea el trebuie ales cu atentie.Pot fi folosite la prepararea mortarelor nisipuri silicioase sau calcaroase, de cariera sau provenite din concasare. Betonul

Pentru obtinerea betonului , se amesteca ciment cu piatra de var si nisip si se adauga apa. Procesul de formare a betonului este exoterm. Daca este prea rapid caldura din interiorul unei structuri mari de beton ar putea cauza distrugerea acesteia. De asemenea , exista riscul ca betonul care urmeaza sa fie flosit sa se intareasca inainte de a fi utilizat . Gipsul (suflat de calciu) adaugat betonului intarzie intarirea acestuia.

Sticla

Sticlele sunt un amestec de dioxid de siliciu si silicatii ai diferitelor metale. Sunt materiale necristalizate (amorfe), cu rezistenta mecanica si duritate mare, cu coeficient de dilatare mic. La temperaturi mai inalte se comporta ca lichidele subracite cu vascozitate mare. Nu au punct de topire definit. Prin incalzire se inmoaie treptat, ceea ce permite prelucrarea sticlei prin suflare, presare, turnare, laminare.

Sticlele se obtin, in general, prin topirea in cuptoare speciale a unui amestec format din nisip de coart, piatra de var, carbonat de sodiu (sau de potasiu) si materialele auxiliare.

Proprietatile fizice ale sticlelor sunt determinate de compozitia lor.

Sticla obisnuita, sticla de sodiu are compozitai aproximativa 6SiO2CaONa2O. Se intrebuintiaza la fabricarea geamurilor si a ambalajelor de sticla.

Sticla de potasiu are compozitia 6SiO2CaOK2O si este rezistenta la variatii de temperatura. Se folosestela fabricarea vaselor de laborator.

Cristalul (sticla de plumb) este o sticla in care sodiu si calciul au fost inlocuiti cu potasiu si plumb (6SiO2PbOK2O) si se caracaterizeaza prin proprietati de refractie bune si densitate mare. Flintul si strasul contin un procent de plumb mai mare ca cristalul. Flintul se foloseste pentru prisme si lentile optice.

Prin adaugarea unor cantitati mici de Al2O3 sau B2O3 se obtin sticle rezistente la variatii bruste de temperatura care se folosesc la fabricarea vaselor de laborator (sticla Jena, Pirex sau Duran). Au o rezistenta chimica mare si coeficient de dilatatie mic.

Geamurile moderne

Pentru a asigura in locuinte accesul luminii soarelui si confortul maxim, sticla trebuie sa fie termo-si fonoizolata.

Proprietatille izolante termic si fonic se realizeaza de obicei inchizand intre 2 placi de sticla un strat de aer (ferestre duble).

In cazul cladirilor moderne in care sticla formeaza pereti intregi se foloseste un sortiment relativ nou de geamuri, numite comercial termopan. Geamurile termopan sunt de fapt niste panouri formate din doua sau mai multe placi de sticla prinse intre ele fie prin sudura , fie prin lipire de rame, care inchid intre ele straturi de aer uscat, termo-si fonoizolant. Panourile se fixeaza direct in zidire si pot avea dimensiunile cele mai diferite, in functie de constructie. Grosimea stratului de aer trebuie sa fie de maximum 4cm pentru ca stratul de aer sa se comporte laminar. Au o mare rezistenta mecanica si calitati izolante (fonice sau termice) corespunzatoare grosimii stratului de aer.

Pentru reglarea cantitatii de lumina panourile pot fi prevazute intre placile de sticla cu jaluzele de aluminiu ce pot fi manevrate din exterior. Pentru ca interiorul sa nu fie vizibil de afara, intre placi se puneun strat de fibra de sticla (1-1,25mm grosime).

Geamul termoabsorbant are in compozitia sa oxizi care absorb intens radiatiile inflarosii (FeO). Aceste geamuri se fabrica si la noi. Pot opri pana la 80% din radiatiile calorice-numai 40% din cele vizibile. Acelasi efect il are sticla care are pe o fata o depunere a unei pelicule metalice semitransparente. Pelicula joaca rolul unei oglinzi care reflecta o mare parte din radiatiile ce cad pe geam ferind interiorul de o incalzire exagerata. Din afara geamul pare ca o oglinda. Prin el se vede perfect in afara dar impiedica vederea interiorului.

Sticla fototropica isi schimba reversibil transparenta in functie de intensitatea si lungimea de unda a radiatilor incidente. Astfel se regleaza automat iluminatul in timpul zilei.

Sticla de siguranta este sticla care prin spargere nu da cioburi periculoase si se foloseste in special in mijloacele de transport.

In toata lumea se produc trei tipuri de sticla de siguranta: sticla armata, sticla triplex, sticla calita (la noi-securit).

Sticla armata contine in grosimea ei o retea de sarma de fier cu ochiuri patrate hexagonale sau alta forma, care in momentul spargerii impidica desprinderea cioburilor si caderea placii din rama in care este fixata. Se foloseste la acopeirea haleleor industriale si la constructia peretilor laterali. Plasa metalica se poate introduce intre valturile unei masini moderne de laminare continua a sticlei, dar sunt si alte procedee.

Uneori firele metalice inglobate in sticla sunt folosite ca rezistente electrice cu ajutorul carora se incalzesc geamurile avioanelor pentru evitarea depunerilor de gheata.

Sticla triplex este format, in principiu, din doua placi de sticla lipite pe un material transparent care, la spargere retine cioburile si nu lasa geamul sa iasa din rama. In prezent se folosesc folii de butafol care adera bine pe sticla. Triplexul are rezistenta mecanica mare, dar este cel mai scump sortiment de sticla plana.

Placile securit, cele mai utilizate in transporturi, se obtin prin calirea sticlei. Placile agatate de niste dispozitive speciale (de obicei verticale), sunt incalzite in cuptoare electrice pana la aproximativ 600C. Dupa cateva minute sunt scoase si racite repede cu jeturi de aer. Rezistenta mecanica la incovoire creste de 5-8 ori fata de cea a sticlei necalite iar la spargere formeaza cioburi sub forma unor graunte cu muchii si colturi rotujite, nepericuloase pentru calatori. surse:- http://www.infoconstruct.ro/anunt_354673-Mortare+de+la+lafarge+agregate+betoane.html (poza calcar)-http://www.tassullo.ro/index075a.html?page=cine_suntem ( poza varul stins)-http://www.ereferate.ro/referate/Chimie/7/8/ ( poza de inceput )-http://depozit-instalatii.ro/categorii.php?categ=71 ( poza ciment )-http://www.scritube.com/stiinta/chimie/Varul-gras8422029.php-http://www.referat.ro/referate/Ingrasaminte_chimice_3bbdf.html-http://referat.clopotel.ro/Hidroxidul_de_Calciu_Ca___Varul_stins-14569.html-http://www.cursuri-online.info/notite/28/saruri/-http://www.scritube.com/stiinta/chimie/Ingrasaminte-chimice8212192414.php-http://www.studentie.ro/Referate/Chimie/REFERAT-CHIMIE-MORTARE_i46_c973_64242.html-http://articole.famouswhy.ro/alfabetic/d/page_1/ ( poza mortar)-http://www.arhimag.ro/BETONUL-CELULAR-USOR-(BCU)--un-material-similar-BCA--dar-produs-fara-autoclavizare++articles+article.aid+10023.html ( poza beton)-http://www.romedic.ro/eprubete-gradate-sticla-0H155 ( poza sticla)-http://www.referat.ro/referate/Sticla_f6c2a.html-http://www.referatele.com/referate/chimie/online8/Sticla-chimia-sticlelor-referatele-com.php