sirbitoarea pagtilortradilii religioase, ritualuri gi obiceiuri populare

masa de pagtirefete, vinuri gi bucate potrivitede Radu Anton Roman

Moartea giinvierea lui lisus tn Sfintele Evanghelii

Originea ouilor inrogite

Tradilii de Pagti

Bucate tradifionale de Pagti

Cu prins

3

L7

27

49

Moartea gi lnvierea lui lisus?n Sfintele Evanghelii

q\/t

\\N

tradilii religioose, ritualuri gi obiceiuri populore

MARCUcapitolul 14

L2-72

12.lar in ziua cea dint6i a Azimilor; c6nd jertfeau Pagtile, ucenicii Lui L-au intrebat: Unde

voiegti si mergem sd gitim, ca si mSn6nci Pagtile?

13. $i a trimis doi din ucenicii Lui, zic6ndu-le: Mergeli in cetate gi vd va intdmpina un om,

duc6nd un urcior cu ap5; mergeli dupd el.

14. $i unde va intra, spuneli stip6nului casei ci invil5torul zice: Unde este odaia in care simindnc Pagtile impreuni cu ucenicii Mei?

15. lar el vd va arSta un foigor mare asternut gata. Acolo sd pregitili pentru noi.

16. $i au iegit ucenicii gi au venit in cetate gi au gisit a$a precum le-a spus 5i au pregititPagtile.

17.lar fdc6ndu-se sear5, a venit cu cei doisprezece.

L8. Pe c6nd gedeau la masi gi m6ncau, lisus a zis: Adevirat grdiesc voud ci unul dintre voi,

care min6ncS impreuni cu Mine, Mi va vinde.

19. Ei au inceput si se intristeze 9i s5-l zic5, unul c6te unul: Nu cumva sunt eu?

20. lar El le-a zis: Unul dintre cei doisprezece, care intinge cu Mine in blid.

21. CA FiulOmului merge precum este scris despre El; darvaide omulacela prin care este

v6ndut Fiul Omului. Bine era de omul acela dacd nu s-ar fi niscut.22.5i, mAnc6nd ei, a luat lisus p6ine 5i binecuv6nt6nd, a fr6nt gi le-a dat lor gia zis: Luafi,

mdncali, acesta este Trupul Meu.

23. $i luAnd paharul, mullumind, le-a dat gi au bSut din el to!i.24, $i a zis lor: Acesta este 56ngele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulli se varsi.25. Adevirat griiesc voud cd de acum nu voi mai bea din rodul vifei pdni in ziua aceea

c6nd il voi bea nou in fmpirSlia lui Dumnezeu.

Originea ou6lor Tnro;ite

tradifii religioase, ritualuri gi obiceiuri populare

Oricdt ne-am strSdui si determinim epoca de la care dateazi obiceiul de a inro5i oul,:'i zadarnic. Fapte menlionate in scrierile celor vechi se stabilesc prin scrisul lon altfel ar fi-='rras pe veci necunoscute; credinle gi obiceiuri care ddinuiesc de veacuri, a cdror existenle- - c putem constata, pentru vremurile acelea, prin documente, au trecut in generatii, de la-:lvid la individ, de la grupare la grupare, de la neam la neam, giau ajuns p6ni la noi,

Filialia credinlelor gi a obiceiurilor nu a venit inci vremea sd fie determinatS. Cum s-ar

:-tea explica, in starea de astizi a cercet5riloq existenla unei aceleiagi credin[e, a unui

":eluiagi obicei, la popoare aga de indepirtate unele de altele in spafiu, qi care - dupi c6te

.:m astSzi - niciodatS nu au venit in atingere?

Misterul care inviluie oul desigur ci a preocupat mintea primului om inzestrat cu un

rudiment de cugetare. Un obiect neinsuflelit, ca o piatri, sd dea na$tere uneifiinle viilOul a sintetizat misterul Crealiunii; dintr-un ou trebuie s5 se fi niscut Universul,

Lumea - deci gi omul.Oul cosmic trebuie presupus la baza credinlei tuturor popoarelor din lume.

Oul cosmic triiegte giin credinlele poporului nostru.

in Bucovina este credinla ci ,,Soarele e dintr-un ou".

Dupi credinlele noastre rom6negti, oul rogu este apiritor in contra diavolului. Ouilerogii, pistrate in cas5, apdri de rdutSli (Novacoviciu). I Oul ro$u e bun de pizegte casa

de farmece. Babele dau din el la muieri ca s5-l ingroape in curte, ori in cas5, dupi ugi(,,$ezitoarea"). I Ca si fereascd roadele de piatri, podgorenii leagi primivara vile de vie

cu salcie de la Florii, sau ingroapi un ou ro$u din Vinerea Mare (Gorovei). I Pentru a feri de

grindini, se pun in fereastrl oui de la Pagti, la macedorom6ni (Cosmulei). I Mulli sitenipoarti la sine, in toate zilele, ca un amulet sf6nt 5i apiritor de dugmanii cei nevizufi, de la

Pagtip6nd la lspas, un ou rogu, cu care au fost la bisericiin ziua de Pa5ti(BilSSel).1Pentru

a alunga duhurile necurate din grajdurile vitelor; in ziua de Pagti se lipegte pe perete, 16ngi

ug5, o balegS, in care se pun, in Banat, coji de ou5 rogii (Novacoviciu).

1()

sirbitoarea pagtilor

Pizitor de duhuri necurate, oul rogu se intrebuinla ca amulet6, obicei practicat, in

zilele noastre, la ru5ii din pdrlile Uralului, unde se fdceau oui din pietre semiprelioase, de

diferite culori, intre care gi rogii, mici de tot, gi se purtau ca fetiguri la ceas, cum se poart6

mirligoarele (Orlov), dupi cum fetig trebuie si fi fost ouile de piatrd vopsite cu rogu, din

mormintele preistorice, ingropate cu mortul, ca si-l apere de Geniul RSului.

Culoarea rogie fiind simbolul biruinfei, deci a forfei, se explici pentru ce popoarele

rizboinice au adoptat-o pe steagurile lor; pentru ce la popoarele indo-germanice culoarea

rogie era semnul miririi 5i al cinstei, culoare cu care se tnfigurau impSralii - purpura -,semnul biruinlei, al forlei, al stip6nirii. Talmudul pomene$te cd intre cele gapte haine ce

trebuia si le imbrace Mesia, a $aptea era rogie, ca rdzbunare contra Romei, deci un simbol

al victoriei, adoptat gi de cregtinitate. OdinioarS, numai la curlile domne5ti era ingSduitd

intrebuinlarea unor anumite obiecte de culoare rogie. Del Chiaro, descriind obiceiurile

din timpul voievodului Constantin BrSncoveanu, spune ci ,,jup6nesele se plimbd in orag

in ridvane trase de c6te doi cai, cu valtrapuri de culoare verde sau albastrS, dar niciodati

rogie, culoare rezervati numai familiei domnitoare".

Religiile tuturor popoarelor au introdus oul rogu in ceremoniile cultului lor. Egiptenii

aveau un cult special, la echinoxul de primivard - Pagtele nostru -, c6nd ofereau ouizeului creator; pergii aveau acelagi obicei la sirb6toarea Anului Nou, obicei despre care

vorbegte un cilStor chiar gi pentru anul !704, care spune cd, de Anul Nou (20 mai) pergii

se felicitau diruindu-gi oui in diferite culori. Oul avea mare insemnitate gi la romani,

care ficeau jertfe speciale cu oui, la sirbdtoarea echinocfiului de primivari; gi la scriitorii

Ovidiu, Juvenal, Pliniu se pot gisi dovezi ci ouSle acestea erau colorate.

Credinlele gi obiceiurile pig6ne au trecut in religia cregtinS, acomod6ndu-se cu

dogmele ei. Zeii pdgdni triiesc gi astizi in sfinlii c5rora ne inchindm noi. Datina oului rogu

nu a putut si faci exceptie; primii cregtini l-au menfinut, l-au ldsat mogtenire, p6ni in zilele

noastre, tuturor popoarelor cregtine, care pun tradilia aceasta in legituri cu s6ngele -

2{t

tradifii religioose, ritualuri gi obiceiuri populore

moartea giinvierea - lui lisus Hristos, Creatorul lumii cregtine, dupd cum primele popoare

au considerat oul ro$u ca simbol al crealiunii Cosmosului. Oul rogu a r5mas, in cultulnostru, alSturea cu crucea, ca simbolal biruinleicontra Diavolului. Odatd cu menlinerea gi

intrebuinlarea oului rogu, cregtinii au introdus gi culoarea rogie in cultul lor. Daci Papa de

la Roma poartd mantie de purpurS, Biserica noastrS, care nu admite ve$tminte albe, ca la

preotii catolici, a adoptat culoarea rogie in odijdii, iar anumite fele bisericegti poartS, in

semn de autoritate, br6u gi culion de culoare rogie.

Aceasta ar fi originea oului rogu, in obiceiurile popoarelor moderne; rimigi!5 de lacrimii locuitori ai pdm6ntului, care, vene16nd oul 5ifocul, au asociat aceste doui simbolurisentru a simboliza Crealiunea la adipost de primejdiile Geniului riu.

ouA RoSIriru rolcr-oRuL RoMANESc

Acceptat de cregtini, obiceiul ouilor rogii, in legituri cu sirbitorile primiverii de laoigdni, sdrbdtori care coincid cu Pagtele cregtinegti, era firesc lucru ca oul rogu sd fie pus

in concordan!5 cu sirbitoarea cregtineascd a invierii Domnului lisus Hristos gi s5 se ajungia conceplia credinleici ou5le rogii simbolizeazi s6ngele M6ntuitorului, dupi cum rezultiJin toate tradifiile despre originea lor, ceea ce se spune chiar in mod concret: ,,in jurul

Gherlei e credinla cd oudle rogii simbolizeazi s6ngele Mantuitorului" (,,Comoara satelor").

Credinlele despre originea aceasta a oudlor rogii sunt puse in legiturd cu fiecare faziprin care a trecut viala lui Hristos in timpul pe care-l sirbitoresc cre5tinii, la Pagti.

21

?radl*ii de Papti

trodilii religioase, ritualuri gi obiceiuri populore

SAmbita Pastelui

Tradifii: Se face pasca (alteori in Joia Mare). Pasca se face de aceea pentru ci lisus

Hristos, inainte de a fi prins 9i ristignit pe cruce, zise inv5l5ceilor sii cd p6ni atunci au

m6ncat cu tolii in decursul Pagtilor copturi nedospite 9i nesirate, adici turte sau azime,

de acum inainte insi vor m6nca copturi dospite si sSrate care se vor numi pagti (Marian).

I Cea mai r6spdnditd formi care i se di pascii este cea rotundi, pentru ci se zice c5

rotunde au fost scutecele cu care a fostinfSgat pruncul lisus; poate si fie dreptunghiularS,

pentru ci Si morm6ntul in care a fost inmorm6ntat era pitrat sau dreptunghiular. Cozonac,

mai ales cei de formJ alungitS, se face pentru ci sicriul in care a fost ingropat lisus a avut

forma aceasta (Marian). I Din anafura de la Pagti, din crucea pagtei, a f5cut Dumnezeu,

in 56mbita Pagtelor, atunci c6nd se coace pasca, toate florile, toate seminlele c6te sunt,

toate painile. A sfi16mat crucea mirunt gi a aruncat in patru pir!i gi peste toati lumea

au risirit (Niculi[5-Voronca). I Cojile de oui cu care se face Pagtele si le dai pe vale (pe

apd), ca si se ducd si deie de gtire gi Blajinilor cd sosesc Pagtile (Gorovei). I Se dau cojile

de oui pe apd gi de Pagtele Blajinilor se infrupti din acele coji cei care au murit sp6nzurali

sau inecafi (Speranlia). t Femeia numai o dati in an poate s5 bati birbatul: in 56mbita

PaStelui. C6nd ar 9ti ea ce putere are atuncil Dar ce folos ci are mult de lucru ;i n-are

c6ndl (Niculili-Voronca). t Cine moarein 56mb5ta Pagtelor nu e nicicu morlii, nicicu viii

(,,$ezStoa rea").

Obiceiuri: S6mbiti spre duminici oamenii nu dorm, ci fac un foc in curli sau pe

dealul din apropierea bisericii, care |ine p6ni la miezul nopfii. De la miezul noplii merg la

biserici, la slujbS. Alteori focul este intrelinut de fl5cii p6ni in zori (Marian). r incepAnd

de s6mbiti seara, la biserici se face foc, se pdzesc pagtii, cici de furi diavolul din el, este

29