7/27/2019 Sanziene2

1/17

Snzienele

Pe lnga manifestarile tipice fapturilor supranaturale din clasa Ielelor,Snzienele au si manifestari oculare: flori de scaieti, tunse de puf, suntatrnate peste noapte de streasina si, dupa ct creste puful dimineata, sestabileste norocul celor care infaptuiesc datina.Etimologie

Snzienele sunt o pluralitate anonima, dar exista si o zna buna: IanaSnziana. Dupa Mircea Eliade, Snzienele provin dintr-un cult roman, raportala zeita Diana - Sanctae Dianae:

Prvan presupune ca Diana daco-romana (Diana sancta, potentissima) eraaceeasi divinitate cu Artemis-Bendis a tracilor (Herodot, IV, 33) cultul acesteizeite a supravietuit dupa romanizarea Daciei si numele de Diana se gaseste nvocabula romneasca zna. Diana Sancta din Sarmizegetusa a devenitSnziana (San(cta) Diana), figura centrala a folclorului romnesc

TRADITII SI FOLCLOR- SARBATOAREA SOARELUI SI A DRAGOSTEI

Zeita agrara, protectoare a lanurilor inspicate de grau si a femeilor maritate,sinonima cu Sanziana este, in Muntenia, sudul Moldovei si Dobrogea,Dragaica. Aceasta se naste la 9 martie, echinoctiul de primavara in Calendaruiulian, la moartea Babei Dochia, creste si se maturizeaza miraculos pana la 24iunie, ziua solstitiului de vara in Calendarul gregorian, cand infloreste plantace-i poarta numele, sanziana sau dragaica, si este invocata de fecioare lavarsta casatoriei si de neveste cu copii in brate in timpul dansului ei nuptial,

Jocul Dragaicei.In obiceiurile, credintele si folclorul romanesc, Dragaica pastreaza amintireaMarii Zeite neolitice, divinitate lunara, echinoctiala si agrara, identificata cuDiana si Iuno in Panteonul roman si cu Hera si Artemis in Panteonul grec.Dragaica sau Sanziana, numita in diferite zone etnografice Dardaica,Imparateasa, Stapana Surorilor, Regina Holdelor, Mireasa, ar umbla pePamant sau ar pluti prin aer in ziua solstitiului de vara si s-ar desfata, cantandsi dansand, impreuna cu alaiul sau nuptial format din zane fecioare si fetefrumoase, peste campuri si paduri. In cetele de Dragaica din sudul Munteniei,

fata care joaca rolul zeitei este imbracata ca o mireasa, cu rochie alba si cucununa impletita din flori de sanziene (dragaica) pe cap, insemn al cununiei.In timpul ceremoniei nuptiale, zeita baga bob spicului de grau si mirosplantelor de leac, vindeca bolile si suferintele oamenilor, in special bolilecopiilor, apara holdele de grindina, furtuni si vijelie, urseste fetele de maritatetc. Dar, cand i se nesocoteste ziua, ea starneste vartejuri si vijelii, aducegrindina, ia oamenii pe sus si ii imbolnaveste, lasa florile fara leac si miros.Dupa Dansul Dragaicei din ziua cand si Soarele joaca pe cer la amiaza, aparprimele semne ca vara se intoarce spre iarna: incepe sa scada lungimea zilelo

si sa sporeasca noptile, se usuca radacina graului paralel cu coacerea bobului

7/27/2019 Sanziene2

2/17

in spic, rasare pe cer constelatia Gainusei (Closa cu Pui), florile isi pierd dinmiros si din puterea tamaduitoare de boala, cucul inceteaza sa mai cante,apar licuricii in paduri, se intoarce frunza pe ulm, plop si tei etc.Manifestarile cultice de altadata, de cinstire a zeitei agrare, au devenit ocaziide intalnire si cunoastere a tinerilor in vederea casatoriei si, apoi, vestitetarguri, balciuri si iarmaroace de Dragaica, Sanziene si de Fete. Zeita agrara lvarsta fecunditatii si maternitatii a fost atestata cu numele de Dragaica in

Muntenia, Dobrogea, sudul si centrul Moldovei si cu numele de Sanziana inOltenia, Banat, Transilvania, Maramures, Bucovina.

CUNUNA DE SANZIENECoroana impletita din floarea de Sanziana (Dragaica) si din spice de grau,reprezentare fitomorfa a zeitei agrare, in dimineata zilei de Sanziene sau deDragaica (24 iunie) se numeste Cununa de Sanziene. Aceasta este o efigiedivina cu puteri miraculoase: purtata pe cap de o fecioara, in ceremonialulnumit Dansul Dragaicei, simbolizeaza zeita agrara; agatata la fereastra, in

stalpii portilor, in crucile din hotar si din cimitir are functia de aparare aoamenilor, animalelor si holdelor de stihiile naturii (grindina, furtuna, vijelie,inundatie); aruncata pe acoperisul casei sau al surii indica, prin anume semne(daca va cadea sau se va fixa pe acoperis), daca cel caruia i-a fost menita,sau cel care a confectionat-o sau a azvarlit-o va trai sau va muri, daca fata seva casatori in cursul anului si cum ii va fi ursitul (tanar sau batran, frumos saurat), daca va fi sanatos sau bolnav, daca va avea noroc sau paguba in casa.

Cununa de Sanziene, care impodobeste capul Dragaicei in timpul dansului su

nuptial, are aceeasi semnificatie cu colacul din faina de grau pus de naa pecrestetul miresei in timpul colacariei (inainte de pornirea alaiului nuntii labiserica) si cu cununile imparatesti puse de preot pe capul mirilor in timpulcununiei crestine si anume transferul fertilitatii, considerat un dar divin, de laun substitut al sacrului (colacul, cununa) la omul profan. Impletirea Cununii dSanziene si obiceiurile legate de acestea au fost atestate la romanii depretutindeni.

Pe 24 iunie s-au sarbatorit Sanzienele, cea mai mare si mai spectaculara

sarbatoare pagana a anului si singura admisa, chiar cu numele ei, incalendarul crestin-ortodox. Ea marcheaza inceputul verii, pentru ca pe 21iunie este solstitiul de vara sau vara astronomica. Soarele se afla pe bolta incel mai inalt punct deasupra Ecuatorului, iar pe pamant este ziua cea mailunga si noaptea cea mai scurta. Cerul se inalta si el dupa soare si ziua setransforma in eternitate. Timpul se face bun, ingaduitor, creste si cuprindegandul omului, purtandu-l peste campurile si poienile pline de flori deSanziene, parfumate cu miros de Rai. Este momentul in care orice muritorcare bate la vamile nevazutului si nestiutului poate sa intre, doar purtand pe

cap o coronita galbena de flori sau folosind un fir de Sanziana. Sarbatoareaeste una cu totul speciala, tinand o noapte si o zi. Iar noaptea de Sanziene

7/27/2019 Sanziene2

3/17

este una cu adevarat magica. Este noaptea focurilor de vara, fiindca este varain cer si vara pe pamant, este vara in suflete si trupuri, este anotimpuldragostei si al vietii plenare.

Sfintele. Frumoasele. Fata Padurii

Sanzienele sunt in primul rand flori de camp, galbene-aurii, cu inflorescente

marunte, pline de polen aromind puternic a fn si a miere. La cea mai micaatingere, din ele se scutura o ploaie fina de aur, pentru ca sunt florilesolstitiului de vara, iubitoare de soare, iar viata lor este scurta, de numaidoua-trei saptamani, atata vreme cat astrul zilei se afla in taria lui. Imaginealor suava le-a facut Doamnele Florilor, Sant-zianele (Sfintele zeite sau zane),poate si pentru ca parfumul lor nu seamana cu al nici unei alte flori si, totusi, inglobeaza pe al tuturora. Dar in traditia populara, Sanzienele sunt si nistefapturi ireale, fantastice, numite Sfintele, Frumoasele, fapturi luminoase deaer, albe, frumoase, binefacatoare. Din cauza acestei denumiri, sunt adesea

confundate cu Ielele, Maiastrele sau Vantoasele, care de regula sunt zane releParerile specialistilor, dar si ale taranilor sunt extrem de amestecate cand estvorba despre Sanziene, incat, pana la urma, totul ramane cat se poate deneclar. Ca sunt diferite de Iele este absolut sigur, pentru ca au numai insusiribune: fuioare de vant usoare in timpul zilei, noaptea se transforma in zane cuparul galben si rochii albe de abur, ce danseaza sub razele lunii (astrul celornascuti in aceasta zi) prin gradini, mutandu-se de la un loc la altul, cantand psus, cu glasuri nemaiauzit de armonioase. Pentru ca sunt din alta lume si sunatat de frumoase, cine le vede nu le crede si cine le-aude nu le raspunde.

Despre ele se stie ca iau glasul cucului, pentru ca incepand de pe 24 iunie,cucul amuteste, pleaca in munte si se transforma in uliu pasaresc.La trei zile dupa solstitiul de vara, ziua incepe deja sa scada; orice inceputpresupunand si existenta unui sfarsit. Intreaga vegetatie isi pierde cate putinsevele si aromele. De aceea, ultima zi de culegere a plantelor vindecatoareeste ziua de Sanziene, fiind socotita pana la urma si cea mai buna zi din an,florile potentandu-si puterile si mirosurile inainte sa le inceapa declinul. Sespune ca din noaptea zilei de Sanziene, Fata Padurii rupe varfurile florilor,adica le ia puterea si se pisa pe ele, luandu-le mirosurile, ea fiind stapana

absoluta a florilor de leac, a florilor rare, a celor magice, a apelor minerale sitermale, a vanturilor, a muntilor, a codrilor, putand sa apara fie singura, fiemultiplicata. Sanzienele sau sfintele zane ar putea fi ipostaza benefica a FetiiPadurii, Marea Zeita a vegetatiei - fiindca florile de Sanziene intra tot inpatrimoniul ei. Dupa cum se vede, acest cult precrestin a fost foarte puternicdin moment ce supravietuieste chiar si in zilele noastre.Sarbatoarea se porneste in ajun, dupa-amiaza, mai ales in satele din luncaSomesului. Fetele tinere pleaca in grupuri sa culeaga florile galbene de pecampuri si de pe braturile dintre lanurile de grau date in parg. In timp ce

culeg, ele canta impletindu-si propria coronita, pe care o inchina soarelui si sio aseaza apoi pe cap. Pentru cateva ore, pana cand vor impleti cate o coronit

7/27/2019 Sanziene2

4/17

fiecarui membru al familiei, fecioarele sunt chiar Sfintele zane ale florilorgalbene, asa cum sunt Dragaicele in sudul tarii. Ajunse acasa, fetele daucoronitele tuturor locuitorilor casei si inainte de asfintit, adunati in curte,incepe dialogul mut cu nestiutul ce va sa vina. Fiecare isi arunca propriacoronita pe acoperisul casei. Fetele, pentru a sti cat de repede se vor casatorisi cu cine, dupa semnele pe care Sfintele le vor lasa in timpul noptii pe flori,batranii, pentru a sti cati ani mai au de trait sau de vor mai ajunge alte

Sanziene. Daca le cade coronita de pe casa, avertismentul este pentru anul incurs.Mai lipsiti de curaj, flacaii prefera uneori o procedura pe cont propriu: pun unfir de Sanziana in fereastra, lasand-o deschisa, si se culca. In timpul noptii,Sanzienele aduc pe floare un fir de par sau un alt semn care spune cevadespre cea ursita, asta insemnand si ca se vor casatori in anul acela. Daca treani la rand nu vine nici un semn, poate ca flacaul n-are ursita.Noaptea de Sanziene este asemanatoare din acest punct de vedere cunoaptea Sfantului Andrei sau Andrelusa. Pana nu demult, acum treizeci-

patruzeci de ani, in Tara Codrului, la Asuaj, de Sanziene se tinea un targ defete, o serbare cu muzica si joc, la care nu aveau voie sa participe copiii subsaisprezece ani, fiindca tinerilor li se permitea sa se sarute si sa se imbratisezin public, iar ochii copiilor nu trebuiau sa vada asemenea lucruri. Targul si-aschimbat infatisarea, dar si data, mutandu-se la 14 septembrie, de ZiuaCrucii.La portile Soarelui. Noaptea focurilor de vara

De-a lungul anului, exista mai multe nopti ale focurilor, dar nici una ca

noaptea de Sanziene din satele din zona Borsei si, mai ales, in cele treiVisaua: Viseul de Sus, Viseul de Mijloc si Viseul de Jos din Maramures. Dupacaderea intunericului, pe fiecare deal se aduna copii, flacai si barbatiinarmati cu torte speciale, numite faclii sau fetere, pe care le invart ca saarda cat mai tare si sa sara scantei. Cu cat mai multe fetere arzand frumos, catat mai fericit dealul si mai sus in clasament, pentru ca luminile sunt peintrecere. Feterele cam de un metru si jumatate lungime se invart pana dupamiezul noptii, insotite de strigate si chiuituri. Seara, cand facliile se aprind,lumina se ia de la unul la celalalt, pastrandu-se o distanta de cel putin un

metru si ceva intre om si om. Acest lucru se intampla in noaptea de 23 spre24 iunie, ziua de Sanziene. Dupa ce feterele au ars aproape in intregime,barbatii coboara pe malul raului, pe prund, unde au voie sa vina si fete. Acolose face un foc mare, peste care sare toata lumea si apoi intra in rau si sescalda, doi cate doi, perechile de indragostiti. Noaptea de Sanziene fiind si omare sarbatoare a dragostei.Inainte de rasaritul soarelui, pe dealuri si prin holdele de grau, fetele se scaldgoale in roua, fara ca nimeni sa se apropie. Un ritual stravechi, respectat... Inzona Borsei, sanziana galbena creste rar, unde si unde cate un fir, si de aceea

este planta protejata si aproape nimeni nu se indura s-o rupa. In riturile deSanziene, se folosesc alte flori, asemanatoare ca forma, dar albe si fara miros

7/27/2019 Sanziene2

5/17

foarte inalte si care cresc prin tufele de alun din abundenta. Cei din zona lenumesc sanziene pentru a sustrage atentia de la Sanziana cea adevarata, carnu trebuie sa dispara.

Sarbatoarea de Snziene (tinuta pe 24 iunie, de ziua nasterii lui IoanBotezatorul) e legata de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecunditatii, sipastreaza in ea un amestec fascinant de crestinism, pagnism si magie.Snzienele sunt plante cu flori galbene-aurii si placut mirositoare. Cresc prin

livezi, pasuni, margini de paduri si poienite. Insotite de muzica si chiuiturileflacailor, fetele aduna florile de Snziene in buchete, fac colane si impletesccununi circulare si cruciforme sau le strang in buchetele. Aceste coronite sibuchete sunt aduse in sat, unde sunt asezate pe porti, usi, ferestre, pe suri,pe stupi si chiar in straturile de legume, in credinta ca ele vor ocroti casa sigospodaria de puterea fortelor malefice, aducand totodata noroc, sanatate sibelsug oamenilor, animalelor si semanaturilor (vor inflori ca Snzienele).

In noaptea de Snziene, femeile pornesc in plina noapte spre locuristiute numai de ele pentru a aduna ierburi de leac si descntece. Multe din

florile si ierburile care se culeg in aceasta zi, se duc la biserica, cu credinta cavor fi sfintite si prin aceasta vor fi curatite de influentele negative aleRusaliilor/Ielelor, znele rele ale padurilor. Numai astfel vor fi bune de leac.Snzienele erau socotite de tinerele fete si un mijloc de a-si afla ursitul sitimpul cand se vor marita. Cununile barbatilor, impletite in forma de cruce, iacele ale fetelor in forma de cerc, sunt aruncate pe casa. Daca jerbele seopresc pe acoperis, e semn de nunta, iar daca nu, ursitul sau ursita maitrebuie asteptati. In unele sate, e obiceiul ca pe drumul de intoarcere catresat, fetele sa priveasca prin cununa, iar in functie de varsta si insusirile fizice

ale persoanei vazute, sa deduca si calitatile morale ale viitorului sot.Fetele isi pun flori de Snziene neimpletite sub capatai. In acea noapte,

ele isi vor visa ursitul. Daca cununa va fi purtata in par sau in sn (de fecioaresau tinere neveste), acestea vor deveni atragatoare si dragostoase. Inainte drasaritul soarelui, fetele si flacaii se apropie de ocolul vitelor. Cununile suntaruncate in coarnele vitelor. Daca gingasa coronita se opreste in cornul uneivite tinere, fata se va marita dupa un tanar, iar daca se opreste in cornul vitebatrane, ursitul va fi om in varsta. In ajun de Snziene, seara, se intalnesc

fetele care vor sa se marite cu flacaii care doresc sa se insoare. Baietii facruguri, aprind faclii si le invartesc in sensul miscarii soarelui, strigand:

"Du-te, Soare, vino, LunaSnzienele imbuna,Sa le creasca floarea - floare,Galbena, mirositoare,Fetele sa leadune,Sa le prinda in cunune,

Sa puna la palarie,Floare pentru cununie,

7/27/2019 Sanziene2

6/17

Babele sa le rosteasca,Pana-n toamna sa nunteasca."

A doua zi, in zori, cetele de feciori strabat satele cu florile de Snzienela palarie, in semn ca au vazut cununile de flori pe hornuri la casele fetelorcare-i intereseaza. Ei canta, chiuie si striga:

"Du-te, Luna, vino, Soare,Ca tragem la-nsuratoare,Cununile neursite,Zac sub hornuri azvarlite".

Fetele se imbraca de sarbatoare, isi pun marame albe pe cap si coronitdin floarea galbena si spice de grau. La brau sunt incinse tot cu flori deDragaica/Snziene, iar in maini tin spice de grau si seceri. Dupa ce se intorc ifuga de la camp, fluturandu-si maramele, la intrarea in sat, le asteapta flacaii

cu ulcele cu apa si le stropesc. Apoi se intinde Hora Dragaicelor, la care seprind numai fetele ce au participat la datina. Uneori, Dragaicele plimba horalor pe la unele case din sat, mai ales pe la casele plugarilor vrednici. Fetelepoarta o cruce inalta, ce se cheama Steagul Dragaicei. El este confectionatdintr-o prajina inalta de 2-3 metri, care are la capat o cruce impodobita cuflori de Snziene, pelin, spice de grau si imbracata ca o papusa. Pentru a fiferiti de boala, copiii mici sunt dati de mamele lor in bratele Dragaicelor,pentru a fi jucati.

n ntreaga Germanie era cunoscuta traditia baii de solstitiu sau de ziua Sf.Ion Botezatorul - Sf. Johannes. Aceasta se facea doar ntr-o apa curgatoare sera considerata ca spala toate nenorocirile si supararile anului trecut, precumsi ca ajuta ca sa se mplineasca toate dorintele n urmatorul an. O relatareinteresanta n acest sens o face poetul si umanistul italian Francesco Petrarca(1304-1374) care, vizitnd Klnul n anul 1330, a vazut pe malurile Rinuluizeci de femei care-si spalau mnile n apa. ntrebnd ce semnificatie areaceasta ceremonie n masa, femeile i-au raspuns: spalam toate necazurile si lasam sa mearga pe apa, pentru ca astfel anul care vine sa fie norocos si sa nse mplineasca dorintele. - Daca la miezul noptii bei roua cazuta pe floarea desnziana, aceasta purifica si este aducatoare de noroc. - n Silezia, se spuneca, daca faci n aceasta zi o baie n care ai turnat decoctul facut din nouaplante anumite - obligatoriu si snziana, tot anul vei fi sanatos si-ti va mergebine.

Nunta celesta

7/27/2019 Sanziene2

7/17

Casatoria Soarelui cu Luna, care a fost figurata pe steagurile voievozilor dinTara Romneasca, nu poate fi interpretata dect n sensul sfidarii mortii, printrecerea n planuri superioare. Perechea Soare-Luna nseamna armonizareacontrariilor din fiinta umana. Luna, prin excelenta, masoara, tese leaga ntreele planuri cosmice distincte si realitati eterogene. (M.Eliade). Snzienelesunt totodata stapnele apelor. De altfel, apa, alaturi de foc, este un altelement important al acestei sarbatori. Apa a jucat ntotdeauna un rol

considerabil n ritualurile solstitiului de vara, cea ce explica de ce Biserica,aruncndu-si pelerina peste vechea sarbatoare pagna o consacra Sf. IoanBotezatorul. Sarbatoarea aceasta, cu semnificatii mitico-magice este deorigine pre-dacica. Cunoscuta si sub numele de Nedeia ea a fost transmisaromanilor de catre sacerdotiul geto-dac. Cunoscatori ai virtutilor magice aleacestui moment, constienti de puterea ascunsa a celor nevazute, romaniicontinua si astazi sa marcheze prin datini stravechi ziu

Noaptea de Snziene

In vreme ce pe bolta, Soarele trece din semnul Gemenilor in acela alRacului (Aer-Apa), pe pamant puterile naturii se afla la apogeu, iar forteleelementelor sunt vitale, exuberante. Totul se intampla in ziua in care incepevara (solstitiul), pe care astronomia il "adjudeca" la 21 iunie; cam in acelasitimp, magia isi celebreaza micile si "stravechile" ritualuri ale noptii numite "deSanziene", intre 23 si 24 (Nasterea Sf. Ioan Botezatorul). magicienii cei maiiscusiti, in aceste ore pline de vraja, in care se deschid portile dintre noi sitoate celelalte lumi paralele, isi rostesc invocatiile; regatul spiridusilor si al

Sanzienelor isi deschide larg portile; sunt cu putinta contactele cu entitati dinalte dimensiuni. Oricine poate practica mici rituri cu succes; in afara de asta,in aceasta noapte este momentul cel mai potrivit pentru a culege flori si plantce pot fi intrebuintate ca leacuri si dupa aceea, dar care acum sunt indeplinatatea virtutilor lor curative si magice

Apa de Stele

Si roua din noaptea de Sanziene are tainice virtuti; in multe parti ale lumi

se crede ca daca te stropesti cu ea pe trup, acesta va deveni frumos si suplu,iar daca te speli cu ea pe fata, vei fi chipes si mandru. Daca roua se aduna pefrunze de sanziene si o culegi dimineata, ea va indeparta de mana care aatins-o artroza si durerile osoase.

Orice obiect impregnat cu pretioasa "Apa de Stele" devine un talisman:este de ajuns sa-l lasi in seara de dinainte si sa-l iei dimineata, inainte de a-lvedea Soarele.

Culese inainte de ivirea primei raze de soare, atunci cand sunt inca plinede roua (apoi se usuca si se tin intr-un saculet de matase alba), frunzele de

7/27/2019 Sanziene2

8/17

dafin si ierburile capata proprietati magice: zarna (sau iarba de dragoste),maghiranul salbatic, salvia, musetelul, sporisul, levantica, rozmarinul,varnantul, nalba, pelinarita (care, in unele parti ale Americii de sud, mai preciin Costarica, este socotita una dintre cele sapte plante magice. Indeparteazafortele raului: indienii din America o foloseau, arzand-o in timpul ceremoniilorlor).Puterea ierburilor

Cea mai cautata planta, pentru puterea ei, este cea cunoscuta ca "iarbaSfantului Ion": este vorba de sanziana, cea cu florile de culoarea soarelui,cunoscuta la unele popoare ca "iarba ce alunga diavolii si duhurile necurate".Uscata la focul Sfantului Ion si agatata la fereastra, indeparteaza de casastrigoii si pe toti cei cu ganduri rele; arsa, ea alunga spiritele si diavolii. "Pusasub perna, floarea de sanziene ii va arata in vis fetei cine va fi viitorul ei sot".

De dragoste

Cand doi tineri se iubesc si vor sa nu se mai desparta in veci, n-au decatsa faca baie-n mare, in aceasta noapte, chiar si cateva clipe, si pot fi siguri cadragostea lor ii va lega toata viata.

In 23 iunie, dupa apusul soarelui, se culeg 9 flori de maslin, se pun intr-unlighean cu apa (mai bine sa fie de izvor) si se lasa in timpul noptii, expusinfluxurilor astrale. Dimineata in zori, se va urmari desenul format: acestacorespunde initialelor viitorului sot. O varianta poate fi si aceasta: se umple u

recipient - de argint sau de teracota, nu prea inalt si larg - cu apa de fantanaSe va aprinde o lumanare rosie si se lasa sa picure 23 de stropi de ceara,observand ce initiale se vor forma...Leac de boli

In noaptea de Sanziene, femeile pornesc in plina noapte spre locuri stiutenumai de ele pentru a aduna ierburi de leac si descantece. Multe din florile siierburile care se culeg in aceasta zi, se duc la biserica, cu credinta ca vor fisfintite si prin aceasta vor fi curatite de influentele negative ale Rusaliilor, unfel de zane rele ale padurilor. Numai astfel, se zice, vor fi bune de leac.

Noaptea Sanzienelor, Intre cer si pamantIubite de Luna sivant,Plutesc peste plaiuri Alaiuri de zane cantand. Cunune-mpletescdin razele Lunii, Din florile-alese Proaspat culeseDinroua de seara Cunune-mpletite. Soarele si Lunade-or purtacununa Fi-vor numai Una, Apoi, in padurea batranaZane lafantana Aseaza pe ape, Iubiri arzatoare, din raze de floare.In noapteaminunata Se-arata atunci....odata Din dragoste-ntrupat,Stejarul fermecat Razele Lunii,I-au despletit cununa, Si zanele-i

teasa Din lumina-aleasa.

7/27/2019 Sanziene2

9/17

La radacina lui te-astept,Zburator purtat de vise. In miez de noapte usarut, Pe buze iti voi pune. In brate sa ma tii In ochii-ti sa mapierdpana-n zori de zi Si zane sa ne cante, Pe aripi sa ne poarte,De mana sa ne tinem, Iubind in miez de noapte,In noaptea fermecata

Ursita apare n visPrin diferite practici, fetele sperau ca si vor vedea n vis ursitul si ca vor

deveni, practicnd un ritual magic, frumoase si curate ca roua, ca apanenceputa. Ritualul era o baie purificatoare realizata n noaptea de Snzienen roua florilor si n apa rurilor. n acea noapte, sustine traditiamaramuresana, toate apele curgatoare se afla sub protectia unei zne numiteFrumusetea verii. De altfel, unii carturari considera Snziana ca fiind o znaa recoltelor si grnelor.Astfel, sarbatoarea zilei de Snziene devine o participare plina de bucurie sirecunostinta a omului la procesul de crestere si nflorire a naturii, care lhraneste si i se ofera.

Chiar si astazi, desi multe din obiceiuri s-au pierdut, la sate, n seara desnziene oamenii se ngrijesc sa si mpodobeasca hainele si camera cu floriproaspete de Snziene si sa aprinda la capatiul patului o lumnare cu ocaziaacestei sarbatori.n noaptea magica de Snziene se deschid cerurileNoaptea de Snziene este o noapte magica, un moment de liniste, deechilibru, n care se deschid portile cerului si lumea de dincolo vine n contactcu lumea pamnteana. Se spune ca mai ales n aceasta noapte (23-24 iunie,noaptea premergatoare zilei Sfntului Ioan Botezatorul) cei norocosi pot

ntlni Snzienele.Numite n traditia populara si Sfintele, Frumoasele, Maiastrele, Snzienele saSnzienele sunt fiinte ireale, fantastice, fapturi luminoase din aer, albe,frumoase, binefacatoare, care au numai nsusiri bune. Fuioare usoare de vntn timpul zilei, noaptea se transforma n zne cu parul galben si rochii albe deabur, ce danseaza hore ametitoare prin gradini, mutndu-se dintr-un loc ntr-altul, cntnd n aer cu glasuri nemaiauzit de armonioase. Sunt entitati aleaerului, transparente, pure si nobile, foarte greu de perceput, data fiind naturlor instabila, fluida, predispusa la miscari foarte rapide.

Spre deosebire de alte personaje mitice, ca Ielele si Rusaliile, Snzienele(Dragaicele) sunt binevoitoare omului, aduc fertilitate culturilor agricole,femeilor casatorite, pasarilor si animalelor, dau miros si puteri tainice florilor,tamaduiesc bolile si suferintele oamenilor si apara lanurile de intemperiilenaturii. Sub un nume sau altul, aceste fapturi mitice exista n folclorul tuturorpopoarelor, nu numai n Europa, ci pe toate continentele.

Sarbatoarea Snzienelor are loc la trei zile dupa Solstitiul de Vara, cea mailunga zi din an, moment de rascruce situat la mijlocul anului si nscris sub

semnul focului, al Soarelui. n cinstea acestuia se aprind focuri uriase peculmile dealurilor. ncinsi cu bruri din pelin, oamenii se rotesc n jurul foculu

7/27/2019 Sanziene2

10/17

apoi arunca n foc aceste bruri ca sa arda odata cu toate posibilele necazuriviitoare. La final, se rostogolesc la vale roti aprinse, si ele simboluri aleSoarelui, care se ndreapta odata cu vara catre toamna si care au rolul de aalunga spiritele rele. Uneori, sunt lasate sa pluteasca pe ape mici ambarcatiuncu lumnari. Se practica saritul peste focul purificator. Se crede ca cine vatrece prin foc sau va sari peste el n aceasta noapte, se va purifica si ntregulan care urmeaza va fi aparat de duhurile rele, de boli si va fi fericit. Traditiile

acestea, care exista si acum n tarile Europei Centrale si de Nord dateaza desecole, cu mult naintea crestinismului.Dupa ce se trece de miezul noptii si focurile se sting, oamenii se ndreapta n

liniste spre casele lor, lasnd locul spiritelor care, dupa credinta populara, nnoaptea aceasta ca si n toate noptile importante ale anului, hoinaresc hai-huprin lume. De aceea, cu aceasta ocazie se realizeaza si practici de pomenire amortilor, numite Mosii de Snziene: se face curatenie la morminte, se punflori, se aprind lumnari si se da de pomana la cimitir.n aceasta zi, florile de snziene, mpletite n cununi, sunt atrnate, pna n

anul urmator, la ferestre, la porti, la stresinile caselor, cu credinta ca vorapara oamenii, animalele si recolta de fortele nefaste, malefice si vor aducenoroc si belsug. Aceste cununi sunt folosite si pentru prevederea viitorului, nfunctie de felul n care cad dupa ce sunt aruncate pe casa.Floarea de Snziana (Gallium verum sau Gallium mollugo dupaculoarea galbena sau alba) este o floare de cmp cu inflorescente maruntepline de polen, frumos mirositoare, care nfloreste n preajma solstitiului devara, n perioada coacerii cerealelor. Ea are numeroase ntrebuintari nmedicina si cosmetica, drept pentru care mitologia populara i-a acordat si

proprietati mistice, fiind folosita n practicile magice efectuate n noapteapremergatoare zilei Sfntului Ioan Botezatoruln medicina populara, Snziana are numeroase ntrebuintari, dar pentru aavea eficienta dorita trebuie culeasa dupa un anume ritual: florile se culeg nzorii zilei de Sf. Ioan Botezatorul, n timp ce tulpina si semintele, cum este sifiresc, toamna. Daca sunt culese corespunzator, proprietatile lor suntmiraculoase. Astfel, ntaresc copiii debili si limfatici, daca se pun n apa lor debaie; vindeca frigurile; puse n alcool vindeca ranile si urmele loviturilor; rouacazuta pe flori n noaptea de Sf. Ioan Botezatorul este leac sigur pentru bolile

de ochi si piele.n acelasi timp, floarea de Snziana este un reper calendaristic agrar. Dacanfloreste nainte de Sf. Ioan Botezatorul, nseamna ca vegetatia plantelor estprea avansata. La trei zile dupa Solstitiul de Vara, ziua ncepe deja sa scada.ntreaga vegetatie si pierde cte putin sevele si aromele. De aceea, ultima zide culegere a plantelor vindecatoare este ziua de Snziene, fiind consideratacea mai buna zi din an pentru aceasta, florile potentndu-si puterile simirosurile nainte sa le nceapa declinul. Multe din florile si ierburile care se

culeg n aceasta zi, sunt duse la biserica, cu credinta ca vor fi sfintite

7/27/2019 Sanziene2

11/17

Pentru tarani aceasta zi este foarte importanta pentru prognoza vremii. ncredinta populara se crede ca daca ploua de Sf. Ioan Botezatorul sau dupaSnziene,este de rau augur, deoarece urmatoarele 40 de zile va plouanencetat.Dintru nceput precizez ca sub numele snziene" se ascund trei elementestrns legate ntre ele. Primul se refera la znele, de obicei bune, extrem deactive n noaptea de 23 spre 24 iunie, adica noaptea Snzienelor; al doilea est

reprezentat de florile galbene ce nfloresc n preajma zilei de 24 iunie, floriavnd importante atribute divinatorii si apotropaice, aceste flori fiind substitutvegetale ale znelor cu acelasi nume; n fine, ultimul element vizeaza chiarsarbatoarea de pe 24 iunie, sarbatoare numita, mai ales n sudul Romniei, siDragaica.

Imaginatia populara a nchipuit Snzienele ca (pe) niste fete foarte frumoase,care traiesc ndeobste prin paduri sau pe cmpii, aici, cel mai adesea, jucnd;snt socotite zne ale cmpului, dnd puteri deosebite florilor si buruienilor,

astfel nct acestea, n preajma sarbatorii de pe 24 iunie, devin plante de leacNu ntmplator, dupa sarbatoarea Snzienelor, toate plantele dau ndarat, adicnu mai cresc deloc.

Poporul crede ca, n noaptea Snzienelor, znele umbla pe pamnt sau plutescprin aer si mpart rod holdelor si femeilor casatorite, nmultesc pasarile sianimalele, tamaduiesc bolile oamenilor, apara semanaturile de grindina.aceasta sarbatoare solara a bucuriei trebuie sa ne faca mai buni si maingaduitori cu ceilalti si cu natura care ne nconjoara.

Din seria obiceiurilor legate de aceasta zi face parte si traditia baii de solstitiu(21 iunie) sau de ziua Sf. Ioan Botezatorul (24 iunie). Aceasta se face ntr-oapa curgatoare si se considera ca spala toate nenorocirile si supararile anuluitrecut, precum si ca ajuta ca sa se mplineasca toate dorintele n urmatorulan. Exista de asemenea obiceiul unui scaldat ritual pentru pastrarea sanatatiiPentru acest lucru sunt alese locuri anume, ape din salbaticie. Se mai spuneca daca la miezul noptii bei roua cazuta pe floarea de Snziana, aceastapurifica si este aducatoare de noroc, iar daca faci n aceasta zi o baie n care a

turnat decoctul facut din noua plante anume obligatoriu si Snziana, tot anuvei fi sanatos si-ti va merge bine.

Lista credintelor populare legate de aceasta sarbatoare este foarte bogata:

- n aceasta noapte, ca si n noaptea de Craciun, se spune ca animalele stau

de vorba. Cine le pndeste le poate ntelege graiul si poate afla multe taine.

7/27/2019 Sanziene2

12/17

- Tot n aceasta noapte se spune ca rasare n mod magic floarea alba deferiga, care aduce noroc celui care o va culege, nfruntnd curajos duhurilecare o pazesc; acesta va putea citi gndurile oamenilor si va descoperi comorascunse.

- n aceasta noapte se nconjoara casa cu facliile aprinse, la fel cmpurile cucereale, fnetele, grajdurile, aceasta pentru ca anul urmator sa fie mai bogat

n acelasi timp, se fac puternice zgomote nocturne pentru a alunga duhurilerele.

- Daca o fata arunca un buchet de flori de Snziene prin usa deschisa sau prinfereastra, atunci si va gasi n acest an ursitul. Alteori buchetul se pune subperna, caci se spune ca visele din aceasta noapte se mplinesc.

- Perioada solstitiului de vara este si prilej pentru organizarea trgurilor,blciurilor si iarmaroacelor, pentru ntlnirea tinerilor n vederea casatoriei

(Trgurile de Fete).- Una dintre plantele deosebit de folosite n medicina populara este verbina.Pentru ca sa aiba eficienta, verbina se culege doar n noptile de Snziene, denaltarea la Cer si de Sf. Petru si Pavel. Acestei plante i s-a acordat oimportanta si un respect deosebit, nca din antichitate: romanii si mpodobeacu ea templele. Se considera ca este sub influenta planetei Venus, de aceeaera folosita n ritualurile pentru dragoste. Daca se punea pe cmp, atunciaducea prosperitate si recolta bogata. Daca se punea n pantofi, ti lua

oboseala pe loc. Se spune ca nu e voie sa o scoti din pamnt cu un obiect dinfier, ci doar cu unul din argint. nsa nainte de a o scoate se toarna pe pamnceara si miere. Dupa ce este scoasa (n noaptea sarbatorilor amintite) trebuiesa fie pusa usor pe pamnt si sa fie vegheata pna la rasaritul zorilor. nmedicina populara se mai spune ca daca culegi aceasta planta nainte deasfintitul soarelui, tot anul urmator nu vei avea dureri de cap.

- La solstitiul de vara se atrna crengi de artar la usi si la ferestre, pentru caexista credinta ferma ca n acest fel vor fi ndepartate toate fortele malefice.

Frunzele de artar culese n aceasta zi si puse la uscat vindeca orice rana sinlatura durerea de cap.- Daca hainele, covoarele si asternuturile sunt expuse n 24 iunie la soare, elenu vor fi mncate de molii.

-Daca n aceasta zi vezi o furnica rosie, aceasta este de foarte bun augur. Iardaca gasesti o furnica n portmoneu, este un semn indubitabil ca vei avea unan foarte bogat.

- n unele zone se obisnuieste ca n aceasta zi sa se mannce turte dinaluat cu flori de soc, n felul acesta ntregul an care urmeaza vei fi

7/27/2019 Sanziene2

13/17

sanatos. Crengute de soc sunt atrnate la ferestre si la usi, pentru aapara n felul acesta casa de orice necazuri si boli si pentru a se asiguraastfel bunastarea n tot anul urmator. Din cele mai vechi timpuri, soculeste plantat lnga casele oamenilor deoarece se crede ca n elsalasluieste un duh sau o zna buna care-i apara pe oameni denenorociri. E considerat un sacrilegiu sa tai un soc, copacul despre caretaranii spun ca n fata lui trebuie sa-ti scoti palaria.

Feeria (tinutul zinelor)Miturile si legendele despre regatul ZINELOR sunt numeroase si variate,adesea contradictorii. Un lucru este nsa cert: nimic nu este sigur...Din cele mai vechi timpuri s-au facut numeroase speculatii n ceea ce privesteaceasta lume zinelor: unde se gaseste, ce sunt fiintele care o populeaza,etc... La un moment dat oamenii i-au atribuit chiar si o localizare geograficachiar daca aceasta avea tendinta sa se deplaseze. Galezii au situat-o lanceput n nord, apoi s-ar fi mutat n vest existnd sub forma unei suite de

insule misterioase. Numele de Avalon este probabil cel mai cunoscut legatfiind de legenda Regelui Artur. Lydgate, un poet din secolul al XV-lea spunedespre Artur ca fiind "Regele incoronat n Feerie" unde, ranit de moarte, afost dus si ngrijit de patru regine ale Znelor. Legenda spune ca acestaodihneste si astazi n Feerie, nconjurat de cavalerii sai, n inima unei coline,cuprins de un somn adnc, dar ca se va trezi ntr-o zi pentru a domni din nou.

De fapt tinuturile Feeriei sunt peste tot si niciunde, pot aparea oriunde n modsurprinzator n toata frumusetea lor si apoi sa dispara la fel de repede.

Granitele lor ne nconjoara si snt facute din umbre si ceata, himere si lumini,si se pot retrage oricnd ca valurile marii pentru a dezvalui aceasta lume ncaatt de putin cunoscuta noua.

Fiecare colina, fiecare cmpie, padure, rpa, pestera sau lac este o "insula" aFeeriei populata de fiinte sau spirite diferentiate dupa rolul si sarcina pe care au. Exista spirite ale colinelor, padurilor sau grotelor, exista spirite acvaticecare salasluiesc n mari lacuri sau ruri, exista chiar si spirite domestice,protectoare ale familiilor ce se gasesc n casele oamenilor. Aceste entitati sun

mpartite si ele n diferite "specii" si forme de organizare mergnd de la spiritesinguratice pna la familii si adevarate comunitati, toate de veghe asupranaturii si comorilor de tot felul pe care le pastreaza n pntecele ei Mama-Terra.Feerie este de asemenea o lume n care trebuie patruns cu cea maimare prudenta caci spiritele ce o populeaza si ndeplinesc sarcinile faraabatere si le displace curiozitatea gratuita a oamenilor si a turistilor bagareti.Decaderea de care sufera lumea noastra n acest moment si ofensele aduse doameni Terrei purtatoare de viata, degradeaza n acelasi timp si relatiile cu

populatia Feeriei ca entitati ale naturii. Ar fi nsa timpul sa distingem realitate

7/27/2019 Sanziene2

14/17

de legende si a primi nvataturile, att de pretioase, pe care ni le poate oferinatura nconjuratoare si entitatile ei.Zanele (elfii si silfii)Znele sunt spiritele subtile ale aerului, elementul cu cea mai nalta vibratiedin cele patru. Se spune ca traiesc n paduri sau pe vrfurile muntilor. Ele iauforme umane, dar numai pentru scurte perioade de timp. Sunt volatile sischimbatoare ca si elementul pe care l reprezinta.

Vntul este vehiculul lor special. Ele opereaza cu substantele gazoase sieterurile de pe Pamnt. Au aripi, semannd cu heruvimii. Datorita legaturii locu aerul, care este asociat aspectului mental, una din functiile lor este de a-iajuta pe oameni sa primeasca inspiratia divina n toate domeniile, dar nspecial n cel artistic.

Rudolf Steiner spune despre ele: Planta care creste astfel, nvaluita n visulondinelor, intra acum ntr-un nou domeniu, cel al spiritelor aerului si caldurii.

Vechea spiritualitate a numit aceste spirite ale aerului, silfe. Ele suntcunoscute si sub multe alte denumiri.Mediul propriu silfelor este aerul si caldura, dar aerul fiind impregnat din toatepartile de lumina, ele tind cu toate fortele lor spre aceasta, unindu-se cu eapna la un anumit punct. Ele sunt foarte sensibile la modificarile si miscarilede natura subtila, dar de mare anvergura, care se produc n snul atmosfereiZborul rndunelelor, pe care le vedem primavara sau toamna, brazdnd aerupropaga n aer o puternica vibratie. Acest curent de aer nascut astfel, nunumai de fiecare pasare, ci de ntreaga atmosfera ce le nconjoara, este

perceputa de catre silfe ca o sonoritate. Ceea ce aud ele, apare ca o muzica sferelor. Si din zborul pescarusilor ce se joaca n jurul unei nave carenainteaza pe mare emana pentru ele un sunet spiritual, o muzica spirituala.Silfele traiesc n acest sunet. Vibratia aerului este patria lor. Absorbindsonoritatea produsa de curentii de aer, ele se impregneaza de fortele luminii,de tot ceea ce transmite lumina astfel aerului. Silfele cufundate, mai mult saumai putin ntr-o stare de somnolenta, resimt o stare de multumire laapropierea pasarilor care zboara. Cnd sunt lipsite de aceasta prezenta, elepar ca pierd simtul de orientare, se simt pierdute.

Pentru ca si aprind eul de la lumina exterioara, silfele pot fi purtatoarele iubircosmice. Ele sunt mesagerele dorintelor si a dorului, si a gndurilor dedragoste din univers.

Daca am ntreba o pasare cine a nvatat-o sa cnte, ea ar raspunde ca silfelesunt inspiratoarele ei. Aceste spirite ale aerului trebuie sa aduca plantelor nudoar lumina, ci si iubirea. Astfel, lumina din planta este forta silfelor.Substantele urca n plante, sunt elaborate de ondine si transformate de silfe

cu ajutorul luminii, extragnd astfel planta arhetipala, ideala.

7/27/2019 Sanziene2

15/17

Asa cum spiritele focului au corespondent lumea insectelor, spiritelor aerului lse asociaza lumea pasarilor.Pasarile murind au ca misiune sa transporte n lumile superioare substanta lorspiritualizata, sustrasa pamntului. Pentru aceasta, pasarile au nevoie deajutorul silfelor. Acestea strabat n toate sensurile aceasta substanta astrala,zboara prin ea, planeaza, se daruiesc oarecum ei si culeg ultima suflare apasarilor care mor. nsufletite apoi de o nostalgie arzatoare, ele poarta

aceasta substanta spre cer, oferindu-se ngerilor.Clarvazatorul participa n astfel de momente la un spectacol grandios: n timce pasarea si da ultima suflare, aceasta substanta astrala launtric luminoasase nalta n aer. Silfele, ca niste strafulgerari albastrii, o absorb, iar albastrulse transforma atunci n verde, apoi n rosu. Ele se nalta, cu rapiditateafulgerului, catre sferele nalte. Acolo, sus, devin substanta subtila pe care orespira ngerii.ndemnul lor pentru fiintele umane este:

Traieste cu bucurie, crend respiratia existentei!Totodata, despre ele nsele spun:

Noi aspiram forta vitala a aerului,Ce ne umple cu iubirea lui a fi.

Pretutindeni n lume, batrnii povestesc despre ntlniri frecvente cu acestefiinte misterioase, asemanatoare oamenilor, dar mai micute. Ele aveau nvremurile de demult un rol activ n existenta de zi cu zi a oamenilor si se

punea mare pret pe pastrarea unor legaturi de prietenie cu acestea. nsocietatile tribale si n toate regiunile lumii n care civilizatia nu a patruns ncaexistenta znelor si a altor spirite ale naturii este unanim acceptata, existndchiar diferite metode traditionale de a le contacta. Pe masura ce legaturiledintre oameni si natura (si implicit, spiritele ei) au slabit, se pare ca rasamicutelor zne s-a retras n regiunile mai salbatice si putin locuite ale planete

Dr. Ingram, un faimos predicator care a murit la vrsta de 103 ani, n 1879,se spune ca le-a alungat pe ultimele zne din Insulele Shetland, fortndu-le s

se mute n Insulele Faroe. John Nicholson, autorul unei culegeri de povesti silegende din tinutul Shetland, detine aceasta informatie de la un locuitor alinsulei, care, la rndul sau, o aflase de la o batrna zna, prea slabita sauprea ncapatnata pentru a pleca mpreuna cu ceilalti ai ei.

O teorie destul de raspndita referitoare la spiridusi si zne a fost propusa deDavid MacRitchie, n 1890. El a presupus ca misteriosul popor Fin, cunoscut ntraditiile din nordul Scotiei (spiridusii), precum si celelalte spirite ale naturiisunt reminiscente ale popoarelor finice sau ale eschimosilor, ori ale altor rase

aborigene scunde, care nu s-au stins, ci s-au retras n tumuli stravechi si nlocuri subterane din zone ndepartate. Aceasta teorie ar fi plauzibila, n unele

7/27/2019 Sanziene2

16/17

cazuri, dar nu explica majoritatea aparitiilor znelor. O alta sugestie a fostdata de reverendul Sabine Baring-Gould, un folclorist din sec XIX. n copilarieel vedea zne alergnd si jucndu-se printre cai, atunci cnd statea la soare,pe capra trasurii tatalui sau. El i-a spus acestuia despre cele vazute, iar acestl-a luat n trasura, unde razele soarelui nu mai patrundeau, iar viziunea apalit. Aceasta l-a facut pe baietel sa creada ca aparitiile znelor erau cauzatede soare sau lumina. Totusi, nici aceasta ipoteza nu justifica pe de-a-ntregul

de ce oameni diferiti au vazut znele n aceleasi forme; explicatia lui a fost cade obicei, copiii vad znele sub formele pe care ei le cunosc din povesti si dinilustratiile acestora.

n sprijinul teoriei lui Baring-Gould vin numeroase cazuri de aparitii caredebuteaza cu viziunea unei lumini stranii. Un exemplu este povestea relatatalui W.Y.Evans-Wente, un bun cunoscator al traditiilor celtice si tibetane, decatre T.C.Kermode, un membru al parlamentului din Insula Man. Acesta seplimba nsotit de un tnar prin tinut, ntr-o noapte de toamna, cnd nsotitoru

sau privi nspre rulet si exclama: Uite znele! Le-ai mai vazut vreodata?Kermode s-a uitat si a vazut un cerc de lumina supranaturala, despre careacum stiu ca este lumina astrala sau Lumina Naturii, asa cum este numita eade catre mistici, si n care spiritele devin vizibile.n cercul de lumina el a vazut venind cte 2-3 o mare multime de fiintemicute mbracate n rosu. Ele se miscau nainte si napoi prin cercul de lumin. Cnd prietenul lui Kermode a strigat si si-a agitat bastonul, znele audisparut.Alte aparitii totusi nu pot fi explicate de aceasta teorie a lui Baring-Gould. Vom

relata n continuare o astfel de ntlnire.Znele produc transformarile cele mai extraordinare si satisfac sau risipescntr-o clipa dorintele cele mai arzatoare. Sunt de multe ori considerate a fimesagere ntre lumi (lumea fizica si astrala). Ele sunt nzestrate cu darulmagiei. Materializari de obiecte, telekinezie, calatorii instantanee n plan fizicsau n tarmurile subtile prin intermediul faliilor temporale, sunt doar ctevadin initierile pe care cel pregatit le poate primi prin intermediul znelor.Asociati aerului, elfii sunt de origine nordica si sunt corespondentii znelor. Se

spune ca obisnuiesc sa danseze pe pajisti, n poiene, n paduri, n timpulnoptii, parnd a-i chema pe oameni a li se alatura. Sunt descrisi ca fiind micica dimensiuni, ncntatori, capriciosi, vaporosi. Strnesc vise de iubire sipasiuni pline de candoare. Au o mare forta de fascinatie si puterea de adeschide porti zavorte, de a trece dintr-un univers n altul. Este necesaramanifestarea unui bun control de sine si a spiritului de discernamnt pentru amentine o legatura armonioasa cu aceste entitati ale elementului aer.O alta relatare legata de zne se refera la anul 1998. Atunci, cu ocazia uneiexpozitii a muzeului Maux din Douglas (Ins. Man), au fost nregistrati ctiva

dintre ultimii vorbitori ai dialectului celtic Maux. Un batrn fierar, care nu-siparasise niciodata satul, se plngea ca de cnd acest dialect celtic nu mai era

7/27/2019 Sanziene2

17/17

folosit, oamenii ncetasera sa mai vada zne asa cum le vedeau n trecut. Elnsusi recunostea ca nu le mai vazuse de peste 30 de ani.Maurice Magre spune n cartea sa Cheia lucrurilor ascunse: Legendelevorbesc ntotdeauna despre dansurile znelor padurii sau ale piticilorPamntului; toti acei carora li s-a ngaduit sa vada Spiritele Naturii spun ca auo fire vesela. Natura si desavrseste opera n bucurie, sentiment carepredomina pe masura ce constiinta se dezvolta n dimensiunile superioare.

Germinarile si nfloririle sunt opere de bucurie. Patrunderea radacinii, urcareasevelor, cresterea frunzelor sunt simtite afectiv de sufletul copacului, ca odilatare euforica si aceasta fericire are virtuti comunicative. Ea se poatetransmite omului; daca el poate gasi un punct de contact ntre fericireavegetala si propria lui inima.El adauga: n vremea cnd padurile erau linistite si cnd vegetatia sedezvolta liber, chintesenta vie a copacilor se materializa si putea devenivizibila pentru anumiti oameni ajunsi la clarvederea lumii mai subtile care nenconjoara. Toti oamenii primitivi vorbesc despre aceste creaturi timide,

binevoitoare, care sunt spiritele Naturii. Nimfele, driadele sau znele suntastfel de fiinte, dar ne-am obisnuit sa le consideram pur mitologice.Un exemplu ilustrativ de mod de comunicare cu Spiritele Naturii, dar si cuentitatile angelice este dat de Peter Caddy, familia sa si prietena acestora,Dorothy MacLean. Acestia a fondat comunitatea de la Findhorn, iar mesajeletransmise lor de catre spiritele naturii au fost publicate n trei volume:Gradinile de la Findhorn, Magia de la Findhorn si Spiritul Findhorn, la edituraHarper &Row.

Findhorn ramne o dovada vie a faptului ca entitatile angelice si spiriteleNaturii exista si ca ele pot coopera cu oamenii care le invoca pentru a danastere unor adevarate miracole palpabile, chiar n lumea fizica.