SANGELE

FUNCTIILE SANGELUI

SNGELE

Este mediul principal de transport al nutrientilor si al oxigenului necesar celulelormetaboliactive ale corpului omenesc. Volumul este de 4-5 litri la femei, 5-6 litri la brbati si ocup cam 8% din greutatea corpului. Sngele este un tesutconjunctiv lichid. Contine celule si fragmente decelule aflate ntr-un matrix intercelular numit plasm sangvin.PLASMAreprezint portiunea lichid a sngelui si contine aproximativ 90% ap si 10% elemente organice si anorganice dizolvate n ap : Proteine (fibrinogenul cu roln coagulare, albumina, globulinele siimunoglobulinele), glucide (glucoza), lipide (trigliceride si colesterol), electrolii (calciu, sodiu,potasiu, magneziu, etc.).Elementele figurate sunt reprezentate de eritrocite, leucocite si trombocite

CUPRINS

FIZIOLOGIA SNGELUI
1. VOLEMIA.
2. FUNCTIILE SNGELUI.
3. PROPRIETTILE SNGELUI.
4. HEMATIILE: particularitti morfofunctionale; hematopoieza si hemoliza fiziologic; grupele sanguine; transfuzia.
5. LEUCOCITELE: particularitti morfofunctionale ale granulocitelor, complexului monocitomacrofagic si ale limfocitelor.
6. TROMBOCITELE: particularitti morfofunctionale; hemostaza fiziologic; coagularea sngelui.
7. PLASMA SANGUIN.

1.VOLEMIA

sngele reprezint un tesut lichid circulant, format din elemente figurate suspendate n plasm.

volumul sanguin total (volemia), de 5-5,6 litri, reprezint cca 6,9 7,4% din greutatea corporal, ceea ce corespunde la un adult de 55 70 kg.

din volemia de 5 litri, 3,5 litri (55%) este reprezentat de plasm (volum plasmatic) si 1,5 2 litri (45% hematocrit) volum globular.

valorile normale ale hematocritului (Ht) la adult variaz n funcie de sex (46,5% la brbati si 42% la femei).

Ht mai variaz si n functie de vrst si de altitudine. n stri patologice cum ar fi anemia, Ht scade, iar n boli respiratorii cronice, Ht creste (poliglobulie).

n repaus 40 45% din volumul total de snge stagneaz n viscere si plexuri subpapilare, unde circul extrem de lent, formnd volumul sanguin de rezerv.

1.VOLEMIA

Volemia variaz n functie de:

starea fiziologic a organismului (efort fizic, altitudine, temperatura ambiant, emotii puternice)

sex (la brbati este cu 10% mai mare fat de femei).

variatiile volemiei n conditii fiziologice au loc nu numai pe seama cresterii volumului total, ci si pe seama redistribuirii sngelui ntre diversele sectoare ale organismului.

n conditii patologice se ntlnesc:

hipervolemii, prin cresterea volumului globular (policitemia esential); prin cresterea volumului plasmatic (ciroz hepatic); prin interesarea ambelor volume (leucemia);

hipovolemii, prin scderea volumului plasmatic (vrsturi, diaree sever, arsuri); prin scderea numrului de hematii (anemii); prin interesarea ambelor volume (hemoragie).

2. FUNCTIILE SNGELUI

transportor,

nutritiv,

respiratorie,

excretoare,

de aprare,

homeostazic (mentine homeostazia),

izotermic.

2. FUNCTIILE SNGELUI

Sangele transporta oxigenul de la plamani la tesuturi si dioxid decarbonde la tesuturi la plmni.
* Furnizarea de diverse substante nutritive la tesuturi , transport deseuri de materiale pentru excretie.
*Transportde hormoni, vitamine, droguri si substante chimice.

* Sngele ajut la mentinerea echilibrului acido-bazic dinorganism.
* Sngele ajut la reglarea temperaturii corpului.
* Sistemul imunitar de snge protejeaz organismul mpotriva infectiei.
* Componente de ajutor de snge n coagularea sngelui n timpul de urgent.

2. FUNCTIILE SNGELUI

FUNCTIA CIRCULATORIE

prin volumul si propriettile sale fizico-chimice, sngele contribuie la mentinerea si reglarea presiunii sanguine.

FUNCTIA RESPIRATORIE

sngele realizeaz transportul de gaze de la plmni la tesuturi, asigurnd aportul de oxigen necesar desfsurrii normale a proceselor energetice tisulare

la nivel tisular, cedarea oxigenului este nsotit de preluarea bioxidului de carbon rezultat din respiratie si transportarea sa ctre zona de eliminare alveolocapilar.

FUNCTIA EXCRETORIE

se realizeaz prin faptul c sngele este principalul transportor al catabolitilor de la nivel tisular la nivel de organe excretoare.

FUNCTIA NUTRITIV

sngele reprezint principalul mijloc de legtur ntre tesuturile si organele de absorbtie a principiilor alimentare.

2. FUNCTIILE SNGELUI

FUNCTTA DE MENTINERE A ECHILIBRULUI HIDROELECTROLITIC.

una din conditiile fundamentale ale homeostaziei organismului

mentinerea echilibrului hidroelectrolitic ntre cele trei compartimente ale mediului intern

se realizeaz cu interventia sngelui.

FUNCTIA DE TERMOREGLARE

mentinerea temperaturii constante a organismului (homeotermia) reprezint un element de baz al homeostaziei generale, conditionnd viteza si randamentul reactiilor metabolice.

FUNCTIA DE APRARE

sngele reprezint o important barier n calea agresiunii antigenice

aceast functie se realizeaz prin intermediul unor proteine specifice (anticorpi), precum si prin intermediul elementelor figurate specializate (leucocitele).

2. FUNCTIILE SNGELUI

FUNCTIA DE REGLARE A PRINCIPALELOR FUNCTII A ORGANISMULUI

sngele intervine, prin propriettile sale fizico-chimice si prin substantele active continute, n reglarea functiilor circulatorii, digestive, excretorii, etc.

ASIGURAREA UNITTII ORGANISMULUI

realiznd o cale de legtur direct ntre cele mai diferite sisteme si tesuturi, sngele reprezint, un mijloc de asigurare a simultaneittii de actiune a organelor si sistemelor, simultaneitate ce conditioneaz adaptarea la factorii mediului ambiant.

3. PROPRIETTILE SNGELUI

CULOAREA

sngele are culoarea rosie

aceasta se datoreaz hemoglobinei din hematii

sngele recoltat din artere (snge arterial) este de culoare rosu-deschis (datorit oxihemoglobinei), iar sngele recoltat din vene (snge venos) are culoare rosu-nchis (datorit hemoglobinei reduse si a carbohemoglobinei)

cnd cantitatea de hemoglobin din snge scade, culoarea devine rosu-palid.

DENSITATEA

sngele este mai greu dect apa

densitatea sngelui are valoarea 1055 g/l

plasma sanguin are o densitate de 1025 g/l

aceast proprietate a sngelui depinde de componentele sale si n special de hematii si proteine.

VSCOZITATEA

valoarea relativ a vscozittii sngelui este de 4,5 fat de vscozitatea apei, considerat egal cu 1.

vscozitatea determin curgerea laminar (n straturi) a sngelui prin vase.

cresterea vscozittii este un factor de ngreunare a circulatiei.

3. PROPRIETTILE SNGELUI

REACTIA SNGELUI

reactia sngelui este slab alcalin.

se exprim n unitti pH.

pH-ul sanguin are valoarea cuprins ntre 7,38 7,42, fiind mentinut prin mecanisme fizicochimice (sistemele tampon) si biologice (plmn, rinichi, hematie etc.).

TEMPERATURA

la om si la animalele cu snge cald (homeoterme), temperatura sngelui variaz ntre 35C (n sngele din vasele pielii) si 39C (n sngele din organele abdominale)

deplasarea continu a sngelui prin organism contribuie la uniformizarea temperaturii corpului si ajut la transportul cldurii din viscere spre tegumente, unde are loc eliminarea acesteia prin iradiere

sngele, astfel rcit, se rentoarce la organele profunde, unde se ncarc cu cldur.

4. HEMATIILE

4. 1. Particularitti morfofunctionale ale hematiilor

hematiile (eritrocitele sau globulele rosii) circulante sunt celule anucleate, cu rol n transportul gazelor respiratorii.

culoarea hematiilor este rosie-portocalie datorit oxihemoglobinei din sngele arterial si rosu-nchis datorit carbohemoglobinei si hemoglobinei reduse din sngele venos.

numrul de hematii la brbat este de 4600000 5900000/mm3, iar la femeie este de 4200000 5400000/mm3.

4. HEMATIILE

hematia contine ap (60%), hemoglobin (34%) din reziduul uscat, lipide (0,7%), proteine (10%), glucide (0,5%) si sruri minerale din reziduul uscat al hematiiei.

hemoglobina (Hb) este principalul compus al hematiei care, prin rolul su de pigment respirator asigur functia de transport a gazelor respiratorii.

hemoglobina este o cromoprotein.

molecula de hemoglobin este format din 4 subunitti.

fiecare unitate este format dintr-o grupare protetic denumit hem, fixat pe cte o grupare polipeptidic, apartinnd proteinei purttoare, denumit globin.

hem-ul este format dintr-un atom de fier (Fe2+) fixat n centrul unui nucleu tetrapirolic.

globina are dou lanturi alfa, cu cte 141 de aminoacizi si dou lanturi beta, cu cte 164 de aminoacizi.

5. LEUCOCITELE

leucocitele (globulele albe) sunt celule celulare circulante implicate n aprarea organismului si se gsesc n snge si limf.

numrul leucocitelor este de 3000 11000/mm3.

cresterea numrului de leucocite (leucocitoza) fiziologic apare n efort fizic, frig, emotii, sarcin, iar cea patologic apare n stri infectioase, leucemii, hemoragii, diabet etc.

scderea numrului de leucocite (leucopenie) fiziologic apare la persoanele vrstnice, iar cea patologic apare n boli infectioase aplazii medulare, stres emotional.

clasificarea morfofunctional a tipurilor de leucocite poart numele de formul leucocitar.

dup aspectul nucleului, leucocitele se clasific n:

mononucleare (agranulocite) 32,5% din totalul leucocitelor, din care

25,5% limfocite si

7% monocite;

polinucleare (granulocite) 67,5% din totalul leucocitelor, din care

65% neutrofile,

2% eozinofile,

0,5% bazofile.

6. TROMBOCITELE

6.1 Particularitti morfofunctionale ale trombocitelor

trombocitele (plachetele sanguine) sunt celule anucleate care aflate n circulatie au rol n hemostaz.

trombocitele se formeaz n mduva hematogen din aceeasi celul stem multipotential.

numrul de trombocite este de 170000 360000/mm3 la brbati si 180000 400000/mm3 la femei.

reglarea trombopoiezei se face n prezenta trombopoietinei activatoare care este similar cu eritropoietina

trombocitele contin 1,9% glucide, 12% proteine si 3% lipide.

6. TROMBOCITELE

6. 2. Coagularea sngelui

principalul fenomen din timpul plasmatic al hemostazei l reprezint coagularea sngelui.

coagularea este un proces enzimatic complex prin care fibrinogenul solubil din plasm se transform ntr-o retea de fibrin insolubil n ochiurile creia se fixeaz elementele figurate ale sngelui.

procesul de coagulare este posibil datorit echilibrului ce se stabileste ntre actiunea factorilor activatori (procoagulanti) si inhibitori (anticoagulanti).

Coagularea sngelui se desfsoar n trei faze:

faza I formarea tromboplastinei are loc pe dou ci (extrinsec si intrinsec) si dureaz cel mai mult, 4 8 min;

faza a II-a formarea trombinei dureaz 10 sec. Tromboplastina transform protrombina n trombin;

faza a III-a formarea fibrinei dureaz 1 2 sec. Trombina desface, din fibrinogen, niste monomeri de fibrin, care polimerizeaz spontan, alctuind reteaua de fibrin.

n ochiurile retelei de fibrin se fixeaz elementele figurate si sngerarea se opreste.

7. PLASMA SANGUIN

dup ndeprtarea elementelor figurate ale sngelui, rmne un lichid vscos, glbui, numit plasm.

plasma reprezint 55% din volumul sngelui.

propriettile plasmei sunt similare cu ale sngelui, difer doar valorile si culoarea (plasma este incolor).

plasma este un lichid glbui cu o constitutie extrem de complex, continnd un mare numr de ioni, substante organice si anorganice, n tranzit de la sau spre tesuturi.

volumul plasmatic reprezint cca 4 5% din greutatea corporal (41 ml/kg corp).

un adult de 70 kg va avea o cantitate de plasm de cca 3.000 3.500 ml.

plasma contine 90% ap si 10% reziduu uscat, constituit din numeroase substante organice si anorganice.

7. PLASMA SANGUIN

Substantele organice: reprezint 9% din reziduul uscat si sunt constituite din:

Proteinele plasmatice (8%) reprezint constituientul principal al substantelor organice plasmatice si sunt alctuite dintr-un amestec foarte complex care include att proteine simple, ct si proteine complexe de tipul glicoproteinelor si al lipoproteinelor.

suntproteineprezente n plasm.

cele mai multe dintre proteinele plasmatice sunt sintetizate n ficat.

proteine plasmatice importante: albumin, globulina, fibrinogen si
protrombin

Albumina: greutate molecular de 66000 si este produs n ficat.

jumtate de viat de albumina este de 19 de zile.

Albumina mentine presiunea atmosferic

Albuminele prezente n snge ajut n principal n transportul de bilirubina, hormoni si de droguri.

Globulina: ajut la transportul deproteinesi imunoglobuline.

globulina const, n principal: alpha globulina, beta globulina, gama globulina.

7. PLASMA SANGUIN

Fibrinogen: fibrinogenul din snge ajut n coagulare a sngelui.

Fibrinogen este principalulfactorresponsabil pentru coagularea sngelui.

proteinetotale n plasm de snge sunt:

Albumin 6-8gms/dl

Globulina 4.5-5.5 gm / dl

Fibrinogen 0.2-0.4gms/dl

Protrombin 0.1gm/dl

albumina globulina raportul este 1:7:1

Protrombin: este inactiv precursor al trombinei.

concentratia protrombin n plasm este de 15 mg / dl.

Protrombin este format n ficat cu ajutorul vitamina k.

7. PLASMA SANGUIN

Substantele organice neproteice sunt: ureea (0,20 0,30 mg%), acidul uric (5 mg%), creatina si creatinina (0,8 2 mg%), amoniacul (40 70 g%), aminoacizii si polipeptidele.

unele dintre aceste substante sunt produsi finali ai catabolismului proteic (ureea, creatinina) sau nucleoproteic (acidul uric).

altele sunt substante de metabolism intermediar, n tranzit sanguin (aminoacizii, polipeptidele etc.).

Alte substante organice plasmatice sunt reprezentate de: corpii cetonici (1,5 6 mg% ml), pigmentii biliari (bilirubina indirect sau prehepatic reprezentnd 4/5 din totalul bilirubinemiei), urobilinogenii (0 0,5 mg%).

Substantele organice neazotate sunt reprezentate de diversi produsi metabolici: glucoz (100 mg%), acid lactic (10 20 mg%), acid piruvic (1 mg%), acid oxalic, acid fumaric, lipidele plasmatice (n medie 700 mg% ml) alctuite din: fosfolipide (35%) gliceride, mai ales trigliceride (10 25%), colesterol liber (7,5%) si esterificat (30,1%) si acizii grasi (2,5%) .

7. PLASMA SANGUIN

Substantele anorganice.

reprezint 1% din reziduul uscat al plasmei si sunt constituite din: cloruri, sulfati, fosfati de Na, K, Ca, Mg, Fe, Cu etc.

unele dintre ele se gsesc n concentratii mari (sodiu), altele n cantitti extrem de reduse, ceea ce a fcut s fie denumite oligoelemente (iodul, florul, zincul, cobaltul etc.).

cele mai multe substante anorganice plasmatice se gsesc sub form disociat n particule cu ncrctur electric pozitiv (cationi) sau negativ (anioni), concentratia plasmatic a electrolitilor fiind 310 mEq/l (suma anionilor fiind egal cu cea a cationilor).

Functiile proteinelor plasmatice

PROTEINELE PLASMATICE

mentin presiunea coloidal-osmotica

sunt responsabile de ntretinerea vscozittii sngelui

actioneaz ca tampon pentru reglementarea PH-ului

actioneaz ca rezerv deproteine.

gama globulinele oferi imunitate corpului

sunt responsabile de coagularea sangelui

ajuta la transportul de hormoni, medicamente si metaboliti n organism.

Eritrocitele (celule rosii) - RBC din snge sunt prezente din abundenta n snge. Aceste celule nu au nucleu, mitocondrii sau ribozomi. Pigmentul prezent n snge este dat de colorare hemoglobinei sub form de jeleu.

Formula leucocitar

Populaia leucocitar, format din celule (globule) albe nucleate, face parte din rndul elementelor figurate ale sngelui.

Leucocitele sunt celule mobile, cu activitate metabolic intens, implicate n aprarea organismului; ele circul i pe cale limfatic, putnd stbate prin diapedez endoteliile vasculare.

Formula leucocitar reprezint exprimarea procentual a categoriilor de leucocite din snge sau alte lichide ale mediului intern i stabilirea raportului dintre acestea.

Caracteristicile generale ale leucocitelor

In funcie de aspectul nucleului i prezena granulaiilor n citoplasm, se deosebesc dou categorii de leucocite:

Granulocite = polimorfonucleare (PMN)

Se caracterizeaz prin prezena granulaiilor citoplasmatice i a unui singur nucleu multilobat

Agranulocite = mononucleare

Se caracterizeaz prin absena granulaiilor i a unui singur nucleu mare nesegmentat.

neutrofil

monocit

eozinofil

limfocit

bazofil

Granulocitele neutrofile

Dimensiuni : 10 - 15 m

Nucleul: polimorf puternic segmentat

Granulocitele eozinofile

Dimensiuni: 14 20 m

Nucleul: grad redus de segmentare

Caracteristica principal: granulaii citoplasmatice numeroase i mari, care se coloreaz acidofil rou aprins

Granulocitele bazofile

Dimensiuni: 10 16 m

Nucleul: bi- sau trilobat

Caracteristica principal: granulaii citoplasmatice rare i mari, care se coloreaz bazofil albastru

Agranulocitele limfocite

Dimensiuni:

- mici 5 - 10 m 85-90% dintre limfocitele circulante

mari 15 - 25 m 10-15 % dintre limfocitele circulante

Nucleul:

- mare ocup aproape n ntregime celula

cromatin dens uniform colorat

Citoplasma: halou subire de culoare azurie, n jurul nucleului

Agranulocitele monocite

Dimensiuni: 15-30 m

Nucleul: reniform; rotund sau oval la formele tinere

Citoplasma: abundent