sange 3 am powerpoint presentation

78
FIZIOLOGIA LEUCOCITELOR

Upload: maduu-mdd

Post on 26-Sep-2015

262 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

fiz

TRANSCRIPT

FIZIOLOGIA LEUCOCITELOR

FIZIOLOGIA LEUCOCITELOR

= elemente figurate sanguine nucleate = 4000-9000/mm3

VARIAII ALE NUMRULUI DE LEUCOCITE Leucocitoz (>10 000/mm3) - fiziologic: la sugari, gravide patologic: boli infecioase i inflamatoriileucemie, tumori

Leucopenie (< 4000/mm3) - fiziologic: la vrstnici, n stri postinfecioase patologic: b. infecioase (ex. febr tifoid, parotidit epid.) afectarea mduvei hematogene (radiaii, medicamente, substane toxice)

LEUCOCITELE CLASIFICARE

granulocite: neutrofile, eozinofile, bazofileagranulocite : monocite limfocite

Formula leucocitar Adult Copil - 1 anSegmentate neutrofile 52 - 74% 25 40% eozinofile 0 - 4% 1 4% bazofile 0 1% 0 - 1%Limfocite 25 35% 50 70%Monocite 4 9% 4 - 9%

LEUCOCITELEFROTIUL SANGUIN

FIZIOLOGIA SERIEI GRANULOCITARESeria granulocitar:precursori + celule adulte granulocitare N, Eo i B

existente n: MHsnge esuturi.

HEMATOPOEZA

GRANULOPOIEZA

micorarea diametrului celularmodificare forma, structura nucleu apariia de granulaii specifice

IL-4Implica:1.Factorul de stimulare a coloniilor granulo-monocitare (GM-CSF)= pp. produs de limfocite T, macrofage, celule endoteliale, fibroblati- stimuleaz creterea + diferenierea progenitorilor N, Eo i Mo

2.Factorul de stimulare a coloniilor de granulocite (G-CSF)= polipeptid produs de macrofage, celule endoteliale, fibroblati- stimuleaz formarea de colonii de granulocite (N) Reglarea granulocitopoiezeiReglarea granulocitopoiezei3.Interleukine:

4. Hormoni: STH, TSH, h. tiroidieni, androgeni ef. stimulatorACTH, glucocorticosteroizii ef.inhibitor (Eo)ILSurseEfecteIL-3Lf Tstimuleaz producia de N i EoIL-4Lf Tstimuleaz producia de BIL-5Lf Tstimuleaz producia de EoIL-6

Mo, NLf TStimuleaz granulopoiezaGRANULOCITELE NEUTROFILE = 52-74% in formula leucocitara

=10-15 m nucleu polilobatcitoplasm roz pal granulaii N.

Neutrofile granule citoplasmaticeTipul granulelorProteine continuteGranule specifice (granule secundare)- lactoferrina - cathelicidinaGranule azurofilice (granule primare)- mieloperoxidaze, - bactericidal/permeability increasing protein (BPI), - defensine si - serine proteaze - neutrophil elastaza, - cathepsina GGranule tertiarecathepsina si gelatinaza1. Etapa medular= 12-14 zile

2. Etapa sanguin = cteva oreNeutrofile circulante = 1/2Neutrofile marginale = celulele care ader la endoteliul venular

3. Etapa tisular = 4-5 zile- ncepe dup traversarea peretelui vascular prin diapedez migreaz n zone de maxim expunere a organismului cu mediul extern - mucoase :tract respirator tract digestiv tract urinar piele

Cinetica granulocitelor neutrofile 3 etape:

Cinetica granulocitelor

Dupa ce parasesc maduva hematogena PMN-urile trec in circulatie unde raman in medie 7 ore dupa care le intalnim in tesuturi

In sange PMN-urile sunt distribuite aproximativ egal intre un compartiment circulant si unul marginat Numararea leucocitelor evidentiaza compartimentul circulant. Celulele marginate pot intra in circulatie cand creste debitul circulator (efort, emotii, administrare de epinefrina.

Intrarea PMN in tesuturi se face independent de prezenta sau absenta inflamatiei.

Neutrofilele activate participa la procesul inflamator ca fagocite si celule secretorii ale caror produsi de secretie pot contribui la mecanisme secundare ale distructiilor tisulare.

Functiile si proprietatile neutrofilelorMarginatieDiapedezaChemotaxieMobilitate

Blood CapillaryProprietile granulocitelorMarginaia si rostogolirea = dispunerea de-a lungul pereilor vaselor mici (venule postcapilare) i deplasarea lor prin rostogolire.Aderena = capacitatea de fixare la nivelul endoteliului vascular; se realizeaz prin intermediul unor molecule de adeziune exprimate att de leucocite, ct i de celulele endoteliale (integrine, selectine). Mobilitatea = funcia de locomoie; se realizeaz prin emitere de pseudopode i micri ameboidale

Functiile si proprietatile neutrofilelor

Leukocyte locomotion = funcia principal, intervine n aprarea organismului contra infeciilor (= prima linie de aprare)= inglobarea i distrugerea de particule din mediul extracelularEtape:)1. Marginaia i aderarea granulocitelor de celulele endoteliale de la nivelul venulelor postcapilare 2) Diapedeza = traversarea printre celulele endoteliale spre esut3) Chemotaxia = micarea direcionat ctre focarul inflamator (prin emiterea de pseudopode pe direcia de naintare) indus de ageni chemotactici sau chemoatractani:bacterii i produse bacterienecomplexe antigen-anticorpprodui de degradare tisular (ai colagenului i fibrinei)enzime ale coagulrii i fibrinolizeimediatori ai inflamaiei: leucotriene, PAF(platelet activating factor) 4) Fagocitoza propriu-zis :

Funciile granulocitelor neutrofile1. FagocitozaFunciile granulocitelor neutrofile1.Fagocitoza4) Fagocitoza propriu-zis :

Opsonizarea = fixarea agentului bacterian de opsonine (IgG sau fraciunea C5) din ser; favorizeaz ingestia bacteriei.

Ingestia particulelor - N emite pseudopode care nconjoar particula vezicul citoplasmatic digestiv (fagozom) lizozomii care conin substane bactericide fuzioneaz cu fagozomul fagolizozom

Digestia si bactericidia DIGESTIA n fagolizozom: distrugerea ag. bacterieni fagocitai sub aciunea enzimelor lizozomale

BACTERICIDIA= distrugerea agentului ingerat, prin:mecanisme O2-dependente: prin RLO puternic bactericizimecanisme O2-independente: sisteme bactericide neoxidante (proteaze, lizozim, lactoferin)

Functiile neutrofilelorBactericidia prin mecanisme O2 dependente

1. NADPH + O2 ====> O2- + NADP + H+ ---NADPH oxidaza2. O2- + O2- + 2H+ ====> O2 + H2O2 --superoxid dismutaza3. H2O2 + Cl/Br/I- ====> HOCl/Br/I + OH- -- myeloperoxidaza4. HOCl + O2- ===> Cl- + O2 + OH-5. H2O2 + Fe+2 ===> Fe+3 + OH- + OH Reactia FentonH2O2 + Hb-Fe+2 ===> Hb-Fe+3 + OH- + OH mediata de HemoglobinaH2O2 + O2- ===> O2 + OH- + OH- Reactia Haber Weiss 6. HOCl + H2O2 ===> HCl + H2O + 1 O2 oxigen singlet 7. NO + O2- ===> ONOO- nitric oxide, peroxinitrit, Functiile neutrofilelor1. fagocitozaInfluentata de :Suprafata particulei (rugoasa- in favoarea procesului)Sarcina electrica ( pozitiva- in favoarea procesului, suprafata leucocitelor fiind negativa)Actiunea opsoninelor, sistemului complement, componentelor sistemului kininic si fibrinolitic toate cu rol chemotactic pozitivin favoarea procesului: [H+] (aciditatea -) Temperatura (TC- Ca++ (Ca++ Hormoni (T3, T4, estrogeni Produsi de Inflamatie

transcobalamin-I (1-globulin care transport vitamina B12)interleukine (ex. IL-1, cu rol n inducerea febrei)mediatori lipidici: PAF, acid arachidonic , thromboxan leukotriene(LTB4), acid hidroxieicosatetranoic (HETE)Reprezinta: - agenti chemotactici, - activatori celulari - modulatori ai raspunsuluiInfluenteaza:- reglarea proceselor trombotice - vasoconstrictia si vasodilatia, - febra, - durerea

Funciile granulocitelor neutrofile2. Funcia de secreieVariaii ale numrului de granulocite neutrofileNeutrofilie fiziologic: nou-nascut, gravidepatologic: infecii i inflamaii acute, leucemie granulocitar cronic, intoxicaii cu substane toxice sau medicamente, unele tumori

Neutropenie - infecii bacteriene i virale (inclusiv septicemii) - afectarea mduvei hematogene prin radiaii, substane chimice toxice sau medicamente

GRANULOCITELE EOZINOFILE

= 10-15 m, nucleu bilobat, granulaii Eo n toat citoplasma 0-4% in formula leucocitara

Eosinofilele

Continutul proteic al granulelor din citoplasma eozinofilelor include urmatoarele elemente:Proteina bazica majora (MBP) - induce degranularea mastocitelor si bazofilelor - este implicata in remodelarea nervilor perifericiProteina cationica eozinofilica (ECP) - realizeaza pori toxici In membrana celulelor tinta prin care vor patrunde alte molecule citotoxice in interiorul celulei -poate inhiba proliferarea celulelor T - are rol supresor asupra productiei de anticorpi de catre limfocitele B s -induce degranularea mastocitelor -stimuleaza secretia de mucus si glicozaminoglicani a fibroblastilorperoxidaza eozinofilica(EPO) - formeaza specii reactive ale oxigenului si azotului promovand stresul oxidativ Eosinophil-derived neurotoxina1) Etapa medular = 11- 12 zile

2) Etapa sanguin = cteva ore

3) Etapa tisular = cteva sptmni- ncepe dup ce eozinofilele prsesc circulaia printr-un proces de diapedezsediile preferate = organele care au o suprafa de contact cu mediul extern:piele, plmni, tract gastro-intestinal.

Cinetica granulocitelor eozinofile3 etape:Cinetica granulocitelor eozinofile

Se dezvolta si se matureaza in maduva hematogena din precursori mieloizi ca raspuns la actiunea unor citochine (IL3, IL5, GM-CSF)Inainte de a parasi maduva osoasa produc si inmagazineaza in granulele secundare numeroase prtoteine PTrec in circulatie unde raman 4-12 ore si apoi migreaza in tesuturi la locul unor procese inflamatorii sau in arii parazitate ca raspuns la actiunea unor citochine (eotaxin-1, eotaxin-2) si leucotriene (LTB4)Activarea eozinofilelor o realizeaza citochine eliberate din seturi specifice de limfocite T helper: IL3, IL5, GM-CSF

Fuctiile eozinofilelor1. Producere de:- specii reactive ale oxigenului- mediatori lipidici (eicosanoizi din leucotriene si prostaglandine, - enzime(elastaza), - factori de crestere (TGF beta, VEGF, PDGF),- citokine (IL1, IL2, IL4, IL5, IL6, IL8, IL13, TNF alpha)2. Activitate antivirala prin ARN-azele din granulele lor3. Indepartarea fibrinei din zona inflamata prin producerea de profibrinolizina Fagocitoza; Actiune antiparazitara5. Mediatori ai raspunsurilor alergice cu implicare in patogenia asmului bronsic alaturi de bazofile si mastocite6. Implicate in rejectia alografelor, neoplazie, prezentarea antigenului catre limfocitele T.Fagocitoza - particulariti:factorii care determin chimiotaxia eozinofilului sunt: - complexele imune antigen-anticorp ( rol mai mare n reaciile imune)- fibrina, enzime proteolitice, histamina

activitate bactericid mai redus dect N

eozinofilele pot fagocita i bacterii sau fungi, dar sunt mai puin atrase de acestea dect N

particip la distrugerea paraziilor (chiar dac nu i poate fagocita, eozinofilul se ataeaz de acetia i elibereaz la exterior granulaiile care conin o substan cu puternic aciune citotoxic (proteina bazic major).Funciile granulocitelor eozinofileEozinofilie

- n boli alergice (urticarie, astm bronic alergic, rinite alergice) - n boli parazitare - n afeciuni dermatologice (eczeme, psoriazis) n leucemia cu eozinofile

Variaii ale numrului de granulocite eozinofile

GRANULOCITELE BAZOFILE

= 10-15mnucleu reniformgranulaii mari metacromatice, care acoper citoplasma i nucleul.0-1% in formula leucocitaraBasofilele Cinetica granulocitelor bazofile- Ciclul de via al B - asemntor celui al N, EoSe dezvolta si se matureaza in maduva hematogena din precursori mielocitari ca raspuns la actiunea unor citochine (IL3, IL5, GM-CSF; IL-3 participa la diferentierea celor mai multe dintre leucocite dar are un rol particular in formarea bazofilelor )Reprezinta aproximativ 0.01% 0.1% dintre leucocitele circulante- Etapa tisular implica patrunderea lor in piele, ci aeriene, tract gastro-intestinal, membrane bazale epiteliale i endoteliale.

BasofileleIn urma activarii elibereaza continutul granulelor:

histamina, proteoglicani (e.g. heparina, condroitina), Histamina si proteoglicanii sunt depozitate in granule in timp ce alti compusi vor fi generati in urma activarii. enzime proteolitice (e.g. elastaza) lisofosfoflipaza. secreta mediatori lipidici , leukotriene si citokine, fiecare contribuind in procesul inflamator. sunt o importanta sursa de citochine , ( IL4 care este considerata a avea un rol critic in evolutia alergiilor si in producerea de Ig E)BasofileleFunctii:-prin continutul in heparina se opun coagularii-prin continutul in histamina promoveaza aprovizionarea cu sange a tesuturilor-contribuie la severitatea reactiilor alergice; datorita prezentei unui receptor pe suprafata celulara ce leaga strans IgE se confera un raspuns selectiv al acestor celule fata de substante straine-participa in reactiile inflamatorii-par sa participe la controlul activitatii limfocitelor T mediind magnitudinea raspunsului imun secundar -au putere redusa de fagocitare Variaii ale numrului de granulocite bazofile

Bazofilie - n reacii inflamatorii, - reacii alergice (ex. Urticarie) - leucemii cronice

Bazofilele= celule specializate n aprarea organismului

- include:precursorii din MHmonocitele din snge = 4-9%macrofagele din esuturi

SERIA MONOCITO-MACROFAGIC

MonociteleMorphologie:Sunt mononucleare mari, cu citoplasma abundenta, albastra-gri in coloratia Gimsa, continand granule mici roz si uneori discrete vacuole

Nucleul are forme variate de la cea ameboidala la cea de bob de fasole sau chiar de potcoava uneori segmentata. Cromatina este reticulara sau usor condensata

Cele mai multe sunt mai mari decat leucocitele invecinate putand avea dimensiuni intre 10 si30 m in diametru)

MonociteleCinetica:Se formeaza in maduva osoasa hematogena din precursori numiti monoblastiTrec apoi in sange ramanand in torentul circulator 1-3 zile dupa care migreaza in tesuturi. In sange reprezinta intre 3 si 9% din totalul leucocitelor circulanteAproximativ jumatate sunt depozitate in splinaIn tesuturi se matureaza devenind diverse tipuri de macrofage

Celul stem pluripotent

Celul stem mieloid

CFU-GM, CFU-M

Monoblati = celul cap de serie

Promonocite

Monocite = celule cu 10-15m, nucleu mare, citoplasm fumurie granulaii fine, azurofile

MONOCITOPOIEZAEtape

Reglarea monocitopoiezeiSurseEfecteGM-CSFlimfocite Tmacrofage celule endoteliale fibroblatistimuleaz creterea i diferenierea MoG-CSFmacrofage celule endoteliale fibroblatistimuleaz formarea de colonii monocitare ILIL-4

IL-13limfocite T

limfociteproduce i activarea macrofagelor

moduleaz morfologia i activitatea monocito-macrofagelor1) Etapa medular = 5-6 zile2) Etapa sanguin = 3 zile - 2 compartimente central, circulant marginal: celule care vor migra n esuturi (prin diapedez)3) Etapa tisular sub influena micromediului local - proces de postmaturaie al Mo => macrofage: dimensiunile cresc de aproximativ 5 ori crete capacitatea de fagocitoz

Cinetica monocitelor 3 etape:

Macrofagele fixe, tisulare = o populaie heterogen de celuleExemple:celulele Kupffer din ficatmacrofagele alveolare din plmnicelulele Langerhans din pielecelulele microgliale din creiercelulele mezangiale din rinichi, etc.

1. Aprare fagocitoz= sistemul de aprare antimicrobian (imunitate nespecific)Macrofagele fagociteaz:microbi, inclusiv microbi intracelulari (ex. bacilul tuberculozei)unele virusuri parazii cu dimensiuni accesibile macrofagelor.. Fagocitoza elementelor figuratemacrofagele de la nivelul splinei - rol n eritrofagocitoz, ndeprtarea L i T alterate macrofagele din mduv i ficat - rol n eritrofagocitoz

FUNCIILE SISTEMULUI MONOCITO-MACROFAGIC

FagocitozaMacrofagFagocitoza microbFagozomFagolizozomDegradare agent bacterian subaciuneahidrolazelorlizozomaleLizozomiExpunerea defragmente antigenice pe suprafaPrezentare AgPentru Lf Iniierea rspunsului imunMonocite

Caracteristici ale fagocitozei monocitare :-ingera particule mari sau un numar mare de particule -pastreaza informatia antigenica in vederea cooperarii cu limfocitele B si T -permit refolosirea proteinelor serice -depoziteaza fierul rezultat din degradarea Hb -participa in procesele de vindecare si de reabsorbtie tisulara -fagociteaza celule tumorale 2. Iniierea rspunsului imun- macrofagele funcioneaz ca celule prezentatoare de antigen: inglobare Ag prelucrare Ag expunere Ag pe suprafaa recunoaterea antigenului de ctre limfocitele T (care recunosc numai antigene prelucrate)3. Modularea rspunsului imun- macrofagele produc substane care stimuleaz producia de limfokine (ex. IL-1, TNF) de la nivelul limfocitelor T; limfokinele la rndul lor moduleaz activitile macrofagelormacrofagele produc IL-1, care stimuleaz transformarea limfocitelor B n plasmocite secretoare de anticorpi

FUNCIILE SISTEMULUI MONOCITO-MACROFAGIC4. Funcie secretorie i de modulare a reaciei inflamatorii- secret mediatori pro-inflamatori: PG PAF enzime proteolitice- secret IL-1 i factorul de necroz tumoral (TNF) care provoac febra (aciune asupra centrului reglator al to din hipotalamus)- secret factori care stimuleaz formarea granulocitelor i monocitelor (GM-CSF, G-CSF, M-CSF), precum i a limfocitelor (IL-1, IL-6, TNF) FUNCIILE SISTEMULUI MONOCITO-MACROFAGICVariaii ale numrului de monocite

Monocitoza nboli infecioase (ex. endocardita bacterian, tbc, febr tifoid),convalescen dup boli inf. AcuteNeoplazii

Monocitopenie dup corticoterapie, n aplazia medular

= componenta celular major din esuturile limfatice= celule mici/mijlocii/ mari, n funcie de gradul lor de maturare;nucleul mare, rotund sau ovalcitoplasm redus, culoare albastru deschis.

!recircul ntre snge i organele limfatice

SERIA LIMFOCITAR = 25-35%

SERIA LIMFOCITAR

Leucocite cu rol fundamental in raspunsul imunologic, Clasa neunitara morfologic si functional de celule mononucleareFormate in maduva hematogena, se matureaza in organele limfoide Circula intre sange si tesuturi in cateva randuri independent de prezenta antigenelor; reprezinta 25-35 % din leucocitele circulante; Intr-un moment 2% dintre limfocite se afla in sange si 50% in splina; Timpul lor de circulatie = 30 min. cele mai multe dintre limfocite trec prin sange intr-o singura zi. sange organe limfatice periferice (splina,ganglioni limfatici,tesutul limfatic al mucoaselor), mai putin tesuturi nelimfatice ganglioni limfatici regionali vase limfatice eferente ductul toracicinapoi in circulatia sanguina

SERIA LIMFOCITAR

Caracteristici morfologicePe frotiul de sange colorat Giemsa limfocitele au un nucleu mare violet inconjurat de o banda fina de citoplasma albastra ca cerul senin. Nucleul-central, rotund sau usor incizat, cu cromatina in benzi groase,neregulate, ce mascheaza nucleoliiCitoplasma- redusa cantitativ, mai abundenta la formele mari; pot prezenta halou perinuclearDimensiunile lor variaza intre 7 si 20 microni; 80-90% sunt limfocite mici, 10-20%limfocite mari

SERIA LIMFOCITAR

Caracteristici citochimice

Citoplasma limfocitelorContine - cantitati mari de ARNFosfataza acidaEsteraza acidaBeta-glucuronidaza

Nu contineLipide neutre OxidazePeroxidazePermite diagnosticul diferential cu seria mielocitara

Fosfataze alcalinePermite diagnosticul diferential cu seria monocitaraSERIA LIMFOCITAR

Functional exista trei tipuri majore: limfocitele T, limfocitele B si limfocitele NK

Fenotipul imunMarkeri de identificare permit diferentierea intre limfocitele T si B precum si diferitele lor subclase functionale- Markeri panantigenici pe suprafata membranelor tuturor subpopulatiilor limfocitare indiferent de stadiul de dezvoltareMarkeri de maturare, sintetizati si represati succesivMarkeri de activare exprimati in timpul raspunsului imun

Flow citometria identifica subclasele limfocitare in functie de prezenta pe suprafata celulara a unor combinatii de proteine-imunoglobuline sau a unor markeri de diferentiere (CD- cluster of differentiation )

SERIA LIMFOCITAR

Limfopoeza=proces de diferentiere si maturare de la celule stem la limfocite B, T si NK, dependent de interactiunile intre elementele celulare si umorale ce formeaza micromediul limfopoeticOrganele limfatice primitive sau centrale sunt reprezentate de maduva si timus; aici se produce diferentierea de la celule precursoare la limfocite virgine sau de repaus, independent de prezenta antigenelorLimfocitele de repaus sunt eliberate in circulatie si vor migra in organe limfatice secundare sau periferice, arii burso sau timo-dependente (ganglioni limfatici, splina, amigdale, T. limfatic asociat mucoaselorIn organele limfatice secundare sau periferice se produc in urma stimularii antigenice :-completarea maturarii limfocitelor, -activarea lor cu expansiune clonala si manifestari functionaleSERIA LIMFOCITAR

Stadiile de diferentiere si maturare limfocitara:

ProgenitoriPrecursori limfocitariLimfocite mature virgine sau de repausLimfocite mature activate de antigeneLimfocite diferentiate terminal cu exprimare functionala

SERIA LIMFOCITAR Diferentierea si maturarea limfocitelor B

Celula stem limfoida - capacitate mare de proliferare - prezinta la suprafata membranei anumite antigene , sintetizate si represate succesiv pe parcursul procesului de proliferareEtapa de precursor BEtapa de limfocit B de repaus -se matureaza independent de prezenta Atg. -isi secreta Ig M de suprafata -nu poate sintetiza Ig M anticorpica -are panantigene,exprima molecule de adeziune, receptori pentru factori de crestere, pentru complement, etc -nu se mai divid4. Etapa de limfocit matur -se produce in organele limfatice periferice -maturizarea se face dependent de antigen -implica: recunoasterea Atg., activarea limfocitara, diferentierea terminala

SERIA LIMFOCITAR Diferentierea si maturarea limfocitelor B

Recunoasterea antigenului implica sinteza si exprimarea receptorului de recunoastere (Ig D). Exista Atg. ce pot fi recunoscute direct de limfocitul B si altele ce pot fi recunoscute doar prin cooperare cu limfocitul T helper si macrofage

Activarea limfocitara e declansata de legarea Atg. de receptorul B de recunoastere, prin intermediul celulelor prezentatoare de Atg. care vor secreta IL-1 stimuleaza Lf Thproduce IL-2 si IL-4stimuleaza proliferarea Lf B producand 5-15 generatii de limfocite B- fiice.Limfocitele activate exprima alti receptori pentru factori de crestere, citochine, noi interactiuni celulare

SERIA LIMFOCITAR Diferentierea si maturarea limfocitelor B

Diferentierea terminala implica:-generare de efectori B, plasmocite cu viata scurta, specializate in sinteza unor mari cantitati de Ig anticorpice-generare de celule B cu memorie imuna, viata lunga. Acestea recircula prin sange si tesuturi si la un nou contact cu acelasi antigen asigura raspuns anticorpic rapid, eficient, secundar

Imunoblast B plasmoblast preplasmocit plasmocit

SERIA LIMFOCITAR Diferentierea si maturarea limfocitelor T

-celula progenitoare din maduva osoasa hematogena populeaza timusul-In timus, in lf T se codifica receptorul de recunoastere antigenica (TCR-Tcell receptor) care dobandeste specificitate, se diversifica interactionand cu antigenele proprii, invata sa tolereze antigenele proprii si sa le recunoasca pe cele straineIn functie de antigenele pe care le exprima exista doua subpopulatii cu profil functional diferit - limf T helper/inducer CD4+ - limf T supresoare/citotoxice CD8+

SERIA LIMFOCITARDiferentierea si maturarea limfocitelor T

In organele limfatice periferice se realizeaza:-legarea antigenului-activare-exprimarea functiilor efectoriiFixarea antigenelor se face pe receptorii specifici de recunoastere ceea ce declanseaza modificari biochimice, fenotipice si morfologiceActivarea conduce la: proliferari celulare producere de limfochine amplificarea raspunsului imunCelulele efectorii sunt imunoblastii T care dupa 5-10 cicluri mitotice formeaza 2 compartimente: -Limfocite T efectoare -Limfocite T de memorieLimphocytes

SERIA LIMFOCITARRoluriLimfocite B producere de anticorpi

Limfocite T 1.Limfocite T helper - sunt limfocite reglatoare, care moduleaz activitatea Lf B i T- recunosc Ag prelucrat de macrofage i alte celule prezentatoare de antigencoopereaz cu Lf B => favorizeaz activarea, proliferarea, diferenierea Lf B2.limfocite T supresoare 3.Limfocite T citotoxice = Lf T efectoare, mediaz rspunsul imun celularintervin n: - citoliza celulelor infectate cu ag. patogeni intracelulari (virusuri) - citoliza celulelor neoplazice4.Limfocite NKLimfociteSe numesc limfocite B pentru ca la pasari se matureaza in bursa lui Fabricius '. In urma activarii, limfocitele B cells se multiplica si se diferentiaza I n plasmocite si celule cu memorie. Celulele cu memorie pastreaza informatia unei agresiuni astfel incat o noua intalnire cu aceasta bsa le gaseasca pregatite. Sunt mai multe celule cu memorie decat celula originala B din care au provenit fiin astfel o rezerva folositoare si eficienta.Plasmocitele produc anticorpi, proteine care se leaga de antigene inactivandu-le si impiedicand efectul lor nociv.

LimfociteSecretia de anticorpiLa prima intalnire cu antigenul-raspuns primar- limfocitele B secreta cantitati mici de Ig M monomera iar plasmocitele secreta cantitati mici de Ig M polimeraDupa indepartarea antigenului limfocitele B de memorie raman inactive pana la un nou contact cu acelasi antigenLa un nou contact plasmocitul diferentiat sintetizeaza si secreta cantitati mari de Ig de diferite clase in cadrul raspunsului imun secundar.Un limfocit B respectiv un plasmocit produc numai anticorpi cu o singura specificitate. Se pot produce anticorpi specifici impotriva tuturor determinantilor antigenici existentiTipurile principale de anticorpi sunt Ig M, Ig D, Ig G, Ig A, Ig E, cu proprietati biologice diferite

LimphociteTipuri :1.limfocite.T-Helper ,cu efect stimulator. Prezinta la suprafata membranei o proteina de suprafata CD4, si de aici denumirea acestora de limfocite T CD4+ . Activarea lor necesita prezentarea antigenului de catre moleculele de histocompatibilitate MHC Class II de pe membrana celulei prezentatoare de antigen. In urma activarii produc interleukin-2 (IL-2) ce activeaza limfocitele B inducand un raspuns specific.Efectul helper induce:-proliferarea limfocitelor B, diferentierea in plasmocite si secretia de anticorpi-expansiunea clonala a limfocitelor T, exprimarea functionala a limfocitelot T citotoxice, de hipersensibilitate tardiva si supresoare-activarea macrofagelor

Role of the helper T cell - Recognition

Limphocite 2. limphocite T Supresoare Au rol in blocarea imunitatii mediata de limfocite T spre sfarsitul reactiei imune inhiband limfocite T autoreactive ce au scapat procesului de selectie negativa in timus .Secreta limfochine care inhiba activitatea limfocitelor B si T impiedicad sistemul imun a se autodistruge. Efectul supresor implica:-prevenirea reactiilor imune excesive-protectie fata de reactii autoimune-pastrarea tolerantei imunologice se manifesta atat legat de imunitatea umorala scazand productia de anticorpi cat si in imunitatea celulara reducand proliferarea celulara dar si exprimarea citotoxicitatii

Limphocite3.Limfocite T de memorie pot lua nastere prin activarea celulelor T primare sau prin transformarea limfocitelor T helper sau supresoare dupa ce acestea si-au indeplinit functia Limfocitele T de memorie asteapta o noua aparitie a unui antigen specific moment in care vor putea asigura un raspuns rapid si specific.

Limphocite 4.Limfocite T citotoxice, omoara celule. Prezinta pe suprafata membranei proteina de suprafata CD8 si de aici denumirea de limfocite T CD8+ Recunosc antigenele prezentate de moleculele de histocompatibilitate MHC Class I ,fiind activate de antigenele prezentate de orice celula infectata de bacterii sau virusuri. Cand sunt activate distrug celula care le-a prezentat antigenul.

Efectul citotoxicEste raspunsul celular declansat de:-celule straine alogene-celule tumorale-celule proprii modificate prin infectii virale sau bacterieneEfectorii sunt celule NK si limf T citotoxice

Limphocite T

Celule T citotoxice specifice-intervin tardiv in imunitatea tumorala sau alogena-actioneaza specific pe celula tinta ce poarta antigene fata de care a fost sensibilizata-dupa recunoasterea antigenului se diferentiaza in celula efectoare-coopereaza cu un subgrup de limf Th-sunt inhibate de limf Ts-produc citoliza prin contact direct cu celula tinta prin procese enzimatice ce determina fragmentarea AND, citoscheletului, mitocondriilor, suprimarea pompei ionice-dupa liza se desprind de celula tinta, raman activate si produc alte lizeSERIA LIMFOCITAR

Celule NK-Au activitate citotoxica spontana antivirala, antitumorala (previn dezvoltarea tumorilor incipiente, limiteaza metastazarea, elimina tumorile iradiate).-Au actiune nespecifica, independenta de recunoasterea antigenelor-Nu poseda compartiment de memorie imuna-Activitatea lor este amplificata de actiunea unor citochine: IFN-gama, IL2, factor stimulator NK

LimphocytesSunt parte a sistemului imun inascut , Actiunea lor nu este legata de prezenta unui antigen specific.distrug oricare celula care prezinta caracteristicile unei celule periculoase . simt ca este ceva in neregula si hotarasc transformarea ei in tinta IO concentratienscazuta a moleculelor de histocompatibilitate MHC Class I poate reprezenta un astfel de semnal.Fiecare celula nucleata prezinta in mod normal aceste molecule si absenta lor este considerata un semnal ca ceva nu este in ordine -daca celula a fost infectata de un virus va produce mai putine MHC Class I. -o celula canceroasa care are un ritm de divizare accentuat va produce mai putine astfel de proteine .

SERIA LIMFOCITAR

Celule NK- mecanism de actiune:Se leaga de celula tinta prin molecule de adeziuneProduce liza celulei tinta sub actiunea unor enzime litice din granulele continute (perforine)In prezenta ionilor de calciu perforina perforeaza membrana celulei tinta cu formare de pori prin care vor patrunde in celula factori citotoxici (TNF) care activeaza endonucleazele ce fragmenteaza acizii nucleici si factori litici ce produc liza osmotica.Alte functii ale NK:-secreta limfochine implicate in reglarea raspunsului imun si a hematopoezei

6

17