Proprietarii de locuinte isi pot reduce cheltuielile cu ajutorul sistemelor de r ecuperare de caldura, ce permit reutilizarea a circa 75% din caldura evacuata pr in sistemul de ventilare. Potrivit comerciantilor, in cazul cladirilor bine izolate, eficienta creste si m ai mult, ajungand la un procent de recuperare de pana la 98% din caldura din loc uinte. Cum functioneaza? Aerul curat si preincalzit se introduce in casa, in timp ce ae rul viciat este eliminat in afara cladirii. Unele aparate contin in varianta sta ndard un filtru de polen si optional un filtru pentru alergici care protejeaza i ncaperile. In timpul zilei sau in timpul noptii, chiar si atunci cand locatarii sunt in concediu, aerisirea are loc automat, asigurandu-se schimbul optim de aer . 92% din caldura poate fi recuperata Compania Inventer promite pentru produsele sale un randament de recuperare a cal durii de 92%. Pretul difera in functie de capacitate. Pentru un apartament mediu, intragul sistem costa aproximativ 1.000 euro, pret ce include un controller si 2 unitati , a explicat reprezentantul firmei Inventer. In Romania, instalatiile of erite de firma sunt solicitate in special de proprietarii de locuinte din clasa medie. Echipamentele sunt de provenienta germana si se adreseaza in special cladirilor rezidentiale. Nu implica alte costuri si se monteaza foarte simplu. Montajul poat e fi facut chiar de catre proprietar si este verificat ulterior de un specialist din firma , a mai spus reprezentantul Inventer. Potrivit acestuia, instalatiile r ealizeaza o economie de 17kW de caldura pe metru patrat, iar investitia se amort izeaza in 2-3 ani. Un sistem de ventilatie cu recuperare de caldura Konfort costa aproximativ 1.600 de euro si este dotat cu element de incalzire de maximum 400W pentru o incalzir e suplimentara a fluxului de aer introdus. Folosirea acestui element de incalzire este recomandata in cazul diferentelor fo arte mari dintre temperatura exterioara si cea interioara, dar sistemul nu este conceput sa functioneze ca unica sursa de caldura. In schimb, aparatul are senzo r de CO2 incorporat, afisaj LCD si telecomanda. Aerisire fara pierdere de caldura Pentru a face economii la facturi, suntem tentati, in special in timpul iernii, sa aerisim cat mai putin locuintele pentru a pastra caldura in interior. Putini stiu insa ca aerisirea insuficienta conduce la formarea condensului, a mucegaiul ui de pe pereti si retine dioxidul de carbon in locuinte. In casele slab ventila te, aerul din interior este contaminat nu numai de mirosurile neplacute de la an imale de casa, de la gatit sau de la fumul de tutun, dar si de la gaze periculoa se. In timp, acesti factori afecteaza constructia si sanatatea locuitorilor. Din contra, in cazul in care se aeriseste prea mult se pierde energie termica. A ceste pierderi se pot ridica la circa 50% din intregul pierderilor de caldura di ntr-o cladire. Instalatiile de recuperare de caldura rezolva aceste probleme. Um iditatea si substantele nocive sunt evacuate, in timp ce aproape toata caldura d in aerul evacuat se pastreaza in camera. In plus, zgomotul, praful, noxele, pole nul si insectele raman afara. In decursul anilor, constructiile au fost tot mai bine izolate pentru a evita pi erderile de caldura. Casele eficiente energetic au o izolatie termica foarte bun a, iar casele pasive reduc la minim consumurile de energie primara pentru nevoil

e de incalzire. In paralel cu dezvoltarea acestor tehnologii, a aparut insa nevoia unei aerisiri controlate a cladirilor. Aerisirea prin deschiderea geamurilor, ca cea mai simp la forma de alimentare cu aer curat, nu mai corespunde cu noua tehnica de constr uire. /*/* Combustibilul pe baza de biomasa este una dintre solutiile ecologice de incalzir e, ideala mai ales pentru cei care traiesc in zone care nu sunt conectate la ret eaua de gaze. Sobele cu peleti le pot inlocui cu succes pe cele cu lemne, elimin and problema fumului sau a spatiului de depozitare a lemnelor. Cei care isi echipeaza locuintele cu centrale termice ce folosesc astfel de comb ustibil pot obtine finantare prin programul Casa Verde , care va fi lansat anul ace sta in luna aprilie. Potrivit reprezentantilor Adminsitratiei Fondului pentru Me diu, inca nu s-au stabilit sumele acordate in aceasta sesiune si acestea vor fi publicate la finalizarea Ghidului de finantare. Anul trecut, statul a oferit pana la 6.000 lei pentru instalatiile de producere a energiei termice pe baza de peleti, brichete, tocatura lemnoasa, precum si ori ce fel de resturi si deseuri vegetale, agricole, forestiere, silvice. Scapati de iarna cu 5 tone de peleti Peletii sunt un combustibil ecologic, fiind produsi din rumegus, scoarta, restur i de copaci, sau chiar plante prelucrate si cultivate special in acest scop. In plus, au o putere calorica mai mare decat a lemnului obisnuit, ard aproape fa ra emisii de fum, costuri mai mici de transport, o logistica imbunatatita de sto care si utilizare automatizata. Cenusa rezultata, care reprezinta sub 1,5%, este un excelent ingrasamant natural. Fiind un combustibil solid, peletii se preteaza pentru case, blocuri cu centrale de bloc, centrale de cartier sau instalatii industriale. Cei care apeleaza la aceasta solutie sunt, potrivit reprezentantilor firmei EcoP ellets, cei care s-au saturat sa se trezeasca la 4 dimineata sa bage lemne in sob a si cei care s-au saturat sa plateasca factura de gaz de 1.000 de euro pe perio ada iernii, cand puterea calorica este redusa cu 30% . O casa bine facuta si izolata, de circa 200 de metri patrati, ar trebui sa treaca iarna, adica din luna octombrie pana in mai, cu 5 tone de peleti , a explicat un reprezentant al firmei EcoPellets. El a mentionat ca o tona de peleti costa 150 de euro cu TVA. Producatorul da asigurari ca un sac de 15kg de peleti produce cel putin 4.500Kca l/kg. Deci, un sac de peleti, va contine minimum 67.500 Kcal, adica aproximativ echivalentul a 8 metri cubi de gaz natural sau 35kg lemne la 25% umiditate. Centrale romanesti, de la 6.000 euro Firma romaneasca Ecohornet produce centrale termice pe peleti cu puteri cuprinse intre 15kW- 80 kW. Instalatiile pot fi folosite pentru incalzirea si producere apei calde menajere in case, vile, hoteluri, scoli, spitale, sedii de birouri. Centralele termice Ecohornet pot fi conectate atat la instalatiile clasice de in calzire( calorifere,ventiloconvectori,incalzire prin pardoseala ) sau pot fi int erconectate cu alte sisteme de producere a energiei termice(panouri solare,pompe

de caldura etc). Potrivit producatorului, randamentul arderii urca pana la 98%, consumul de combu stibil fiind de 20g-30g/kWh instalat. De regula, evacuarea cenusii se face manual la 30-60 de zile, in cazul in care i nstalatia functioneaza la putere maxima. La cererea cumparatorului se poate exti nde autonomia si se poate implementa un sistem pentru evacuarea automata a cenus ii. Pretul unei instalatii cu o putere 15 kW porneste de la 5.940 euro pentru incalz irea unui spatiu de pana la 375 metri cubi. Intr-o cladire bine izolata, locatar ii vor avea nevoie pentru incalzirea cu acest sistem de aproximativ 2,6 tone de peleti/an, cantitate ce ajunge pana la 3,9 tone in cazul cladirilor neizolate. P retul unei centrale de 80kW porneste de la 13.100 euro, fara TVA. /*/* Reabilitarea termic a casei se impune indiferent de anotimp. Astfel vei putea s te bucuri de confortul casei tale uitand c afar este prea frig sau prea cald. Iat ce trebuie s tii dac vrei s ii izolezi casa in viitorul apropiat. Faadele Refacerea faadelor blocurilor, alturi de celelalte msuri de modernizare a locuinei, vin s imbunteasc confortul i s infrumuseeze spaiul de locuit i totodat s creasc etic a cldirilor. Ferestre Elementele din care se execut o fereastr termoizolant trebuie s-i confere acesteia i n primul rand funcionalitate i durabilitate. Profilele PVC trebuie s prezinte: -minim 3 camere de izolare; -reeta materialului din care se extrudeaz; -aceste profile trebuie s corespund climatului sever din Romania; -s fie armate cu profile din oel zincat cu grosime de minimum 1,5 mm, iar limea mini m a profilului s fie de 58 mm. Terase

-Seciune printr-un planeu de teras -A ndeprtarea straturilor existente pan la hidroizolaia existent, in condiiile menineri ei cu funcie de barier contra vaporilor i a meninerii stratului termoizolant existe nt; -Montarea unui strat termoizolant suplimentar, de calitate i grosime corespunztoar e noilor cerine. Acoperiuri Soluia de reabilitare termic a unei arpante existente se stabilete in urma unei expe rtize tehnice de specialitate (cerina E), in funcie de destinaia spaiului de sub arpa nt (pod sau mansarda) i de nivelul necesar de izolare termic. -Pentru poduri care nu necesit climatizare, reabilitarea termic se realizez prin te rmoizolarea pardoselii podului. -Pentru poduri care necesit climatizare (mansarde) reabilitarea termic se realizez la nivelul structurii arpantei. Instalaii de ap cald de consum -Introducerea unor armturi cu consum redus de ap la obiectele sanitare (baterii cu

perlator) i repararea instalaiilor interioare de ap cald; -Izolarea conductelor de distribuie ap cald de consum pentru reducerea fluxului ter mic; -Introducerea conductei de recirculare avand ca scop eliminarea pierderilor de a p cald datorate rcirii apei calde pe timpul neutilizrii acesteia; -Repararea robineilor care curg in bi i buctrii. Reabilitarea pe banii statului Fondurile necesare pentru finanarea lucrrilor de reabilitare termic a cldirilor, nom inalizate in programele anuale, se asigur in pri egale din urmtoarele surse: a) alocaii de la bugetul de stat (33%); b) fondurile din bugetele locale (33%); c) fondul asociaiei proprietarilor (33%). Asociaiile de proprietari pot solicita in scris, Consiliului Local, includerea cld irilor in programele anuale de reabilitare termic. Solicitarea (anexa 1) va fi insoti de urmtoarele documente: 1) fia de identificare a cldirii de locuit multietajate (anexa 2 ); 2) lista proprietarilor i destinaia spaiilor din cldirea de locuit multietajat (anexa 3); 3) hotararea adunrii generale a proprietarilor privind aprobarea deciziei de inte rvenie pentru reabilitarea termic a cldirii; 4) extrasul de cont din care s reias fondul de reparaii disponibil finanrii cheltuiel ilor pentru reabilitarea termic a cldirii care, potrivit legii, revine in sarcina asociaiei de proprietari. Reabilitarea pe cont propriu -izolai spaiile de la ua de la intrare cu benzi adezive sau montai una nou, bine izol at termic; -schimbai geamurile fisurate sau sparte i inlocuii chitul cu silicon transparent, c are asigur o izolare mai bun, sau, cel mai indicat, montai-v tamplrie PVC cu cat mai multe camere i geamuri tip termopan; -punei folie de aluminiu in spatele caloriferelor pentru a direciona cldura in inte riorul camerei i a evita astfel pierderile in exterior; -aerisii caloriferele in mod regulat, atunci cand se poate;

-la subsol, facei o izolaie din material de circa 10 cm grosime pentru a impiedica transferul de cldur din apartamente in jos. evile de inclzire i de ap cald trebuie iz late cu vat mineral; -pe casa scrii, izolai uile de la intrare i ferestrele, punei folie de aluminiu in sp atele caloriferelor i schimbai geamurile fisurate sau sparte. /*/* Pompele de caldura pot fi o alternativa sustenabila la centralele de apartament, obtinand, potrivit producatorilor, pana la 3/4 din energia necesara incalziri l ocuintei din aer, apa sau pamant. Proprietarii de locuinte care si-au echipat locuintele cu astfel de sisteme de i ncalzire vor putea beneficia de finantare prin programul Casa Verde . Ei isi pot de pune de luna viitoare dosarele la agentiile judetene pentru protectia mediului. Anul trecut, pentru dotarea locuintei cu pompe de caldura s-a oferit cea mai mar e suma - 8.000 de lei, comparativ cu sistemele de panouri solare si incalzire pe baza de peleti care au beneficiat de cate 6.000 lei.

Aproximativ 80 de persoane au solicitat anul trecut bani pentru pompele de caldu ra achizitionate. Instalatiile ofera posibilitati tehnice pentru economisirea de energie si reducerea emisiilor de CO2. Potrivit reprezentantilor Administratiei Fondului pentru Mediu (AFM), ghidul de finantare pentru editia de anul acesta a programului este inca in lucru si inca nu s-au stabilit sumele ce vor fi acordate pentru fiecare tip de echipament. Caldura din pamant, apa si aer Pompele de caldura folosesc ofera posibilitatea unei incalziri economice folosin d energia solara acumulata in sol, apa si aer. Potrivit comerciantilor, pompa de caldura obtine aproximativ 3/4 din energia nec esara pentru incalzire din mediul inconjurator, folosind, ca energie de actionar e, curentul electric. Preturile echipamentelor de pe piata difera foarte mult, in functie de producato r, capacitatea pompelor si tipul de functionare. Pentru o casa de pana la 200 metri patrati, pretul unei pompe de caldura produsa de Railton porneste de la aproximativ 3.000 euro. Instalatia colecteaza din atm osfera pana la 75% din energia termica pe care o introduce in casa prin intermed iul agentului de incalzire (apa din calorifere). Consum minim de energie Pretul unei pompe aer-apa de 9,1 KW va poate costa circa 6.000 de euro. Potrivit reprezentantilor firmei Calorserv, instalatia poate inlocui cu succes o central a de apartament. Daca sunteti interesati de sistemul pompelor apa-apa, compania Viessmann are in oferta echipamente cu preturi cuprinse intre 6.400 si 10.000 de euro. La acestea se adauga insa forajul pentru cele 2 puturi necesare instalatiilor, care costa, in medie, 50 de euro/metru. In general consumul la pompele de caldura este mic, fiind necesara energie elect rica doar pentru compresorul pompei. Pompa nu merge 24/24, ci doar atat cat este nevoie, fiind automatizata si dotata cu senzori astfel incat sa porneasca numai cand este necesar. Prin programul Casa Verde, pot fi recuperate costurile pentru achizitia de insta latii pentru producerea de energie termica, inclusiv instalatii pentru inlocuire a sau completarea sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza ene rgia regenerabila. De asemenea, sunt eligibile cheltuielile cu montajul si puner ea in functiune a sistemului si TVA-ul instalatiilor. /*/*