CAPITOLUL I

Organizarea şi conducerea gestiunii financiare la Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi

1.1. Scurt istoric

Entitatea publică studiată se numeşte „Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi” şi este o unitate

sanitară cu personalitate juridică, înființată prin Decizia nr. 785/1977 a Consiliului Popular al

Județului Iași. Se află în subordinea Ministerului Sănătății Publice, ca autoritate centrală în

domeniul sănătății iar la nivel local Autorității de Sănătate Publică a Judeșului Iași.

Sediul Spitalului Clinic de Recuperare Iași este în Iași, strada Pantelimon Halipa nr.14.

1.2. Domeniu de activitate

Obiectul de activitate al Spitalului Clinic de Recuperare Iași constă în urmatoarele :

Asistență medicală de specialitate curativă, preventivă și de recuperare a bolnavilor care au

domiciliul în municipiul și în județul Iași, precum și a celor care au domiciliul în alte județe ;

Îndrumarea metodologică în specialitate a unităților sanitare din municipiu și județul Iași,

precum și din alte județe ;

Efectuarea de studii și cercetări medicale în legătură cu aplicarea de metode noi de investigații

și tratament ;

Spitalul este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, publică

sau privată, cu scop patrimonial sau nepatrimonial, care asigură servicii medicale, cu număr de

680 paturi în construcţia nouă, cu paturi prin preluarea secţiei de recuperare neurologică de la

Spitalul Clinic de Neurologie Iaşi, Creşa nr.19 cu 100 paturi cu program de funcţionare in 1,5

tură, cât şi circumscripţiile sanitare rurale Movileni, Gropniţa şi Focuri.

1.3 Funcţionalitatea în cadrul spitalului

În cadrul spitalului exercitarea conducerii se face într-o manieră centralizată, iar sistemul de

comunicare funcţionează pe orizontală si verticală.

Comitetul director al spitalului este format din :

Managerul

Directorul medical

Directorul financiar contabil

2

Directorul de îngrijiri

Obligaţiile managerului :

În domeniul strategiei serviciilor medicale:

elaborează, pe baza nevoilor de servicii medicale ale populaţiei din zona arondată, planul

de dezvoltare a spitalului pe perioada mandatului, împreună cu ceilalţi membri ai

comitetului director şi pe baza propunerilor consiliului medical; planul de dezvoltare a

spitalului se aprobă de Autoritatea de Sănătate Publică Iasi; planul de dezvoltare a

spitalului se structurează pe etape anuale, evaluate la sfârşitul fiecărui an financiar;

aprobă formarea şi utilizarea fondului de dezvoltare al spitalului, pe baza propunerilor

comitetului director şi a consiliului medical, cu respectarea prevederilor legale;

aprobă planul anual de furnizare de servicii medicale, elaborat de comitetul director, la

propunerea consiliului medical;

elaborează şi pune la dispoziţie consiliului consultativ rapoarte privind activitatea

spitalului şi participă la dezbaterile privind problemele de strategie şi de organizare şi

funcţionare a spitalului;

face propuneri, pe baza analizei în cadrul comitetului director şi a consiliului medical,

privind structura organizatorică, reorganizarea, schimbarea sediului şi a denumirii unităţii

în vederea aprobării de către Ministerul Sănătăţii Publice, în conformitate cu

reglementările legale în vigoare;

În domeniul managementului economico-financiar:

aprobă şi urmăreşte realizarea planului anual de achiziţii publice;

aprobă lista investiţiilor şi a lucrărilor de reparaţii curente şi capitale care urmează să se

realizeze într-un exerciţiu financiar, în condiţiile legii, la propunerea consiliului medical şi

a comitetului director, cu avizul Autorităţii de Sănătate Publică Iasi;

aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al Spitalului Clinic de Recuperare Iasi, cu acordul

ordonatorului de credite ierarhic superior;

aprobă repartizarea bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului, pe secţii, laboratoare şi

compartimente şi alte structuri din spital, pe baza propunerilor fundamentate ale şefilor de

secţii, laboratoare şi compartimente din structura spitalului;

urmăreşte execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe secţii, laboratoare şi

compartimente, conform contractului încheiat cu şefii acestor structuri ale spitalului;

efectuează plăţi, fiind ordonator secundar sau terţiar de credite, după caz, conform legii;

3

împreună cu consiliul consultativ, identifică surse pentru creşterea veniturilor proprii ale

spitalului, în limitele legii;

negociază şi încheie în numele şi pe seama spitalului contracte de furnizare de servicii

medicale cu Casa de Asigurări de Sănătate Iasi  ;  

răspunde, împreună cu consiliul medical, de asigurarea condiţiilor adecvate de cazare,

igienă, alimentaţie şi prevenirea infecţiilor nozocomiale, în conformitate cu normele

stabilite de Ministerul Sănătăţii Publice;

răspunde de monitorizarea şi raportarea indicatorilor specifici activităţii medicale,

financiari, economici, precum şi a altor date privind activitatea de supraveghere, prevenire

şi control, în conformitate cu reglementările legale în vigoare;

În domeniul managementului resurselor umane:

aprobă regulamentul intern al spitalului, precum şi fişa postului pentru personalul

angajat;

înfiinţează, cu aprobarea comitetului director, comisii specializate în cadrul spitalului,

necesare pentru realizarea unor activităţi specifice;

stabileşte şi aprobă numărul de personal pe categorii şi locuri de muncă, pe baza

propunerilor şefilor de secţii şi servicii, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare;

organizează concurs pentru ocuparea funcţiilor din cadrul comitetului director. Numeşte

membrii comitetului director;

aprobă programul de lucru pe locuri de muncă şi categorii de personal, pentru personalul

aflat în subordine;

realizează evaluarea performanţelor profesionale ale personalului aflat în subordine

directă, conform structurii organizatorice, şi soluţionează contestaţiile în funcţie de

nivelul ierarhic la care s-au făcut;

aprobă planul de formare şi perfecţionare a personalului, în conformitate cu legislaţia în

vigoare;

negociază contractul colectiv de muncă la nivel de spital;

In domeniul managementului administrativ:

aprobă şi urmăreşte respectarea regulamentului de organizare şi funcţionare, cu avizul

Autorităţii de Sănătate Publică judeţene;

reprezintă spitalul în relaţiile cu terţe persoane fizice sau juridice;

încheie contracte şi asigură condiţii corespunzătoare pentru desfăşurarea activităţilor de

învăţământ şi cercetare ştiinţifică, în conformitate cu metodologia elaborată de

Ministerul Sănătăţii Publice;

4

prezintă Autorităţii de Sănătate Publică judeţene, informări trimestriale şi anuale cu

privire la patrimoniul dat în administrare, realizarea indicatorilor activităţii medicale,

precum şi la execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli;

conduce activitatea curentă a spitalului, în conformitate cu reglementările în vigoare;

ia masuri in vederea indeplinirii obligatiilor personalului spitalului pentru respectarea

clauzelor contractuale cu Casa de Asigurari de Sanatate Iasi si emite sanctiuni in

conformitate cu prevederile articolului 264 din Codul Muncii in caz de nerespectare a

acestor clauze.

împreună cu comitetul director, elaborează planul de acţiune pentru situaţii speciale şi

coordonează asistenţa medicală în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte

sociale şi alte situaţii de criză, conform dispoziţiilor legale în vigoare;

nu poate transmite altei persoane drepturile şi obligaţiile care rezultă din contractul de

management, cu excepţia cazurilor de indisponibilitate.

Directorul medical are următoarele atribuţii specifice:

în calitate de preşedinte al consiliului medical, coordonează şi răspunde de elaborarea la

termen a propunerilor privind planul de dezvoltare al spitalului, planul anual de servicii

medicale, bugetul de venituri şi cheltuieli;

monitorizează calitatea serviciilor medicale acordate la nivelul spitalului, inclusiv prin

evaluarea satisfacţiei pacienţilor, şi elaborează, împreună cu şefii de secţii, propuneri de

îmbunătăţire a activităţii medicale;

coordonează implementarea programelor de sănătate la nivelul spitalului;

răspunde de acreditarea personalului medical al spitalului şi de acreditarea activităţilor

medicale desfăşurate în spital, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

participă, alături de manager, la organizarea asistenţei medicale în caz de dezastre,

epidemii şi în alte situaţii speciale;

stabileşte coordonatele principale privind consumul de medicamente şi materiale sanitare

la nivelul spitalului, în vederea unei utilizări judicioase a fondurilor spitalului, prevenirii

polipragmaziei şi a rezistenţei la medicamente;

ia măsuri în vederea îndeplinirii obligațiilor personalului spitalului pentru respectarea

clauzelor contractuale cu Casa de Asigurări de Sănătate Iași și propune sancțiuni în

conformitate cu prevederile articolului 264 din Codul Muncii în caz de nerespectare a

acestor clauze;

ia măsuri pentru neutilizarea materialelor și a instrumentelor a căror condiție de sterilizare

nu este sigură.

Atribuțiile directorului financiar-contabil

5

Are in subordine personalul biroului financiar contabilitate.

Asigură şi răspunde de buna organizare şi desfăşurare a activităţii financiar-contabile a

unităţii, în conformitate cu dispoziţiile legale ;

Organizează contabilitatea în cadrul unităţii, în conformitate cu dispoziţiile legale şi

asigură efectuarea corectă şi la timp a înregistrărilor ;

Asigură întocmirea la timp şi în conformitate cu dispoziţiile legale a balanţelor de

verificare şi a dărilor de seamă anuale şi trimestriale ;

Angajează unitatea prin semnătură, alături de director, în toate operaţiunile patrimoniale ;

Asigură îndeplinirea în conformitate cu dispoziţiile legale, a obligaţiilor unităţii către

bugetul statului, bugetele fondurilor speciale, unităţile băncii şi terţi;

Asigură întocmirea, circulaţia şi păstrarea documentelor justificative care stau la baza

înregistrărilor în contabilitate şi se preocupă de introducerea tehnicii de calcul a lucrărilor

în domeniul financiar- contabil ;

Asigură aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la gestionarea valorilor materiale şi ia

măsuri pentru ţinerea la zi şi corectă a evidenţelor gestionare ;

Prezintă periodic studii privind evaluarea financiară a acţiunii de sănătate şi analiza

conturilor ;

Are în subordine serviciile financiar şi contabilitate.

Aprobă actele de cheltuieli potrivit competenţelor ce i se delega în condiţiile legii şi semnează

cu prima semnătură documentele bancare;

Contribuie la elaborarea şi executarea bugetul de venituri şi cheltuieli al Spitalului Clinic de

Recuperare Iași în conformitate cu prevederile Ordinului nr.1345-12/12/2005 privind

modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 755/2004 pentru aprobarea

Normelor metodologice privind elaborarea și execuția bugetului de venituri și cheltuieli

pentru instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii.

Atribuțiile directorului de îngrijiri

Este subordonat managerului unităţii conform organigramei stabilită prin Ordinul 1021/2004

al Ministrului Sănătății , având relaţii funcţionale cu compartimentele din cadrul unităţii

sanitare şi de colaborare cu asistenţii şefi din alte unităţi sanitare. Are următoarele atribuţii:

Coordonează şi controlează asistentele şi surorile medicale, alte categorii de personal cu

pregătire preuniversitară care contribuie la actul de tratament, explorări funcţionale şi

îngrijire, personalul sanitar auxiliar şi elementar.

Desfășoară întreaga activitate conform fişei postului, întocmind un plan de activitate,

6

Organizează săptămânal şi ori de câte ori este nevoie întâlniri de lucru cu asistenţii medicali

şefi de secţie, în care analizează activitatea din săptămâna anterioară şi perturbările apărute şi

dispune măsurile corespunzătoare, corelate cu activităţile acestora,

Coordonează, controlează şi răspunde de calitatea activităţii personalului din subordine,

referitor la:

– realizarea rolului profesional al asistenţilor medicali,

– corectitudinea datelor din dosarul de asistenţă medicală şi îngrijire,

– comportamentul etic al personalului din subordine, în cadrul echipei, faţă de pacienţi şi

aparţinători,

– respectarea programului de activitate conform graficului şi predarea/preluarea

serviciului,

– asigurarea condiţiilor optime necesare desfăşurării stagiului practic pentru elevii şcolii

postliceale sanitare,

– respectarea regulamentului de ordine interioară,

– starea de igienă a pacienţilor, a secţiilor şi compartimentelor şi altor spaţii din unitate,

– asigurarea şi utilizarea eficientă şi în bune condiţii a instrumentarului, aparaturii,

inventarului, etc., din dotarea unităţii sanitare,

– asigurarea echipamentului de protecţie pentru personalul din subordine şi utilizarea

corectă a acestuia,

Stabileşte împreună cu asistenţii medicali şefi de secţie necesarul, conţinutul şi graficul

programelor de perfecţionare,

Participă la elaborarea bugetului anual al unităţii sanitare şi se ocupă de repartizarea acestuia

în raport cu nevoile de:

– asistenţă sanitară şi ingrijire,

– perfecţionare,

– dotare,

– investiţii şi reparaţii,

Participă la elaborarea regulamentului de ordine interioară şi a celorlalte reglementări din

unitatea sanitară,

Prezintă periodic Comitetului Director rapoarte privind activităţile de asistenţă sanitară şi

îngrijire,

Propune şefului de secţie calificativele asistentelor şefe de secţie şi avizează calificativele

acordate de aceştia celorlalte categorii de personal din subordine,

Soluţionează reclamaţiile personalului din subordine,

7

Ia măsuri în vederea îndeplinirii obligaîiilor personalului spitalului pentru respectarea

clauzelor contractuale cu Casa de Asigurări de Sănătate Iași și propune sancțiuni în

conformitate cu prevederile articolului 264 din Codul Muncii în caz de nerespectare a

acestor clauze.

Ia măsuri pentru neutilizarea materialelor și a instrumentelor a căror condiție de sterilizare

nu este sigură.

Activitatea economico-financiară şi administrativă a Spitalului Clinic de Recuperare Iaşi este

asigurată prin următoarele servicii:

serviciul resurse umane, normare, organizare, salarizare (R.U.N.O.S.);

serviciul aprovizionare-administrativ-transport;

serviciul statistică şi informatică medicală;

serviciul financiar-contabil.

Serviciul R.U.N.O.S.

Serviciul Resurse Umane este subordonat managerului şi asigură:

întocmește statul de funcții al unității;

depune statul de funcții la Direcția de Sănătate Publică Iași, în vederea aprobării;

sprijină conducerea unității la asigurarea forței de muncă necesară , în limita normativelor

de personal, a numărului maxim de posturi repartizat și cu respectarea criteriilor specifice

de ocupare a funcțiilor, gradelor sau treptelor profesionale din unități sanitare stabilite prin

Ord.MSF și a modului de ocupare a posturilor vacante, conform legislației în vigoare;

stabilește încadrarea salariaților pe funcții de bază , grade sau trepte profesionale, conform

criteriilor de ocupare a acestora, aprobate prin Ordin al MSF;

stabilește încadrarea salariaților pe funcții de execuție și pe funcții de conducere, cu

respectarea legislației în vigoare;

Sprijină conducerea unității la aplicarea în unitate a prevederilor Legii nr.53/2003, a

Contractului colectiv de muncă și a Regulamentului intern referitoare la:

- încadrarea salariaților numai prin concurs sau examen,după caz;

- încheierea în formă scrisă a contractelor individuale de muncă: pe durată

nedeterminată, pe durată determinată, cu timp parțial;

- executarea contractelor individuale de muncă;

- modificarea contractelor individuale de muncă;

- suspendarea contractelor individuale de muncă;

- încetarea contractelor individuale de muncă;

8

ia măsuri în vederea înregistrării registrului general de evidență a salariaților la

Inspectoratul Teritorial de Muncă Iași și a completării acestuia în ordinea angajării;

ia măsuri de păstrare la sediul unității a registrului general de evidență a salariaților;

întocmeste deciziile de modificare a elementelor înscrise în contractul individual de muncă

(durata contractului, locul muncii, felul muncii, condițiile de muncă, salariul, timpul de

muncă);

Serviciul financiar-contabil

În fiecare unitate unde se gestionează valori materiale şi băneşti este obligatorie existenţa

compartimentului financiar-contabil care organizeazå şi conduce gestiunea financiarå.

Răspunderea pentru organizarea evidenţei este dată conducătorilor de unităţi care au sarcina

legală să organizeze evidenţa la fiecare loc de muncă şi la nivelul întregii unităţi, îngrijindu-se

totodată şi de buna funcţionare a compartimentului financiar-contabil. Conducătorul

compartimentului financiar-contabil este subordonat ierarhic conducătorului unităţii în cadrul

căreia funcţionează, iar din punct de vedere funcţional şi conducătorului compartimentului

financiar-contabil al organului ierarhic superior.

În toate sectoarele execuţiei bugetare se foloseşte contabilitatea în partidă dublă. Instituţiile

bugetare care ţin contabilitatea în partidă dublă fac înregistrări contabile pe baza unor planuri de

conturi şi a unor instrucţiuni de aplicare a planului de conturi elaborate de Ministerul Finanţelor.

La realizarea gestiunii financiare în cadrul instituţiilor publice un rol important îl are

cunoaşterea şi respectarea clasificaţiei bugetare. Aşezarea la baza gestiunii bugetare a clasificării

bugetare, asigură pe de o parte un limbaj comun cu planificarea bugetară, adică identitatea de

conţinut a veniturilor şi cheltuielilor, atât în planificare cât şi în evidenţa execuţiei bugetului, iar

pe de altă parte permite analiza rezultatelor execuţiei bugetului de stat comparativ cu îndeplinirea

obiectivelor activităţii instituţiilor publice locale şi centrale.

Organizarea gestiunii financiare la instituţiile publice se realizeazå în compartimentul

financiar contabil, condus de către directorul economic, contabilul şef sau altă persoană

competentă împuternicită să îndeplinească această funcţie.

Biroul financiar-contabil are in principal urmatoarele atributii :

Organizează contabilitatea conform prevederilor legale; răspunde de efectuarea corectă şi la

timp a inregistrărilor contabile;

Organizează analiza periodică a utilizării bunurilor materiale şi luarea măsurilor necesare,

împreună cu celelalte sectoare din unitate, în ceea ce priveşte stocurile disponibile,

supranormative, fără mişcare, sau cu mişcare lentă şi pentru prevenirea oricăror alte

imobilizări de fonduri;

9

Analizează periodic execuţia bugetară şi conţinutul conturilor, făcând propuneri

corespunzătoare;

Răspunde de întocmirea, circulaţia şi păstrarea documentelor justificative care stau la baza

înregistrărilor în contabilitate;

Organizează inventarierea periodică a mijloacelor materiale şi ia măsuri de regularizare a

diferenţelor constatate ;

Intocmeşte lucrările privind proiectele planurilor de venituri şi cheltuieli bugetare şi

extrabugetare,

Răspunde de angajarea creditelor bugetare corespunzător comenzilor şi contractelor emise,

în limita creditelor aprobate;

Organizează întocmirea instrumentelor de plată şi documentelor de acceptare sau refuz a

plăţii;

Organizează verificarea documentelor justificative de cheltuieli sub aspectele formei,

conţinutului şi legalităţii operaţiunii;

Întocmeşte propunerile de plan casă pentru plăţi în numerar;

Organizează evidenţa tehnico-operativă şi de gestionare ; asigură ţinerea lor corectă şi la zi

Asigură măsurile de păstrare, manipulare şi folosire a formularelor cu regim special;

Analizează şi pregăteşte din punct de vedere financiar, evaluarea eficienţei utilizării

mijloacelor materiale şi financiare puse la dispoziţia unităţii; ia măsurile necesare pentru

evitarea cheltuielilor neeconomicoase şi inoportune .

1.4. Structura de personal

Conform Decretului 296/1973, art. 10, personalul din unităţile sanitare se compune din

următoarele categorii:

Personalul medico-sanitar:

– personalul de conducere (medici şefi de secţie/clinică);

– personalul de execuţie (asistenţi medicali, farmacişti, laboranţi);

Personalul din activităţi auxiliare:

– personalul de conducere (ingineri);ă

– personalul de execuţie (tehnicieni);

– muncitori;

Personalul din aparatul funcţional:

– personalul de conducere (director economic, contabil şef, şef compartiment);

– personalul de execuţie (economişti, referenţi, contabili);

10

– personalul de execuţie administrativ (merceolog, gestionari);

– personal de deservire.

ORGANIGRAMA

11

1.5. Relaţiile cu exteriorul ale instituţiei

O instituţie publică de tip spitalicesc desfăşoară o activitate operativă, în virtutea căreia se

efectuează, pe de o parte, cheltuieli de administraţie şi gospodărire, iar pe de altă parte, cheltuieli

funcţionale, specific domeniului de activitate, ce reprezintă partea dominantă a cheltuielilor.

Pentru îndeplinirea acestei activităţi, instituţia este obligată să intre în relaţie atât cu organe

ierarhic superioare de la care primeşte fonduri necesare (Ministerul Sănătăţii, Direcţia de Sănătate

Publică, Casa de Asigurări de Sănătate) ce reprezintă pentru ea ordonatorii principali de credite,

cât şi cu terţe persoane fizice şi juridice în calitatea lor de furnizori de materiale şi servicii.

a) Ierarhic subordonat sau superior (administrativ)

Spitalul Clinic de Recuperare Iași este subordonat Ministerului Sănătăţii. Către această

direcţie se fac raportările care constituie baza de date, la nivel naţional, pentru decizii majore de

politică sanitară şi pentru raportările necesare organismelor Uniunii Europene şi Organizaţiei

Mondiale a Sănătăţii. Către această direcţie se trimite situaţia cu veniturile şi cheltuielile

bugetare.

Către accesta se adresează cererea de finanţare. Aceasta, la rândul ei, sintetizând cererile

de la toate spitalele militare, face o cerere de fonduri la minister. Ministerul, în măsura bugetului

acordat de către stat, onorează cererile direcţiei.

b) Relaţiile cu beneficiarii de activitate

Beneficiarii de activitate în cazul Spitalului Clinic de Recuperare Iași sunt clienţii şi Casa de

Asigurări de Sănătate (CAS).

Clienţii sunt reprezentaţi de persoanele fizice internate.

Cu CAS se încheie contracte de furnizare de servicii medicale în conformitate cu

OG150/2000 şi a contractului cadru anual care se aprobă prin hotărâre de guvern şi în fiecare an

este alta.

Contractele încheiate cu beneficiarii de activitate:

contracte pentru furnizarea serviciilor medicale, în asistenţă spitalicească;

contracte pentru furnizarea serviciilor medicale în asistenţă spitalicească şi stomatologică;

contracte pentru furnizarea serviciilor medicale pentru asistenţă recuperatorie;

contracte pentru furnizarea serviciilor medicale, în asistenţă spitalicească şi ambulatorie

(policlinică) pe specialităţi:

– clinice (consultaţii în cabinet);

– paraclinice (analize de laborator);

12

c) Relaţii cu trezoreria publică

Un rol important în desfăşurarea activităţii ei o are Trezoreria pe raza căreia îşi desfăşoară

activitatea, la care are deschise conturile de disponibil prin intermediul căreia îşi desfăşoară

activitatea de decontare, atât cu Bugetul de stat, Bugetele Locale, Bugetul Asigurărilor Sociale,

Direcţia pentru Probleme de Muncă şi Ocrotire Socială, cât şi cu o serie de furnizori de materiale

şi servicii, agenţi economici, regii autonome, persoane fizice.

Furnizorii de servicii medicale farmaceutice (spitale, policlinici, dispensare) şi dispozitive

medicale pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate care le asigură plata (decontarea)

tuturor serviciilor efectuate inclusiv pentru asiguraţii care virează contribuţia la alte case de

asigurări de sănătate (Ministerul Transporturilor, Ministerul Apărării Naţionale etc.), Casa de

Asigurări de Sănătate rezervându-şi rolul de a monitoriza nivelul cheltuielilor instituţiei medicale

cu care a încheiat contract, de a credita furnizorii de medicamente, materiale, servicii şi de a

stabili acestora plafoane de preţuri pentru produsele şi serviciile pe care le furnizează.

Pentru a-şi putea desfăşura activitatea operativă, pe seama creditelor bugetare deschise, a

fondurilor alocate de la buget şi a sumelor de decontare de Casa de asigurări, după caz,

ordonatorii de credite pot aproba efectuarea de plăţi în limita maximă a sumelor aprobate prin

bugetele de venituri şi cheltuieli şi cu respectarea dispoziţiilor legale.

Acest lucru se realizează prin intermediul Trezoreriei Locale şi a sucursalei Băncii Naţionale

la care instituţia are deschise conturile de disponibil, ele având rolul, potrivit dispoziţiilor legale,

de a exercita controlul asupra tuturor plăţilor dispuse de ordonatorii de credite, urmărind în mod

deosebit:

- încadrarea cheltuielilor în creditele sau fondurile bugetare aprobate;

- respectarea dispoziţiilor legale prin care se autorizează efectuarea cheltuielilor;

- respectarea utilizării fondurilor potrivit destinaţiei stabilite pe subdiviziunile (capitole,

subcapitole) aprobate în bugetele de venituri şi cheltuieli;

- restrângerea cheltuielilor la strictul necesar.

d)Relaţii cu furnizorii

O altă categorie de relaţii externe se realizează cu furnizorii Spitalului Clinic de

Recuperare Iasi care pot fi grupaţi după natura serviciilor şi a produselor furnizate în patru mari

categorii:

1. Furnizorii de medicamente, materiale sanitare şi reactiv: ADM FARM, BIOSFARM,

EST MEDICA SA IASI, EUROPHARM HOLDING SA IASI, INTERFARM SRL BOTOSANI,

NORD FARMA SRL PIATRA NEAMT, PARAFARM MED SA OTOPENI, PHARMIX SRL

TG MURES, PRIMEX MEDICAL, RELAD PHARM, SANPROMED SRL BUCURESTI,

13

SIBOFARM SRL SIBIU suc. IASI, VALMEDICA BUCURESTI.

2. Furnizori de alimente: VEL PITAR RM VALCEA suc. IASI, SPICUL 2 SRL,

CUMPANA, COMALFA SRL,

3. Furnizorii de utilităţi (energie electrică, gaz, apă, salubritate, telefonie, internet): E-ON,

Distrigaz Iaşi Nord, Rajac, SC Salubris SA, Romtelecom, România Data Systems Bucureşti, CET

4. Alţi furnizori de:

service aparatură medicală;

carburanţi, lubrefianţi – Petrom;

materiale de curăţat – Metro cash;

lenjerie şi echipament spitalicesc.

Achiziţiile se fac prin licitaţie electronică. Ulterior, se încheie contracte cu furnizorii care au

câştigat licitaţia.

Plăţile către furnizori se fac prin intermediul Trezoreriei Finanţelor Publice cu ordine de

plată şi la termene scadente prevăzute în contract

”

Fig. nr. 2. Flux informaţional privind relaţiile cu exteriorul

14

Primăria Iaşi

7

Ministerul Sănătăţii

C.A.S.S Casa naţională de Pensii

Agenţia judeţeană de

Ocupare a forţei de muncă

Administraţia financiară

Spitalul Clinic de Recuperare

Iaşi

Trezorerie

Populaţie (beneficiari)

1 2

3 45

6

89 10

11

12

13

14

Furnizori

1 Cerere de finanţare

2 Acordare de fonduri din bugetul de stat

3 Relaţii contractuale

4 Decontări

5 Cerere de finanţare

6 Acordare de fonduri din bugetul local

7 Cumpărări, facturări, achiziţii

8 Plăţi (numai prin intermediul Trezoreriei)

9 Plăţi,

10 Încasări

11 Declaraţiile 100/300 cu privire la calculul, retinerea, vărsarea impozitului pe salarii

12 Declaraţiile lunare privind fondul de şomaj

13 Declaraţiile lunare privind CAS ul

14 Beneficiarii direcţi ai serviciilor medicale

1.6. Structura şi evoluţia principalilor indicatori financiari în perioada 2008-2010

Tab.1 Situaţia indicatorilor financiari pentru 2008-2010 Mii RON

Denumirea indicatorilor 2008 2009 2010

VENITURI 25,801.04 22,144.86 17,855.31 VENITURI PROPRII 15,162.16 16,092.89 17,855.31I. VENITURI CURENTE 15,159.66 16,089.71 15,175.27Venituri din contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate 15,108.83 16,028.77 14,661.12Alte venituri în domeniul sanătate 50.82 60.94 370.13II. VENITURI DE CAPITAL 14.33 0.62 1.04VII DONATII şi SPONSORIZARI 10.66 2.56 119.55X. SUME PRIMITE CU DESTINATIE SPECIALA, POTRIVIT LEGII 10,638.88 6,051.97Sume primite de la bugetul local: 531.44 932.24 950.00

Contravaloarea medicamentelor şi materialelor sanitarespecifice din programele de sănătate furnizate fără plata de CNAS 9,072.79 3,399.47Sume primite de la bugetul de stat 1,034.64 1,720.26 1,729.00

II. CHELTUIELI TOTAL 2,6147.87 23,552.17 20,183.73Cheltuieli curente 24,993.95 21,367.15 17,616.42Cheltuieli de personal 6,770.55 7,963.57 9,221.12

15

Cheltuieli cu salariile 4,986.84 5,503.40 6,503.51Contributii pentru asigurari sociale de stat 1,149.35 1,264.93 1,413.28Contributii pentru asigurarile de somaj 155.55 175.16 178.64Contributii pentru asigurarile sociale de sanatate 357.31 403.36 494.44Deplasari,detasari,transferuri 3.17 2.03 3.10Tichete de masa 95.67 585.18 525.22Contr.pt.asig.de accid.de m-ca,boli profesionale 22.65 29.51 39.88Cheltuieli materiale şi servicii 18,223.39 13,403.58 2,061.51Hrana 223.05 349.92 280.00Medicamente şi materiale sanitare 14,295.53 9,162.83 4,925.07Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărie 2,345.22 79.84Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional 509.35 547.35Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi echipament 433.14 125.00 281.49Reparaţii curente 242.54 243.14 305.12Reparaţii capitale 155.43 291.10 0Cărţi şi publicaţii 2.60 150.00 6.19Alte cheltuieli 16.50 2.97 309.87Cheltuieli de capital 1,153.91 475.63 2,567.31

Total venituri 25,801.04 22,144.86Total cheltuieli 2,6147.87 23,552.17 20,183.73

Diferenţa care se acoperă din soldul anului precedent -346.82 -1,407.31

SOLD SF. AN PRECEDENT CONT VENITURI 346.82 1,407.31

Fig. nr.3 Evoluţia veniturilor

După cum se observă din tabelul de mai sus(table nr. 1) şi din graficul nr. 3, cea mai

mare pondere în totalul veniturilor, pe întreaga perioadă studiată, este deţinută de veniturile

proprii realizate din prestări de servicii medicale, pe bază de contracte, în calitate de

furnizori de servicii medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, precum şi

16

din alte activităţi. Aceste spitale funcţionează pe principiul finanţării integrale din venituri

propriii. Nivelul veniturilor proprii în perioada anlizată se menţine, relativ, constant, în

cadrul lor o variaţi mai mare o au sumele primite de la bugetul de stat datorită desfăşurării

programelor naţionale de sănătate.

Fig. nr.4 Evolutia cheltuielilor în perioada 2008-2010 .

Din analiza cheltuielilor rezultă faptul că cele mai mari cheltuieli se fac pentru plata

salariilor şi pentru medicamente(fig. nr.4), iar în perioada anlizată se observă o creştere a nivelului

cheltuielilor cu salariile pe total şi pe structură pe fondul majorărilor salariale din domeniul

sănătăţii şi o scădere a celor pentru medicamente datorate în primul rând programelor de

subvenţionare a medicamentelor.

CAPITOLUL IIFundamentarea indicatorilor financiari la Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi

17

2. 1 Cadrul juridic privind fundamentarea veniturilor proprii/cheltuielilor bugetare

CADRUL LEGISLATIV

Constituţia României prevede că sănătatea este unul dintre cele mai importante drepturi ale

omului, iar statul are obligaţia şi este responsabil de menţinerea stării de sănătate a populaţiei. În

prezent, asistenţa medicală din România este reglementată prin:

1. Legea nr. 3/1978 privind asigurarea sanătăţii populaţiei care în art. 2 arată: “Statul

asigură întregii populaţii apărarea şi întărirea sănătăţii, făra deosebire de naţionalitate, rasă, sex

sau religie, precum şi asistenţă medicală gratuită, în condiţiile prevăzute de lege”.

2. Ordinul nr. 56/1974 privind aprobarea “Normelor generale de organizare şi funcţionare

a unităţilor sanitare şi a normelor tehnice în unele domenii ale asistenţei medicale”.

În baza acestora Ministerul Sănătăţii şi Familiei a elaborat metodologii, norme,

instrucţiuni, regulamente, ordine, etc. prin care se stabilesc explicit atribuţiile fiecărui tip de

unitate sanitară, ale personalului sanitar, precum şi accesul specific la unele servicii medicale

considerate invalidante sau cu extindere în masă.

În afara sistemului public, există în prezent şi un sistem privat sau semiprivat reprezentat

de:

3. Sistemul privat a cărui activitate este organizată şi funcţionează conform Ordinului

Ministrului Sănătăţii şi Familiei nr. 657/1991 şi Ordinul Ministrului Sanătăţii şi Familiei nr.

555/1992.

Procurarea medicamentelor, materialelor sanitare, protezelor, ortezelor în asistenţa

ambulatorie este reglementată astfel:

4. Pentru persoanele dezavantajate şi cele cuprinse în Decretul nr. 246/1958, prin Legea

44/1994, acestea sunt gratuite.

5. Pentru salariaţii şi membrii familiei acestora, pensionarii, şomerii, persoanele ce nu

realizează venituri sunt legiferate sisteme de co-plată, conform HGR 840/1994 şi 1720/1994.

6. Ordinul M.S. nr. 1077/1996.

7. Ordonanţa de guvern nr. 22/1992.

8. În perioada 1994-1996 a avut loc în 8 judeţe un experiment pilot privind un nou sistem

de acordare a asistenţei medicale primare şi alocare a resurselor în acest domeniu. Reglementarea

acestuia a fost aprobată prin HGR 370/1994.

Reiese deci, că în sistemul actual al acordării asistenţei medicale, ponderea cea mai mare

o are sistemul public gratuit, dar în acelaşi timp există şi un sistem bazat pe co-plată (policlinici cu

plată) şi unul privat (cabinete private).

18

Odată cu promulgarea Legii privind Asigurările Sociale de Sănătate , sistemul îngrijirilor

de sănătate este nevoit să se reformeze pentru a creşte calitatea serviciilor oferite şi eficienţa.

Separarea finanţatorului de prestatorul de servicii va duce la un lanţ de schimbări ce se vor

reflecta şi la nivelul pachetului de sevicii oferite.

Se face astfel simţită nevoia schimbării legislaţiei în domeniul sănătăţii începând cu Legea

Sanitară (care este veche şi nu mai răspunde necesităţilor unui sistem în schimbare) şi continuând

cu Legea privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea spitalelor (HGR 804/1995), Legea

asistenţei medicale de urgenţă, Legea privitoare la Sănătatea Publică, etc.

9. Legea privind exercitarea profesiei de medic, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea

Colegiului Medicilor din România (Legea nr. 74/1995) are de asemenea un impact important

asupra modului de funcţionare al sistemului.

10. Pe 10 iulie 1997 apare Legea Asigurărilor Sociale de Sănătate care stabileşte în

principal separarea furnizorului de plătitorul de servicii şi stabileşte relaţia contractuală dintre

aceştia, precum şi posibilitatea alegerii libere a medicului de către pacient.

Conform acestei legi finanţarea seviciilor de sănătate se va realiza în principal prin

contribuţii obligatorii (prime de asigurare) ale salariaţilor şi patronilor, subvenţii de la bugetul de

stat şi alte surse, pe principiul solidarităţii şi subsidiarităţii în colectarea şi utilizarea acestor

fonduri.

11. Legea nr. 146/1999. privind Organizarea, funcţionarea şi finanţarea spitalelor,

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 3 august 1999, cu modificările

ulterioare.

12. Lege nr. 505 din 4 octombrie 2001, privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.

109/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1992 privind finanţarea

ocrotirii sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 642 din 15 octombrie 2001.

13.Lege nr. 270 din 18/06/2003, Legea spitalelor, publicată în Monitorul Oficial nr. 438

din 06/20/2003.

Planificarea indicatorilor financiari la o instituţie publică presupune, din punct de vedere

metodologic, intervenţii instituţionale cu caracter succesiv, in mai multe etape:

- Din partea Ministerului Finanţelor Publice, prin norme metodologice privind elaborarea

de proiecte de bugete publice;

- Din partea ministerelor si instituţiilor centrale, care au răspunderea administrării gestiunii

celorlalte bugete publice prin instrucţiuni complementare normelor Ministerului Finanţelor

Publice;

- Din partea consiliilor locale, in cazul finanţării instituţiilor din acestea, prin precizări /

instrucţiuni cu caracter completator la normele elaborate de Ministerul Finanţelor;

19

- Din partea ordonatorilor principali de credite, prin instrucţiuni care subliniază specificul

domeniului, in sensul completări fata de normele si instrucţiunile precizate anterior.

Ordonatorii principali de credite, respectiv Ministerul Sănătăţii Publice în acest caz, au

obligaţia ca, până la data de 15 iulie a fiecărui an, să depună la Ministerul Finanţelor Publice

propunerile pentru proiectul de buget şi anexele la acesta, pentru anul bugetar următor, cu

încadrarea în limitele de cheltuieli, însoţite de documentaţii şi fundamentări detaliate.

Ministerul Finanţelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de

credite şi a bugetului propriu, întocmeşte proiectele legilor bugetare şi proiectele bugetelor, pe

care le depune la Guvern până la data de 30 septembrie a fiecărui an.

Aprobarea bugetului de către Parlament se face pe ansamblu, pe părţi, capitole,

subcapitole, titluri, articole, precum şi aliniate, după caz, şi pe ordonatorii principali de credite,

pentru anul bugetar, precum şi creditele de angajament pentru acţiuni multianuale.

Veniturile şi cheltuielile sistemului bugetar, cumulate la nivel naţional, alcătuiesc

veniturile bugetare totale, respectiv cheltuielile bugetare totale care, după consolidare, prin

eliminarea transferurilor dintre bugete, vor evidenţia dimensiunile efortului financiar public pe

anul respectiv şi starea de echilibru sau dezechilibru, după caz.

Principalul instrument folosit în fundamentarea indicatorilor financiari şi în întocmirea

bugetului de venituri şi cheltuieli este Clasificaţia veniturilor şi cheltuielilor bugetare.

Clasificaţia reprezintă un instrument de lucru în plan informaţional cu referire specială la

relaţiile bugetare concretizate prin balanţe financiar-operative în toate etapele procesului bugetar

cu deosebire în elaborarea proiectelor de bugete publice şi cu referire specială la execuţia

bugetară.

Clasificaţia exprimă aşezări, structurări de venituri şi cheltuieli pe baza anumitor criterii

faţă de care apar obligaţii comportamentale în plan profesional.

Indicatorii macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar pentru care se elaborează

proiectul de buget, se elaborează de către organele abilitate până la data de 31 martie a anului

curent şi se actualizează pe parcursul desfăşurării procesului bugetar.

Ministerul Finanţelor Publice înaintează Guvernului, până la data de 1 mai, obiectivele

politicii fiscale şi bugetare pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget

împreună cu limitele de cheltuieli stabilite de pe ordonatorii principali de credite, urmând ca

acesta să le aprobe până la data de 15 mai şi să informeze comisiile pentru buget, finanţe şi bănci

ale Parlamentului asupra principalelor orientări ale politicilor sale macroeconomice şi ale

finanţelor publice.

Ministrul Finanţelor Publice transmite ordonatorilor principali de credite, până la data de 1

iunie a fiecărui an, o scrisoare-cadru care specifică contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi

20

întocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora şi limitele de cheltuieli

aprobate de Guvern. În cazul în care schimbarea cadrului macroeconomic impune modificarea

limitelor de cheltuieli, acestea sunt adoptate de către Guvern, la propunerea Ministerului

Finanţelor Publice. Până la data de 15 iunie, Ministerul Finanţelor Publice comunică ordonatorilor

principali de credite limitele redimensionate de cheltuieli în vederea definitivării proiectelor de

buget.

Fundamentarea indicatorilor de venituri şi cheltuieli, se face în funcţie de necesităţile

impuse de desfăşurarea normală a activităţii şi de respectarea normelor igienico-sanitare impuse

de Ministerul Sănătăţii Publice .

Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului se elaborează de către comitetul

director pe baza propunerilor fundamentate ale conducătorilor secţiilor şi compartimentelor din

structura spitalului, în conformitate cu normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului

sănătăţii publice şi cu contractele colective de muncă, şi se publică pe site-ul Ministerului

Sănătăţii Publice.

Bugetul de venituri şi cheltuieli al spitalului se aprobă de ordonatorul de credite ierarhic

superior, la propunerea managerului spitalului.

Execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se raportează lunar, respectiv trimestrial,

unităţii deconcentrate cu personalitate juridică a judeţului Bacău şi se publică pe site-ul

Ministerului Sănătăţii Publice .

Execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se raportează lunar şi trimestrial şi consiliului

local dacă beneficiază de finanţare din bugetele locale.

In cazul existentei unor datorii la data încheierii contractului de management, acestea

vor fi evidenţiate separat in contractul de administrare, prin care se vor stabili posibilităţile si

intervalul de timp in vederea lichidării acestora, in condiţiile legii.

2.2 Indicatori reprezentativi in fundamentarea indicatorilor financiari

În vederea întocmirii bugetelor de venituri şi cheltuieli este necesară culegerea şi

strângerea unor date care formează elementele de bază ale acestor lucrări. Informaţiile se referă în

principal la:

a) indicatorii de plan sau operativi, care se reflectă în planul naţional unic de dezvoltare a

statului şi indică acţiunile de bază ale statului privind ocrotirea sănătăţii. La nivelul unităţilor

sanitare aceşti indicatori se numesc operativi şi ei determină volumul activităţii fiecărei instituţii

în parte. Ei se desprind din planul de stat şi se comunică în fiecare an cu ocazia întocmirii

bugetelor de venituri şi cheltuieli.

În activitatea curentă se folosesc două categorii de indicatori:

21

- indicatorii de plan de stat - aprobaţi prin planul naţional unic de dezvoltare, cum ar fi, de

exemplu, numărul de paturi;

- indicatorii departamentali - stabiliţi şi aprobaţi de către Ministerul Sănătăţii, cum ar fi, de

exemplu, numărul analizelor, vaccinărilor etc.

La baza bugetelor de venituri şi de cheltuieli stau indicatorii pe baza cărora se stabileşte

volumul de realizat la venituri şi de consum la cheltuieli

Indicatorii de plan, pe fiecare unitate sanitară în parte, pe baza cărora se întocmesc

bugetele de venituri şi de cheltuieli, sunt cei realizaţi şi raportaţi în anul anterior (an de bază), la

care se adaugă sau se scad eventualele majorări sau reduceri stabilite pentru anul viitor (an de

calcul);

b) execuţia bugetară a anului anterior celui pentru care se face planificarea, care se referă

la stabilirea execuţiei bugetare certe şi a execuţiei bugetare probabile (preliminate din anul de

bază);

c) nivelul calitativ al realizării indicatorilor pe anul anterior celui pentru care se face

planificarea, care are în vedere lipsurile şi greutăţile constatate în desfăşurarea activităţii în anul

de bază pentru a fi eliminate în anul de calcul;

d) normele de cheltuieli care servesc la calculul propunerilor de cheltuieli ce se aplică în

raport cu specificul unităţii şi natura cheltuielii respective.

Metoda de bază folosită la evaluarea necesarului de cheltuieli pentru instituţiile bugetare o

constituie metoda normativă care constă în înmulţirea indicatorilor de plan (numărul paturilor,

numărul consultaţiilor, numărul vaccinărilor) cu normele de cheltuieli.

Norma de cheltuială reprezintă valoarea (expresia bănească) corespunzătoare satisfacerii

nevoilor unui indicator de plan, pe timp de un an. Cheltuielile pentru retribuţii, hrană, deplasări, se

planifică pe baza unor norme stabilite prin lege, în timp ce pentru alte cheltuieli, în cea mai mare

parte administrativ-gospodăreşti, nu sunt stabilite norme obligatorii în totalitate.

Prin norme obligatorii se înţeleg cele aprobate prin actele normative ale organelor puterii

şi administraţiei de stat şi ele nu pot fi depăşite. Se mai utilizează şi alte norme şi anume cele

indicativa sau orientative, care se stabilesc de ministere şi alte organe centrale, cu avizul

Ministerului Finanţelor (de exemplu, inventarul moale la un pat sau pentru un bolnav, numărul de

autosalvări raportat la populaţie şi la teritoriu etc.).

Întocmirea bugetului se bazează, în principal, pe evidenţa financiar-contabilă şi

tehnico-operativă. Instrumentele de bază care furnizează data sunt dările de seamă, care, după

perioada analizată se împart în:

- dări de seamă semestriale;

- dări de seamă anuale.

22

Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi întocmeşte bugetul de venituri şi cheltuieli astfel:

Capitolul venituri cuprinde:

a) venituri proprii compuse din:

venituri din contracte încheiate cu Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi, Casa de Asigurări de

Sănătate a Transporturilor şi Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice,

Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti. Suma se evaluează de Direcţia de

Sănătate Publică pe bază de elemente specifice de fundamentare care se comunică fiecărei

unităţi;

alte venituri proprii obţinute de la persoane fizice şi juridice. Se stabilesc de fiecare unitate

sanitară şi reprezintă încasări de la persoane fizice şi juridice ca urmare a prestării

serviciilor medicale contra-cost în condiţiile legii, precum şi din donaţii şi sponsorizări.

b) transferuri de la bugetul de stat reprezentând sumele alocate din credite bugetare de la

titlul „Transferuri” în vederea finanţării unor acţiuni ca: programe de sănătate, activităţi de

cercetare etc.

Volumul transferurilor din bugetul de stat cu defalcarea pe acţiuni se comunică fiecărei

unităţi de către Direcţia de Sănătate Publică.

Capitolul cheltuieli cuprinde prevederile totale cu desfăşurarea pe activităţi sanitare.

Cheltuielile pentru fiecare acţiune se fundamentează pe subdiviziunea clasificaţiei economice a

mijloacelor extrabugetare (titluri, articole şi alineate), după care se grupează în cheltuieli curente

şi cheltuieli de capital.

Pentru cheltuiele de capital se întocmesc liste de investiţii care constituie anexa la bugetul

de venituri şi cheltuieli şi se aplică odată cu acesta.

Cheltuielile curente cod 01 conform clasificaţiei economice a cheltuielilor publice se

fundamentează astfel:

Cheltuielile de personal(cod 02) – se stabilesc în funcţie de:

Cheltuielile cu salarii-cod 10 [salarii de bază (10.01), salarii de merit (10.02), indemnizaţii

de conducere (10.03), spor de vechime (10.04), spor pentru condiţii de muncă (10.05),

salarii plătite cu ora (10.11), fond de premii (10.08), alte drepturi salariale (10.14)];

Contribuţiile pentru Asigurări Sociale de Stat 22% (CAS)-cod 11;

Cheltuielile pentru constituirea fondului de ajutor de şomaj 3%-cod12;

Contribuţiile pentru Sănătate7%-cod 13.

Toate aceste cheltuieli se stabilesc în funcţie de valorile lor din anul precedent înmulţite cu

indicele inflaţiei prognozat de Direcţia de Statistică, avându-se în vedere atât posibilităţile de

creare de noi locuri de muncă, cât şi unele disponibilizări.

23

Cheltuielile materiale şi serviciile(cod 20) – se stabilesc în funcţie de:

Cheltuielile cu hrana-cod 22 (hrana pentru oameni)-cod 22.02;

Cheltuielile cu medicamente şi materiale sanitare-cod 23 (medicamente-23.01, materiale

sanitare-23.02);

Cheltuielile pentru întreţinere şi gospodărie-cod 24 (încălzit-24.01, iluminat -24.02, apă,

canal, salubritate- 24.03, poştă, telefon, telex, radio, televizor-24.04, furnituri de birou -

24.05, materiale pentru curăţenie-24.06, alte materiale şi prestări de servicii-24.07);

Cheltuielile cu materiale şi prestări servicii funcţionale-cod25 (materiale de laborator-

25.01, materiale autosanitară-, materiale Aro);

Cheltuielile cu obiecte de inventar de mică valoare şi echipament-cod 26 (lenjerie şi

accesorii de pat-26.01, echipament-26.02, alte obiecte de inventar de mică valoare-26.03);

Cheltuielile cu reparaţii curente-cod 27;

Alte cheltuieli-cod 30 (protecţia muncii-30.03, alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii

legale-30.07).

Valorile pentru titlul Cheltuieli materiale şi servicii se calculează după cele din anul

precedent înmulţite cu indicele inflaţiei, avându-se în vedere: numărul de paturi, numărul de zile

spitalizare, numărul de salariaţi.

Întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli este o activitate de amploare prin care se

asigură suportul financiar şi baza materială pentru funcţionarea în bune condiţii a unităţii

respective. Aceste lucrări sunt atribuite organelor de contabilitate care trebuie să coopereze cu

toate celelalte compartimente ale unităţii, în mod special cu factorii de conducere şi şefii celorlalte

sectoare.

Pentru elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli se impune respectarea unor principii:

din colaborarea compartimentelor să se asigure date cât mai exacte şi reale, date folosite în

fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli; din rezultatele obţinute în urma acestei

fundamentări trebuie să se stabilească eventualele erori comise în anul anterior şi luarea

unor decizii pentru îndepărtarea efectelor negative apărute;

veniturile ce se pot realiza şi cheltuielile pentru buna funcţionare a unităţii trebuie

obligatoriu înscrise, deoarece instituţia respectivă fiind de un interes local sau naţional

mare trebuie să aibă şi venituri de la bugetele locale sau/şi de stat.

2.3. Calcule de fundamentare privind veniturile proprii/cheltuielile bugetare

24

Fundamentarea cheltuielilor se face pentru fiecare acţiune în parte pe baza sarcinilor şi a

indicatorilor de plan, pe baza formularelor corespunzătoare anexă la bugetul de venituri şi

cheltuieli.

Normele de cheltuieli folosite în planificarea instituţiilor bugetare pot fi clasificate după

anumite criterii.

Din punct de vedere al caracterului lor, normele pot fi:

norme obligatorii (stabilite prin acte normative fără a putea fi modificate de ordonatorii de

credite. Spre exemplu retribuţia tarifară, bursa, alocaţia de hrană etc.);

norme indicative (facultative, orientative) ce reprezintă medii ale consumurilor de

materiale, ale cheltuielilor efectuate de unităţile bugetare de acelaşi fel. La rândul lor,

normele indicative pot fi:

norme indicative din punct de vedere al formei de exprimare şi anume:

- materiale (cantitatea de materii şi materiale pe o anumită unitate de măsură);

- financiare (transformarea normei materiale în normă valorică);

norme indicative din punct de vedere al conţinutului:

- individuale (pentru fiecare cheltuială concretă);

- combinate (o însuşire a normelor financiare individuale, ce exprimă cheltuieli

totale necesare pentru întreţinerea unui indicator pe timp de un an). Normele indicative combinate

se calculează prin două procedee: pe bază de medii valorice (determinarea normei prin raportarea

creditelor bugetare consumate de unitate la numărul mediu al indicatorilor realizaţi) şi prin

însumarea normelor individuale financiare (pentru fiecare articol şi alineat de cheltuieli în parte);

- planul tip de cheltuieli (cuprind aceleaşi date ca şi norma combinată, cu excepţia că se

referă nu la un singur indicator ci, la cheltuieli totale ale unei instituţii bugetare).

Din punct de vedere al surselor de finanţare a indicatorilor operativi, normele pot fi:

- norme bugetare (cuantumul de fonduri pus la dispoziţia instituţiilor bugetare prin buget

pentru întreţinerea unor indicatori pe timp de un an);

- norme pentru autofinanţare (suma de bani pe care o încasează instituţia de la terţe

persoane, necesară pentru întreţinerea indicatorilor);

- norme financiare (cuantumul total al fondurilor bugetare şi din autofinanţare necesar

pentru întreţinerea unui indicator pe o perioadă determinată de timp, 1 an bugetar).

În practică şi în teorie s-a acordat atenţie metodei normative în dimensionarea cheltuielilor

pentru care nu sunt stabilite norme obligatorii. Datorită varietăţii instituţiilor, deosebirilor între

ele, amplasării lor în teritoriu, gradului diferit de dotare etc. folosirea acestei metode normative

creează unele dificultăţi. Ca urmare, se foloseşte metode stabilirii cheltuielilor în funcţie de

25

condiţiile specifice fiecărei instituţii, pe baza execuţiei din anul precedent şi a influenţei diferitelor

modificări pentru perioada următoare.

Începând cu anul 1997, s-a trecut la folosirea în planificarea financiară din instituţii a

costului mediu pe un indicator (elev, pat, asistat etc.), acesta înscriindu-se ca element distinct în

bugetul de venituri şi cheltuieli (cuantumul de cheltuieli totale pe un indicator de plan specific).

Fundamentarea cheltuielilor are la baza următoarele criterii:

a) baza legală a cheltuielilor – nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de venituri

şi cheltuieli sau finanţată prin acesta dacă nu este reglementată printr-un act normativ;

b) execuţia preliminară pentru anul de bază constă în execuţia certă pe o anumită

perioadă de timp + execuţia probabilă la sfârşitul anului corectată cu eventualele influenţe;

c) analiza şi studierea comparativă a cheltuielilor, atât pe total, cât şi pe structură şi în

dinamică. Este necesară realizarea de analize şi studii privind evoluţia pe o anumită perioadă de

timp, inclusiv compararea cheltuielilor instituţiilor sanitare între ele. Această analiză comparată se

face şi de către organul ierarhic superior, în etapa de analiză a proiectului de buget primit de la

instituţia subordonată;

d) preţurile şi tarifele diferitelor servicii (cazare, masă) care au repercursiuni directe

asupra structurii şi evoluţiei cheltuielilor. Acestea reprezintă, în ultimul timp, factorul cel mai

imprevizibil în evoluţia diferitelor categorii de cheltuieli, întrucât îşi pune amprenta caracterul

inflaţionist al economiei;

e) baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin intermediul cărora anumite categorii de

cheltuieli sunt stabilite la nivelele maxime, ce nu pot fi depăşite (barem de masă, îndemnizaţie) şi

care sunt actualizate pentru realizarea programelor Ministerului Sănătăţii.

Fundamentarea cheltuielilor în cadrul Spitalului Clinic de Recuperare Iaşi, în vederea

înscrierii indicatorilor de cheltuieli în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli are la bază:

analiza şi studierea comparativă a cheltuielilor, atât pe total cât şi pe structură şi în

dinamică.

Un reper foarte important în fundamentarea cheltuielilor îl constituie preţurile şi tarifele

diferitelor servicii, care au repercursiuni directe asupra structurii şi evidenţei cheltuielilor. Acesta

este, factorul cel mai imprevizibil în evidenţa categoriilor de cheltuieli, întrucât îşi pune amprenta

caracterul inflaţionist al economiei.

În cuantificarea previzională a cheltuielilor în cadrul spitalului este de remarcat faptul că

relaţia de calcul cu caracter de generalitate presupune luarea în considerare a indicatorilor

specifici cantitativi şi calitativi şi a cheltuielilor pe indicator cu referire la anul de bază.

Cheltuiala = nr. indicator fizici x Cmedie/indicator anul de bază

În cea mai mare parte, cheltuielile spitalului sunt cele ce vizează:

26

cheltuielile cu personalul;

cheltuieli cu materiale şi servicii;

cheltuieli de capital.

Cheltuielile sunt evidenţiate pe total pentru activitatea finanţată din venituri proprii şi alte

venituri, şi separat pentru activităţile finanţate din sumele primite de la bugetul local, din

contravaloarea medicamentelor şi materialelor sanitare furnizate de Casa Naţională de Asigurări

de Sănătate, fără plată, şi de la bugetul de stat, conform destinaţiilor speciale stabilite.

Indicatorii financiari din proiectul de buget au la bază veniturile ce urmează a se încasa din

contractele încheiate cu Casa de asigurări de sănătate şi din celelalte surse de finanţare, precum şi

cheltuielile unităţii, fundamentate în conformitate cu normele şi normativele aprobate, urmând

realizarea echilibrului financiar.

Dările de seamă contabile întocmite anual cuprind un exerciţiu intitulat „Indicatori de

calcul şi fundamentare” care se realizează pe structura avută în vedere la întocmirea proiectului de

buget. El cuprinde o situaţie comparativă a costurilor realizate în anul pentru care se întocmeşte

darea de seamă cu cele realizate în anul anterior ce vizează atât cheltuieli totale cât şi pe categorii

conform clasificaţiei bugetare.

1. Indicatori privind costul asistenţei medicale:

Număr personal tehnico-administrativ, deservire generală;

Număr personal auxiliar, informatică, cleric;

Număr muncitori, din care: direct productivi, indirect productivi şi de specialitate;

Număr personal sanitar de specialitate cu studii superioare;

Număr personal sanitar de specialitate cu studii medii;

2. Indicatori privind consumul de medicamente şi materiale sanitare:

Număr paturi în spital;

Număr zile om spitalizare;

Cheltuieli medii anuale pe un pat cu : retribuţiile, medicamentele, hrana pe zi, alte

cheltuieli;

Număr litri sânge consumat;

Cheltuieli medii anuale pe litru sânge;

Număr maşini de salvare;

Cheltuieli medii anuale pe o maşină de salvare: retribuţiile, medicamentele, combustibilul,

alte cheltuieli.

3. Indicatori de eficienţă sanitară:

Număr paturi fizice existente;

Număr paturi ocupate efectiv;

27

Media utilizării paturilor de spital

M= (Număr paturi fizice existente/ Număr bolnavi) *100

Indicele de utilizare a paturilor

I= (Număr paturi ocupate/ Număr paturi fizice) *100

Rulaj bolnavi

R= Număr bolnavi/ Număr paturi

Durata medie de spitalizare

D= Număr zile spitalizare/ Număr bolnavi internaţi

În execuţia planurilor de cheltuieli, în afară de plăţile de casă efectuate prin bancă,

instituţiile bugetare înregistrează în evidenţa lor şi consumul de muncă trecută şi vie, sub forma

cheltuielilor efective.

Cheltuielile efective - se încadrează în această categorie cheltuielile din mijloace bugetare

reprezentând consumuri de materiale, combustibil, energie, alimente, medicamente, materiale

sanitare, apă, plăţi pentru serviciile prestate şi lucrări executate, retribuţia personalului. Tot în

categoria cheltuielilor, instituţiile bugetare mai înregistrează şi preţul de înregistrare a obiectelor

de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi a unor mijloace fixe procurate, în executarea

acţiunilor aprobate prin planurile de cheltuieli.

Cheltuielile finanţate din bugetul de stat se împart în două mari grupe:

I. cheltuieli de personal

II. cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare.

I. Cheltuielile de personal

Se fundamentează pe baza statului de funcţii şi a statului de personal.

Statul de funcţii stabileşte totalitatea posturilor din structura organizatorică, iar cel de

personal stabileşte persoana fizică ce ocupă acel post, persoană care are o pregătire medie sau

superioară, o anume vechime sau alte atestate care-i oferă drepturi salariale. Centralizarea statului

de personal determină fondul total pentru retribuţiile tarifare, pentru indemnizaţii de conducere,

sporuri de vechime.

Articolul bugetar 10.01.01 - Salarii de bază

La instituţiile bugetare sistemul de salarizare este mai complex din punct de vedere al

interpretării elementelor componente ale acestuia. Hotărîrea guvernului nr.281/1993, la articolul

3, aliniatele 1 - 3 fac referiri clare, într-o primă parte, asupra salariului de bază în sistemul

28

bugetar, în sensul că salariile de bază pentru personalul de execuţie sunt diferenţiate pe funcţii şi

grade profesionale sau trepte profesionale. Salariile de bază sunt stabilite pe 3-6 gradaţii.

Salarizarea personalului de conducere (şef de birou, şef de serviciu, director şi director

general) este formată din salariile de bază corespunzătoare funcţiei de execuţie, gradului sau

treptei profesionale şi gradaţiei deţinute, la care se adaugă o îndemnizaţie de conducere, care face

parte din salariul de bază, diferenţiată în raport cu răspunderea funcţiei de conducere îndeplinite şi

un spor de 15% aplicat la salariul de bază, reprezentând salariul de merit.

Sporul şi indemnizaţia, menţionată mai sus, făcând parte din salariul de bază, se iau în

calcul pentru efectuarea următoarelor reţineri:

– plata contribuţiei de 3% pentru pensie suplimentară de către salariaţi (Precizările

Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale nr.3182/17 august 1992);

– plata contribuţiei de 1% pentru fondul de şomaj (Nota Ministerului Muncii şi Protecţiei

Sociale nr.3182/17 august 1992).

– Acestea se mai iau în calcul la stabilirea următoarelor drepturi acordate salariaţilor:

– plata ajutoarelor medicale (Legea nr. 49/1992, art.4 şi Precizările Ministerului Muncii şi

Protecţiei Sociale nr. 947/1992, pct. 3);

– plata concediilor de odihnă (Legea nr. 6/1992, Hotărîrea Guvernului nr. 250/1992);

– plata pensiilor din fondurile asigurărilor sociale (Legea nr. 49/ 1992).

– Salariul de bază- Potrivit O.U.G. nr. 115/2004, art.6 salariul de bază pentru personalul cu

funcţii de conducere este cel corespunzător funcţiei de execuţie, gradelor sau treptelor

profesionale, la care se adaugă o indemnizaţie de conducere diferenţiată în raport cu

complexitatea şi răspunderea ce revin funcţiei de conducere, care face parte din salariul de

bază.

Gradul profesional este atribuit în ierarhizarea salarizării personalului cu studii superioare

(economist, inginer, referent etc) şi variază de la I la III, precum şi debutant. Treapta profesională

este acea categorie de ierarhizare a remunerării în cadrul instituţiilor publice care se aplică

personalului de pregătire medie, precum şi muncitorilor şi personalului TESA, de la treapta I - VI

la muncitorii necalificaţi.

Fondul total de salarii planificat pentru anul 2011 se determină pe baza articolelor

bugetare astfel:

Articolul bugetar 10.01.01 - Fondul de salarii de bază

Se determină în funcţie de fondul total de salarii de bază lunar (aferent lunii decembrie 2008) astfel:

FdSb1 = salar mediu brut/ post * nr. posturi * nr. luni * (1+i) în care:

29

FdSb1 - reprezintă fondul de salarii de bază planificat pentru anul 2009;

Articolul bugetar 10.01.02. - Salariul de merit 1

Se acordă angajaţilor din unităţile bugetare, care se remarcă pe linie profesională, după

criteriile prevăzute în OUG nr. 115/2004 prezentate detaliat la articolul 7, aliniatele 1- 4, astfel:

– pentru rezultatele deosebite obţinute în activitatea desfăşurată , ordonatorul de credite

poate acorda, în limita a 15% din numărul total al posturilor prevăzute în statul de funcţii,

un salariu de merit lunar de până la 15% din salariu de baza, care face parte din acesta şi

care constituie baza de calcul pentru sporuri şi alte drepturi care se acordă în raport cu

salariul de bază ;

– salariile de merit se vor acorda personalului încadrat în funcţii de execuţie în proporţie de

cel puţin două treimi din numărul total stabilit potrivit anterior ;

– personalul care beneficiază de salariul de merit se stabileşte o dată pe an, după aprobarea

bugetelor anuale, pe baza rezultatelor obţinute în activitatea desfăşurată în anul precedent.

În cazul în care pe parcursul anului se întrerup raporturile de muncă ale unor beneficiar de

salarii de merit, acestea se pot redistribui, de la data de întâi a lunii umătoare, altor

persoane pe perioada rămasă ;

– pentru personalul nou-angajat, salariul de merit se poate acorda după o perioadă de cel

puţin 6 luni de la angajare.

Fondul de salarii de merit planificat pentru 2009 se determină cu ajutorul relaţiei:

FdSm1 = Nm * Sm1 * 12 * (1+i)

în care: - FdSm reprezintă fondul de salarii de merit planificat pentru anul 2009;

- Nm reprezintă numărul de persoane care beneficiază de salarii de merit;

- Sm1 reprezintă salariul de merit lunar (aferent lunii decembrie 2008);

- FdSml reprezintă fondul de salarii de merit lunar (aferent lunii decembrie 2008), sumă luată în

calcul şi la stabilirea indemnizaţiei pentru concediul de odihnă.

Numărul de persoane care beneficiază de salariul de merit (Nm) se determină pe baza

relaţiei: Nm = N1 * 15%

în care:

- N1 reprezintă numărul de personal propus a se finanţa în 2008.

Salariul de merit lunar (aferent lunii decembrie 2008) se determină pe baza relaţiei:

Sml = Sb1 * 15%

în care: Sb1 reprezintă salariul mediu de bază aferent lunii decembrie 2008, pe funcţii de execuţii de specialitate.

Articolul bugetar 10.01. - Sporuri

1 OUG nr. 115/2004, privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar – art. 7

30

În cazul de faţă, avem următoarele categorii de sporuri:

-spor de vechime. Personalul salarizat potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă

beneficiază, la funcţia de bază, de un spor de vechime în muncă de până la 25%, calculat la

salariul de bază, corespunzător timpului efectiv lucrat în program normal de lucru, astfel2:

Între 3-5 ani 5%

De la 5-10 ani 10%

De la 10-15 ani 15%

De la 15-20 ani 20%

Peste 20 ani 25%

Potrivit articolului 137 din Codul Muncii, timpul cât o persoană a desfăşurat activitate pe

baza unui contract de muncă, constituie vechime în muncă.

Fondul sporului de vechime planificat pentru anul 2009, se determină cu relaţia:

FdSv1 = (FdSb1 + FdSm1 + FdIc1) * C% (1+i) în care:

FdSv1 reprezintă fondul sporului de vechime planificat pentru anul 2008;

FdSb1 reprezintă fondul de salarii de bază planificat pentru anul 2008;

FdSm1 reprezintă fondul de salarii de merit planificat pentru anul 2008;

FdIc1 reprezintă fondul de îndemnizaţii de conducere planificat pentru 2008;

C% reprezintă cota medie procentuală a sporului de vechime (15%).

- spor de noapte. Personalul care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfăşoară

activitatea în timpul nopţii, între orele 22,00 şi 6,00, beneficiază pentru orele lucrate în acest

interval de un spor de 25% din salariul de bază, pentru munca prestată în timpul nopţii, dacă

efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte.

- spor pentru efectuarea gărzii. Gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire

superioară pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale În afara normei legale de muncă şi a

programului de lucru de la funcţia de bază, în zilele de repaus saptămânal, de sărbători legale şi în

celelalte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează, se salarizează cu un spor de până

la 100% din salanul orar al funcţiei de bază. Procentul concret al sporului se aprob de

conducătorul unităţii.

- spor de condiţii periculoase de muncă- de până la 15% din salariul de bază;

- spor de încordare psihică-de până la 15% din salriul de bază;

- spor pentru condiţii grele de muncă- de până la 15% din salariul de bază;

- spor pentru lucrul în zilele libere şi sărbătorile legale- Munca prestată în unităţile

sanitare în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în

2 Sursa : OUG nr. 115/2004, privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din unităţile sanitare

publice din sectorul sanitar, art. 8

31

conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se

plăteşte cu un spor de până la 100% din salariul de bază al funcţiei îndeplinite. Munca astfel

prestată şi plătită nu se compensează şi cu timp liber corespunzător.

- spor pentru lucrul în ture- În unităţile sanitare unde activitatea se desfăşoară fără

întrerupere, în trei ture, personalul care lucrează lunar în toate cele trei ture, precum şi personalul

care lucrează în doua ture în sistem de 12 cu 24 pot primi, în locul sporului pentru muncă prestată

în timpul nopţii, prevăzut la art. 9, un spor de 15% din salariul de bază pentru orele lucrate în cele

trei, respectiv două ture.

Fondul pentru orice fel de spor se determină astfel:

FdSp1 = Np * Snl * 12 (1+i)

în care:

FdSp1 reprezintă fondul sporului de noapte planificat pentru anul 2009;

Np reprezintă numărul de persoane care beneficiază de sporul respectiv;

Snl reprezintă sporul respectiv aferent lunii decembrie 2008.

Articolul bugetar 10.01.03.- Indemnizaţii de conducere 3

Beneficiază de indemnizaţia de conducere personalul de execuţie care primeşte sarcina de

a coordona realizarea unor programe, încadrat temporar, pe perioada respectivă, pe o funcţie de

conducere. Ea se stabileşte în raport cu complexitatea sarcinii primite4.

Fondul de indemnizaţii de conducere planificat pentru anul 2009, se determină cu

ajutorul relaţiei

FdIc = FdIc1 * 12(1+i)

în care:

FdIc reprezintă fondul de indemnizaţii de conducere planificat pentru anul 2009;

FdIc1 reprezintă fondul de indemnizaţii de conducere lunar (aferent lunii decembrie 2008).

Fondul de indemnizaţie de conducere lunar (aferent lunii decembrie 2008), se determină

pe baza relaţiei:

FdIcl = Nci * Icli

în care:

Nci reprezintă numărul de persoane care beneficiază de indemnizaţie de conducere pe funcţia ”l”;

Icli reprezintă indemnizaţia de conducere lunară pe funcţia “i”.

3 OUG nr. 115/2004, privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din unităţile sanitare publice din

sectorul sanitar – art. 64 OUG nr. 115/2004, privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din unităţile sanitare publice din

sectorul sanitar – anexa V, indemnizaţii de conducere maxime lunare în procente din salariile de bază.

32

Articolul bugetar 10.01.08. - Fond premii 5

Persoanalul salarizat, pentru activitatea desfăşurată beneficiază la sfârşitul anului

calendaristic, de un premiu anual egal cu salariul mediu lunar de bază realizat în anul pentru care

se face premierea.

Premiile anuale pot fi reduse sau nu vor fi acordate în cazul persoanelor care în cursul

anului au desfăşurat activităţi profesionale nesatisfăcătoare sau au săvârşit abateri pentru care au

fost sancţionate disciplinar.

Ordonatorii de credite pot acorda premii lunare în limita a 2% din cheltuielile cu salariile

aferente personalului contractual. În cazul în care se realizează economii prin reducerea

cheltuielilor cu salariile, ordonatorii principali de credite pot aprobate acordarea de premii în

cursul anului din economiile realizate, în limita a 2% din cheltuielile cu salariile aferente

personalului contractual, fără a se depăşi valoare economiilor realizate.

Premiile individuale se stabilesc de către ordonatorul de credite , in limita sumelor

alocate cu aceasta destinaţie de catre ordonatorul principal de credite, cu avizul organismelor

sindicale reprezentate la nivel de instituţie sau, după caz, cu avizul reprezentanţilor salariaţilor.

La nivel individual, premiul acordat se calculează prin aplicarea cotei procentuale de 2%

salariului care include , pe lângă salariul de baza, si salariul de merit, indemnizaţia de conducere

si posibile sporuri la care se încadrează.

Fondul de premiere anuală planificat pentru anul 2009, se determină cu ajutorul relaţiei:

FdPa = (FdSb1 + FdSm1 + FdIc1) (1+i)

în care:

FdPa reprezintă fondul de premiere anuală planificat pentru anul 2009;

FdSb1 reprezintă fondul de salarii de bază planificat pentru anul 2009;

FdSm1 reprezintă fondul de salarii de merit planificat pentru anul 2009;

FdIc1 reprezintă fondul de indemnizaţii de conducere planificat pentru anul 2009.

Articolul bugetar 10.01.30 - Alte drepturi salariale 6

La acest aliniat se încadrează drepturile cuvenite salariaţilor aflaţi in concedii medicale

si pentru care, potrivit legii, o parte din aceste drepturi se suporta din fondurile de salarii.

Drepturile acordate personalului care lucrează in cadrul policlinicilor cu plata si care este plătit cu

cote parţi din încasări, precum si plata drepturilor cuvenite membrilor comisiilor.

5 OUG nr. 115/2004, privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din unităţile sanitare publice din

sectorul sanitar – art. 20, 21.6 OUG nr. 115/2004, privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar – capitolul III, art. 22 – 24.

33

Cheltuielile cu concediile de odihna se fundamentează pe baza vechimii in munca a

personalului angajat, aceasta vechime acordându-i dreptul la un număr stabilit de zile de concediu,

si anume:

Ani lucrati Nr. zile de concediu de odihna

0 – 5 20

5 – 15 21

> 15 25

Conform noului Cod al Muncii, Legea 53/2003, drepturile banesti de concediu se

stabilesc luandu-se in considerare toate drepturile banesti realizate pentru perioada pentru care se

calculează concediul de odihna, si sporurile pentru condiţiile de munca, inclusiv.

Fondul altor drepturi salariale planificat pentru anul 2009, se determină cu ajutorul relaţiei:

FdDs1 = N1 * Cl * 12 (1+i)

în care:

FdDs1 reprezintă fondul altor drepturi salariale planificat pentru anul 2009;

N1 reprezintă numărul de personal propus a se finanţa în anul 2009;

Cl reprezintă compensaţia lunară (aferentă lunii decembrie 2008) care este de 3,95 RON conform HG

860/1996, precum şi 3,53 RON compensaţie suplimentară.

Cheltuieli cu tichetele de masa

În fundamentarea cheltuielilor cu tichetele de masă se ţine seama de:

- numărul de salariaţi;

- valoarea fiecărui tichet;

- numărul de zile lucrătoare.

10.03.01 – Contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate:

– Cota contribuţiei la bugetul asigurărilor sociale de stat (19,5%).

– Fondul constituit pentru accidentele de muncă (0,4%;3,6%).

Concedii medicale – drepturile salariale acordate personaluli care se află în concediu de boalî,

maternitate, paternitate şi care se constituie din contribuţia pentru asigurările de sănătate.

Baza normativa. Actele normative care stau la baza fundamentării cheltuielilor cu

contribuţia la asigurările sociale de stat:

– Ordinul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale nr. 340/2001 pentru aprobarea

normelor de aplicare a Legii nr.19/2002 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de

asigurări sociale.

34

Val. totală a cheltuielilor cu tichetele de masă = val.tichet x nr.zile lucrătoare (22) x nr. salariaţi (98)x 12

– Hotărârea Guvernului nr.403/2001 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a

Legii nr. 19/2000.

Relaţia de calcul pentru contribuţia unităţii la asigurările sociale este:

CAS = FdS * C%

în care:

CAS reprezintă contribuţia pentru asigurările de stat planificată pentru anul 2009;

FdS reprezintă fondul de salarii planificat pentru anul 2009;

C reprezintă media cotelor aferente grupelor de muncă respectiv 28,33%.

În fondul brut de salarii se cuprind toate sumele acordate salariaţilor:

– Salarii de bază brute;

– Sporuri şi indemnizaţii;

– Premii anuale;

– Sume plătite pentru timpul nelucrat (concedii de odihnă, sărbători legale);

– Sume acordate cu ocazia ieşirii la pensie;

– Al 13-lea salariu etc.

10.03.02 Fundamentarea contribuţiei pentru constituirea fondului pentru plata

ajutorului de şomaj

Baza normativă: Ordinul C.N.A.S nr. 74/2000 pentru aprobarea normelor privind modul

de încasare a contribuţiilor la asigurările sociale de sănătate şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului

nr. 155/1999, O.U.G. nr.180/2000 şi O.U.G. nr. 7/2001 de modificare a legii nr.145/1997.

Contribuţia unităţii la fondul de şomaj este de 2% asupra fondului de salarii. Relaţia de

calcul este următoarea:

CFdAjso1 = FdS1 * 2% în care:

CFdAjso1 reprezintă contribuţia pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj;

FdS1 reprezintă fondul de salarii planificat pentru anul 2008.

10.03.03 Fundamentarea cheltuielilor de deplasare, detaşare, transferare în

interesul serviciului în ţară

13.01 - Deplasări,detaşări,transferari în ţară:

– Drepturi ce se acordă personalului pentru deplasări, detaşări sau transferuri în interesul

serviciuui (transport, cazare, diurnal etc.);

– Cheltuieli de transport în localitatea de reşedinţă a unităţii cu mijloacele de transport în

comun, pentru salariaţii care beneficiază de acest drept (casier, curier).

35

Se au în vedere aici cheltuielile generate de deplasarea personalului unităţii spitaliceşti în alte

localităţi din ţară în vederea îndeplinirii unor sarcini de serviciu.

Se include aici:

– Diurna;

– Decontarea transportului între localităţi;

– Decontarea cazării.

În fundamentarea acestor cheltuieli se pleacă de la nivelul acestora din anul de baza în

funcţie de evenimentele anticipate a avea loc în anul de plan, de indicele inflaţiei şi de

perspectivele unor majorări de preţuri.

Numărul de deplasări în ţară se estimează la 120 pe an, iar cheltuiala medie de deplasare în

ţară este de 30 RON. Relaţia de calcul pentru determinarea cheltuielilor totale de deplasare în ţară

este următoarea:

ChDţ = cheltuieli transport/persoană*nr. persoane + cheltuieli cazare/ persaoană/ zi *

nr. persoane + cheltuieli diurnă/persoană/zi * nr. persoane * nr. de zile

în care:

ChDţ reprezintă cheltuielile totale de deplasare în ţară;

10.03.04 Fundamentarea cheltuielilor pentru constituirea fondului de asigurări de

sănătate)

Relaţia de calcul pentru determinarea cheltuielilor pentru fondul de sănătate este:

FdSăn1 = (FdS1 - FdS/oră) * 6%

în care:

FdSăn1 reprezintă fondul pentru constituirea fondului de asigurări de sănătate;

FdS1 reprezintă fondul de salarii planificat pentru anul 2009;

FdS/ora reprezintă fondul de salarii pentru plata cu ora.

Fondul de salarii pentru personalul plătit în funcţie de numărul de ore lucrate

(maxim 3 ore/zi) se determină cu relaţia:

Fds/ora1 = Sb/ora * Nr.ore/an

în care:

Fds/ora1 reprezintă fondul de salarii pentru plata cu ora pentru anul 2009;

Sb/ora reprezintă salariul de bază pe oră;

Nr.ore/an reprezintă numărul de ore lucrate într-un an.

În bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2009 al Spitalului structura cheltuielilor de

personal era următoarea:

Denumirea indicatorilor Trim l Trim IITrim

IIITrim

IV

36

II. Cheltuieli materiale şi servicii

Cheltuielile materiale şi servicii se deosebesc de cheltuielile de transfer, după cum au sau

nu la bază o contraprestaţie, în momentul şi în măsura în care, acestea se efectuează de către stat.

Astfel, cheltuielile privind plata bunurilor şi serviciilor cuprind în general, remunerarea

serviciilor, a prestaţiilor şi a furniturilor necesare bunei funcţionări a instituţiilor pulice sau

achiziţionării de mobilier, aparatură, echipamente.

Cheltuielile materialelor şi serviciilor se stabilesc pe baza calculelor proprii şi

normativelor specifice, luând în considerare necesitatea şi eficacitatea fiecărei cheltuieli, în

vederea desfăşurării activităţilor.

Unităţile sanitare vor prevedea, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, cheltuielile, în

condiţiile legii, cu maximum de eficienţă şi eficacitate.

În cazul unor cheltuieli (medicamente, materiale sanitare şi consumabile etc.) pentru

eficientizarea activităţii se vor aproba de către conducerea unităţii – norme interne proprii.

Fundamentarea acestor cheltuieli se face în raport cu indicatorii specifici fiecăruia dintre

ele.

Cheltuielile cu materialele și serviciile sunt formate din:

Articolul bugetar - 20.01.01 Furnituri de birou

– Costul rechizitelor de birou: creioane, cerneală, hârtie de scris, hârtie de xerox, dosare,

bibliorafturi, fişe, imprimante, imprimante regim special, cartuşe şi tonere pentru

imprimante, fax şi xerox, benzi pentru imprimante şi maşini de scris, bandă corectoare etc.

– Costul hârtiei pentru ribloane, imprimante şi dischete utilizate la calculatoarele din

compartimentele administrative şi financiar-contabile, cu excepţia celor utilizate la

calculatoarele din serviciile sau compartimentele medicale, de statistică, farmacie etc;

– Fişe şi alte imprimante tipizate utilizate în activitatea financiar contabilă şi administrativă,

inclusiv adeverinţele de salariat, note de angajare, transfer sau lichidare etc;

Articolul bugetar - 20.01.02 Materiale pentru curăţenie

– Materiale comune de curăţenie specifice intreţinerii uşilor, ferestrelor, mobilierului,

grupurilor sanitare, pardoselilor etc;

– Materiale pentru spălatul lenjeriei de pat şi a echipamentului sanitar, igiena bolnavilor;

– Materiale igienico-sanitare pentru personal.

37

Indicatorii pentru fundamentarea cheltuielilor cu materialele sunt:

Suprafaţa spitalului;

Numărul de sali, saloane etc.;

Materiale de curăţenie necesare;

Cantitatea din fiecare material de curăţenie;

Preţul fiecărui material de curăţenie necesar.

Formula de calcul:

Materiale pentru curăţenie= Cantitatea din tipul de material necesar/lună x preţ/material

Articolul bugetar - 20.01.03 Încalzit, Iluminat şi forţă motrică

Încălzirea

– Costul combustibilului solid şi lichid folosit pentru prepararea hranei, arderea deşeurilor;

– Plata încălzitului şi a apei calde către unităţile de termoficare;

– Cheltuieli pentru gaze, costul încărcării buteliilor de aragaz;

Baza normativă: HG nr. 239/1997 privind stabilire nivelului maxim al preţului la care energia

termică poate fi livrată populaţiei .

Formula de calcul:- total suprafaţă radiantă;- consumul de agen termic/m cub;- număr de ore încălzire;- tariful pentru 1 gicacal.

Cheltuiele cu încălzirea = total suprafata radiata x tarif/gigacal.

Deoarece spitalul are centrală proprie ce funcţionează pe bază de gaz metan,

fundamentaarea cheltuielilor de încălzire se face pe baza următorilor indicatori:

– numărul de metri cubi de gaz metan consumaţi;

– tariful pe metrul cub de gaz consumat;

Formula de calcul:

Cheltuiele cu încălzirea= Nr m3gaz/lună * tarif m3 gaz (1+i)

Cheltuielile cu încălzirea se fundamentează ţinâdu-se cont de contractele cu furnizorii şi

execuţia bugetară a anului precedent, corectându-se cu rata inflaţiei.

Înregistrarea consumului se ţine contorizat, factura emisă lunar de unităţile furnizoare cuprinde

cantităţi consumate la preţuri actualizate. Aceste facturi sunt verificate de persoane calificate din

sectorul tehnic, înregistrate pe conturi de cheltuieli efective ale lunii în curs urmând a fi plătite pe

măsura asigurării fondurilor necesare. Până la data plăţii facturile rămân stocate în conturi de

furnizori neachitaţi.

38

Articolul bugetar - 24.02 Iluminat şi forţă motrică

– Costul curentului electric pentru iluminat şi pentru forţa motrică;

– Costul becurilor electrice, al tuburilor fluorescente şi al starterelor;

Baza normativă: HG nr. 368/1999 privind stabilirea nivelului maxim al preţului la care

energia electrică poate fi livrată populaţiei.

Indicatorii de fundamentare a cheltuielilor pentru iluminat sunt:

iluminatul din saloane;

iluminatul pe culoare, grupuri sanitare;

iluminatul din sălile de operaţie;

consumuri specifice din laboratoare;

iluminat şi consum energetic în spaţiile administrative;

În cadrul acestor cheltuieli sunt cuprinse:

1.Cheltuieli privind costul curentului electric, care depinde de:

Numărul corpurilor iluminate, precum şi funcţionarea aparaturii de specialitate;

Numărul orelor pentru iluminat, precum şi funcţionarea aparaturii;

Consumul de energie electrică;

Tariful pentru 1 kw

Formula de calcul:

Cheltuieli pentru iluminat şi forta motrica=Nr.ore iluminat/lună x Nr.corpuri iluminare x Consum

energie electrică pe corp/h x Preţ kw.

2.Cheltuieli cu becurile electrice. Indicatorii luaţi în calcul sunt:

Numărul de săli iluminate cu becuri;

Numărul de becuri dintr-o sală;

Media becurilor schimbate pe an;

Preţul unitar al unui bec.

Formula de calcul:

Cheltuieli cu becuri electrice= Nr. mediu de becuri schimbate x Preţ unitar /bec

Articolul bugetar - 20.01.04 Apă, canal şi salubritate

Indicatorii ce stau la baza fundamentării acestor cheltuieli sunt:

Consumul de apă potabilă pe an (mc/an);

Consumul de apă caldă pe an (mc/an);

Gunoi (mc/an);

Tariful pe 1mc de apă caldă/ rece ;

39

Tariful pentru servicii de salubritate şi canalizare .

La fundamentarea acestor cheltuieli se ţine seana de contractul încheiat cu furnizorul

acestor unităţi în anul precedent şi de execuţia bugetară, obţinându-se numărul de metri cubi

consumaţi care se înmulţeste cu tariful în vigoare, corectat cu indicele inflaţiei.

Formula de calcul:

Cheltuieli cu apă, canal, salubritate= Consum apă/ m x Tarif/ m + Tarif canalizare +

Tarif servicii de salubritate.

Articolul bugetar - 20.01.08 Posta, telecomunicatii, radio, tv, internet

Se au în vedere plata serviciilor de poştă, abonamentul la telefon, telex, radio incluzându-

se aici şi plata convorbirilor internaţionale, a taxelor de telex şi telefax cu străinătatea.

Indicatorii utilizaţi în fundamentarea acestor indicatori sunt:

Numărul de posturi telefonice;

Numărul de televizoare;

Numar impulsuri convorbiri telefonice si alte servicii telefonice;

Tariful pentru abonamentul pentru servicii telefonice, telefax, fax, si alte

servicii;

Tariful pentru abonament radio, TV;

Cheltuieli cu corespondenţa poştală internă si externa.

Cheltuielile poştale practicate se determină cu ajutorul relaţiei:

Cheltuieli postale =

In care:

= pretul unei scrisori;

= numarul mediu de scrisori expediate;

i = tip de scrisoare.

Cheltuielile cu timbrele poştale practicate se determină cu ajutorul relaţiei:

Chtp = Ntp * P

în care:

Chtp reprezintă cheltuielile cu timbrele poştale;

Ntp reprezintă numărul de timbre poştale;

P reprezintă preţul unui timbru.

Cheltuielile telefonice se determină cu ajutorul relaţiei:

Cht = Vabt * Vi

în care:

Cht reprezintă cheltuielile telefonice;

Vabt reprezintă valoarea abonamentelor telefonice;

40

Vi reprezintă valoarea impulsurilor.

Valoarea abonamentelor telefonice se determină cu ajutorul relaţiei:

Vabt = Nat x Cab/b * 12 luni

în care:

Nat reprezintă numărul de aparate telefonice;

Cat/b reprezintă costul abonamentului lunar/aparat.

Valoarea impulsurilor se determină cu ajutorul relaţiei:

Vi = Ni * P/i

în care:

Ni reprezintă numărul de impulsuri;

P/i reprezintă preţul unui impuls.

Articolul bugetar - 20.01.09 Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional

În fundamentarea acestora se au în vedere costurile realizate în anul de bază şi rata inflaţiei. În

această categorie se include:

- materiale pentru laborator;

- materiale pentru anatomie patologică;

- materiale pentru radiografii, radiologii, etc.

Tot la acest articol se mai includ cheltuielile cu sticlăria pentru laborator, reactivi, filme,

piese de schimb pentru maşini, cheltuieli cu materiale pentru dezinsecţie, deratizare şi

deparazitare.

Articolul bugetar - 20.01.30 Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare

Indicatorii avuţi în vedere sunt:

Materialele folosite;

Cantitatea;

Preţul unitar;

Cheltuielile cu caracter funcţional incluse în această categorie sunt materialele necesare

prelucrării în laborator.

– Carburanţi şi lubrefianţi, piese de schimb, anvelope şi diverse alte materiale pentru

mijloacele de transport cu caracter administrativ-gospodăresc;

– Plata diferitelor prestări de servicii efectuate de terţi ca: imprimerie, legătorie, multiplicare,

pază contractată, service şi închirierea de produse informatice, abonamentul de internet

etc;

– Materiale pentru prevenirea incendiilor.

41

În acest articol intră cheltuielile ce privesc funcţionarea mijloacelor din dotare, exclusiv

mijloacele sanitare. La baza calculelor stau cărţile tehnice ale autoturismelor şi starea tehnică a

maşinilor din parcarea auto. Tot în acest articol se includ şi cheltuielile de deratizare şi

dezinsecţie, în funcţie de suprafaţa avută în vedere; cheltuielile de transport privind materialele,

alimentele, combustibilul, medicamentele, cheltuielile de întreţinere a utilajelor, aparaturii,

maşinilor de calcul.

Articolul bugetar - 20.02- Reparaţii curente

– Costul materialelor procurate pentru lucrări de intreţinere şi reparaţii curente executate la

clădiri (zugrăveli interioare şi exterioare, revopsire tâmplărie, reparaţii la zidărie, acoperiş,

pardoseli etc.);

– Costul devizelor şi proiectelor tehnice;

– Înlocuirea obiectelor uzate;

– Remedierea unor defecţiuni, refaceri lucrări.

Aceste lucrări de întreţinere şi reparaţii curente sunt făcute în regie proprie la instalaţii,

clădiri, zugrăveli, vopsiri, reparaţii la mobilier, acoperiş etc.

Aceste cheltuieli cuprind costul materialelor procurate pentru lucrări de intervenţie şi

reparaţii executate în regie proprie sau executate de terţi.

Conform prevederilor art. 55 din lege, ordinatorii de credite au obligaţia ca, în cadrul

prevederilor bugetare aprobate, să asigure cu prioritate plata facturilor reprezentând consumurile

de energie electrică, termică şi de gaze naturale de la titlul „Cheltuieli materiale şi servicii”.

Întreţinerea şi reparaţiile curente sunt necesare la clădiri, instalaţii, acoperişuri, lifturi,

spaţii interioare şi exterioare. În fiecare an, în consiliile de administraţie se stabilesc sectoarele

unde sunt necesare lucrări de reparaţii curente, reparaţii capitale şi lucrări de întreţinere. Serviciul

tehnic întocmeşte devize estimative pentru lucrările ce urmează a fi efectuate, care sunt discutate

şi avizate în consiliul de administraţie şi pe baza acestora se solicită fondurile necesare.

Articolul bugetar 20.03 – Hrană

Cheltuieile cu hrana pentru oameni sunt efectute de către unităţile sanitare cu unităţi de

alimentaţie. Cheltuielile cu hrana se evaluează în funcţie de necesarul de alimente, stabilit ca

urmare a solicitărilor şi a comenzilor primite pentru asigurarea hrănii la pacienţii internaţi.

Alimentele în limita alocaţiilor legale pentru hrana bolnavilor internaţi şi a însoţitorilor

(alocaţia zilnică pentru bolnavi, însoţitori, copii ce au vârste între 0-3 ani, pentru copii care au

vârste între 3-16 ani).

42

Alocaţia zilnică de hrană se determină în funcţie de cuantumul valoric cu caracter de

plafon maxim stabilit prin H.G., indexat trimestrial în funcţie de cota de inflaţie în care trebuie să

se încadreze cheltuielile cu alimentele. Alocaţia zilnică de hrană este momentan de 2,4 RON pe zi.

Documentele ce cuprind cheltuielile pentru hrană sunt:

– lista zilnică de alimente întocmită de asistenta dieteticiană;

– bon de consum colectiv;

– situaţia bolnavilor la masă ce cuprinde situaţia pe secţii (Ortopedie, Chirurgie, ATI,

CCPRA) şi pe regimuri de alimentaţie.

Cuantumul cheltuielilor pentru hrană este calculat ca numărul mediu de zile spitalizare

înmulţit cu alocaţia zilnică de hrană în anul de bază, modificat cu cota de inflaţie şi cu indicele de

utilizare al paturilor.

Formula de calcul:

FdChHrană = Nr.bol. * Alzh * Nr. zile spitalizareîn care:

FdChHrană reprezintă cheltuielile cu hrana pentru oameni în anul 2006;

Nr.bol. reprezintă numărul de bolnavi asistaţi în anul 2005;

Alzh reprezintă alocaţia zilnică de hrană medie în anul 2005.

Cheltuielile cu medicamente şi materiale sanitare

Articolul bugetar - 20.04.01 – Medicamente.

– Costul medicamentelor procurate de instituţia sanitară, inclusiv cheltuielile cu ambalajele:

– Cheltuieli pentru procurarea serurilor şi vaccinurilor;

– Soluţii perfuzabile şi alte produse preparate medicamentoase utilizate în tratamentul

afecţiunilor.

Articolul bugetar - 20.04.02 – Materiale sanitare :

– Materiale sanitare consumabile, truse sanitare şi materiale de pansare, inclusiv costul

ambalajelor:

– Vată, tifon, alcool, seringi, leucoplast, pansamente, sonde etc.

– Sânge pentru transfuzii, plasmă, concentrat eritrocitar, oxigen medicinal.

Articolul bugetar - 20.04.03 – Reactivi – folosiţi în laborator.

Nivelul acestor cheltuieli se stabileşte în funcţie de nivelul înregistrat în anul anterior,

corectat cu rata inflaţiei.

43

Consumul total de medicamente în anul de bază se obţine prin centralizarea unor

documente primare, cum ar fi:

– condici de prescripţii medicale;

– condici de barem.

Acestea sunt întocmite zilnic de medicii şefi de secţie. Ele se întocmesc pe fiecare secţie în

parte şi cuprind: nume şi prenume bolnav; foaia de observaţie a bolnavului; cantitatea de

medicamente; valoarea.

Necesarul de medicamente şi materiale sanitare se face în funcţie de structura

organizatorică a spitalului pe clinici, secţii, compartimente. Dimensiunea acestei structuri este

dată de numărul de paturi.

Paturile ocupate de bolnavi, respectiv însoţitoare, se află după relaţia:

Paturi ocupate

În calculul necesarului de medicamente şi materiale sanitare se ia ca bază de calcul:

– înregistrarea pe ultimii ani de activitate,

– incidenţa pe anumite diagnostice,

– bolile cronice,

– copiii asistaţi în teritoriu,

– asigurarea unui stoc de urgenţă medicală sau stoc specific în anumite perioade ale anului

(exemplu: vara-diaree, intoxicări cu ciuperci).

Ch.med. = nr. pacienţi * cheltuiala medie an bază * (1+i) * 12 luni

Articolul bugetar 26 - Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată

Se estimează în funcţie de necesarul de obiecte de inventar şi echipament de lucru, de

cantitatea şi preţul unitar al acestora.

Articolul bugetar - 26.01 – Lenjerie şi accesorii de pat – procurarea sau confecţionarea

de lenjerie şi accesorii de pat (paturi, saltele, cearşafuri, feţe de pernă etc.) potrivit

baremelor stabilite prin Ministerul Sănătăţii.

Articolul bugetar - 26.02 – Echipament :

– Uniforme pentru persoanele încadrate în muncă, care au acest drept, puse la dispoziţie

de către instituţie;

– Procurarea sau confecţionarea ehipamentului ce se acordă celor internaţi în unităţile

sanitare;

44

– Echipament sanitar pentru personalul medico-sanitar, pentru vizitatorii unităţii sanitare,

cu excepţia echipamentelor de protecţie a muncii.

Articolul bugetar - 26.03 – Alte obiecte de inventar de mică valoare sau de scurtă

durată – obiecte de inventar procurate în limata valorică de 800 RON sau care au o

durataă de serviciu de până la un an indiferent de valoarea lor (instrumentar, mobilier,

găleţi).

Baza normativă: legea 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active

corporale şi necorporale; OUG nr. 54/1997 .

În fundamentarea acestor cheltuieli se ţine seama de :

– cantitatea necesară, conform execuţiei bugetare din anul anterior;

– preţul lor, corectat cu rata inflaţiei.

Cuantumul acestor cheltuieli se stabileşte în funcţie de gradul de uzură al obiectelor de

inventar aflate în dotare. Pentru stabilirea acestor cheltuieli trebuie să se ţină seama de:

– cantităţile maxime de obiecte de inventar cuvenite pe un indicator fizic stabilit în

funcţie de profilul secţiilor cu paturi şi compartimentelor de lucru din structura lor

(laborator, spălătorie, bucătărie);

– numărul de indicatori fizici anuali (ex.: paturi din săli de operaţii, din saloane bolnavi)

prin ponderea acestora cu baremul maximal de dotare.

Prin presa locală se solicită oferte de preţ pentru lenjerie, accesorii de pat, echipament. În

conformitate cu legislaţia în vigoare se analizează ofertele, se decide furnizarea şi se încheie

convenţie anuală de achiziţie.

Articolul bugetar - 20.11- Cărţi şi publicaţii

– Plăţi şi cheltuieli făcute în scopul procurării de cărţi pentru biblioteca instituţiei sanitare;

– Costul colecţiilor constituite anual din abonamente la publicaţii (ziare, reviste de

specialitate) periodice, din ţară sau din străinătate;

– Costul abonamentelor la Monitorul Oficial, colecţii de acte normative, standarde etc.,

utilizate în activitatea instituţiei;

Articolul bugetar - 20.30- Alte cheltuieli

30.01 – Calificarea, perfecţionarea şi specializarea profesională a salariaţilor; costul pregătirii

profesionale a salariaţilor instituţiei, care se desfăşoara pe bază de contracte sau convenţii cu

unităţile specializate;

30.02 – Alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale:

45

Cheltuieli pentru contracte de cercetare ştiinţifică executate prin terţi;

Asigurarea auto;

Prejudiciile cauzate unităţii şi încasate ulterior, sumele ce se încasează conform hotărârilor

judecătoreşti;

Protecţia muncii (30.03) implică toate cheltuielile efectuate cu protecţia muncii, conform

legislaţiei;

Alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale (30.07) implică cheltuielile efectuate pentru

bolnavii trimişi la tratament în străinătate, potrivit recomandărilor comisiilor medicale de

specialitate, cheltuieli pentru contracte de cercetare ştiinţifică, cheltuieli ce decurg pe baza

hotărârilor definitive ale instanţelor judecătoreşti.

Tch = nr. bolnavi x (Ch.transport + Ch.cazare + Ch.tratament) x nr. Zile

Structura cheltuielilor, altele decât cele de personal, în bugetul de venituri şi cheltuieli

pe 2009:

20 TITLUL II BUNURI SI SERVICII 5.783,90 2.815,94 1.227,91 1.230,62 499,99

Bunuri si servicii 2.531,61 1.207,31 639,49 594,82 89,99

Furnituri de birou 40,34 17,01 8,17 15,16 0,00

Materiale pentru curăţenie 30,00 30,00 0,00 0,00 0,00Iluminat, incalzit şi forţă motrică 866,90 523,33 180,57 163,00 0,00

Apă, canal si salubritate 545,27 300,90 144,37 100,00 0,00

Carburanţi si lubrifianti 10,00 10,00 0,00 0,00 0,00

Piese de schimb 110,93 35,13 56,30 0,00 19,50

Transport 2,08 2,08 0,00 0,00 0,00Poştă, telecomunicaţii, radio, tv, internet 71,72 41,72 15,00 15,00 0,00Materiale si prestări de servicii cu caracter funcţional

258,58 70,58 45,00 93,01 49,99

Alte bunuri si servicii pentru întreţinere si funcţionare

595,79 176,56 190,08 208,65 20,50

Reparaţii curente 247,28 190,35 0,00 16,93 40,00

Hrana 718,59 254,59 199,0 100,00 165,00

Hrana pentru oameni 718,59 254,59 199,0 100,00 165,00

Hrana pentru animale 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Medicamente si materiale sanitare 1.728,39 1.000,60 287,29 402,50 38,00

Medicamente 968,54 544,63 199,91 224,00 0,00

Materiale sanitare 594,01 408,47 36,04 121,50 28,00

Reactivi 97,00 28,80 26,20 37,00 5,00

Dezinfectanti 68,84 18,70 25,14 20,00 5,00

Bunuri de natura obiectelor de inventar 360,14 68,87 46,83 75,00 160,00

Uniforme si echipament 1,10 1,10 0,00 0,00 0,00

Lenjerie si accesorii de pat 13,20 13,20 0,00 0,00 0,00

Alte obiecte de inventar 345,84 54,57 46,83 75,00 160,00

46

Deplasări, detaşări, transferări 3,20 0,73 0,47 2,00 0,00

Deplasări interne, detaşări, transferări 3,20 0,73 0,47 2,00 0,00

Deplasări in străinătate 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Materiale de laborator 18,47 5,70 5,80 6,97 0,00

Cercetare-dezvoltare 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00Cărti, publicaţii si materiale documentare 6,05 5,05 1,00 0,00 0,00

Consultanta si expertiza 31,86 4,86 0,00 26,00 1,00

Pregătire profesionala 14,83 12,68 2,15 0,00 0,00

Protecţia muncii 44,64 4,64 34,00 0,00 6,00

Cheltuieli judiciare si extrajudiciare pentru interesele statului

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Alte cheltuieli 78,84 60,56 11,88 6,40 0,00

Anunţuri publicitare 5,16 0,06 0,20 4,90 0,00

Prime de asigurare non-viata 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Chirii 21,24 19,56 1,68 0,00 0,00

Executarea silita a creanţelor bugetare 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Alte cheltuieli cu bunuri si servicii 52,44 40,94 10,00 1,50 0,00

70. CHELTUIELI DE CAPITAL 190,46 78,17 37,43 37,43 37,43

71. TITLUL X ACTIVE NEFINANCIARE 190,46 78,17 37,43 37,43 37,43Active fixe (inclusiv reparaţii capitale) 190,46 78,17 37,43 37,43 37,43

Construcţii 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Maşini, echipamente si mijloace de transport 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Mobilier, aparatura birotica si alte active corporale 190,46 78,17 37,43 37,43 37,43

Alte active fixe (inclusiv reparaţii capitale) 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Calculul şi fundamentarea veniturilor

Fundamentarea veniturilor proprii, pe surse, în concordanţă cu volumul prestărilor de

servicii medicale şi al celorlalte activităţi, precum şi cu contractele de servcii ce se vor încheia,

având ca nivel de referinţă realizările estimate pentru anul în curs, creşterea sau reducerea

capacităţii unităţii de a presta servicii medicale, indicele de inflaţie prognozat de instituţiile

abilitate, noi surse de venituri etc.; sumele provenite din valorificarea unor bunuri, donaţii şi

sponsorizări cu caracter general sau cu destinaţie specială.

Spitalul este subordonat Ministerului Sănătăţii (A.S.P.), dar primeşte de la acesta finanţare

numai pentru rezidenţii angajaţi I-VII si Policlinica de Medicină Sportivă.

Fondurile principale sunt primite de la C.A.S.S., cu care se încheie anual contracte de

finanţare. Din punct de vedere legislativ Contractul – cadru specifică condiţiile finanţării şi

acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Veniturile proprii se realizează din mai multe surse, dar nu au o valoare foarte mare.

47

Spitalele şi celelalte unităţi sanitare publice care îşi acoperă cheltuielile curente şi de

capital din veniturile proprii realizate din servicii medicale din cadrul sistemului de asigurări

sociale de sănătate precum şi din alte activitaăţi funcţionează pe principiul finanţării din venituri

proprii, încadrându-se în prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, spitalele şi

unităţile sanitare publice pot primi sume de la stat, bugetele locale (amenajari in cadrul spitalului)

sau bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, care utilizează în condiţiile

legii fondurile pentru destinaţiile pentru care au fost aprobate.

Veniturile şi cheltuielile spitalelor şi ale celorlalte unităţi sanitare prevăzute de lege se

aprobă anual prin bugetele de venituri şi cheltuieli ce stau la baza funcţionării instituţiilor sanitare

în exerciţiul financiar respectiv.

La baza întocmirii părţii de venituri a bugetului de venituri şi cheltuieli stau următoarele

criterii:

a) baza legală a veniturilor - veniturile nu se înscriu în bugetul de venituri şi cheltuieli şi

nu se încasează decât dacă sunt reglementate expres printr-un act normativ şi se cuvin unităţii

respective;

b) execuţia preliminară pentru anul de bază reprezintă execuţia certă pe o anumită

perioadă de timp şi execuţia probabilă până la sfârşitul anului, corectată cu eventualele influenţe;

c) analiza şi studierea comparativă a veniturilor realizate pe total, pe structură şi în

dinamică. Se realizează analiza şi studiul privind evoluţia veniturilor pe intervale mai mari de

timp;

d) evoluţia volumului în funcţie de factorii producători de venituri - se fac calcule analitice

pentru fiecare sursă de venit sau se utilizează o serie de indicatori privitori la veniturile medii

realizate sau preliminate, corectaţi cu influenţele ce vor apare în anul de plan.

Ca metodă de fundamentare a creditelor bugetare, respectiv a veniturilor instituţiilor

publice, se mai pot menţiona metode statistico-matematice, cum ar fi metoda celor mai mici

pătrate. Funcţia evoluţiei seriilor statistice cu privire la creditele bugetare se poate obţine cu

ajutorul metodei celor mai mici pătrate prin mai multe etape de calcul, şi anume:

- trasarea graficului datelor privind evoluţia creditelor bugetare pe o perioadă anterioară.

Astfel, dacă evoluţia are o tendinţă liniară, funcţia va fi cea corespunzătoare (y=a+bt); dacă, însă,

apar evoluţii de o altă configuraţie se pot folosi funcţii adecvate (parabolice, hiperbolice, etc.);

- alegerea ajustărilor corespunzătoare tendinţei fenomenului constatat în prima etapă

(liniară, parabolică etc.) obţinându-se parametrii funcţiei de ajustare (astfel încât suma pătratelor

acestor erori să fie minimă);

48

- rezolvarea sistemului derivatelor parţiale pentru determinarea valorilor parametrilor care

minimalizează erorile (prin metode ca: formulele lui Kramer, matricea inversă, eliminarea

completă - regula pivotului);

- sistematizarea datelor prin întocmirea unui tabel cu coloanele sumelor necesare în

calcularea parametrilor ajustării;

- extrapolarea valorii funcţiei pentru unul din anii situaţi în afara perioaodei analizate pe

baza funcţiei de ajustare obţinute. În această etapă se calculează variabila redusă pentru

anul extrapolat, aflându-se valoarea funcţiei de ajustare.

Aplicarea în practică a metodei prezentate presupune luarea în considerare a unei perioade

de timp de cel puţin 5 ani şi având ca exprimare cifrică date cu privire la mărimea articolelor

bugetare pentru fiecare din ani.

Capitolul venituri cuprinde: venituri proprii şi transferuri de la bugetul de stat.

Veniturile proprii din activităţile unităţilor sanitare prevăzute în lege cuprind:

– taxă vizită, parcare

– taxa imprimate (foaie de observatie)

– taxa insotitor

– taxa confort sporit

– taxa caiet licitatie

– taxa chirie spatiu

– consultaţii, tratamente, investigaţii;

– prestaţii medico-sanitare pentru regii autonome, societăţi comerciale, instituţii publice ori

alte persoane juridice sau fizice, potrivit reglementărilor în vigoare;

– taxele pentru examene şi concursuri organizate de unitatea sanitară;

– eliberarea de autorizaţii, avize şi alte acte oficiale, conform legii, pentru persoane fizice şi

juridice.

Sumele realizate din încasările proprii, conform legii, rămân la dispoziţia instituţiilor de

medicină legală, în raport cu competenţa lor teritorială, urmând să fie utilizate conform

prevederilor legale, pe destinaţiile aprobate prin legea bugetului de stat, pentru Fondul special

pentru sănătate publică.

Potrivit Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 416/2000, exista cheltuieli materiale finanţate

din bugetul Ministerului Sănătăţii reprezentând alocaţii din bugetul de stat pentru activitatea de

învăţământ şi cercetare din cadrul spitalelor cu secţii clinice, de la titlul „Transferuri” alineatul

„Transferuri pentru acţiuni de sănătate”

Spitalul încheie contracte cu C.A.S.S. contra serviciilor medicale pe care le oferă primind

fonduri.

49

Spitalul mai primeşte fonduri şi de la bugetul de stat, precum şi fonduri din venituri

extrabugetare. Fondurile primite servesc pentru fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli.

Acesta se prezintă spre aprobare Ordonatorului de credite ierarhic superior, respectiv Direcţiei

Sănătate Publică.

Veniturile extrabugetare provin din taxe, chirii, valorificări de produse din activităţi

proprii sau anexe, consultaţii şi servicii medicale, studii, proiecte, exploatări ale unor bunuri pe

care le au în administrare şi altele, stabilite de legile de organizare a instituţiilor sau de către

Guvern.

Veniturile extrabugetare se încasează, administrează şi contabilizează de instituţiile în

cauză potrivit normelor pentru finanţele publice, fără a se efectua vărsăminte din acestea la

bugetul de stat sau bugetul local, dacă legea nu prevede altfel.

Rezultatele obţinute la sfârşitul exerciţiului financiar, respectiv soldurile anuale obţinute

din execuţia bugetului acţiunilor finanţate din veniturile extrabugetare se preiau ca venituri în anul

următor.

Bugetul instituţiilor publice finanţate din venituri extrabugetare se prezintă distinct ca

anexă la bugetul centralizat al ordonatorului principal de credite bugetare.

2.4. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea veniturilor

proprii/cheltuielilor bugetare

Fig. Nr. 5 Fluxurile informaţiilor privind fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor

DIRECTOR ECONOMIC

CONTABIL ŞEF

COMPARTIMENT FINANCIAR -

CONTABIL

COMPARTIMENT RESURSE UMANE

STATISTICIAN MEDICAL

FORMAŢII DE LUCRU

COMPARTIMENTE FUNCŢIONALE

SECTOR MEDICAL

MANAGER (ordonator terţiar de credite)

50

Directorul OTC controlează întocmirea şi aprobă planul de venituri şi cheltuieli al clinicii.

Acest plan pe care îl primeşte de la directorul adjunct şi contabilul şef, în urma solicitării sale, îl

va înainta ordonatorului ierarhic superior (Direcţia de Sănătate Publică Iaşi).

Directorul adjunct şi contabilul şef întocmesc planul de venituri şi cheltuieli ale clinicii pe

baza datelor obţinute de la compartimentul financiar-contabil, compartimentul resurse umane,

statisticianul medical.

Compartimentul financiar-contabil întocmeşte statele de plată ale salariaţilor şi realizează

centralizarea lor; centralizează consumurile materiale şi celelalte cheltuieli ale clinicii;

centralizează veniturile obţinute de unitate din diverse surse. Toate aceste date sunt obţinute de la

Formaţiile de lucru şi Compartimentele funcţionale.

Compartimentul resurse umane întocmeşte anual statul de funcţii al spitalului, se ocupă de

personalul angajat şi de noii angajaţi.

Statisticianul medical centralizează consumul de medicamente şi materiale sanitare de la

fiecare secţie şi întocmeşte situaţii statistice ce cuprind indicatori şi eficienţă sanitară şi costul

asistenţei medicale acordate de spital.

La lucrările de întocmire a bugetului de venituri şi cheltuieli există necesitatea culegerii şi

strângerii unor date care formează elementele de bază ale acestor lucrări, cum ar fi:

Indicatorii de plan sau operativi care se reflectă în planul naţional unic de dezvoltare al

statului, ce indică acţiunile de bază ale statului privind ocrotirea sănătăţii. La nivelul unităţii

sanitare, aceşti indicatori se numesc operativi şi determină volumul activităţii fiecărei instituţii în

parte. Ei se iau din planul de stat şi se comunică în fiecare an cu ocazia întocmirii bugetelor de

venituri şi cheltuieli. Indicatorii de plan ai unei instituţii reprezintă unităţile de calcul pentru

determinarea activităţii acesteia. Bugetele de venituri şi cheltuieli au la bază aceşti indicatori cu

care se stabileşte volumul de realizat la venituri şi consum la cheltuieli.

Execuţia bugetară certă cuprinde execuţia indicatorilor, a veniturilor şi a creditelor

bugetare de la începutul anului şi până la data fixată de întocmire a planurilor financiare. Aceste

date se extrag din dările de seamă contabile sau din evidenţele contabile şi statistice. Execuţia

bugetară a anului anterior celui pentru care se face planificarea se referă la stabilirea execuţiei

bugetare certe şi a execuţiei bugetare probabile.

Nivelul calitativ al realizării indicatorilor, pe anul anterior celui pentru care se face

planificarea, are în vedere lipsurile şi greutăţile constatate în desfăşurarea activităţii în anul de

bază pentru a fi eliminate în anul de plan.

Normele de cheltuieli şi planul tip de cheltuieli servesc la calculul propunerilor de

cheltuieli ce se aplică în raport de specificul unităţii şi natura cheltuielilor respective.

51

La data întocmirii planului de venituri şi cheltuieli se necesită ca legislaţia şi normele în

vigoare să fie grupate la nivelul conducerii instituţiei sanitare şi a colectivelor de lucrători, precum

şi cunoaşterea temeinică a acestora.

La întocmirea planului de cheltuieli se are în vedere:

corelaţia între realizarea indicatorilor operativi şi execuţia lui pe perioada respectivă;

nivelul colectiv al realizării sarcinilor de plan în perioada pentru care s-a întocmit execuţia

certă;

descoperirea eventualelor erori în planificarea creditelor bugetare, pe feluri de cheltuieli

sau în repartizarea acestora pe trimestre;

descoperirea eventualelor cheltuieli inutile, neoportune sau neeconomice;

Înainte de întocmirea planului de cheltuieli se întocmeşte planul sanitar pe baza

indicatorilor operativi, comunicaţi de forul tutelar, ca număr de paturi, număr de consultaţii etc., a

normelor de cheltuieli ca hrană, deplasări etc.

Asigurarea bazei materiale a planului sanitar depinde de întocmirea planului de cheltuieli

şi acceptarea lui de către ordonatorul superior de credite care trebuie să ia anumite măsuri:

prelucrarea planului de muncă întocmit pentru anul următor cu lucrătorii instituţiei;

stabilirea sarcinilor pe fiecare lucrător din domeniul de activitate.

La întocmirea planului de venituri trebuie avut în vedere adoptarea unor măsuri

organizatorice, printre care:

– întocmirea unor grafice de desfăşurare a acţiunii de elaborare a planurilor de venituri care

să cuprindă sarcini concrete ce survin fiecărui obiectiv;

– stabilirea căilor şi mijloacelor de realizare a veniturilor;

– acoperirea eventualelor surse ce au rămas neplanificate în anul de bază;

– metodologia determinării prin calcul a indicatorilor înscrişi în planul transmis la forul

ierarhic superior;

– executarea controlului şi autocontrolului pe tipul desfăşurării lucrărilor de întocmire a

planului de venituri bugetare.

Instituţiile ierarhic superioare au sarcina să verifice la cetralizarea planurilor de venituri pe

cele primite de la unităţile din subordine cu o deosebită atenţie.

Bugetul de venituri şi de cheltuieli se întocmeşte de către spital în luna septembrie a anului

în curs pentru anul viitor. Se aprobă în martie bugetul local de către primărie şi bugetul de stat în

întregul lui, în care sunt cuprinşi ordonatorul principal de credite adică Ministerul Sănătăţii,

ordonatorii secundari, respectiv Direcţiile Sanitare şi ordonatorii terţiari, spitalele.

Situaţia execuţiei bugetare trebuie să cuprindă, în principal, următoarele elemente:

- felul cheltuielii, adică articolul şi alineatul bugetar;

52

- creditele planificate de la 1 ianuarie până la sfârşitul trimestrului sau anului pentru care

se face execuţia;

- creditele deschise de la 1 ianuarie până la sfârşitul trimestrului sau anului respectiv;

- alimentarea cu fonduri de la 1 ianuarie până la sfârşitul trimestrului sau anului

respectiv;

- plăţile nete de casă;

- cheltuielile efective de la 1 ianuarie până la sfârşitul trimestrului sau unului respectiv.

În executarea planului de cheltuieli apar două noţiuni: plăţi şi cheltuieli. Decontarea unor

servicii prestate instituţiei, achiziţionarea de materiale etc. reprezintă plăţi, în timp ce înregistrarea

consumurilor de alimente, medicamente, materiale constituie cheltuieli.

Execuţia planului de cheltuieli pe ansamblu se determină prin raportarea indicatorilor

“plăţi nete” şi “cheltuieli efective” la volumul creditelor bugetare aprobate.

Fig. nr.6 Fluxul informaţional cu privire la elaborarea, aprobarea şi execuţia bugetului de

venituri şi cheltuieli

53

Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi(OTC – director)

CASDSP

Trezorerie

MS

-Negocierea proiectului BVC

(avize)

-Negocierea proiectului BVC

(avize)

-Incheierea de contracte de furnizări servicii

-organizează contabilitatea încasărilor şi plăţilor BVC aprobat;-evidenţa angajamentulul bugetar;-analiza sit. execuţiei bugetare;-măsuri de îmbunătăţire a execuţiei.

-Trimiterea BVC spre aprobare

Depunerea BVC

-Acord

1-a

1-b

2

3

4

5

Fig. nr.7. Flux informaţional privind cheltuielile de personal

Pentru achitarea salariilor sunt necesare următoarele documente:

– Statul de funcţii;

– Centralizatorul statului de plată;

– Situaţia recapitulativă a salariilor;

54

POPRIRI CONTABILITATE

STAT DE FUNCTII

CONTABILITATECalcul reţineri salariat:1% fond şomaj;9,5% CAS;7% CASS;- impozit salariu.

PONTAJ

PERSONAL, SALARIZARE Depune declaratii privind:

-CAS – C.J.P;-fond sănătate – CASS;-fond somaju- A.J.O.F.P.

verificare centralizare salarii

CASS IASI- fond sănătate 7%

C.J.P. – CAS:-19,75% - unitate;-9,5% - salariat

A.J.O.F.P. Iaşi-fond ajutor şomaj 2,5%

-impozit salarii

TREZORERIE

Compart.Venituri

Compertim.Cheltuieli

Stat de plată

VIRAMENTECONTRIBUTII

IMPOZIT SALARII

eliberare numerar

efectuarea platii salarii

Calcul reţineri unitate:-2,5% fond şomaj;-19,75% CAS;-7% CASS

CASIER

CONTABILITATE

STAT DE PLATA

OP CECCEC

BANCA

– Dispoziţii de plată pentru virarea din cont a impozitului pe salarii;

– Dispoziţii de plată pentru virarea contribuţiei la asigurările sociale;

– Cecul în numerar.

Fig. nr.8. Flux informaţional privind cheltuielile materiale şi serviciile

Fluxul generat de aprovizionarea cu medicamente, materiale sanitare, obiecte de inventar

55

Departam. administrativ

Dector

Departam. contabilitate

Efectuare control preventiv

Notă fundamentare

Furnizori:medicamente,materiale sanitare;hrană;utilităţi

TREZORERIE-Serv. Contab decontări-

Referat necesitate

Aprobare referat

Factura proformă

ofertă

comandă

facturi

Plata facturii

Dispoziţie bugetară

analiză oportunitate

dispoziţie control preventiv

Aprovizionarea cu medicamente, materiale sanitare şi obiecte de inventar se face de la

societăţile cu care Spitalul Clinic a încheiat convenţii la începutul anului. Primirea materialelor de

către gestionari se face pe baza documentelor însoţitoare, care diferă în funcţie de modalitatea prin

care au intrat respectivele materiale. Astfel, materialele procurate de la furnizori sunt primite pe

baza facturilor, avizelor de expediţie, iar confirmarea primirii la locul de depozitare se face pe

documentele respective de către o comisie formată dintr-un reprezentat al serviciului contabilitate,

gestionarul şi asistentul şef pentru materiale sanitare, farmacistul pentru medicamente, pentru

obiecte de inventar şi alte materiale şeful serviciului tehnic, iar pentru alimente asistentul

dietetician.

Factura şi avizul, înainte de a fi vizate de această comisie, trebuie să fie vizată de către

contabilul şef. După ce au fost înregistrate în evidenţa operativă a magaziei, documentele de

intrare a materialelor se predau zilnic compartimentului financiar contabil.

Materialele primite de la alte unităţi, rezultate din activitatea instituţiei, precum şi cele

ridicate în plus sau nefolosite, restituite magaziei, se primesc pe baza documentului bon de

predare, transfer, restituire. Pentru materialele rezultate din casarea mijloacelor fixe, din casarea

ori declasarea obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi a materialelor, primirea

se face pe baza procesului verbal respectiv de casare şi declasare. În acelaşi timp materialele

constatate în plus la inventariere sunt înregistrate pe baza procesului verbal întocmit cu această

ocazie.

Eliberarea materialelor din magazie pentru consumul curent, destinate lucrărilor de

investiţii şi de reparaţii, ori prelucrării în cadrul unităţii se face pe baza bonului de consum după

cum se eliberează separat pentru materiale sanitare, de curăţenie, obiecte de inventar, mijloace

fixe. Şeful compartimentului, secţiei sau clinicii respective, completează necesarul de materiale

pe bonul de consum (în funcţie de materialele existente în magazie) după care merge spre

aprobare la contabilul şef şi apoi pentru a ridica materialele din magazie.

Magazonierul eliberează materialele menţionate în bonul de consum, întocmit în trei

exemplare şi opreşte primele două exemplare. Primul exemplar, originalul, îl predă serviciului

contabilitate, iar al doilea se păstrează la magazie pentru justificarea eliberării materialelor.

Medicamentele au depozit separat, ele se eliberează pe baza condicii de prescripţii

medicale care se întocmeşte de către medicul secţiei în trei exemplare, primul exemplar ajunge la

serviciul contabilitate pentru a se scădea cu medicamentele respective, al doilea rămâne la

farmacie, iar al treilea la cotor. Condica înainte de a fi utilizată se şnuruieşte şi avizează la

serviciul contabilitate de unde i se dă şi număr de înregistrare. Medicamentele din farmacie se

ridică de către asistenta şefă a secţiei respective după ce a fost vizată de către medicul şef al

secţiei.

56

Alimentele necesare preparării hranei la bucătărie sunt eliberate pe baza listei zilnice de

alimente. Înainte de a fi întocmită lista cu alimente, asistenta dieteticiană stabileşte meniurile

calorice în limita alocaţiei valorice de hrană pentru fiecare regim şi boală în parte cu suplimentele

respective la anumite boli cum ar fi sida şi oncologia. În funcţie de meniurile stabilite se

întocmeşte lista de alimente cu necesarul de alimente pentru prepararea meniurilor. Alimentele

din magazie sunt eliberate pe baza listei de alimente, întocmită în două exemplare (originalul

rămâne la compartimentul financiat contabil iar al doilea exemplar la magazie) şi care este

semnată de: magazionierul care predă alimentele, asistenta dieteticiană, şefa bucătăriei care le

primeşte, de cel care o întocmeşte şi care face parte din contabilitate şi de contabilul şef.

Documentele referitoare la eliberarea materialelor se predau zilnic la compartimentul

financiar contabil.

Organizarea evidenţei obiectelor de inventar, de mică valoare sau de scurtă durată, are în

vedere caracteristicile acestora. Ele se aseamănă cu materialele în ceea ce priveşte procurarea,

finanţarea, întocmirea documentelor de intrare şi de ieşire care sunt aceleaşi ca şi pentru celelalte

valori materiale. Se deosebesc de restul materialelor prin aceea că nu se consumă complet în

momentul folosirii lor, ci într-un timp mai îndelungat, ceea ce le apropie de mijloacele fixe.

Obiectele de inventar : lenjerie şi accesorii de pat - procurarea şi confecţionarea de lenjerie şi

accesorii de pat; echipament - echipament ce se acordă celor internaţi în unităţile sanitare

(pijamale, halate, papuci) precum şi copiilor din creşe şi leagăne; alte obiecte de inventar de mică

valoare sau scurtă durată -obiecte de inventar cu caracter funcţional, sau de uz administrativ

gospodăresc, în limita valorică individuală stabilită de lege sau cu o durată de serviciu de până la

un an, indiferent de costul lor.

Evidenţa obiectelor de inventar are sarcina să asigure reflectarea cantitativă şi valorică a

obiectelor aflate în magazie şi a celor predate în serviciu precum şi oglindirea acestora pe fiecare

loc de folosinţă în parte, până la scoaterea definitivă din serviciu sau casarea lor.

Fig. nr.9 Circuitul materialelor:

57

INTRĂRI IEŞIRI

Fig. nr. 10. Flux informaţional cu privire la fundamentarea veniturilor

58

CONTURI SINTETICE DE MATERIALE

*verificarea documentelor de ieşire;*înregistarea ieşirilor în fişele de magazie;*completarea documentelor de ieşire;*întocmirea borderoului de predare a docuentelor.

BORDEROU DE PREDARE A DOCUMENTELOR

FIŞA DE MAGAZIE

*verificarea documentelor de intrare;*înregistarea intrărilor în fişele de magazie;*completarea documentelor de intrare;*întocmirea borderoului de predare a docuentelor.

*verificarea documentelor de intrare;*verificarea lunară a înregistrărilor din fişele de magazie;*întocmirea borderoului de predare a documentelor;

* verificarea documentelor de ieşire;* evaluarea documentelor de ieşire;* verificarea lunară a înregistrărilor din fişele de magazie;* întocmirea balanţei de verificare analitică a materialelor;

Fişe analitice de materiale

Situaţia materialelor intrate

Situaţia materialelor ieşite

La compartimentul financiar-contabil

Se calculează următorii indicatori:

1. suma pentru servicii medicale = număr cazuri de spitalizare * durata optimă de spitalizare *

tarif pe zi de spitalizare;

2. suma pentru servicii medicale = număr cazuri externate * indice case-mix pentru 2006 * tarif

pe caz ponderat pentru 2007 ;

3. suma pentru medici şi alt personal sanitar = drepturi salariale prevăzute de lege + contribuţii ce

revin obligaţiilor de plată ale spitalului;

4. suma pentru instalarea aparaturii de înaltă performanţă;

5. suma pentru medicamente şi materiale sanitare;

6. suma pentru dializă = nr. contractat de şedinţe * tarif;

7. suma pentru servicii medicale efectuate în cabinete = drepturi salariale prevăzute de lege +

contribuţia spitalului;

8. suma reprezentând cheltuieli de întreţinere şi funcţionare reprezintă o cotă parte din totalul

cheltuielilor spitalului actualizat cu inflaţia.

CAPITOLUL III

SPITALUL CLINIC DE

RECUPERARE

SECŢII SPITAL

PERSONAL

FOI DE PONTAJ

FOI DE CALCUL

STATE DE PLATĂ,

FLUTURAŞE

SERVICIUL FINANCIAR CONTABIL

CENTRALIZATORI DE SALARII

Se semnează de către şef personal,

contabil şef, directorul

unităţii

CASERIETREZORERIE

59

Finanţarea cheltuielilor bugetare

Finanţarea semnifică alocarea de mijloace băneşti din bugetul de stat şi bugetul local la

dispoziţia instituţiilor publice, cu titlu definitiv si destinaţii precise, în concordanţă cu sumele

înscrise în bugetele de venituri şi cheltuieli ale fiecărei instituţii in parte.

Spitalul Clinic de Recuperare este subordonat Direcţiei de Sănătate Publica Iaşi si

Ministerului Sanatatii si Familiei. Din punct de vedere al finantarii are încheiat contract de

prestări servicii spitaliceşti cu Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi, dar poate primi fonduri si de la

Direcţia de sănătate Publica Iaşi din Transferuri, pentru programe de sănătate si pentru investiţii.

La întocmirea listei de finanţare, ordonatorii principali de credite finantaţi din bugetul de

stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat, din bugetele locale şi din fondurile speciale, vor avea

în vedere următoarele precizări:

- Listele se întocmesc la nivelul cheltuielilor de capital aprobate pe fiecare ordonator

de credite, pe capitole de cheltuieli bugetare;

- Obiectivele vor fi nominalizate cu denumirea completă şi cu încadrarea în limita

surselor de finanţare prevăzute în anexa la legea anuală a bugetului de stat şi a fondurilor

speciale şi respectiv în listele de investiţii anexă la bugetele locale şi la bugetul asigurărilor

sociale de stat;

- Investiţiile privind alte cheltuieli de investiţii se cuprind într-o poziţie globală;

- La poziţia Surse-proprii de finanţare se înscriu veniturile proprii realizate în baza

unor acte normative pentru care s-au întocmit anexe la bugetul ordonatorului principal de

credite în cauză.

În subsolul listei, ordonatorii de credite vor specifica conturile disponibilităţi în care se

află păstrate sursele de finanţare respective, deschise la trezoreria statului sau la bancă.

Listele de investiţii care nu cuprind toate elementele, precum şi semnăturile autorizate se

restituie de către organele trezoreriei sau unităţii bancare, după caz pentru a fi completate, cu

respectarea dispoziţiilor prezentelor norme metodologice.

Lista obiectivelor de investiţii se aprobă de către ordonatorul principal de credite sau de

înlocuitorul său de drept, vizată în prealabil de contabilul-şef.

În cazul finanţării investiţiilor din mijloace extrabugetare, donaţii sau sponsorizări,

precum şi din ajutoare externe nerambursabile, se întocmesc liste separate, pe aceeaşi structură,

care se aprobă de către ordonatorii principali de credite. La lista investiţiilor din donaţii sau

sponsorizări se anexează şi actul donatorului sau al sponsorului, din care să rezulte caracterul şi

destinaţia sumelor alocate.

Excepţie de la regulile de mai sus fac cheltuielile de capital, pentru constituirea rezervei

materiale a statului, pentru care nu se întocmeşte lista cu obiectivele de investiţii

60

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale instituţiilor publice de interes naţional se

face în fiecare an de la bugetul de stat şi de la alte bugete în baza creditelor bugetare aprobate

prin buget.

După deschiderea creditelor bugetare, ordonatorii de credite finanţaţi din bugetul de stat au

dreptul să dispună efectuarea plăţilor necesare realizării acţiunilor aprobate prin bugetele proprii

de venituri şi cheltuieli. Finanţarea cheltuielilor instituţiilor de la bugetul statului comportă,

aşadar, următoarele etape :

a) deschiderea creditelor bugetare pe seama ordonatorilor principali de credite şi

repartizarea de către aceştia a creditelor bugetare aprobate pe ordonatorii de credite secundari şi

terţiar din subordine ;

b) efectuarea plăţilor de casă din mijloacele bugetului de stat de către ordonatorii de

credite (finanţarea propriu-zisă) ;

c) pentru a urmări modul în care folosirea mijloacelor bugetare se încadrează în limitele

stabilite prin bugetul de venituri şi cheltuieli, contabilitatea are sarcina să evidenţieze creditele

bugetare aprobate la începutul exerciţiului bugetar, precum şi eventualele modificări intervenite în

cursul anului în volumul acestora. De asemenea ea trebuie să oglindească distinct atât etapele

finanţării bugetare (a)+(b), cât şi transformarea mijloacelor bugetare în cheltuieli efective.

Creditele deschise sau repartizate dau, prin urmare, dreptul instituţiilor bugetare să depună

la unităţile bancare “dispoziţii de plată” pentru efectuarea de plăţi în cont şi cecuri pentru ridicarea

sumelor necesare efectuării plăţilor în numerar. Operaţiile de plăţi în numerar sau în cont pe care

unităţile bancare le efectuează în baza şi în limita creditelor bugetare deschise poartă denumirea

de ”plăţi de casă”.

În final disponibilul de credite bugetare este egal cu creditele deschise (repartizate) mai

puţin plăţile nete de casă.

În virtutea principiului anualităţii bugetului, creditele bugetare deschise sau repartizate se

pot utiliza numai în timpul anului bugetar respectiv, cele rămase disponibile la sfârşitul anului îşi

pierd valabilitatea şi, drept urmare, se închid în mod automat de către unităţile bancare.

La instituţiile bugetare finanţate din bugetul de stat, evidenţa are sarcina să oglindească,

atât creditele bugetare aprobate, cât şi creditele deschise şi repartizate, urmărind toate mişcările

intervenite în volumul şi structura acestora. În acest scop este necesară o bună organizare a

evidenţei sintetice şi analitice a creditelor bugetare.

3.1. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare – pentru bugetul de stat

Prin legea bugetară anuală se aprobă creditele bugetare ca limite maxime pentru

cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar, pe acţiuni: social-culturale (învăţământ, sănătate, cultură şi

61

artă, asistenţă socială), apărare naţională, ordine publică, organele puterii de stat, acţiuni

economice, precum şi alte acţiuni.

În cadrul fiecărui capitol, prin lege sunt prevăzute şi aprobate următoarele categorii de

cheltuieli:

a) cheltuieli curente împărţite astfel:

- cheltuieli de personal;

- cheltuieli materiale;

- subvenţii

- transferuri;

b) cheltuieli de capital.

Creditele acordate pentru cheltuielile unui exerciţiu bugetar nu pot fi utilizate pentru

finanţarea cheltuielilor altui exerciţiu bugetar.

Aprobarea deschiderii de credite se face în limita creditelor bugetare aprobate pe

capitole, subcapitole, titluri de cheltuieli sau alte subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare, după caz,

în raport cu gradul de folosire a fondurilor puse la dispoziţie anterior, cu respectarea dispoziţiilor

legale.

Deschiderile de credite pentru transferurile către bugetele locale se efectuează de

Ministerul Finanţelor Publice prin direcţiile generale ale finanţelor publice, la cererea

ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale şi în funcţie de necesităţile execuţiei

bugetare cu respectarea destinaţiei.

Acordarea fondurilor de la bugetul de stat se poate aproba de către ordonatorii de credite şi

se efectuează numai dacă a fost în prealabil avizată de conducătorul serviciului financiar-contabil.

Pentru deschiderea de credite bugetare, ordonatorii principali de credite procedează astfel:

Întocmesc o cerere de deschidere a creditelor bugetare pentru fiecare capitol de cheltuieli

aprobat, cu defalcarea pe categorii de cheltuieli.

Creditele se solicită pentru necesarul de cheltuieli pe un trimestru. Cererea se prezintă

până în ziua de 20 din ultima lună a trimestrului, împreună cu o notă de fundamentare Direcţiei

Generale a Trezoreriei.

Direcţia Generală a Trezoreriei, după analiza şi verificarea cererii aprobă deschiderea

creditelor, după care procedează astfel:

- exemplarul 1 se transmite Trezoreriei Centrale, prin care se comunică deschiderea

creditelor solicitate de ordonatorii principali de credite;

- exemplarul 2 rămâne la Direcţia Generală a Trezorerie;

- exemplarul 3 se restituie ordonatorilor principali de credite, prin care se confirmă

deschiderea creditelor bugetare pe trimestrul respectiv.

62

Odată cu cererile pentru deschiderile de credite, ordonatorii principali de credite prezintă

Ministerului Finanţelor o notă justificativă precum şi Dispoziţiile bugetare pentru repartizarea

creditelor pentru următoarele tipuri de cheltuieli:

- cheltuieli proprii;

- cheltuieli ale ordonatorilor secundari din subordine;

- cheltuielile instituţiilor publice direct subordonate ai căror conducători îndeplinesc

atributele ordonatorilor terţiari de credite.

În acest scop, ordonatorii principali de credite întocmesc Dispoziţia bugetară pentru

repartizarea creditelor, atât pentru cheltuieli proprii, cât şi pentru cheltuielile instituţiilor din

subordine.

După primirea şi verificarea documentaţiei, Direcţia Generală a Trezoreriei înregistrează

în contabilitatea proprie, în conturile corespunzătoare din afara bilanţului creditele repartizate de

către ordonatorii principali de credite, pe seama instituţiilor din subordine aflate în judeţe şi în

municipiul Bucureşti.

După înregistrarea în contabilitatea proprie, aceasta expediază la Direcţia de Trezorerie

Judeţeană şi a municipiului Bucureşti, exemplarul numărul 2 din Dispoziţia bugetară pentru

reaprtizarea creditelor, prin care se comunică repartizarea creditelor bugetare pe seama instituţiilor

din subordinea ministerului.

Documentele se transmit cu un borderou în dublu exemplar, din care exemplarul numărul

2 se restituie Trezoreriei Centrale pentru confirmarea primirii documentelor.

La primirea Dispoziţiilor bugetare, Direcţia de Trezorerie Judeţeană a municipiului

Bucureşti verifică existenţa acestor documente cu cele înscrise în borderou. În cazul în care se

constată nereguli între documente şi borderou se va sesiza Trezoreria Centrală pentru clarificarea

situaţiei.

Direcţia Judeţeană de Trezorerie procedează astfel:

- grupează dispoziţiile bugetare pe localităţile în care îşi au sediul instituţiile respective:

judeţ, municipiu, oraş, comune din raza percepţiilor-trezorerii;

- întocmeşte un borderou în dublu exemplar pentru dispoziţiile bugetare aferente fiecărei

localităţi din judeţ;

- expediază trezoreriilor municipale, orăşeneşti şi percepţiilor-trezorerii, dispoziţiile

bugetare împreună cu borderoul pentru instituţiile care au deschise la acestea conturi;

- pentru instituţiile publice care au conturi deschise la Direcţiile Judeţene de Trezorerie, se

reţin dispoziţiile bugetare.

Trezoreriile municipale, orăşeneşti şi percepţiile-trezorerii verifică dacă datele din

dispoziţiil ebugetare corespund cu datele din borderou după care exemplarul numărul 2 se

63

restituie Direcţiei Judeţene a Trezoreriei, pentru confirmarea primirii dispoziţiilor bugetare, iar

borderoul se păstrează împreună cu exemplarul numărul 1.

Când se reaprtizează de către ministere creditele bugetare ordonatorilor secundari de

credite, trezoreriile au obligaţia ca în termen de 2 zile să prezinte dispoziţiile bugetare pentru

repartizarea creditelor la instituţiile din subordine.

Creditele deschise se înregistrează în contabilitatea trezoreriei la toate nivelurile pe baza

cererilor de deschidere a creditelor şi a dispoziţiilor bugetare, în contul din afara bilanvelurile pe

baza cererilor de deschidere a creditelor şi a dispoziţiilor bugetare, în contul din afara bilanţului

01 - “Credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanţaţi de la bugetul de

stat”.

În cazul în care în cursul execuţiei apar situaţii în care creditele deschise trebuie retrase în

parte sau în totalitate, această operaţiune se efectuează din iniţiativa ordonatorilor principali de

credite, a celor secundari, sau terţiari, după caz.

În aceste situaţii, ordonatorii principali întocmesc Dispoziţia bugetară pentru retragerea

creditelor deschise, pe care o prezintă Trezoreriei Centrale.

După ce a fost transmisă Dispoziţia bugetară pentru retragerea creditelor deschise, prin

fluxul arătat mai sus, trezoreria la care instituţia are cont deschis verifică existenţa

disponibilităţilor de credite şi se înregistrează reducerea creditelor deschise cu suma înscrisă în

document.

În vederea stabilirii sumei care urmează a fi retrasă din creditele deschise, ordonatorul

principal de credite va comunica din timp unităţilor din subordine suma care se blochează din

creditele deschise până la transmiterea Dispoziţiei bugetare de retragere.

3.2. Alimentarea cu fonduri – pentru bugetele locale

Potrivit dispoziţiilor legale, fiecare comună, oraş, municipiu, judaţ şi municipiul Bucureşti,

întocmesc bugete proprii în condiţii de autonomie.

Administraţia bugetelor locale se asigură de către Consiliile locale. Funcţie de ordonator

principal de credite în cazul bugetelor locale este îndeplinită de către primari sau, după caz, de

preşedintele Consiliului judeţean.

Cheltuielile din bugetul local se efectuează în limitele prevederilor legale, cu repartizarea

acestor cheltuieli pe trimestre. Sursele de acoperire a cheltuielilor sunt venituri proprii sau

transferurile din bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului local respectiv.

Plăţile dispuse de ordonatorii de credite se efectuează prin Trezorerie, numai după

deschiderea creditelor bugetare din bugetul local respectiv.

64

Ordonatorii principali de credite trebuie să stabilească lunar cheltuielile ce urmează a se

efectua din bugetul propriu. Pentru aceasta trebuie să ţină cont de cheltuielile aprobate prin

bugetul local, necesarul de cheltuieli, venituri proprii şi transferurile din bugetul de stat pentru

echilibrare, din care se acoperă plăţile respective.

Ordonatorii principali de credite determină volumul creditelor bugetare în limita cărora

urmează să se efectueze plăţi prin trezorerie, atât pentru activitatea proprie, cât şi pentru

instituţiile publice din subordine.

Pentru a stabili necesarul creditelor care urmează a se deschide pentru luna respectivă,

fiecare ordonator principal întocmeşte o Comunicare de deschidere a creditelor.

Acest document se întocmeşte în două exemplare, la nivelul fiecărui capitol de cheltuieli

aprobat în bugetul local şi se prezintă până în ziua de 20 din fiecare lună, pentru creditele aferente

lunii viitoare.

Documentele se prezintă compartimentului de coordonare a bugetului local din cadrul

trezoreriei, care verifică şi analizează:

- încadrarea creditelor bugetare deschise în prevederile bugetelor locale, cu repartizarea pe

trimestre. Se verifică şi dacă aceste credite au acoperire din venituri proprii şi subvenţiile ce

urmează a fi alocate de la bugetul de stat în completarea veniturilor proprii pentru luna respectivă;

- creditele bugetare deschise se încadrează în prevederile aprobate prin bugetul local.

După analiză şi verificare, aceste credite se înregistrează în conturi din afara bilanţului 02 -

“Credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor finanţaţi din bugetul local”.

Din creditele bugetare deschise, ordonatorii principali repartizează creditele bugetare

instituţiilor publice subordonate ai căror conducători îndeplinesc atributele de ordonatori

secundari sau terţiari de credite.

3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru cheltuieli.

În procesul execuţiei bugetare, cheltuielile bugetare parcurg următoarele faze: angajare,

lichidare, ordonanţare, plată.

Angajarea sumelor pentru cheltuieli se face conform legii si nu poate depăşi perioada de

un an. Nivelul angajamentelor nu poate fi mai mare decât alocaţiile bugetare. Cheltuielile nu pot fi

angajate decât în limita şi în conformitate cu prevederile bugetare.

Lichidarea are ca obiect verificarea realităţii datoriei şi stabilirea sumei de plată în

realitate. Procedura execuţiei cheltuielilor cuprinde două operaţiuni: constatarea serviciului

operaţiunii de efectuat şi efectuarea propriu-zisă a acesteia, pe baza documentelor justificative

65

Ordonanţarea. După ce o cheltuială a fost angajată s-a constatat existenţa datoriei,

rămânând o singură operaţiune de efectuat, aceea care va permite creditorilor statului să perceapă

suma datorată.

Operaţiunile specifice acestor trei faze sunt de competenţa ordonatorilor de credite şi se

efectuează pe baza avizelor compartimentelor de specialitate, respectiv compartimentul financiar-

contabil.

Plata cheltuielilor este asigurată de către şeful compartimentului financiar-contabil în

limita fondurilor disponibile, pe baza instrumentelor de plată semnate de contabil şi şeful

compartimentului financiar-contabil, însoţite de documente justificative. Aceste documente

trebuie să certifice exactitatea sumelor de plată.

Efectuarea plăţilor în limita cheltuielilor bugetare aprobate, se face numai pe bază de acte

justificative şi numai după ce acestea au fost lichidate şi ordonanţate.

Execuţia bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an şi orice cheltuială

angajată, lichidată şi ordonanţată şi neplătită până la această dată se va plăti în contul bugetului pe

anul următor, iar creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate.

Toate cheltuielile efectuate din mijloacele bugetare impun în prealabil aprobarea

ordonatorului de credite, având la bază documente sau acte justificative care să motiveze

operaţiunea. O cheltuială poate fi aprobată de către ordonatorul de credite numai dacă în planul

de cheltuieli există creditul bugetar respectiv şi dacă întruneşte cerinţele obligatorii de legalitate,

oportunitate, economicitate şi necesitate. Prin urmare, la folosirea creditelor bugetare trebuie

avute în vedere întrunirea condiţiilor impuse de normele legale în vigoare.

O altă condiţie o constituie nivelul cheltuielii care nu poate depăşi alocaţia trimestrială

aprobată sau cea stabilită de termenele de plată, în concordanţă cu repartiţia pe trimestre a

creditelor bugetare anuale. Eliberara mijloacelor băneşti se face de către unităţile bancare în limita

creditelor deschise la instituţiile finanţate de la bugetul de stat şi în limita disponibilului aflat în

contul curent la instituţiile finanţate de la bugetul local. Plăţile se fac în virament sau în numerar,

în funcţie de valoarea cheltuielii.

Plăţile în numerar se fac numai atunci când ele nu pot fi fute prin virament şi dacă sumele

respective au asigurat plan de casă.

Ordonatorul de credite este obligat să ia toate măsurile necesare pentru respectarea

regulamentului operaţiunilor de casă privind încasările şi plăţile în numerar ale instituţiilor,

privind cheltuielil care se fac în numerar.

Efectuarea plăţilor prin Trezorerie din creditele bugetare deschise şi repartizate

Ordonatorii de credite pot dispune plăţi din creditele bugetare sau repartizate astfel:

66

– în conturile lor, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul propriu de venituri şi

cheltuieli, cheltuieli materiale şi prestări de servicii;

– în conturile instituţiilor din subordine pentru cheltuieli de capital.

Plăţile din creditele bugetare deschise se efectuează din iniţiative ordonatorilor de credite

care poartă răspunderea asupra utilizării mijloacelor bugetare.

Plăţile pot fi dispuse:

– în numerar, prin casieria instituţiilor;

– prin decontarea din cont, în favoarea agenţilor economici care au livrat mărfuri, alimente,

materiale, combustibil, au prestat servicii sau executat lucrări.

În vederea efectuării plăţilor prin Trezorerie se folosesc următoarele forme:

– cecul pentru eliberarea numerarului;

– ordinul e plată prin care ordonatorul de credite dispune efectuarea de plăţi din conturile sale

în favoarea agenţilor economici, bugetului de stat, bugetelor locale;

– factura cu dispoziţie de încasare întocmită de furnizori pentru o instituţie publică, ca urmare

a livrării mărfurilor, combustibilului, energiei electrice, prestări de servicii şi executări de

lucrări.

Instituţiile publice pot beneficia de garanţia trezoreriei în favoarea unităţilor furnizoare

care dispun de fondurile necesare pentru achitarea cheltuielilor.

Plăţile se dispun pe destinaţiile şi în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate,

prevăzute în bugetele de venituri şi cheltuieli pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare.

Documentele de plăţi prin trezorerie se întocmesc şi se înregistrează în conturile deschise

ale instituţiilor publice pe capitole de cheltuieli cu desfăşurarea pe categorii de cheltuieli aprobate.

La documentele de plăţi, ordonatorii de credite au obligaţia de a prezenta şi documente cu privire

la necesitatea şi oportunitatea cheltuielilor propuse.

Organele de trezorerie execută controlul financiar preventiv asupra efectuării plăţilor de

către ordonatorii de credite pe baza documentelor prezentate, urmărind:

Încadrarea plăţilor în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate pe capitole şi

categorii de cheltuieli. În acest scop, se stabileşte disponibilul de credite la fiecare document de

plată, pe baza contului Credite deschise din bugetul de stat, din care se scad plăţile înregistrate în

contul Cheltuieli din bugetul de stat, rezultatul fiind comparat cu documentele de plăţi prezentate.

Dacă unele bugete nu au acoperire în disponibilul de credite bugetare deschise sau repartizate,

documentele respective se restituie ordonatorului de credite. Respectarea utilizării creditelor

bugetare prin plăţi potrivit destinaţiei clasificaţiei bugetare. În acest scop, se examinează natura şi

conţinutul subdiviziunilor clasificaţiei bugetare de la care se suportă plăţile respective.

Respectarea dispoziţiilor legale prin care se autorizează reefectuarea cheltuielilor

67

Plăţile de casă efectuate din mijloacele bugetului de stat

În categoria plăţilor efectuate din bugetul de stat se includ:

– salarizarea personalului,

– medicamentele şi materialele sanitare pentru programele de sanatate.

Plăţile se pot face numai după deschiderea creditelor de către ordonatorul secundar de

credite, ”Direcţia de Sănatate Publică.”, printr-un ordin de plată care ajunge la ordonatorul terţiar

de credite, Spitalul Clinic « Dr. C. i. Parhon »  Iaşi prin Trezoreria Municipiului Iaşi, unde are

deschise conturile, de o persoană desemnată (casier) care o ridică de la Trezorerie şi o aduce spre

înştiinţare contabilului şef. Din acest moment contabilul şef poate efectua plăţi în limita creditelor

deschise din conturile respective prin respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

Contul pentru evidenţa plăţilor din bugetul de stat « Disponibil din fonduri bugetare » ;

În debitul acestui cont se evidenţiază sumele reprezentând finanţările primite, în baza filei

de buget aprobate, prin bugetul de venituri şi cheltuieli, în corespondenţă cu contul «   Venituri din

alocaţii bugetare ». 

În credit – se creditează prin debitarea următoarelor conturi:

Contul 231 – Creditori cu plata ratelor, chiriilor, cotizaţiilor sindicale;

Contul 119.01 - Alte fonduri cu plata garanţiilor oprite gestionarilor;

Contul 233 - Decontări privind asigurările sociale la finele lunii cu soldul contribuţiei de

asigurări sociale rămas nefolosit după efectuarea plăţilor de ajutoare, suma contribuţiei

pentru plata pensiei suplimentare reţinută de la personalul unităţii, virate în contul

bugetului asigurărilor sociale, precum şi cu suma contribuţiei la fondul asigurărilor de

sănătate, virată în contul Trezoreriei Municipiului Iaşi;

Contul 235 - Ajutor şomaj - la finele lunii cu soldul contribuţiei la ajutorul de şomaj ;

Contul 232 - Decontări cu bugetul statului la finele lunii cu plata impozitului aferent

fondului de salarii, virat la “Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi”;

Contul 013.02 - Casa-salarii cu achitarea chenzinei a II-a

Plăţi efectuate din bugetul fondului de asigurări de sănătate şi din bugetul fondului de

asigurări de sănătate

În categoria plăţilor efectuate din bugetul fondului de asigurări de sănătate se includ:

salarizarea personalului, medicamentele şi materialele sanitare, cheltuieli materiale.

Plăţile se pot face numai după aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli de către

ordonatorul secundar de credite, ”Direcţia Sănătate publică”, printr-un ordin de plată emis de

C.A.S. care ajunge la ordonatorul terţiar de credite, Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi, prin

Trezoreria Municipiului Iaşi, unde are deschise conturile, de o persoană desemnată (casier) care o

68

ridică de la Trezorerie şi o aduce spre înştiinţare contabilului şef. Din acest moment contabilul şef

poate efectua plăţi în limita creditelor deschise din conturile respective prin respectarea

dispoziţiilor legale în vigoare.

În debitul acestui cont se evidenţiază sumele reprezentând finanţările primite, în baza filei

de buget aprobate, prin bugetul de venituri şi cheltuieli, în corespondenţă cu contul « Venituri din

activitatea sanitară ». 

În credit – se creditează prin debitarea următoarelor conturi:

Contul 231 – Creditori cu plata ratelor, chiriilor, cotizaţiilor sindicale;

Contul 119.01 - Alte fonduri cu plata garanţiilor oprite gestionarilor;

Contul 233 - Decontări privind asigurările sociale la finele lunii cu soldul contribuţiei de

asigurări sociale rămas nefolosit după efectuarea plăţilor de ajutoare, suma contribuţiei

pentru plata pensiei suplimentare reţinută de la personalul unităţii, virate în contul

bugetului asigurărilor sociale, precum şi cu suma contribuţiei la fondul asigurărilor de

sănătate, virată în contul Trezoreriei Municipiului Iaşi;

Contul 235 - Ajutor şomaj - la finele lunii cu soldul contribuţiei la ajutorul de şomaj,

virată la “Direcţia de Protecţie a Muncii şi Ocrotirii Sociale Iaşi”;

Contul 232 - Decontări cu bugetul statului la finele lunii cu plata impozitului aferent

fondului de salarii, virat la “Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi”;

Contul 013.02 - Casa-salarii cu achitarea chenzinei a II-a pe luna februarie În cadrul

instituţiilor publice, definite în sensul finanţelor publice, se va trage concluzia că cea mai

importă sursă de finanţarea o reprezintă bugetul statului, acesta fiind singura sursă sau

cea care asigură finanţarea de bază.

Finanţele moderne tind tot mai mult către diversificarea surselor de finanţare şi utilizarea

unor criterii noi de dimensionare a nevoilor, bazate pe eficienţă şi calitate.

Analiza surselor de finanţare la nivelul fiecărei instituţii permite şi abordarea aspectelor de

gestionare a resurselor şi cele privind autonomia financiară a instituţiei.

În general, o instituţie primeşte resursele bugetare locale în funcţie de subordonarea

acesteia. Totuşi, în domeniul socio-cultural, indiferent de subordonare, resursele se asigură atât

din bugetul de stat, cât şi de la bugetele locale, numai în cazurile în care prin lege se stabilesc

categoriile de cheltuieli ce se finanţează fiecărui buget.

În utilizarea resurselor provenite de la bugetul statului, în general se respectă principiul

destinaţiei acordate prin legea bugetară. Finanţarea vizează: cheltuieli curente (finanţarea

funcţionării) şi cheltuieli de capital (finanţare de dezvoltare).

Eficienţa utilizării resurselor şi nivelul standardelor necesare impun ca nivelul finanţării să

se efectueze în funcţie de costurile unitare.

69

Nivelul resurselor bugetare este interpretat în contextual general al politicii statului privind

susţinerea financiara, stimularea şi dezvoltarea acţiunilor desfăşurate prin instituţiile publice.

Plăţile din credite bugetare şi din venituri extrabugetare sunt evidenţiate prin:

1. ordinul de plată aferent achiziţiei publice şi pentru activitatea curentă şi de

investiţii. Achiziţiile se fac conform contractului de achiziţii publice, comenzii, facturii fiscale,

documentelor de recepţie calitativă şi cantitativă a bunurilor, declaraţiei vamale de import.

Compartimentul emitent al acestor documente este biroul financiar, controlul financiar

preventiv propriu îl exercită contabilul sef, termenul de acordare-refuz la viză este de o zi

lucrătoare.

Documentul se semnează de către persoanele autorizate şi circulă în cadrul relaţiei unităţii

cu Trezoreria statului. A doua semnatură ţine loc de viză.

2. ordinul de plată privind chirii sau alte cheltuieli legate de concesionare sau

închiriere, în acest caz documentele justificative sunt contractul de concesionare sau închiriere,

factura fiscală emisă de proprietar şi avizată de beneficiar.

3. statul de plată privind salariile şi/sau alte drepturi legale acordate personalului

este întocmit conform notei justificative (bazei de calcul) statului de funcţii, pontajului, extrasului

OZU privind încadrarea/promovarea sau acordarea/retragerea altor drepturi băneşti.

Compartimentele emitente a acestor situaţii sunt biroul financiar şi biroul personal.

Documentul se întocmeşte în cadrul biroului financiar-contabil şi se vizează cu cel puţin o

zi înainte de data stabilită pentru plata drepturilor băneşti. Se supune ordonatorului de credite de

biroul financiar-contabil.

4. situaţia (stat) privind plata altor drepturi băneşti cuvenite personalului au la baza

nota justificativă (baza de calcul) şi alte documente justificative specifice drepturilor plătite.

Documentul se întocmeşte în cadrul biroului financiar contabil şi se vizeaza cu cel puţin o

zi înainte de data stabilită pentru plata drepturilor băneşti. Se supune aprobării ordonatorului de

credite de biroul financair contabil.

5. ordinul de plată pentru virarea din cont a impozitului pe salarii, contribuţia

pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj, contribuţia de asigurări

sociale şi contribuţia de asigurări de sănătate a reţinerilor pe baza de titluri executorii.

Aceste ordine sunt completate cu date conform centralizatorului lunar al drepturilor băneşti

acordate personalului.

Documentul se semneaza de persoanele autorizate şi circulă în cadrul relaţiei unităţii cu

Trezoreria statului. A doua semnatură ţine loc de viză. Compartimentul emitent este biroul

financiar şi termenul de acordare-refuz la viză este de o zi lucrătoare.

70

6. dispoziţia de plată către casierie privind plata avansului la plecarea în concediu de

odihnă are la bază raportul personal aprobat de comandant dar avizat în prealabil de biroul

personal. Aceasta dispoziţie este întocmită de biroul financiar şi circulă la casierie pentru

eliberarea numerarului. Se returnează la contabilitate ca anexă la registrul de casă.

7. decontul de cheltuieli privind deplasări în interes de serviciu în ţară. Documentele

justificative specifice fiecărei deplasări sunt ordinul de serviciu, documentele de transport (bonuri,

chitanţe etc). Acest decont este întocmit de biroul financiar pe baza documentelor prezentate de

delegat. Termenul de acordare-refuz la viză este o zi lucrătoare. Documentele se întocmesc şi se

vizează în cadrul biroului financiar-contabil. După aprobare ordonatorul de credite circulî la

casierie pentru achitare.

8. dispoziţia de plată către casierie în vederea acordării de avansuri este întocmita

conform notei de fundamentare a sumei de compartimentul financiar, termenele de acordare-refuz

la viză sunt o zi lucrătoare. Documentul este întocmit în cadrul biroului şi circulă la casierie

pentru eliberarea numerarului. Se returnează la contabilitate ca anexă la registrul de casă.

9. dispoziţia de încasare către casierie în vederea achitării de către angajat a

avansurilor, debitelor datorate, penalităţilor la deconturi se întocmeşte conform notei de

fundamentare a sumei şi este emisă de biroul financiar. Documentul circulă la casierie pentru

încasarea numerarului şi se returnează la contabilitate ca anexă la registrul de casă.

Alte documente

1. Procesul verbal privind scăderea din gestiune a unor pagube care nu se datoresc

vinovăţiei unei persoane (perisabilităţi, forţă majoră etc). Documentele justificative sunt cele

care atestă realitatea şi exactitatea calculelor cuprinse în proces. Documentaţia aferentă se prezintă

la viză în cel mult o zi de la data încheierii procesului verbal. Exemplarul l rămâne la contabilitate

pentru scăderea din evidenţă şi exemplarul 2 se returnează compartimentului care a avut în

gestiune bunurile.

2. Procesul verbal privind înregistrarea pagubelor din lipsuri de bunuri materiale

care este întocmit de aceleaşi compartimente ca şi în cazul anterior şi are acelaşi circuit.

Compartimentele emitente sunt: alimente, echipament, tehnic, cazarmare, farmacii S.M.U. Iaşi,

întreţinere tehnico-medicală, laborator analize medicale.

3. Trecerea pe cheltuieli a contravalorii bunurilor materiale, consumate, transferate,

transformate, casate se face conform centralizatoarelor locurilor de consum, actelor de primire,

proceselor verbale de consum a materialelor sanitare, foi de comandă etc. Compartimentele

emitente sunt: alimente, echipament, tehnic, cazarmare, farmacii S.M.U. Iaşi, întreţinere tehnică

medicală, laborator analize medicale, personal, stomatologie, radiologie, secţii medicale.

71

MF Inreg in contabilitate

OPC(MF)

Inregistrare in contabilitate

Alimentarea bug OPC

Unitatea subordonată are cont la Trezorerie

Unitatea teritorială a Trezoreriei

3.4. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare

Deschideri de credite

Trezorerie centrală Înreg. în contabilitate

Cer. aprobată (ex 1)

Cer aprobată (ex 2)

Cer aprobată (ex 3)

Dispoziţie bugetară de repartizare

DA NU

Fig. Nr. 19. Flux informaţional generat de finanţareFig. Nr. 20. Flux informaţional privind finanţarea din bugetele locale

(1) Solicitare de fonduri (2)

Comunicare de deschiderede credite

72

OPC

Compartiment de specialitate în gestiunea bugetului local (3)…………………………………...... Trezorerie (4)

CONT BUGET LOCAL

(5)

CONT ORDONATOR PRINCIPAL

(6) (9)

CONT ORDONATORTERŢIAR

(10)

TREZORERIE

Confirmare contab.deschidere credite

Trezoreria Centrală

OSCOTC

OTCAlimentarea contului OSC

OSC(OTC)

OTCAlimentare cont OSC

Alimentare cont OTC

Alimentare cont OTC

Informare asupra desch. Crdt. bugetar (7)

Dispoziţii bugetare de repartizare

(8)Informare

1) Manifestarea iniţiativei OPC în finanţarea din bugetele locale;2) Întocmirea documentaţiei necesare finanţării din bugetul local;3) Adresarea acestei documentaţii către compartimentul de specialitate din cadrul unităţii administrativ-teritoriale;4) Analiza documentelor şi întocmirea documentaţiei de virare a mijloacelor băneşti din contul bugetului local deschis la Trezorerie în contul OPC;5) Reflectarea în evidenţa Trezoreriei a trecerii sumelor de bani din contul begetului local în contul OPC;6) Alimentarea contului de disponobil al OPC deschis la Trezorerie;7) Informarea de către Trezorerie a OPC cu privire la alimentarea contului de disponibil;8) Dispoziţii date de OPC către Trezorerie privind alimentarea conturilor de disponibil ale ordonatorilor subordonaţi;9) Înregistrarea la primărie a trecerii sumelor de bani din contul OPC în contul ordonatorilor subordonaţi;10) Alimentarea conturilor de disponibil de la Trezorerie privind OTC;11) Informarea OTC de către Trezorerie privind alimentarea conturilor de disponibil.

73

OTC (11)

Fig. nr. 21. Flux informaţional privind repartizarea creditelor bugetare

74

Ministerul Finanţelor Publice

Trezoreria

OPC

Ministerul Sănătăţii

Bugetul propriu

OSC

DSP

OTCSpitalul Clinic de Recuperare Iaşi

Bugetul propriu

Bugetul propriu

BIBLIOGRAFIE

1. Bente Corneliu, „Buget si evidenta bugetara”, Ed. Universitatii din Oradea, Oradea, 2002;

2. Drehuta Emilian, “Bugetul public si contabilitatea unitatilor bugetare”, Ed. Agora, Bacau,

1997;

3. Filip Gheorghe, “Finante”, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2001;

4. Gliga Ioan, “Drept financiar”, Ed. Argonaut, Cluj-Napoca, 1996;

5. Ionescu Luminita, “Bugetul si contabilitatea institutiilor publice”, Ed. Fundatiei Romania

de maine, Bucuresti, 2001;

6. Stefura Gabriel, „Proces bugetar public”, Ed. Univ.Al.I.Cuza, Iasi, 2009

7. Topciu, C. „ Buget şi evidenţă bugetară”, Ed. Bucureşti, 1979;

8. Legea nr.95/2006;

9. Legea nr.500/2002;

10. Legea nr.115/2004;

11. OUG nr.115/2004;

75