Samuel HuntingtonRenumitul politolog american, specialist n probleme de politic american, democratizare, politic militar, strategie i politic de dezvoltare, a absolvit Universitatea Yale la 18 ani i a obinut doctoratul la Universitatea Harvard, unde a nceput s predea la 23 de ani. Cariera sa academic la Harvard a fost de aproape 60 de ani, pn n 2007. Huntington a fost consilier al preedintelui Jimmy Carter, preedinte al Asociaiei Americane de tiine Politice i unul dintre fondatorii revisteiForeign Policy.Samuel Huntington, supranumit un Machiavelli al vremurilor noastre, s-a impus pe plan mondial n 1993 cnd a publicat carteaCiocnirea civilizaiilor i refacerea ordinii mondiale, tradus n 39 de limbi. n aceast carte dezvolt ideea c n lumea de dup Rzboiul Rece conflictele nu vor mai avea loc ntre statele-naiuni, ci vor proveni din diferenele culturale i religioase dintre marile civilizaii.Dupa Razboiul Rece, Huntington a sustinut ca un nou razboi mondial nu va izbucni din cauza frictiunilor ideologice. In opinia profesorului de la Harvard, "ciocnirea civilizatiilor se va naste din cauza diferentelor religioase si culturale. In lucrarea sa menita sa ofere un raspuns la noua ordine aparuta dupa disparitia lumii bipolare, Huntington a impartit lumea in mai multe civilizatii. Islamul si China sunt prezentate drept amenintari. Dupa atacurile de la 11 septembrie 2001, popularitatea teoriilor sale a crescut. In privinta Romaniei, puzzelul lui Huntington a starnit controverse avand in vedere ca tara noastra a fost scindata intre civilizatia vestica si cea estica. Acesta a separat Transilvania de restul Romaniei, trecand Transilvania ca fiind catolica, in timp ce moldovenii sunt trecuti ca urmasi ai slavilor. Intrarea Romaniei si Bulgariei, tari ortodoxe, in UE si NATO a dat peste cap calculele celebrului profesor. Separarea catolicismului de ortodoxism nu s-a dovedit a fi justificata. In lucrarea sa, lumea este impartita in opt civilizatii: sinica, japoneza, hindusa, islamica, ortodoxa, occidentala si latino-americana. Razboaiele actuale se poarta intre actori apartinand unor civilizatii diferite, un exemplu fiind destramarea fostei Iugoslavii. Vestul este "unic, dar valorile sale nu sunt universale. Cea mai recenta carte publicata de Huntington in 2004, "Cine suntem noi? Provocarile identitatii nationale americane, abordeaza problema imigratiei. In aceasta lucrare, el sustine ca America risca sa se rupa in doua din cauza nivelului scazut de asimilare a hispanicilor. Teoria a starnit o serie de critici. Samuel Phillips Huntington s-a nascut la 18 aprilie 1927 la New York. Licentiat al prestigioasei universitati Yale la varsta de 18 ani, el a inceput sa predea la Harvard la varsta de 23 de ani. El este autor, coautor sau editor la 17 lucrari si 90 de articole stiintifice despre politica americana, democratizare, politica militara, strategie sau politica dezvoltarii. Intre 1977-1978 a fost coordonator pentru planificarea securitatii al presedintelui Jimmy Carter.Motto:Cea mai important diferenta politica ntre state nu priveste forma lor de guvernare, ci gradul lor de guvernare.Samuel HuntingtonOrdinea politica a societatilor n schimbare este o carte aparuta in 1968, in care Huntington se ocupa de schimbrile sistemelor i instituiilor politice, influentate de schimbarile sociale si tehnologice, care nu permit adaptarea eficienta la vechile sisteme si institutii. Huntington susine c aceste modificri sunt cauzate de tensiuni n cadrul sistemului politic i social impuse de rapiditatea evenimentelor.Huntington criticteoria modernizrii, susinnd c argumentul acestei teorii cu privire la schimbrile economice i dezvoltrii ca fiind factorii principali responsabili pentru crearea unor sisteme politice stabile, democratice, este greit. Huntington sustine camodernizarea sociala si economica poate produce disparitia vechilor modele de autoritate si alterarea institutiilor politice existente.Disparitia vechilor modele si alterarea institutiilor nu creaza in mod obligatoriu noi modele de autoritate sau alte institutii politice, dar creaza o cerinta imperioasa de innoire a lor, in virtutea largirii constiintei si participarii politice.Huntington susine c scopul n sine este un obiectiv crucial n rile n curs de dezvoltare cu slabe traditii democratice.Huntington ataca argumentul c modernitatea creaza stabilitate. Modernitatea si modernizarea sunt de fapt factori de instabilitate, provocate de urbanizarea excesiva, ateptrile tot mai mari ale majoritatilor populare din cauza alfabetizarii, educaiei i rspndirea a multor mesaje superficiale sau neintelese suficient de catre mass-media.Vidul de putere si de autoritate poate fi umplut temporar de o conducere carismatica sau de o forta autoritara (armata, servicii secrete, etc.).Dar numai organizatia politica il poate definitiva.Fie ca elitele existente intra in competitie unele cu altele pentru organizarea maselor prin sistemul politic existent, fie ca elite disidente le organizeaz pentru rasturnarea acestui sistem. Intr-o lume de acest gen, cine organizeaza politica, va stapani si viitorul.