romanian-comentariul biblic al credinciosului 19 1 samuel

5/17/2018 Romanian-Comentariul Biblic Al Credinciosului 19 1 Samuel

1/26

INTAI SAMUELIntroducere

.Pentru sustinerea interesului cititoruiui, 1 Samuel este ncintrecutd. Nunumai di aceastd carte ne prezlnui 0 istorie bogata in evenimente, ci eveni-mentele din aceastii sectiune a istoriei se lmpletesc ell biografiile a trei per-sonalitiiii de rdsunet - Samuel, Saul si David, in jurul ciirora se lnjiriplicapitolele ciirtii . " - J. Sidlow Baxter

I.Locul unic In CanonHlra I ~i 2 Samuel In Canonul Vechiului

Testament ar exista un mare gol. Initial 0singura carte, Samuel a fost prima oaraimpartita tn doua dirti cu prilejul traduceriiSeptuagintei, din ratiuni de convenienta.Toate traducerile Vechiului Testament careau urmat au paS(Tat aceasta divizare a luiSamuel In doua cani separate, inclusivBibliile ebraice.

Milioane .;;i milioane de copii evret ' ; ; 1crestini au lost incantafi ~i edificati deistoriile lui Samuel, David .;;iGoliat, Davidsi lonatan, precum si de pasajele care seocupa de fuga lui David de Saul, de buna-tatea pe care i-a aratat-o David luiMefiboset si de durerea profunda pe care aresimtit-o David la auzul vestii despreriizvriitirea fiului sau, Absalom, si mai tar-ziu a mortii sale.Pe plan mai apropiat de doctrina, cititoriimai maturi au studiat Legamantul Davidicsi groaznicele paralele dintre pacatuirea luiDavid cu Batseba si consecintele care n-auintarziat sa se arate In viata propriilor saicopii,

int~l.isi Doi Samuel formcaza 0 punte delegatura intre judecarori si Intemeicreaspitei regale a lui David. Aceste doua carliocupa un loc unic In istoria Israelului,II. Paternitatea

Desi traditia ebraica sustine ca Samueleste autorul cartii cu acelasi nume, divizataulterior In I ~i 2 Samuel, paternitatea sa se

poate aplica doar la evenimentele din tim-put vietii sale (I: 1-25: 1).1 0 mare parte amaterialului din aceste carti are loc lnsadupii moartea profetului Samuel.

E posibil ca unul din profetii tineri careau studiat sub indrumarea lui Samuel sa fscris cartca, incorporand III en propriilcscrieri ale lui Samuel. 0 alta posibilitatceste ca Abiatar, preotul caruia Ii reveneadatoria de a consemna atent desfasurareaevenimentelor, sa fi cornpilat carteaSamuel. Abiatar a fost un asociat in tim 0 1 1lui David, insotindu-l chiar In exilul acestu-ia ,III. Data

Data aparitiei ciirtilor 1 si 2 Samuel estcimposibil de precizat. Prima parte ar purcasa fi fast redactatii In jurul anului 1000 I.Cr.Faptul ell nu se face nici 0 referire In cap-tivitatea Israelului (722ler:) reclamii Inmod cert 0 data anterioara acelui even i-merit. Unii cred di avand In vedere referi-rile la "Israel" . ; ; i .Juda", em-tea va fi Iostcompusii In mod cert dupa aul 931 I.Cr..cand a avut loc scindarea monarhiei inaceste doua regate. Dar e de conccput caunii termeni sa fi intrat In uz chiar inaintcde scindarea Imparatiei, dupa cum si Inistoria Americii termeni ca "yankei'" si"sudi~ti" au circular chiar inainte de izbuc-nirea razboiului de secesiune, In 1861.IV. Fondul si tema cartii

I ~i2 Samuel consemneaza relatiile luiDumnezeu cu Israel din secolul a! doi-

265


2/26

266 1 Samuelvantarea lui Dumnezeu, Inima lui a fostcurata ~i inchinata pe de-a-ruregulDomnului , in contrast cu inim u lui Eli, careera intinata si neascultatoarc.Tema carrii Samuel este modul in care

sprezecelea pana In secolul al zeceleainainte de Cristos. Samuel (profetul-judeca-tor), Saul (regele repudiat) si David (regelepastor) sunt personajele principale In jurulcarora se constituie naratiunea.

Samuel a fost ridicat de Dumnezeu pen-tru ca prin el sa se incheie perioada judeca-toriJor ~i s a fie inaugurata era regilor. El atrait intr-o vreme in care a asistat la eseculpreotiei (reprezentat prin purtarea lui Eli sia fiilor sai) si la introducerea slujbei profe-tice, Samuel a fost ultimul dintre judecatorisi primul dintre profetii acestei perioade Tot prin intermediul casei regale a lui David(dar nu si primul profet din Scriptura, vezi F iul sau mal marc, lsus Cristos.avea sa sc in rru -Gen. 20:7). Lui i-a revenit de asemenea peze , Cristos a exercitateu de sava rs ir e cal ita te acinstea de a-l fi uns pe primul dintre regii de rege in viata Sa, asigurand prin moartea ~iIsraelului. Desi era levit, nu descindea din tnvierea Sa temeiul pe baza caru!a toti cei carefamilia lui Aaron. Totusi a slujit ca preot, cred pot domni ell si prinEI (2 Sam. 7: 12 -16; P s,dupa cate se pare beneficiind de binecu- 89:36-37; Is. 9:7).2

SCHITA

Dumnezeu, adevaratul Rege al Israelului,la cererea poporului, a delegat suverani-tatea regala m ai lntm lui Saul, iar apoi luiDavid ~i spitei sale. Eugene Merrill subli-niaza triisaturi din cartea Samuel care con-'corda cu tonul intregii Biblii:

I. SLUJBA LUI SAMUEL pANA LA UNGEREA LUI SAUL (cap. 1-9)A. Nasterea si copilaria lui Samuel (cap. 1)B. Cantarea Anei (2: 1-10)C. Eli si fiii sai ra i (2: 11-36)D. Chernarea lui Samuel (cap. 3)E. Chivotullui Dumnezeu (cap. 4-7)

I. Capturarea chivotului (cap. 4)2. Puterea chivotului (cap. 5)3. Restaurarea chivotului (cap. 6, 7)F. La cererea israelitilor, este ales un rege (cap. 8, 9)II . DOMNIA LUI SAUL pANA LA REPUDIEREA SA (cap. 10--15)

A. Ungerea ~i confirmarea (cap. 10, I I)B. Mustrarea si porunca data poporului (cap. 12)C. Neascultarea si repudierea (cap. 13-15)

l , Jertfa pacatoasa adusa de Saul (cap. 13)2. Jurarnintele pripite rostite de Saul (cap. 14)3. Ascultarea incompleta a lui Saul (cap. 15)III . VIATA LUI DAVID pANA LA MOARTEA LUI SAUL (cap. 16-30)

A. Ungerea de catre Samuel (cap. 16: 1-13)B. Slujirea pentru Saul (16:14-23)C. Infrangerea lui Goliat (cap. 17)D. Casatoria cu Mical (cap. 18)E. Fuga de Saul (cap. 19-26)

I. Loialitatea lui Ionatan (cap. 19, 20)2. Bunatatea aratata de Abimelec fata de David (cap. 21)3. Scaparea lui David si uciderea de catre Saul a preotilor (cap. 22)4. Tradarea Cheilei (cap. 23)5. Saul este crutat (cap. 24)6. Nechibzuinta lui Nabal (cap. 25)7. Saul este crutat a doua oara (cap. 26)


3/26

1 SamuelF. Traiul in Filistia (cap. 27-30)

1. Achizitionarea Ticlagului (cap. 27)2. Prezicerea pierzarii lui Saul (cap. 28)3. pemobilizarea lui David de catre Achis (cap. 29)4. Infrangerea amalecitilor (cap. 30)

IV. MOARTEA LUI SAUL (cap. 31)COMENTARIU

I.SLUJBA LUI SAMUEL P A . N A LAUNGEREA LUI SAUL (cap. 1-9)A. Nasterea si copilaria lui Samuel(cap. 1)1:1-10 I n t a i Samuel incepe cu pre-zentarea lui Elcana ~ia celor d oua sotii ale

sale Ana (Hannah, in ebraica, avand sen-sui de har) si Penina (perlii). El era unlevit din Ramataim Tofim in Efraim, deunde si denumirea de efraimit care i seaplica in versetul I (ef. 1 Cron. 6:22-28).Fiind 0 cronies istorica demnii de toata In-crederea, Biblia consemneazii poligamia,desi nu 0 aproba niciodata, Exact ca incazul lui Lea ~i Rahela, 0 sotie a fast rod-nidi, pe cand cealalta a fast stearpa. Acestlucru a provocat aparitia unei rivalitati inaceasta familie, deaarece desi Ana nu aveacopii, era mai iubita de so tul e i. Candfamilia facea pelerinajul anualla 1;iilopen-tru a celebra una din sarbatorile Israelului,Ana primea a portie dubla din of randa depace (v. 3 -5 ). A c est lucru i-a atras ustura-taare impunsaturi din partea Peninei. Ande an intepaturile ei a raneau tot mai pro-fund, pana cand, in cele din urma, coplesitade disperare, Ana a adus che stiune a inain-tea Domnulu i la cortul intaInirii.1:11-18 Ana jurase di dad DumnezeuIi va darui un copil de parte barbateasca, eaI- I va inapoi Domnului. Copilul va finazireu, din nastere, Bishop ofera urrna-torul sfat:Modul in care putem obtine orice beneficiu estesa-[ inchiniim In inima noastni slavei aceluiDumnezeu de la care solicitam acest lueru. infelul acesta Dumnezeu Iiva face robului Sau peplae si se va onora pe Sine)Cand a vazut batrftnul preot Eli ea Ana l$imisca buzele a erezut ea este beata. Dar deindata ee aceasta i-a explicat actiunile ei, el

267

s-u convins de seriozitatea ei, a binecuvan-tatoo ~i a trirnis-o in pace. Ana era preocu-pata de infertilitatea ei fizica. Noi ar trebuis a plangent pentru infertilitatca noastriispirituala.

1:19-28 Cand rugaciunea Anei a fostascultata, ea a pus copilului numele deSamuel tauzit de DWllnezeu),4 pen tru e ll c la fost "cerut de la D omnul." D upii ceSamuel a fost intarcat, ea I-a dus la casaDomnului.jncredintandu-l Lui, intr-un actirevocabil de dedicare. De la bun inceput,copilul i-a ajutat pe preoti si a slujit inain-tea Domnulu i , Samuel este inclus inpropozitia de la sfarsitul versetului 28: EI afost tnchinator, de si era la 0 varsta foartefrageda, pentru cii viata sa a fast inchinataslujirii Domnului.B. Cantarea Anei (2:1-10)Devotamentul sotiei si fiului lui Elcanacontrasteaza puternic eu depravarea rami-Iiei lui Eli. Dupa ce si-a daruit fiu lDomnului, Ana si-a varsat inima intr-ocantare de multumire, Cuvintele ei audezvaluit 0profunda cunoastere launtricli a'lui Durnnezeu , a caracteru lui Sau ~i alucrarilor Sale. Rugaciunea pare s a continamustrari la adresa Peninei, pentru nu-meroasele euvinte intepatoare pe care lerostise [a adresa Anei, dar ele tree denivelul unei simple certuri de familie,abordand un plan profetic si referindu-se latriumful viitor al Israe1ului asupra dus-manilor sai, perioada ce va culmina cudomnia lui Cristos. Cantarea Mariei. nu-m ita ad ese a Magnificat (Luca I :46-55), afost evident influentata de cunostintele pecare le-a avut Maria despre cantarea Anei.C. Eli si fiii sai rai (2: 11-36)2:11-17 Naratiunea se ocupa In conti-nuare de fiii rai ai lui Eli. Acestia nu-L


4/26

268 1 Samuelcunosteau pe Dornnul in sensul ca nu fuse-sera salvati prin credinta. Trei sunt pa-catele ce Ii se impun: Ii jefuiau pe oamenide partea ce li se cuvenea din jertfa depace, apoi nu se multumeau doar cu piep-tul si pulpa (cf. Lev. 7:28-34). Si cereau sali se dea carne inainte ca gras imea sa fi fastoferita D om nului, tncalcand astfel legea.In al treilea rand ei voiau sa friga carnea, inlac s-o fiarba, pun and pe planul 1ntaipoftele lor carnale. Daca cineva indrazneasa protesteze, ei luau carnea eu forta.Pacatul a fost atM de mare intrucat ei trataujertfa Domnului cu dispret.2:18-21 In contrast eu rautatea lordevotamentul copilului Samuel straluceaputernic, remarcabilii fiind si credinciosiaparintilor lui Samuel de a se prezenta infiecare an la sarbatorile anuale din casaDomnului. Intrueat roadele dintai ale pan-tecelui Anei fusesera dedicate Domnului,ea a fast binecuvantata cu Inca trei fii sidoua fiice, Este 0 buna ilustratie a prom i-siunii lui Dumnezeu: "Dati si vi se va da."

2:22-26 Abia cand Eli a intrat In po-sesia unor relatari despre faptul ca fiji saierau implicati 'in acte de imoralitate, i-amustrat el. Dar a fost mult prea tarziu pen-tru ca aeeste mustrari orale, nu prea aspre,sa aiba vreun efect. Ei si-au impietrit ini-mile si mai mult, ajungand sa fie impietritisi justitiar, ea Faraon din vechime, cadDumnezeu luase deja hotararea de a-inimici. In tot acest timp, Samuel cresteafrumos, curatia lui de inima ~ibunatatea safiind apreeiate deopotriva de Domnul ~i deoameni. Daca ne amintim cii aceste eveni-mente au avut Ioc in timpul judecatorilor,nu trebuie sa ne mire faptul ca preotimea acazut si ea prada decaderii morale a vremii.2:27-36 Pe cat de blanda a fost mus-trarea adresata de Eli fiilor sai, pe atat deaspra a fost mustrarea Domnului la adresalui Eli. Un om allui Dumnezeu caruia nu ise precizeaza identitatea, a aparut, vestindpierzarea easei preotesti a lui Eli. Profetula inceput prin a trece in revista chemareape care i-a facut-o Dumnezeu familiei luiAaron ca membrii acesteia sa fie preoti sialocatia generoasa de carne pentruintretinerea lor. Apoi l-a mustrat pe Elipentru ea a permis ca pofta fiilor sai sa aiba

ascendent asupra pretentiilor lui Dum-nezeu (v. 29) . Promisiunea ante rioarii pecare a facut-o Domnul vizand perpetuirateapreotiei a presupus eil preotii vor fi oarnenide caracter, cu 0 buna purtare . Dar dinpricina rautatii lui Eli ~i a casei sale, lor nuavea sa Ii se mai perrnita sa functioneze I I Icalitate de preoti, N ici un membru al fa-miliei sale nu avea sa atinga varsta senec-tutii, Iar sanctuarul de la Silo avea sadecada, Apoi posteritatea lui Eli avea sa fi eurnbrita de in tristare si rusine . Mai mult,atat H ofn i, cat $i Fineas aveau sa moariiintr-o singura zi, ca semn al certitudinii ditoate aceste judecati se vor irnplini COIl-form prezicerii.Pierzarea easei lui Eli s-a implinit Infelul urmator: omorarea lui Ahimelec si atuturor fiilor sai (cu exceptia lui Abiatar)de catre Saul (v. 31; 22 : I 6-20); excluderealui Abiatar de la preotie, efectuata deSolomon (v. 32, 33; IRe. 2:27); ~imoarrcalui Hofni ~i Fineas (v. 34; 4:11). Eli des-cindea din casa lui Itamar si cand Abiatar afost exclus ulterior de catre Solomon, pre-otia a fost restaurata casei lui Eleazar, undetrebuia s a se fi aflat to t timpul. Fineas, fiullui Eli, nu trebuie confundat cu Fineas,nepotullui Aaron (Nu. 25:7, 8).Preotul eredincios promis In versetul 35este Tadoc, din casa lui Eleazar, care a slu-jit in zilele lui David si ale lui Solomon.Preotia lui va dainui, ehiar III timpulDomniei de 0mie de ani a lui Cristos (Ez.44: 15).Dar descendentii lui Eli ar fidorit sabeneficieze de Investitura de preoti nu dindorinta de a-L sluji pe Domnul, ci pur ~isimplu pentru a avea a sursa permanenta decarne (v. 36). Multi vild 0aluzie mesianicaIn preotul credincios din versetul 35,datorata in parte cuvantului totdeauna,D. Chemarea lui Samuel (cap. 3)3:1-3 In timp ce Samuel 1 1 slujea peDomnul in cortul de la Silo, cuvantulDomnului era rar. Cu alte cuvinte, dourarareori mai vorbea Domnul oamenilor I I Ivedenii. Williams vede in primele trei ver-sete 0 imagine a conditiei morale aIsraelului:Domn ea n oap te a, C an de la lu i D urn ne ze u e ra p e


5/26

punctul de a se stinge In T em plu . O chii m are lu ipreot se tnce tosase ra aW t de mult fncat nu maivedea clar, Si alat el, cat ~iSamu e l d orm e au .>Candela lui Dumnezeu se refera la sfes-nic, a carui lumina se stingea la rasaritulsoarelui.3:4-9 tntr-o noapte, cu putin inainte dea se face ziua, Samuel a auzit 0voce care-lehema. A crezut ca este Eli, dar preotul nu-I chemase. Samuel inca nu IIcunostea peDomnul in sensul ea nu primise Inca nici 0revelatie directa si personala din partea Lui(v. 7 ). D upa ee Samuel a mai auzit voceainca de doua ori, Eli si-a dat seama ca eraDomnul, care 11chern a pe Samuel. ~i ast-fel biitranul preot I-a lnvatat pe Samuel saspuna: "Vorbe~te, Doamne, caci robul tauasculta," in eventualitatea ca va auzi dinnou gJasul.3:10-14 Cand Domnul I-a chern at apatra oara, Samuel a raspuns: .Vorbeste,caci robul Tau asculta," dupa cate se pareomitand cuvantul .Doamne". MesajulDomnului a confirmat judecata rostitaanterior impotriva lui Eli Si a casei sale, sijudecata cuprindea probabil si ' infrangereaIsraelului si capturarea ehivotului. Tatalpurta In egala masura vina pentru purtareafiilor sai, deoarece nu i-a mustrat si nu le-aimpus restrictii, lncercand sa-i abata de lapacatele lor. De fapt ar fi trebuit dati lamoarte, In loc sa fie doar mustrati, pentruf"'aradelegile lor. Jertfa nu era suficienta casa fad ispasire pentru farlidelegea lor.Pierzarea lor era pecetluita si is-a confir-mat lui Eli prin gura a doi martori: Omullui Dumnezeu (cap. 2) si baiatul-profet,Samuel (v. 14).3:15-18 La inceput Samuel s-a temutsa-i spun a lui Eli ce i-a comunieatDomnul, dar dupa un juramant solemn i-arelevat preotului ea va veni judecata. Eli aprimit vestea pe un ton de supunere.Negresit el si-a dat seama ca judecata luiDumnezeu era dreapta. A putut Dumnezeusa-i loveasca pe fiii lui Aaron pentru lipsalor de pietate (Lev. 10), Hisandu-i, 'insehimb, nepedepsiti pe Hofni si Fineas?3:19-21 Curand s-a stiut In tot Israelul,de la Dan pana la Beerseba c a Domnul eracu Samuel si tot Israelul a recunoscut In

1 Samuel 269tanarul fecioras un profet adevarat alDomnului.E. Chivotullui Dumnezeu (cap. 4--7)1. Capturarea chivotului (cap. 4)

4:1-4 Urmatoarele trei capitole urmarescc hiv otu l le g ama ntu lu i Domnului in drumuIpareurs in ~i afara din teritoriul inamic.Dumnezeu era hotiirat sa-Si apere onoarea1n mijlocul filistenilor (cap. 5), dar nu eragata sa-i apere pe israeliti, cand era inmijlocul lor, deoarece ei au incetat de a-Lmai onora. Cand au iesit sa lu pte impo triv afilistenilor la Ebenezer, au pierdut patru miide oameni in lupta, In efortul de a schimbasortii de izbanda , batr an ii au d ispu s sa fieadus chivotul de la S ilo In tabara,4:5-11 Israelitii s-au bucurat nespuscand au vazut chivotul iar filistenii s-autemut in egala masura, deoarece cunosteaureputatia lui Iehova. Dars-au imbarbatatsinguri, pornind din nou la lupta, Spreuimirea lor, Israel a fugit, treizeci de mii deinfanteristi fiind ucisi, precum si preoti iHofni si Fineas, lnsusi chivotul fiind cap-turat!4: 12-22 Cand un alergator s-a dus ingraba la Silo, informandu-l pe Eli di fuseseeapturat chivotul, batranul preot a cazut pespate, de pe scaunul sau de magistrat, si-afrant gatul si a murit. Vestea trista a deter-minat-o pe sotia lui Fineas sa intre indurerile nasterii, murind In timp ce nastea.Nu atatvestea despre moartea socrului sausi a sotului a afectat-o atat de mult, catstirea privitoare la capturarea chivotului decatre filisteni. inainte de a muri, i-a puscopilului numele Ieabod (Iipsit de slava),spunand "Slava s-a departat."2. Puterea chivotului (cap. 5)5:1-5 Filistenii au adus chivotul luiDumnezeu de la Ebenezer la Asdod,asezandu-l in templul lui Dagon, zeulnational al filistenilor. Dagon era,chipurile, tatal lui Baal, un alt idol cu carene incllnim adesea pe paginile Scripturii.Filistenii au asezat chivotul alaturi de chi-pul lui Dagon, considerand ca cele douaentitati sunt egale. Dar cand au revenit a


6/26

270 1 Samueldoua zi dimineata In templu, au constatatca Domnul facuse sa cada Dagon Iapicioarele chivotului, Nepricepand sem-nificatia acestui eveniment, filistenii I-auridicat din nou pe Dagon, asezandu-l Hlngachivot. Dar a doua zi dimineata nu a fostnici 0 rndoiala cu privire la cine a fast maitare, deoarece capul lui Dagon ~i mainilesale au fost taiate, Dad. Dagon ar fi fost undumnezeu adevarat, soar fi putut apara,Adeptii sai trebuiau sa-si dea seama deacest lueru si sa nu se mai impotriveascarealitatii, Cand colo ei au infiintat 0regulabazata pe superstitie ca toti cei ce intra incasa lui Dagon sa nu calce pe prag. Dagonnu a dus-o prea bine 'in confruntarea cuDumnezeul lui Israel. Samson distrusesetemplul sau, din Gaza, dupa ce Dumnezeu'ii daduse puterea sa doboare intreagacladire peste mai marii filistenilor (Jud,16). Acum Iehova Insusi a ciuntit chipullui Dagon, demonstrand ca idolii n-au niciintelepciune (capul) nici putere (mainile).5:6-9 Nu numai idolul lor, ci si oameniidin Asdod au 'inceput sa resimta dezapro-barea Domnului, intrand Intr-o stare deconfuzie, pe trupurile lor aparand tumori $ imulti dintre ei pierzandu-si viata, Cuprinside disperare, fil istenii au decis sa stramutechivotul in Gat, 0 alta cetate mare a filiste-nilor. Dar si aiel oamenii au fost loviti cutumori.5:10-12 Cand chivotul a fost trimis laEcron, oamenii s-au temut nespus de mult,temerile lor fiind indreptatite de groazniculprapad ce secerase vietilor multora dintreei. Cei care nu au murit au fast, In schimb,Ioviti de tumori. Prin urmare, au cerut cachivotul sa fie trimis inapoi 'in Israel.3. Restaurarea chivotului (cap. 6, 7)

6: 16 I n doar sapte luni filistenii audobandit 0 fricji sanatoasa de chivot,hotarandu-se sa-l inapoieze israelitilor, darnu oricum, ci asa cum se cuvenea pentru anu suferi alte judecati din parteaDomnului. Au fest consultati preotiipagani si ghicitorii, care au sugerat cachivotul sa tie return at impreuna cu 0jert-fa de vinovatie alcatuita din cinci tumoride aur si cinci sobolani de aur. Era laordinea zilei printre acesti oameni sa

incerce sa-si 'imbuneze zeii, oterindu-le ()ofranda chiar din elemente!e care allprovocat prapadul din mijlocul lor.Referirea la sobolani Ii deiermina pccercetatorii Bibliei s a creada d'i priipiidulcare s-a abatut asupra cetatilor filistene arf fost ciuma bubonica ce se transmite prinpureci transportati de sobolani, Preotii le-au amintit filiste nilor si de s oa rta E gip tu lu icfmd Dumnezeu a trimis judecata asuprasa, indemnandu-i pe filisteni s a nu-si im-pietreasca inimile cum si Ie-au irnpietritegiptenii si Faraon, ci sa faca tot posibilulsa retumeze chivotul la locul unde sccuvine sa stea.

6:712 Pentru a se asigura ca lucrurilecare li s-au intamplat au fost 0judecata dinpartea lui Iehova, si nu doar rezultatulintamplarii, preotii filisteni au aranjatdetalii1e drumului pe care 'il va parcurgechivotul inapoi in Israel In asa fel incat s atie pusa in evidenta interventia divina.Cele doua vaci de lapte care au fost inju-gate la caruta In care urma s a fie trans-portat chivotul aveau vitei si ar fi fost oincalcare a tuturor instinctelor naturaledaca acestea aveau sa-~i lase in urmii viteii.Apoi desi vacile nu mai fusesera lnjugatc.ele au tras bine la jug impreuna, ncintor-candu-se niei la dreapta, nici la stanga.Hld sa fie calauzite, vacile au apucat-odirect spre Bet Semes, 'in teritoriul lui lucia!6:13-18 Oamenii din Bel Semes erau laseceris cand s-a apropiat chivotul. Ce pri-velisre umitoare! Doua vaci neinsotite deom, aducand chivotullui Dumnezeu inapoiin Israel! Toata comunitatea a izbucnit instrigate de bucurie. Din lemne!e ciirutei s-aaprins un foe iar vacile au fost aduse jertfaarsa de tot Domnului. Chivotul ~i lada cecontinea jertfa pentru piicat (lucruri1e deaur) au fosr asezate deasupra, pe 0 piatriimare.

Avem aid 0 paralela spirituala In istoriavacilordin Bet Sernes. Misionari crestinil~i parasesc locuintele S i familia, ducandmesajul Domnului oriunde ii ciiI5uze~(eDomnul, neabatandu-se nici In dreapta,nici la stanga, Necredinciosii se bucuriicand aud despre Domnu!. Misionarii suntpregatiti pentru slujire sau pentru jertfire.6:1921 Dar oamenii din Bet Semes nu


7/26

au tratat chivotul Domnului ca sfant, ci auprivit in interiorul sau, In consecinta,Dumnezeu a lovit cineizeci $1sapte de miidintre ei. Temandu-se sa mai a ib a c hiv otu lIn mijlocul lor, oamenii au trimis soli la eeidin Ch iria t Je arirn , ru ga nd u-i sa ia chivotulde Ia e i, (Este greu de presupus ca soar fiaflat 50.070 de barbati la Bet Sernes,Josephus, Keil ~i Delitzsch,? preeum simulti a lti In va ta ti afirrn a ea textul ar trebuisa spuna doar saptezeci de barbati, intrucatdin multe manuserise ebraice Iip se ste c ifrade 50.000.)

7:1-6 Chivotul a fast adus In casa luiAbinadab in Chiriat Jearim, unde a dimastimp de douazeci de ani. Apoi a venitSamuel, indemnandu- i pe oameni sa seInward la D om nul, ca D um nezeu sa-ipoataIzbavi de asupritorii lor filisteni.Idolii au fost aruncati afara si intreaga na-tiune s-a strans la Mitpa. Acolo israelitii aupostit si s-au p ocait in ainte a lui lehova.Pocainta lor a fost simbolizata prin faptulca au varsat apa pe piirnfmt.

7:7-14 Afland c a . israelitii erau la Mitpasi presupunand di se pune la cale 0 revolta,filistenii au atacat. Dar evreii, nefiindpregatiti de razboi, s-au ingrozit. Cand s-aurugat de Samuel sa mijloceasca pentru ei,el a luat un miel de lapte si I-a adus intregca ardcre-de-tot Domnului (ceea ee se pareeli levitii puteau face - I Cro. 23:26-31), sis-a rugal. Ulterior, intervenind miraculos,Dumnezeu a pus pe fuga inam icu l cu aju-torul tunete!or, Israel obtinand In ziuaaceea 0 frumoa sa b iru in ta , In semn derecunostinta, Samuel a luat 0piatra pe carea asezat-o ca monument intre Mitpa si Sen,nurnind-o "Ebenezer" tpiatrii de ajutor).VersetuJ 13 s e r ef er a doar [a 0 vietorie tem-porara, cum rezulta clar din ultima parte aversetului si din 9: 16. Totodata s-au recu-perat unele teritorii iar Israel s-a bucurat, 0vreme, de pace cu veeinii sai.

7:15-17 Dupa aceasta, Samuel adevenit judecator de oeol, strabatandcetatile Israelului si administrand judeeatapotrivit le gii D omnu lui. EI a locuit IaRama, unde se afla casa tatalui sau, si azidit aeolo un altar. Nu ni se spune de ce nus-a Intors la altaru l D omn ulu i, aflat aeurnla Nob, dupa cum nu aflam de ce a permis

1 Samuel 271ramanerea chivotului 'in casa lui Abinadab.Dar acestea erau ziJe exceptionale, In caremulte din praetici erau permise deDumnezeu, chiar daca nu corespundeau cuplanul Sau initial.

Capito lu l 7 este un studiu pe t ematrezirii spirituale. La inceput Dumnezeu aridicat un om, pe nume Samuel, care i-achernat pe oameni la pocainta, marturisires i c ura tire . S-a facut mijlocirea prin sftn-gele unui miel (un tip a1 Mielului de laCalvar), dupa care s-a obtinut victoria.Acestea sunt etapele care trebuie parcursede catre 0 pe rsoana individuala sau decatre un popor pentru a avea 0 trczire spi-r itu al a ad evar ata .F.La cererea israelitilor, este ales unrege (cap, 8, 9)

8:1-5 La batranete Samuel a incercat saaranjeze ca ce i doi fi i ai sai s a fie numitiju de ca to ri, su cc eso ri ai sjii. Dar acestia aufost oameni rai, care primeau mira : : ; i dil-eau In picioare dreptatea. A sa cum pro-cedase Elilnaintea sa, Samuel nu si-a aba-tut fiji de la caile lor rele, casa lui fiind asr-fel re sp in sa , B atra ru ] lui Israel au refuzatsa-i aeeepte pe Ioel si pe Abila, pret inzandIn sehimb sa li se dea un rege, ca s a fie larand eu celelalte popoare.

8:6-18 Desigur intentia lui Dumnezeu afost ca EI sa fie Regele Israelului, Israelurrna sa fie un popor de oameni sfin ti, caniei 0alta natiune de pe pam ant. Dar ei nuau voit s a fie diferiti, ci au tinut cu rotdinadinsul sa se conformeze lumii. Samuela fost lntristat [a auzul eererii lor, darDomnul i-a spus s a dea curs cererii. Laurma urmelor , nu pe p ro fe t 11 r es pin se se riiei, ci pe D om nul, C onve nind sa Ie satisfacadorinta, Samuel avea s a p ro te st ez e solemnsi sa-i p re vin a eu privire Ia ce se VOl' puteaastepta din partea regelui. Pe scurr, regelcse va hnbogati pe el lnsusi, pe spinareapoporului, recru tand tine ri si tinere pentruserviciul militar si pen tru munei interne.transformandu-i, practic, in sc1avi. E ade-varat d. Dumnezeu a prevazut domniaregi lor in euprinsullegii (D eut, 17 : 11-20).dar voia Lui de savttrsira a fost ea EI Insusisa Ie fie Rege (8:7 ; 12 : 12 ). Aceste legi dinDeuteronom aveau menirea de a preveni


8/26

272 1 Samuelraul care avea sa urrneze negresit prrnluarea unei atari decizii.

8:19-22 Cand oamenii au persistat indorinta lor, 10 pofida avertismentelor date,Domnul din nou i-a spus lui Samuel saIndeplineasca cererea lor ~i sa Ie puna unrege. Apoi profetul a trimis poporul acasa,Curand israelitii aveau sa aiba un rege.

9:1-14 In aces! moment intra In scenaSaul, fiullui Chis (un beniamit). In limp cecauta el magaritele tatalui sau, a decisimpreuna cu slujitorul sau sa intrebe un oma l lui Dumnezeu dintr-o cetate rnvecinatadaca nu stie despre animale. Cu un dar Inmanit ei s-au apropiat de cetate si au aflatde la niste fete ca vazatorul pe care-I cau-tau ei avea sa participe chiar In ziua aceeala un festival religios. Grabindu-se, ei l-auintalnit pe omul cautat, Saul nu avea nici 0idee despre faptu l ca insusi profe tu l il cautapeel!

9:15-21 In ziua precedenta, Domnulpromisese ca-l va conduce pe Samuel laomul care urma sa fie rege. Acum i s- adescoperit d. Saul este omul ales. Dar pro-fetul nu i-a comunicat acest lucru lui Saulimediat. Inaltimea despre care se vorbesteIn text (adica locul rezervat pentru 'inchina-ciune) era de obicei asociat cu inchinareala idoli, dar In cazul acesta a fast un lac deinchioare la Iehova. Apoi Samuel i-a spustanarului si chipesului beniamit ca are sa-icomunice 0 veste importanta a doua zidimineata. Se pare ca rara sa j se fi spus caSaul pornise In cautarea magaritelor,Samuel a stiut despre acest lucru, deoareceacum Ii spune lui Saul sa nu se ingrijorezecu privire la ele, deoarece au fast gasite. Infapt, ce insemnau cateva magarite, in con-textul in care el avea sa dispuna de tot ceera mai de dorit 'in Israel? Saul a receptio-nat aceasta afirmatie cu aparenta modestie.Intr-adevar Beniamin era eel mai mic din-tre triburile Israelului. In trecut numarul lorfusese redus la doar 60 0 din cauza rauili!iilor (Jud. 20).9:22-27 La banchetul ce s-a organizatlui Saul i s-a acordat un loe de cinste,servindu-i-se cele mai alese bucate, SearaSamuel a avut a conversatie mdelungata cuel. A doua zi Samuel I-a retinut pe Saul, pecand acesta se pregatea sa piece din cetate,

si i-a d ez valu it c uv an tu l lui Dumnezeu.II. DOMNIA LUI SAUL pANA LAREPUDIEREA SA (cap. 10-15)

A. Ungerea si confirm area (cap. 10,11)10:1-6 In particular Samuel l-a uns pe

Saul ca domnitor al Israe lu lu i tu rn an d u nt-delemn pe capullui. Preotia fusese inaugu-rata tot prin ungere (Lev. 8: 1 2), fiin d ac umaplicata In cazul primului regc alIsraelului. Ulterior avea s a fie organizatii ()ceremonie publica, Lui Saul is-au dat tre isemne menite sa confirme cuvantulDomnului: (I) Doi barbati aveau sa-I intal-neasca la rnormantul Rahelei, spunandu-iG i l magari~e1e tatalui sau au fest gasite; (2)trei barbati aveau sa-l intalneasca In ste-jarul din Tabor, In drum spre Betel, dim-du-i doua paini; (3) cand va ajunge la.riealul lui Durnnezeu" si va intalni ungrup de profeti, Duhul Domnului va venipeste el si Saul va profeti,

10:7-9 Dupa ce toate aceste sernne VOl'fi avut lac, Saul trebuia sa se dud laGhilgal si s a astepte sapte zile pfmi1. va sosiSamuel ca sa aduca jertfe, Toate scmneledin versetele 2-6 au avut lac In acceasi zi:evenimentele de la Ghilgal au avut lac maitarziu (13:7-15).

Nu trebuie sa conchidem din versetul 9G i l Saul a fost ell adevarat convert it . De fapt,a fast un am firesc, supus pornirilor naturiivechi, carnii, dupa cum demonstreazaeloevent faptele sale ulterioare. EI a fastinzestrat de Duhul pentru pozitia sa oficialaca domnitor al poporului lu i D um nezeu,c hia r d ac a nu L-a cunoscut pe Dumnezeu inmod personal, e a man tu ito r, Cu alte cuvinte,el a fast omullui Dumnezeu oficial. desi, il lrealitate, noi credem d. nu a fast un credin-cios adevarat.s

10:10-16 Profetii erau oameni dedicatisi plini de ravna, ceea ce explica mirarcaoamenilor din popor cand I-au vazut pcSaul profetind in mijlocul profetilor, cecace a general proverbul: ,,oare si Saul estcIntre profeti?" Cuvinte le aces tea allimbracat ulterior forma unei zicale,exprimand mirarea pentru faptul ca Saulera angajat Intr-o activitate atftt de nccarac-


9/26

teristica lui. Unchiul lui Saul (nu tat~ilsau,cum ne-am fi asteptat) I-a chestionat euprivire la discutia avuta cu Samuel. Sauls-a referit la timpul petrecut eu Samuel, darnu a dezvaluit faptul di a fost uns, in par-ticular, de catre aeesta ea rege.

10:17-19 lntre timp, Samuel a stranspoporuJ la Mitpa ca sa anuntedesemnareaunui rege. lnainte lnsa de a face anuntulpropriu-zis, el le-a reamintit ca cerand unrege ei II resping de fapt pe Dumnezeucare i-a scos din Egipt si i-a dus in TaraPrornisa. Cand Saul a fost ales el s-aascuns fie din modestie, fie de frica.Matthew Henry ne ofera patru motive carel-ar fi putut determina pe Saul sa se tearna:(1) D eoarece e ra constien t e li nu este inzestratea sa is e i nc re d in ( ez e 0 func tie atat de m are ....(2) Pentru faptul di acceptarea e i l-ar f facutvu lne rabil invid ie i vec in iior slii care si asa nue rau prea b inevoito ri fa\u de e l. (3) Pentru c a e la tnteles, din spusele lu i Sam ue l, ca oam en ii aupacatu it c and au ce ru t un rege si ca D um ne ze ule-ar fi aco rdat ce re rea dar la manie, (4) Pentrue li luc rurile nu m ergeau bine la acea data InI sr ae l ; f il is te n ii erau puternici , arnonitii eonsti-tu iau un pe rico l peotru Israe l iar de .Ia e l se ce ream ult curaj ca s a rid ie e panzele in tr-o vrem e atatd e f ur tu no as a. ?

10:20-27 Saul a fost adus si prezentat 1nfata poporului ea rege al sau, In tot IsraeluInu s-ar fi gas it la ora aeeea un om mai bineinzestrat din punet de vedere fizic. Maimulti viteji is-au alaturat lui Saul, insotin-du-I in drumul sau spre casa, la Ghibea, darnu toti s-au situat cu totul de partea nouluimonarh, Dand dovada de intelepciune,Saul s-a facut ea nu-i aude pe rebelii care is-au impotrivit si I-au dispretuit,11:1-5 Cetatea Iabes Ghilead era situatain partea de est a raului lordan, in teritori-ul sernintiei Gad. Cand vecinii de la sud-est, amonitii, au asediat cetatea, loeuitoriiei au negociat conditiile in care sa se poatapreda. Dar Nahas amonitula dorit sa-ischilodeasca, pentru a-i face de rusine 'inIsrael. Concret a dorit sa Ie scoata ochiuldrept. In mod surprinzator, amonitii aupermis batranilor Israelului sa ceara ajutor.Poate ea Nahas nu era deplin pregatit sau

1 Samuel 273nu credea di ce ila lti israe liti vor vern IIIajutorul fratilor lor din Iabes, Si astfel aufost trimisi soli la Ghibea, unde Saul con-tinua sa lucreze pe camp. Era timpul caSaul sa se afinne ca regele de curand alesal Israelului!

11:6-11 Imbatati de izbanda obtinuta pecampul de lupta, oamenii au dorit sa-iucida pe eei ee nu acceptasera anterior caSaul sa domneasca peste ei. Dar Saul, danddovada de uitelepciune, nu i-a lasat sa duciila indeplinire aceasta pomire. Faptul ciiDomnul Ii daruise victoria era de ajunspentru el. Apoi Samuel a convocat 0adunare solernna la Ghilgal, prilej cu carelui Saul i s-a reconfirmat c a e rege pesteintreaga natiune. De data aceasta nu is-amai impotrivit nimeni. Ghilgal reprezintareinnoirea spirituala (los. 5:9)B. Mustrarea ~iporunca datil. poporuIui(cap. 12)

12:1-13 Dupa ceremonia de reinnoire aregatului la Ghilgal, Samuel s-a adresarintregului Israel. Mai tntai el le-a amintitconcetatenilor sai ca a condus eu dreptateea judecator peste ei. Nimeni nu I-ar fiputut acuza de nedreptate, Dar prin faptulca au eerut un rege, israelitii au respinseondueerea sa si domnia lui Dumnezeuasupra lor. Domnul fusese plin de indurarefata de ei, ridicandu-le izbavitori cand aufost la stramtoare. "Bedan" din versetulII se refera probabil la Barac (text mar-ginal NKN, Septuaginta si versiunea si-riaca).JO Samuel s-a plasat pe sine in sirulizbavitorilor, care a inceput cu Moise. DarIsrael a fost ingrat, in fata tuturor acestorIndurari, cerand eu incapa(anare sa ise deaun rege. Faptul ca Dumnezeu lucra prinintennediul judecatorilor n-a fost de ajunspentru ei, Prin urmare, Ii I-a dat pe Saul.

12:14-18 Cerand un rege, ei au savarsitun mare pacat, Dar daca vor asculta deDomnul, chiar si acum EI Iiva binecuvan-tao Daca nu vor asculta, vor suferi eon-secintele rnaniei Lui. Ca dovada solemn a,Samuel s-a rugat sa vina 0 furtuna puter-nica, ca semn evident de la Dumnezeu,rntrucat era cu totul neobisnuit sa se abatao atare furtuna in timpul secerisului. Iaraparitia ei la un timp bine precizat demon-


10/26

274 1 Samuelstra di nu era 0 sim p la In tam pla re .12:19-25 0 fuca mare i-a cuprins peoameni, care I-au implorat pe Samuel sa seroage pentru ei. Rugaciunea lui adusesepeste ei judecata si tot rugaciunea lui puteaface sa vina acum peste ei indurarea luiDumnezeu. Samuel le-a raspuns indem-nandu-i din nou sa se t eama de Domnul sisa-L s lujeasca, aceasta fiind calea cea maisigura de a evita judecata Sa. In ee- lpriveste pe e l, Samuel a ararat ca nu poateinceta sa se roage pentru ei, deoarece acestlucru ar constitui un pacat, Aceasta afir-marie importanta din Scriptura demon-streaza ca absenta rugaciunii din viatacuiva este un piicat, si nu doar 0 neatentie,C. Neascultarea si repudierea(cap. 1~15)1. Iertfa piiciitoasii adusii de Saul(cap. 13)

13:1 Versetul [ prezinta dificultati realede interpretare, cum se poate vedeanumaidecat prin compararea mai multortraduceri. KJV si NKJV spun: "Saul adomnit un antsi dupa ce a domnit doiani peste IsraeI..." Tradueerea RV redaversetul astfel: "Saul avea treizeci de anicand a lnceput sa domneasca, si a domnitdoi ani peste Israel..." In RSV se spune:"Saul avea .... ani cand a inceput sa dom-neasca, si a domnit... doi ani pesteIerusalim." Iar in NASB citim: "Saul aveapatruzeci de ani cand a inceput sa dom-neasca si a domnit treizeci si doi de anipeste Israel." Unele manuscrise ale Sep-tuagintei pur ~i simplu omit acest versetproblematic! Cea mai p la uz ib ila e xp lic atiea acestei situatii confuze este ca unelelitere au fast eliminate din neatentie dintextul ebraic de unii copisti In secoleleu lte rioare .U S tirn sigur cil.Saul era un ammatur cand a venit la putere, deoarece fiulsau Ionatan atinsese v arsta ce lor inrolati Inarmata.

13:2-5 Saul stabilise 0 armata perma-nenta de trei mii de barbati. Ionatan a con"dus acest detasarnent, atacand cu succesgamizoana filistenilor de la Gheba, la nordde Ierusalim. Faptul acesta i-a detenninatpe filisteni sa se pregateasca pentru un

razboi in toata puterea cuvantului , cu 0armata uriasa, (U ne le traduceri, armandexemplul versiunii siriace si a unor manu-scrise ale Septuagintei, includ cifra de3.000 de care in versetul5, un numar multmai plauzibil pentru existents a sase mii decalareti.) 12

13:6-9 Evreii au raspuns la provocareprintr-un gest de mare lasitate, unii refugi-indu-se chiar dincolo de Iordan. Ei petre-cusera atata timpsub jugul asupririi Indit lise parea cu neputinta s a scuture acest jug.lnplus, se parea cft filistenii au de partealor toate avantajele. In timp ce Saul 1 Jastepta pe Sarnuella Ghilgal (vezi 10:8) ,tot rnai multi oameni Incepusera s al ipseasca de la ape!. A venit $iziua a sapteasi Samuel tot nu sosise, In contextul dimi-nuarii fortelor sale si al pericoluluirazboiului, Saul a sim tit ca trebuie satread la actiune, si sa aduca el insus,i 0jertfa arsa de tot, desi nu avea autoritateade a efectua aceasta slujba, intrucat nu eralevit. Chiar daca Sam ue l intarzia, asta nu-l'mdreptatea pe Saul sa incalce regula,a ro gan du -si fu nc tia de preot.13:10-14 Sosind imediat dupa aceea,Samuel a realizat ce a facut Saul. Scuzelecare i se pareau lui Saul valabile nu auschimbat cu nimic faptul d. el s-a facutvinovat de neascultare de Domnu!, faptapentru care ave a sa piarda imparatia.Dumnezeu deja gasise un alt om, dupainima Sa. Acesta a fost primul din seria depacate din viata lui Saul care au dus lapierderea tronului Israelului. Celelalte aufast: jurarnantul sau pripit (cap. 14),crutarea vietii lui Agag si retinerea partiicelei mai insemnate din prada de razboiobtinuta de la amaleci t i (cap. 15), uciderealui Ahimelec s,ia celorlalti optzeci s,ipatrude preoti (cap. 22) ; numeroasele sale aten-tate a su pra v ie tii lui David (cap. 18-26); siconsultarea vrajitoarei de la En Dor (cap.28).13:15-23 Saul a luat cu el cei sase sutede oarneni ai sills,i i s-a alaturat lui lonatanla Ghibea. Filistenii, care si-au stabilittabara la Micmas aflat In apropiere, auinceput s a trirnita oarneni care sa j efuiascateritoriile din nord, vest si est, caroraIsraelul nu parea capabil sa Ie faca fata.


11/26

Filistenii se aflasera de arata timp la cfumaincM au ajuns sa interzica israelitilor saaiba chiar si fierari in mijlocul lor, evreiifiind nevoiti sa se dud. la filisteni ori decate ori aveau de ascutit vreo scula agri-cola. Asa se face c a numai cativa dintre eiaveau sabii, Situatia parea intr-adevardeznadajduita.2. Iurdm intele pripite rostite de Saul

(cap. 14)14:1-15 Vazand c a tatal sau nu facenimic, Ionatan a pornit pe ascuns irnpreunacu p urtato ru l sa u de arme sa-i atace pe fi-listeni. Acesta nu a fost un act de cutezantanechibzuita, niei 0 misiune a unui sinuci-gas. Ionatan astepta ajutorul de la Dum-nezeu, crezand d. El Ii va da biruinta,Faptul ca erau doar doi lmpotriva unuiinamic atat de numeros nu avea impor-tanta, motivul increderii lui Ionatan fiindexprimat de cuvintele: "dici nimic nu-Ltmpiedica pe Domnul sa salveze prinmulti sau prin putini." Credinta luiIonatan avea sa-i fie rasplatita. Dumnezeui-a ararat d. va avea succes cand filistenii ilvor invita sa patrunda in tabara, crezand caeste dezertor. De indata ce filistenii auspus: "Suiti-va Ia noi," Ionatan s-a suit ingarnizoana filistenilor, si curand douazecide filisteni zaceau ucisi. Iar cand supra-vietuitorii au luat-o la fuga, Dumnezeu atrimis un cutremur, care a provocat 0marestare de confuzie in tabara filistenilor.Credirua de care a dat dovada Ionatan (v.6) si purtatorul sau de arme (v. 7) a fostsingurul lucru de care a fast nevoie pentruca Dumnezeu sa se ocupe de filisteni. Cetrist tn sa ca nechibzuinta lui Saul a facut sap ale asc a ac easta v ic to rie m in un atal14:16-23 Sentinelele lui Saul au obser-vat confuzia din tabara filistenilor, dandu-ide veste despre aceasta. Cand s-a facutapelul, s-a constatat eli Ionatan si purta-torul sau de cuvant erau absenti, ImediatSaul a cerut sa vina preotul Ahiia, sa aducachivotul, pentru ca sa intrebe pe Domnul.(Textul marginal NKJV, urmand exemplulSeptuagintei, foloseste termenul efodul inloe de chivotul.i Probabil chivotul inca seafla la Chiriat Jearim.) Dar Saul s-arazgandit imediat cand a crescut zarva in

1 Samuel 275tabara inamicului; el i-a spus preotului sa-si retrasa mana - adica sa nu mai caute~oia D;mnului (v. 19). Si astfel Saul ~i-astrans fortele, convins ca nu are nevoie decalauzirea divina pentru a sti ca Domnul iida pe filisteni in mana lui. ~i altii au obser-vat c 5 . Dumnezeu lupta pentru Israel. Iarevreii care dezertaseraanterior s-au Intorsacum rmpo rr iva s tapanil or lor filisteni. Bachiar si barbatii care se ascunsesera inmuntii din Efraim au gasit In ei curajul dea porni la lu pta, Du pa ra zb oi multi viteji searata, dar unde sunt Ionatanii care sa aibacurajul primei confruntari?14:24-30 Pentru a se asigura de 0victo-rie rapida, Saul daduse un ordin pripit sol-datilor, punandu-i sa jure eli nu vor mancanimic pana seara, dupa incheierea luptelor.Si apoi a pecetluit ordinul printr-un jura-mant, Dar foamea i-a facut pe oameni sa sesimta epuizati si, prin urmare, In inferiori-tate. Nestiind despre edictul tatalui sau, 10-natan a mancat purina miere, ca sa-si re facaenergiile. Cand is-a spus despre blestemulrostit de tatal sau peste eei ce vor calcaporunca, el s-a tanguit pentru faptul eli 0 ziatat de biruitoare pentru Israel trebuia sa fieurnbrita de un ordin atat de stupid.14:31-42 Restrictia impusa de Saul nu afast doar 0 pricina de indignare pentruIonatan, ci si un pericol pentru luptatori,Dupa Incetarea ostilitatilor, ei s-au repezitla prada, omorand vite si mancand carnecu sange, contravenind legii de la Levitic]7:10-14. Cand a aflat Saul despre acestlucru, i-a mu strat, a le gan d 0piatra mare pecare trebuiau aduse animalele ca sa fieucise dupa ritualul preseris. De asemeneael a ridicat, pentru prima oara, un altar. Inravna sa, Saul a voit sa- i u rmareasca pe fi-listeni 'in timpul noptii, Prin urmare, dinnou I-a contactat pe preot, ea sa-L consultepe Dumnezeu. Dar Dumnezeu nu i-araspuns. Asta I-a facut pe Saul sa creada c ain tabara s-a comis un pacat, Conformuzantelor, s-a tras la sorti si, spre sur-prinderea lui Saul, a iesit Ionatan, indicandca el era eel vinovat.14:43-46 Ionatan a explicat ce s-aintamplat si Saul, ea sa salveze aparentele,a poruncit sa fie omorat, Dar oamenii audat dovada ca au mai multa minte decat


12/26

276 1 Samuelregele lor. Oare nu lucrase Ionatan cuDumnezeu, contribuind la aceasta marebiruinta? Cum ar fi putut Dumnezeu sa fienemultumit fa~a de el, pentru di. a calcarjuramantulIui Saul, cand S-a folosit de EIIn chip atat de mare t In batalie? Negres i t ,au spus ei, Ionatan nu va muri! Astfel eroula fast crutat de la 0moarte nerneritata, DarIn timp ce Saul era preocupat de acestelucruri lipsite de importanta, filistenii aufugit, Pentru a doua oara lipsa lui detntelepciune a diminuat victoria.

14:47-52 Versetele 47 si 48 rezuma 0parte din victoriile lui Saul. Urmatoareletrei versete ne ofera detalii despre familiasa. Ultimul verset este 0 implinire a pre-zicerii lui Samuel conform careia regele Iiva recruta pe vitejii Israelului inscriindu-ila oaste (1 Sam. 8 : 11 ).3. Ascultarea incompletd a lui Saul15:1-3 Saul aluneca pe panta, intr-unritm tot mai ameritor, pe masura ce seapropia de fundul-prapastiei, Indiferent cemisiune i se incredinta, ascultarea sa eraincornpleta. In capitolul acesta Dumnezeui- a poruncit sa-i nimiceasca pe am ale citi -natiunea care ii ataease prin surprindere peevreii ramasi in urma de restul coloaneicand au iesit din Egipt, mergand spreCanaan (Deut, 25:17-19). Ordinul sunalimpede: tot ce avea suflare trebuia distrus,fiind inchinar Domnului. Inde1unga rab-dare a lui Dumnezeu ii rabdase pe amale-citi atatia ani de zile, dar in tot acest timpcuvantul Sau rostit impotriva lor nu s-aschimbat cu nimic (Ex. 17:14-16; Nu.24:20). Ei trebuiau stersi de pe f ata p aman -tului. pentru pacatul lor.15:4-12 Saul a strans a armata eu care aporn it spre sud, catre 0cetate a lui Amalec.Inainte de a ataca, i- a prevenit p e c he niti safuga, pentru a nu fi omorati odata cuamalecitii, Asta pentru cii acesti madianitinomazi se purtasera cu bunavointa fata deIsrael in timpul Exodului. Actiunea aceas-ta a demonstrat ca nu era setos de sange, cic a era instrumentul razbunarii luiDumnezeu asupra unui popor din cale-afara de rau. Si Saul s-a achitat de sarcina- pana Ia un punct -infriingandu-i pe ama-leciti si trecand totul prin ascutisul sabiei,

cu exceptia regelui lor si a tot ee era maibun din prada de razboi. (In plus, 0rama~iJ:ii,care locuia probabil In alta zonageografica, a supravietuit de asemenea -vezi 30:1-6; 2 Sam. 8:12; I Cro. 4:43).Des i se afla Ia 0depar ta re bun ic ica de Ioculbataliei, Samuel a fost Instiintat deDomnul eu privire la neascultarea lui Saul.Vestea I-a tulburat intr-arat de mult peSamuel incat a petrecut toata noaptea inr ug ac iu n e. D im in e ata era convins de ceeace trebuia sa faca,15:13-35 in drum spre Ghilgal, Saul s-aoprit si a ridieat un monument, pentru acelebra victoria obtinuta, Dar Samuel avazut lucrurile 'in cu totul alta lumina, luan-du-l la rost pe Saul pentru neascultarea sa.Saul nu dusese nicicdata lipsa de scuze,dar aeum behaitul de oi, reprezentandesecul sau de a fi ascultat de Domnul, aanulat orice posibilitate a lui Saul de a ser na i s cu z a, fiind repudiat! Saul mai auziseacest cuvfmt (13: 14). lata ca acum seabate a din nou asupra sa, cu si mai multaintensitate. In permanenta Saul redefineaporuncile Domnului, Iacand ceea ce i separea lui eel mai nimerit, in loc sa facaceea ce era eel mai bine in ochii luiDumnezeu, asa cum Iiporuncise El. Saul amanifestat 0 pocainta de forma, rugan-du-se de Samuel sa nu-l paraseasca, Bachiar a rupt mantaua profetului cand aces-ta a dat sil.piece. Dar gestul a avut semnifi-catia ruperii Imparatiei din mana lui Saul,s i mcred in ta re a ei unui alt om.Dupa ce I-a insotit pe Saul ca sa setn ch in e Domnulu i, Samuel a cerut sa-i fieadus Agag. Creziind ca-i va fi c ru ta ta v ia ta ,Agag s-a apropiat cu p re cau tie , z icandu -s i:"Negrf$it a treeut amaraciunea morti!"Dar Samuel I-a taiat in bucati cu sabia. Intot restul vietii batranul judecator a purtat 0povara , din pricina neascultarii lui Saul.Intr-o anumita privinta, chiar Dumnezeu aregretat ca l-a pus pe Saulrege peste Israel.Versetul 22 ar trebui sa-I memoram,caci este unul din versetele clasice aleCuvantului lui Dumnezeu. Ascultarea tre-buie sa fie pe planul intai. De ea trebuie satinem seama in primul rand, in ultimulrand ~iintotdeauna. Este cuvantu l cheie,parola tuturor celor care doresc sa-L slu-


13/26

jeasca pe Domnul si sa-I fie placuti, dupacum arata Erdmann:in urm atoare le cuvinte: A scultarea face malmult decat jertfele apare 0 idee noua: dincolode ceea ce este exclusiv placut In ochii luiDumnezeu, dear 0 atitudine de ascultare amintii este In sine un lucru bun, pe cand jertfaadusii de cineva care nu poseda aceasta atitu-dine a rnintii nu este un lucru bun, intrucat nuare nici 0 valoare mora la . .. Prin urmare neas-cultarea si razvratirea care rezulta din aceasta,precum si atitudinea de bizuire pe sine, de sfi-dare, sunt similare, In esenta, $i ocupa pe planmoral acelasi loc ca s i r au ta te a nespus de marea vriijitoriei, respectiv "ghicirea In slujba unorputeri demonice anti-divine" (Keil), ~j a idola-triei.t+

Versetele 29 si 35 par a fi in con-tradictie, Primul afirma ca Dumnezeu nuSe rlizgande~te si nu Se caieste, pe cand aldoilea spune eli Domnului l-a parut rau c al-a pus pe Saul rege peste Israel. Versetul2 9 Il p rezin ta pe Dumnezeu ' in caracterulSdu esential. EI este nu se schimba si esteneschimbator, eel Imuabil. Versetul 35inseamna ca 0 modificare a conduitei luiSaul a reclamat 0 modificare corespunza-toare In planurile si scopurile luiDumnezeu fata de Saul. Pentru a ramaneeonsecvent atributelor Sale, Dumnezeutrebuie sa binecuvanteze aseultarea si sapedep s ea sc a neas cu lta re a ,m. VIATA LUI DAVID PANA LAMOARTEA LUI SAUL (cap. 16-30)A. Ungerea de catre Samuel (16:1-13)16:1-3 In t imp ee Samuel continua safie intristat cu privire la Saul, Domnul i-aspus fara inconjur sa priveasca realitatea infata, anume ca Saul este repudiat (sau le -padat), Durnnezeu deja alesese un alt bar-bat care sa domneasca peste poporul Sau.Samuel trebuia sa se duca la Betleem sisa-l unga pe unul din fiii lui Isai ca rege. Asti sa ti i un secret sau a proceda in secret nue totuna cu a insela, Dumnezeu nu i-a spuslui Samuel sa minta cu privire la intentiilesale cand .va ajunge la Betleem, unde pro-fetul realmente a adus 0jertfa, Dar ungerea

1 Samuel 277unui rege nou consutuia 0 chestiunesecreta ce nu trebuia data in vileag deca tmulti ani mai tarziu.16:4-13 Cand Samuel a ajuns InBetleem, batranii au tremurat. Dupa ce i"ainvitat pe lese si fiii sai la praznic, i-a pri-vit pe barbati unul care unu, crezand dinoul rege al Israelului se afla In fata lui.Samuel ar fi trebuit sa invete din expe-rienta sa cu Saul ca omul din afara nu estcnici pe departe atat de important ca omuldinauntru (13:14). Dumnezeu judeca unom dupa inima sa (v. 7). Principiul din ver-setul 7 a fost si va fi intotdeauna valabil:Oamenii judeca dupa Infati~are, dupaimbracaminte ~i dupa alte elemente exte-rioare. Dar in zilele noastre mass mediatncurajeaza acest mod defectuos de a jude-ca oamenii, folosind, In campaniile lor pu-blicitare, la televiziune si in publicatii, per-soane atragatoare fizic, pana acolo incfttoamenii cu lnfatisare obisnuita ajung sa numai fie acceptati de restul populatiei cumerau odinioara, Saul era un om Inalt. euparol negru, placut la 'infiiti~are. De fapt siDavid era placut la infiiti-\,are (v. I2), desiparea prea tanar pentru a putea fi luat inconsiderare pentru ocuparea unui post demare importanta. Din nefericire, prea demulte ori biserica, mai ales in aparitiile dela televiziune, a subliniat nu stralucireaspirituala, ci cea superficiala a omului dinafara, rezultatele fiind cat se poate de de-zastruoase atunci cand acesti idoli aueazut.David a trebuit sa fie adus In ospat, E Iera atat de nesemnificativ in o ch ii tatalu isau, indit lese erezuse cil pe profet nu aveacum sa-1 intereseze fiul siiu eel mie. DarDomnul era deosebit de interesat de aces!pastoras, iar Samuel, ascultand de glasulDomnului, I-a uns pe David. Din acelpunct, Duhul Domnului a venit cu mareputere peste David, parasindu-I pe Saul.Abia dupa ani si ani David va purta coroanalui Saul, dar deja din aceasta zi regatul scafla cu siguranta In mana lu i David.B. Slujirea pentru Saul (16:14-23)Cam in acest timp, Saul cazuse pradaunei tulburari mentale cauzate de un duhrau. Sintagma: "un duh chinuitor de la


14/26

278 1 SamuelDomnul" (in editia romana: .rluhul rau dela Domnul", n.tr.) se explica prin faptul eliceea ee Dumnezeu permite este adesearedat ea si cand EI ar face acest lucru. Dr.Rendle Short analizeaza problema de caresuferea regele:Regelc Saul ar primi In zilele noastre diagnos-tieul de nebunie de tip maniac-depresiva.Perioadele de intensii apasare, presarate euizbucniri oeazionale de v io le nte e li in te ntii deomuc id ere , a pa re nt ru rl i n ic i un mot iv , impres iafalsa c r t oarnenii ar fi eomplotat impotriva lui...sunt eli to ate simptome usor de depistat aleacestei maladii.lfSlujitorii lui Saul i-au propus regelui s agaseasca pe cineva eu darul muzieii caresa vina si sa-l ca lmeze . S-a sugerat numelelui David si Saul a trimis sa tie adus la e1.Versetul 18 arata ca David i~i faurise dejaun renume, chiar rnainte de a-I fi infrunratpe Goliat, Acum muziea sa parea sa-lscoata pe rege din depresia sa. Saul l-aindragir, facandu-l pe David purtatorul saupersonal de arme.c. Infrangerea lui Goliat (cap. 17)17:111 Filistenii si-au adunat armatelepentru batalie in apropierca vaii lui Elah(Valea Terebintilor), la sud-vest deIerusalim, nu departe de Gat. Saul si anna-ta sa s-au adunat intr-alt loc din apropiere,valea Elah despartindu-i de filisteni. Uncampion cu numele de Goliat a iesit zilnicdin tabara filistenilor timp de patruzeci dezile, sfidand ostirile Israelului sa-i trimitaun adversar pc masura sa. Cum era deasteptat, nu s-a gasit niei un voluntar.Uriasul acesta avea aproape trei rnetriinaltime si era irnbracat eu 0 armura cecantarea eel putin 85 de kg. Numai sulitasa de tier cantarea vreo 7-8 kg. Dar toateaeeste arme grele nu-i creau niei un fel deprobleme lui Goliat, deoarece el insusi tre-buie sa fi avut tntre 300 si 400 de kg, poatechiar mai mult, In functie de talia sa. Toateaceste caracteristici ilfaceau sa fie de cate-va ori mai puternie dedit un om normal,17:1230 Odata, pe cand David aduceade mancare celor trei frati mai varstnici aisai pe campul de batalie, a auzit batjocurile

azvarlite de urias la adresa lor 5i frica ce scputea citi pe te te le so ld atilo r e vre i. David aintrebat ce ise va face omului care vareduce la tacere aceasta bruta lauctiiroa5iLE lia b, fra te le sau eel mai mare, I -a mus tr at,probabil ca sli-si ascunda propria salasitate, dar David a persistat, insistand s a ise spuna ce prem ii va prim i ee l care il vaputea ueide pe urias.17:3140 Nu dupa mult tim p a ajuns laurechile lui Saul vestea di s-a gasit untanar dispus sa lupte pentru Israel.Omeneste vorbind, e de mteles indoiala ellcare I-a privit Saul pe David, In ce privestecapacitatile sale, cand acesta a fost adusinaintea sa. Numai ea David cunoscuseputerea lui Dumnezeu, eare a lucrat prin elatunci cand David a aparat tunna sa deatacurile unui leu sau urs. EI castigascexperiente eu Dumnezeu 'in particular, prinurmare, aeum era pregatit s a se bizuie peDumnezeu in public. Vazand curajul ~ihotararea lui David, Saul i-a dat propria luiarmura, dar David s-a lipsit de ea. intruca:tl ingreuna, preferand sa-~i aleaga cineipietre netede de la parau, 0 prastie si toia-gul sau, peste toate acestea David avandinsa puterea Dumnezeului cclui viu!17:41-54 Cftnd Goliat I,-a vazut peDavid, tanarul ee trebuie s a fi avut vreodouazeci de ani In acel timp. s-a umplut deman ie , co nsid erand ea Israel I-a in su ltattrirnitandu-i pe acest tinerel ea sa luptcimpotriva sa. Dar David nu avea niei urmiide frica, raspunzand blestemelor proferatede urias, David se incredea cu totul 1 1 1Domnul, asteptand sa primeasca biruintudin mana Lui. Cand a facut Goliat primulpas catre el, David a tras cuprastia, piatralovindu-l pe urias III frunte, Indaui el acazut cu fata la pamant, dupa care Davidi-a taiat capul cu propria sabie a uriasului.Cand filistenii au vazut acest Iucru, auluat-o la fuga, fiind urmarit i de israeliti.17:5558 Versetele acestea! par s aridice 0 problema: Este eiudat c i ' i Saul nuI-a recunoseut pe David, de vrerne ce Iidesemnase anterior sa-i fie purrator dearme (16:21). Totusi trcbuie notal eli illtext nu se spune ca Saul nu a stiut cine estcacest tanar, doar d intrebar: "AI cui fiueste acesta?" Cu alte cuvinte, e posibil ca


15/26

Saul s a fi uitat toate arnanuntele legate defamilia din care provenea David, cum aratasi Williams:Dupa ce i-a prom is invingatoru lu i ca-i va dafiica In easatorie si 0 zestre frumusica, seutin-du-i fam ilia de impozite, e ra no rm al ea Saul sa -i ceara lu i A bne r H im uriri eu privire la tatal lu iDavid si pozitia ocupata de aeesta in socie-tate..._l7Aceasta ipoteza pare sa fie confirmata defaptul ca mai tarziu David lsi exprimanevrednicia de a fi ginerele regelui (1 8: 1 8).Michael Griffith ne prezinta 0 aplicatienimerita a acestui verset:A tat Ionatan (cap . 14), cat si D avid au in itiatactiuni de In nive lu l lor um il, dar acestea s-auso ldat cu m arl biruinte. Tot asa si noi suntemche rnati sa luam in stilpan ire cam pul local deb1italie in care ne afliim, N u ne pute mpe rrn itesa sp eram c a vom putea sa ne m asuriim forte leeu toatil opozitia v ra jma su lu i, dar nie i nu enevoie sa facem aces! lueru . A colo unde te ani,pe .frontul" tau , ve i descope ri ee mult poti facepentru Isu s. S un te m chernati sa dam dovada deeura j si sa luam initiativa In loeul unde neaflam . D e restu l Se va oeupa Dumnezeu, atuneci cand, in urma actiunii noastre, batalia se vaextinde p e in tr eg ul fronr.lfD. Casatoria co Mical (cap. 18)18:1-5 Intre Ionatan si David s-a stator-nieit 0 trainica prietenie, cei doi avand 0seamii de afinitati in structura lor su-f le te a sca, f ie c ar e din ei posedand aeea raratriisaturii de caraeter a unui curaj autentic,Ionatan era' succesorul legitim la tronultatalui sau. Dar cand i-a inmanat lui Davidmantia sa, a indicat prin aeeasta cii este dis-pus' sa renunte la dreptul sau legitim,preferand sao) vada pe David Incoronat .18:6-16 Pe masura ce David continuasii castige batiilie dupa batalie, Saul a fostcuprins de 0 nestapanita gelozie la adresasa. Cand a auzit cantecele femeilor, in careacestea ii atribuiau lui David mai multefapte de vitejie decat lui insusi, mania luinu a mai cunoscut margini. Dumnezeu Sefoloseste uneori de rau pentru a pedepsiraul, acesta fiind motivul pentru care a

1 Samuel 2 7 9

MareaMediterana

Afec

'':''~. . . . ., "

David urrnarit de Saul1. D avid fuge din G hibea la Sa muel in R aba

(1 S am . 1 9:1 8)2. D avid se de pla sea za la N ob (1 S am . 21 :19)3. D avid se oe pia sea za la G at (1 S am . 2 1:1 0)4. D avid tu ge d e tiliste ni la A dula m (1 S am . 22.1). 5. D avio I~ i p une fa milia la a da post in M oa b (1 Sa m.

22:3)6. D avid se deplasea za in M oab (1 Sam . 22:4)7 . D avid a jun ge in p adu rea H eret (1 S am . 22:5)S . D av id ~io amen!i s ai Ii a ta ca p e filis te ni i c ar e a upraoa t Cheila (1 Sam . 23:5) .9 . D avid se retra ge in p ustiu l Z it (1 S am . 23:(4)10 . D avid se retra ge tn pu stiul M ao n (1 S am . 23 :2 4)11 . U rm arit d e sa ut, D avid a ju ng e la E ngh ed i

(1 S am . 23:29)12. C ru ta ndu-i v ia ta lu i S au l. D a vid r ev in e in Moab(1 S am . 2 4:2 2)

13. David re vin e la C arm el M aa n: s e c as ato re ste c uA big ail (1 S am . 2 5)1 4. C ru ta nd u-i d in n ou v ia ta lu i S au l, D av id re vin e in

G at (1 S am . 26:1-27:2)15 .. A c hi s, r ege le filis te a n a l Ga tu lu i, ii da lu i Da vidc eta te a T ic la g (1 S am . 2 7)16 . D avid $i oa men ii lu i sa d ue la A fe c, u ninco-se cuf01 \e le f ili st ene (1 Sam. 29:1-3)

17. Opoz it ia c omandan jilo r filis te n i i l o blig a pe Davi dsa revin a la T ic la g (1 S am . 3 0)1a . Dup a m oa rte a lu i S au l, D avid re vin e la H eb ro n,u nd e e ste in co ro na t R eg e (2 S am . 1-2)

ingiiduit ea Saul s a fie chinuit de un duhrau (v. 10). De doua ori regelea incercatpersonal sa-l ucida pe David, dar deambele dii~iDavid a scapat. Apoi Saul l-a


16/26

280 1 Samuelpus pe David capitan peste 0 mie de 501-d ati, s pe ra nd c a in felul acesta va fi omoratin luptele cu filistenii. (Din text rezulta caanterior David avusese sub comanda saefective mai mari.) Dar Domnul era cuDavid, ale carui fapte de vitejie au atrasatentia intregului Israel.

18:17-30 Fiiea regelui fusese ragactuitiibarbatului care-l va putea ueide pe uri asu Ifilistenilor. Asadar Merab, fiiea mai mare alui Saul, i-a fost oferita lui David ca sotie.Dar intre timp trebuiau castigate alte vic-torii militare, Saul sperand ca David va fiucis In cursul acestora. Cand David si-a ex-primat nevrednicia sociala de a fi ginereleregelui, Merab a fost data altui barbat, ac-tiune prin care probabil Saul a urmarit sa-lumileasca pe David. Dar fiiea mai mica alui Saul, Mical, II iubea pe David. Saul afost de acord sa i-a dea lui David in casato-rie, cu conditia ca David sa-i aduca, in locde zestre, 0 suta de preputuri ale filistenilor.Din nou, Saul spera sa-l poata pierde peDavid, cand aeesta va cadea rapus de filis-teni. Numai cii David nu se lasa sa fie eli-minat eu una eu doua, EI s-a inta~i~at larege eu 0 masura dubla a aeestei ciudatezestre, castigand-o astfel pe Mical dernireasa, Pe masura ce sirul vietoriilor mi-litare dovedeau .cu prisosinta ea Domnulera eu David, ura lui Saul fata de el, insotitade frica, lua proportii tot mai mari.E. Fuga de Saul (cap. 19-26)1. Loialitatea lui Ionatan (cap. 19,20)

19:1-7 Cand Ionatan si-a dat seama ditatal sa u vrea sa-l omoare pe David euoriee pret, si-a sfatuit prietenul sa seascunda pe camp, in timp ce el va incercasa-l lmbune pe Saul, Printre argumenteleoferite lui Saul ca nu e bine ce face euprivire la David, Ionatan i-a amintit tataluisiiu de curajul, loialitatea si suceesele rni-litare obtinute de David in lupta impotrivainarnieului, eli nu facuse nimic vrednic demoarte. In urma discutiei cu fiul sau, Sauls-a lasat induplecat, de data aceasta,repunandu-l pe David In pozitia ce 0 oeu-pase anterior la curtea regala,19:8-10 Dar cand a izbucnit din nourazboiul. David s-a acoperitiarasi de glo-

rie, starnind invidia lui Saul. Duhul rau ainceput din nou sa-l chinuie pe Saul, care aincercat sa-l strapunga pe David eu sulita,care lnsa s-a infipt in perete. Era a trciaoara cand Saul gre se a tinta, David a scaparea prin urechile aculu i, salvand u-si viata.19:11-17 in aceeasi noapte, regelc Saula trimis niste soli, ca sa-l ucida pe David Incasa lui. Afland despre complotul urzitimpotriva sotului ei, Mical a inlesnit fugalui David, coborandu-l pe fereastra. Apoi aluat idolul din casa (terafirnul) si .J-a pusinpat, i-a pus 0 piele de capra in jurulcapului si l-a invelit cu 0 haina".Precizam ca idolul era doar al e i, Davidnefiind inchinator Ia idoli. Cand Saul atrimis solii sii-l prin da pe David. sub-terfugiul e i a iesit la ivealii,

19:18-23 Dar era pre a tarziu, David numai era acolo, ci se refugiase la Rarna.pentru a se lntftlni cu Samuel. In vremuride restriste, oarneni ai lui Dumnezeu sedue la alti oameni ai lui Dumnezeu. De treiori solii lui Saul au suferit e$CC In tncer-carea de a-l prinde pc David. deoarece,cand s-au apropiat de profetii din jurul luiSamuel, au inceput si e i sa profeteasca,sub 'inraurirea Duhului lui Dumnezeu.Ulterior, cand Saul insusi s-u dus pentru a-I prinde pe David, si el a fost coplesit deputerea lui Dumnezeu. Dar aceastii cople-sire d iv in a nu era a de va ra ta c on ve rtire .

19:24 Oamenii si-au adus arninte deproverbul care spunea ea si Saul e p rin treprofeti (10: II, 12). Nu mica Ie va 11fostmirarea cand au vizut aceste fluctuatii Inpurtarea sa. Prin .,s-a dezbracat de haine"nu trebuie sa se inteleagf di s-a dezbraca:de tot, ci doar cii si-a scos vesmintele exte-rioare, insemnul majestatii. Si astfel, Inlimp ce Dumnezeu J-a tinu t pe Saul pironitla pamant toata ziua si toata noaptea,David a reusit sa scape (20: I).

Versetul 24 nu contrazice cu nimic sin-tagma 15.34, 35: ,,$i Samuel nu S-(l maidus sa-l vada pe Saul, pani in ziua mortiisale," deoarece nu Samuel a venit la Saul.ei Saul a venit fa profet, ~inu de buna voie,ei In mod eu totul neasteprat.

20:1-3 Dupa ce a fugit din Naiot .... ,David s-a dus la Ionatan. lnccrcand saafle de ce ii doreste Saul moartea cu atara


17/26

inversunare. Se pare di Ionatan nu fusesetinut la eurent eu toate Incercarile tataluisau de a -l o rn or l pe prietenul sau. David i- aexplicat lui Ionatan ca regele nu i-aimpartasit planurile sale din pricina priete-niei ee exista intre David si Ionatan.20:4-9 Apoi David a propus sa recurgala un test, prin care sa se vada Iamurit dadmal este in perieol sau nu. In lac sa-sioeupe locul rezervat la masa regala, lapraznicul din luna aeeea, David va absen-tao Iar cand Saul va intreba de ee lipsesteDavid, Ionatan va raspunde di s-a dus laBetleem, la jertfa anuala adusa de toatafamilia. (E posibil ea afirmatia sa fi fastadevarata, desi nu se precizeaza nicaieri inScriptura di David ar fi efeetuat aceastadeplasare. Iar daca a fast neadevarata,motivul consemnari i ei este de a exprimadezaprobarea lui Dumnezeu.) Daca Saulnu va obiecta, aeesta va fi un semn caDavid e in afara de orice pericol, inschimb, daca regele se va mania ca Davidi-a scapat din nou printre degete, atunciIonatan va ~ti eli viata lui David este Inmare pericol.20:10-17 Ionatan a promis ca se vaduce pe camp a treia zi, ca sa-i dea de stirelui David cum stau lucrurile prin inter-mediul unui consemn prestabilit. Pesemnepresirntind care va fi deznodamantul ,Io natan l-a rugat pe David sli se poarte eucredinciosie fatli de Domnul si fata de el sieasa lui, cand va prelua puterea, Reiesedar din versetele 14-17 cii Ionatan era con-vins di David va fi intr-o zi rege alIsraelului. Prin urm are , cu atat mal mul tstraluceste dragostea ce i- o purta lui David,cu c a t realiza di drepturile sale legitime desuccesiune la tron aveau sa-i fie transferatelui David. Ce exemplu de neasemuitdevotament si altruism!20:18-23 Versetele acestea prezintaamanuntele semnului prin care David aveasa fie lnstiintat cu privire la atitudinearegelui fata de e1.Ionatan va iesi pe camp,lansand cu arcul sageti In directia stanciidupa care se ascundea David. Dinindrumfrile date tanarului slujitor ce tre-buia sli adune sagetile David putea s adeduca dad trebuie s-o ia la slinatoasa,pentru a scapa cu viata, sau, dimpotriva,

1 Samuel 2 8 1daca putea s a revina la curte, fi'ira nici unpericol. Poate ca ne intrebam de ce a recursIonatan la aceasta sceneta, ca sa cornunicecu David, de vreme ce mai tarziu con-statam ea s-a dus direct la David si a stat deverba cu el. Raspunsul e di in incidentulrelatat in verseteIe 18-23 elnu avea deunde sti ca va mai putea lua legatura ellDavid T a ra s a fie vazut,20:24-34 In prima seara a praznicului,Saul n-a amintit deloe absenta lui David,p ro babil c re za nd ea acesta nu corespundeadin punct de vedere ceremonial. Dar adoua zi, cand, 'intrebandu-l pe Ionatan.deDavid, a atlat c a a ce sta s-a dus la Betleem,Saul s-a infuriat la culme, acuzandu-si fiulca s-a imprietenit cu un am pornit sa-l facade rusine pe Ionatan si pe mama lui. Inrealitate, cuvintele folosite de Saul au fostfoarte dure, si mai dura fiind purtarea sa,cand a tncercat sa-l tintuiasca de perete pepropriul sau fiu, spre care se mutase, tern-porar toata ura ce i-a purta lui David.20:35-42 A treia zi dirnineata, in urmaconsemnului , temerile lui David s-au ade -verit, Cei doi au varsat lacrim i, im bra-tisandu-se, fiecare din ei urmand sa piecepe drumul sau, nemaibenefieiind de parta-sia celuilalt. David a plecat sa se ascunda,aceasta fiind 0 etapa necesara ln pIanulluiDumnezeu, care 1 1 pregatea pe David s apoata prelua, mai tarziu, tronul Israelului.far Ionatan a revenit la curtea regale,rlimanand loial ta ta lu i sau , desi in adanculinimii stia bine ca nu-l va Un1W pe acesta latron. Trebuia sa sc fi dus cu David? A pro-cedat coreet cfmd a ramas fidel tatalui sall,desi stia ca Domnul il repudiase pe Saul dea mai fi rege?2. Bundtaiea aratatif. de Abimelec fa/it. deDavid (cap. 2J)Chiar si oamenii de exceptio au picioarede Iut. Marele David nu face, in episodulce urmeaza, exceptie de la aceasta regula.In tristul capitol atlat acum inaintea noas-I r a sunt consemnate minciunile rostite deel in fata cortului intalnirii, care se ana Inaceasta perioada la Nob (v. 1-9), precurn sinebunia de care s-a prefacut David d 1 . arsuferi in fata filistenilor (v. 10-15 ) .21:1-6 Dupa ee se dusese la Samuel


18/26

282 1 Samuel(cap. 19) ~i la Ionatan (cap. 20), In fuga sade Saul, acum David s e p rez in ta la marelepreot. Abimelec s-a temut de David si a'intrebat de ce calatoreste el de unul singur.(De fapt, David era insotit de cativaoameni, care insa asteptau intr-alt loc - v.2 ; Mat. 12:3.) David a m in tit, sp un an d ca ein tr-o m i siune secreta in interesul regelui ,Apoi David a cerut sa i se dea paine samanance, Dar nu era alta paine, decatpainile punerii inainte, acea paine smntafolosita in scopurile inchinarii in cortulintalnirii, Preotul i-a oferit lui Davidaceasta paine, cu conditia ca oamenii sai sanu se fi intinat ceremonial prin relatii se-xuale in ultimele trei zile. David a precizatca oamenii sai sunt nu numai cu rati, ci $isfinti, adica pusi deoparte, In virtutea fap-tului ca se afla in aceasta misiune speciala,Avea dreptate Shakespere cand afinna:"Oh what a tangled web we weave whenfirst we practice to deceive!" (Vai, cepanza Indilcita stim sa toarcem, de indataee ne-am deprins eu practica de a nu spuneadevarull) $i astfel painea ce tocmai fuseseIuata din lo cu l sfan t a fast data lui David.La Matei L2 :3 ,4 Domnul Isus a aprobataceasta intrebuintare ne leg itirna a painiipunerii in ain te , p robabil din cauza faptuluica in Israel era pacat iar David reprezentacauza neprihanirii, Dad lui David i soar fiacordat locul cuvenit pe tronul Israelului,n-ar mai fi fost nevoie ca el sa cerseascapaine. Legea , care interzicea profanareaacestei paini speciale, nu continea I'nsa nicio interdictie cu privire la a fapta demilostenie ca aceasta.21:7-9 Doeg, un slujitor allui Saul, fu-sese r etinu t ina in tea Domnului la Nob, inacest ra stimp . D e si era edomit din nastere,s-a convertit la religia evreiasca iar acum,datorita vreunui juramant sau necurdtieiceremoniale, sau din alte motive de aceastanatura, el nu putea sa paraseasca locali-tatea. Evident el a observat colaborarea luiAhimelec cu David, avfmd grija sa-i trans-mira lui Saul acest lucru. lntre timp, Davida formulat a doua cerere, sa i se puna ladispozitie anne. Si, mintind din nou, a afir-mat ca mai inainte ca este intr-o misiuneurgenta In slujba regelui. Imediat i-a fostadusa sabia lui Goliat, la care David a

exclamat cli .nu mai exista 0 alta sabie caaceasta. Omu l care se increzuse in Domnulca-i va da puterea sa-l ucidape urias cadeacum in cursa, punandu-si mcrederea insabia dusrnanului sa u infrant'

21:10-15 Apoi David a parasit teritoriulIsraelului, refugiindu-se In cetatea debastina a lui Goliat, Gat. Iata-l pe unsulDomnului, viitorul rege al Israelului, cau-tandu-si adapost printre vrajmasii poporu-lui lui Dumnezeu. Cand filistenii au In-ceput sa intre In banuieli cu privire la el,David s-a vazut nevoit sa faca pe nebunul,ca sa-~i scape viara. DeRothschild noteazacalui David nu-i era deloe strain faptul ca.alienatii mintal beneficiaza de un regimspecia1, nefiind atinsi de nimeni , deoareceerau cons ide ra ti napastu iti, dar, in acelasitimp, si aparati de Divinitate."19 Al?a seface ca acum IIvedem pe psalmistul nein-trecut al Israelului crestand cuvinte faranoirna pe us ile por ti lo r , in timp ce pe barbaise prelingeau balele, Din pricina nepasariierase a poporului lui Dumnezeu, conjugatacu propria-i alunecare de la credinta, Davidajunge s a manifeste acum acest cornporta-ment dizgratios.Dar David s-a ales cu cateva inva!a-minte de m~re pret din aceasta dureroasaexperienta, Inainte de a treee la eapitolulu rma to r, c ititi, va rog, Psalmul 34, care afost compus cam in aceasta perioada, Inacest psalm aflam detalii relevante desprecaracterul lui David, EI poseda 0 remarca-hila tarie de caracter, 0 tenacitate care I-aajutat s a creasca In cunoasterea luiDumnezeu. in pofida esecuri lor sale.3. Sciiparea lui David )~iuciderea deciitre S au l a p reo tilor (cap. 22 )22:1,2 Cand David s-a lntors in Israel,a gasit adapost in pestera Adulam, din te-ritoriul lui Iuda, situata la sud-vest deBetleem. Era locul in care se adaposteautoti ce n ap astu iti, n em ultumiti sau inglo-dati de datorii. David este aici un tip alluiCristos In actuala Sa respingere din parteamarii majoritati a oamenilor, chemandu-ipe cei impovarati si truditi s a vina la EI. safie mantuiti. In timp record, 0mini armatafermata din circa patru sute de oameni s-astrans la Adulam, ale carei efective aveau


19/26

sa creasca ulte rior la sase sute . Pentru lum eoam enii acestia e rau n iste ne isp raviti, darsub conducerea lu i D avid e i au devenitb ravi luptato ri (2 Sam . 23).

22 :3 -5 Parin tii lu i D avid s-au alatu rat sie i fiu lu i lor. F iind preocupat de soarta lor,D avid s-a dep lasat In M oab, aranjand ca e isa stea acolo cat tim p D avid va trebui sa seascunda, D esi e ra descenden t al m oabite iRu t (Ru t 4 : 1 7), D avid a g re sit cand si-a pusincrederea in vrajmasii Domnulu i .(Conform trad itie i, in cele din urmarnoabitii i-au omorat pe parintii lu i D a vid .)Curand dupa ce s-a in te rs D avid , profe tu lGad i-a spus s a paraseasca pesteraA dulam . Prin urrnare, D avid s-a re fu giat inpadurea Here t , aflata to t in te rito riu l lu iIuda,

22 :6 -8 A flat in G hibea, d in tinutul lu iBeniam in , Sau l tuna si fu lge ra im po trivalu i D avid , in auzul beniamitilor si al sluji-to rilor sai, in trebandu-i daca D avid i-arrasplati la fe l de generos pe cat a facut-o e l.A sta pentru ca, desigur, David nu e ra dinsem intia lu i Beniam in . A po i Saul i-aacuzat ca ar urzi com ploturi ca sa-j ia viata- de rnon stran d c a de-acum era com ple tparano ic , ne rnaiputand rationa, P re tu tin-deni in ju ru llu i, ehiar $ i in propriu l sau fiu ,nu vedea decat dusmani,

22:9-15 Doeg, edomitul, dorind saprofile la m ax im um de aceasta oportuni-ta te , ca sa se puna cat m ai b ine cu rege le ,i-a re latat lu i Saul cum I-a aju tat Ahimelecpe David , aprovizionandu-l cu hrana $1consultandu-l pe D om nul cu priv ire la e l.Im ediat preotu l si fam ilia lu i au fost adusiIn fata rege lu i, fiind acuzati de tradare,D rept raspuns, A him elec a invocat lo iali-ta te a lu i D avid fa1a de rege si propria sanevinovatie , ca unul care a dat aju to r ce lu idesp re credea, since r, ca este fide l rege lu i.Si a adaugat c a nu fusese singura oara candL-a In trebat pe D om nul cu priv ire laD avid . Cat prive ste acuzatia lu i Saul diD avid soar fi rascu lat im potriva sa, pand indsa-i ia viata, Ahime lec a spus eli nustien im ic de sp re asta,22:16-19 Actiunile lu i Saul dem on-streaza ca In aceasta faza e ra nebun de -a-b ine le a. Cand garzile sale de corp aure tuzat sa-i uc ida pe preo ti, D oeg - care

1 Samuel 283mCI nu e ra evreu , ci un "caine " In adc-varatul sens al expre sie i - s-a napustitasupra lo r. pasandu-i prea putin ca eraupreo ti, si a ucis optzeci ~i cinci d in tre e i.A po i, ca si cand asta n-ar fi fost de ajuns, aatacat ce tatea lu i A him ele c, N ob, ucigan-du-i pe locuitori ~i vitele acestora .

22 :20-23 Numai Abiatar a scapat cuviata, re fugiindu-se la D avid si spunandu-i to t ce s-a in tam plat. A po i a ram as alaturide D avid , fiindu-i m are p reot palla cand afost, pe buna dreptate , indepartat d in postde catre So lomon (1 Reg i 2.27). 1ntr-oprivinta, moar tea preotilor a fast urmareadirects a m in ciu nilo r si stratagemelor lacare a re cu rs D avid (v , 2 2 ). P riv ite d in alrunghi, e le au rep rezentat judecata lu iDumnezeu care s-a abatut asupra casei lu iE li (2 :31-36 ; 3 : 11- 14). D incolo de ace steconside rente , trebuie subliniat e li Sau lpoarta vina cea m ai m are pentru acestmasacru , declansat d in o rd in ul sau,

Profe tu l (Gad). p reotu l (A biatar) sireg eJe (D avid), aflati cu totii in exi! . IIin truchipeaza pe C risto s In ipostaza actu-ala , asteptand ca vrajm asii Sai sao ! fiefacuti asternutul p ic io are lo r S ale si tronuldom nie i Sale s a fi e statornicit pe parnant,4. Triidarea Cheilei (cap. 23)

23:1-5 Lu i D avid i-a parvenit stirea e5ce tatea Che ila, situata la sud de A du lam ,fusese atacata de filis ten i. Cal5uzil deD om nul, e l a pom it In lupta rm potrivainam iculu i, salvand ce tate a ~i cap tu randmul te vite,

23:6 -12 Cand Sau l a aflat di David seafla la C he ila, s-a hotlirat sa-I p rin da aco lo ,D ar D avid a prins de veste c a ise tntinde 0cursa si L-a intrebat pe D om nul ce trebu ie s5 .faca Sa ram an a la Che ila, un de nu i se vain tftm p la p ro babil n im ic? II vor preda locu -i to r ii ce ta ti i in manalui S au l, in pofida bunii-vointei s ale fa ta de ei? Prin intermediu! efo-dului pe care 1 1 aduse se A biatar, dar m ai ale sprin U rim ii si Thum im ii, D um nezeu i-adescope rit ca la sosirea lu i Saul, ace stioamen i ingrati 1 1 vor trada p e D avid .

23:13-18 Atunci David s-a sculat cuoamenii lu i si a fugit 'in pustiul Z it', la sudde H ebron . D ar si aco lo e i au fast urmaritifiira incetare, Tot acolo Ionatan l-a gasit pe


20/26

284 1 SamuelDavid si I-a 'incurajat in Domnu!. De catanevoie este astazi de aceasta slujire!Biserica ar beneficia enann daca ar existaastazi mai multe persoane cu darul incura-jarii, Numaicei care au trait puterea unuicuvant de imbarbatare, rostit la timpulpotrivit, cunosc binecuvantarea pe care 0poate aduce acesta sufIetului insetat dupaajutor. Dragostea pe care i-o purta Ionatanlui David l-a facut sa se puna pe sine peplanul doi. Ionatan I-a asigurat pe David caDumnezeu I~i va implini planul Sau inviata lui David, In pofida actiunilor luiSaul. Fericit e omul care are un prieten caIonatan! De ce nu a r amas a la tu ri de David,ci intotdeauna a revenit acasa, este 0 enig-mii.2o23:19-29 Si zifitii I-au tradat pe David,dandu-i de stire lui Saul unde se afla Davidsi prornitand sa-l predea pe fugar in manaregelui. Cand David a auzit ca vine Saul, afugit 'in Pustiul Maon, fiind urrnaritindeaproape de Sau!. Dar tocmai cand separea ca va fi incercuit, filistenii au atacatIsraelul si Saul a fost nevoit sa incetezeurmarirea, Fara sa vrea si, desigur, Tara sastie, vrajmasul Israelului a fost un aliat alregelui respins al Israelului. Fiullui Isai s-adus apoi la En Ghedi, pe malul de vest alMarii Moarte.5. Saul este crutat (cap. 24)

24:1-7 Dupa ce a raspuns amenintariiprezentate de filisteni, Saul a reluaturmarirea lui David, ajungfmd in tinutulmuntos din En Ghedi, Acolo regele a intratintr-una din pesteri sa se odihneasca, Darpestera aleasa de el nu era pustie. Mult maiin interior, omul urrnarit de Saul isi struneacu greu vitejii, ca sa nu ia viata monarhu-lui! Acesti oameni credeau ca Dumnezeu Iil-a dat pe Saul In mana lor. Dar David nuera constient sa fi primit nici 0porunca dela Dumnezeu sa ia imparatia cu forta, Maidegraba, David era dispus sa astepte tim-pul si metoda stabilite de Dumnezeu, Chiarsi cand a taiat un colt din mantaua regelui,a avut mustrari de constiinta, Pentru Davidnu era un lucru de ~aga faptul di Saul a fostuns rege. Numai Dumnezeu putea sa-lindeparteze pe acest rege, David urmandsa-l respecte pana cand Domnul va gasi de

cuviinta sa procedeze altfel,24:8-15 Dupa ce Saul a iesit dinpestera, David a strigat dupa el. inc1inan-du-se In fata regelui, David i-a spus ciivestile tendentioase pe care ie auzise nuerau adevarate, si ca daca ar fi voit sa-i iaviata, ar fi putut s-o faca chiar In ziuaaceea. Dar David nu putea concepe 0atare actiune rmpotriva unsul uiDomnului. Si i-a ararat coltul taiat dinmantaua lui Saul, ca dovada a marinirnieisale. Un ra u soar fi razbunat poate, darDavid nu era animat de asemenea dorinte.Apoi David l-a in tre bat pe Saul de cc 11urmareste cu atata inversunare pe un omatat de inofensiv si neinsemnat ea el, caree asemenea unui caine mort sau a unuipurice.24:16-22 Fiind, pentru momen l.miscat pana la laerimi de cuvintele luiDavid, Saul a recunoscut neprihanirea luiDavid si propria sa rautate, Surprinzator,el a recunoscut ca David va f rege pesteIsrael intr-o zi si l-a pus pe David sa juresolemn ca se va purta bine eu familia sa.Apoi Saul a plecat in pace. Dar David nuavea sa se bucure de pre a m ulta liniste,caci Saul a uitat curand de bunatatea pecare i-o aratase David.In cuvintele adresate de David lui Saul,el a facut de doua ori apel ca Domnul s a fieJudecator, pentru ca lui nu-i era greu salase cazul in mana lui Dumnezeu, In loc s afaca ceea ce i s-ur fi parut.nimerit unui 0111firesc, Unul dintre lucrurile pe care Petru ~ile-a amintit in legatura cu Domnul nostru afast faptul ca: atunci ,.cand a fast insultar,nu a raspuns cu insulte, Cand a suferit, Elnu a amenintat, ci S-a incredintat Celuicare judeca drept" (1 Petru 2:23). Invred-niceasca-ne Domnul si pe noi s a riirnanemla fel de calmi si increzatori In Tatalceresc, atunci cand suntem la stramtoare,cand suntem incoltiti!6. Nechibzuinta lui Nahal (cap. 25)25:1-9 Moartea lui Samuel pune caputperioadei judecatorilor, Natiunea a devenitintre timp a rnonarhie, Descendentii luiDavid vor ocupa de acum incolo tronulIsraelului pe vecie, Cristos fiind implinireadeplina a acestei profetii, Respectul pro-


21/26

fund cu care fusese tratat Samuel reiese dinintristarea care a cuprins toata natiunea lavestea mortii sale.Dupa moartea profetului, David s-a dusin pustiul Paran, in sudul teritoriului luiIuda, probabil pentru a scapa de urmaririlelui Saul, care cauta sa-i ia viata, Carmelul

din versetul 2 nu este totuna cu MunteleCarmel din nordul Israelului, ci 0localitatedin apropierea Maonului. Nabal isi tundeaacolo oile ~i David, potrivit obiceiului, atrimis cativa tineri sa-i ceara acestuia undar, in sch imbu l p ro tec tie i pe care i-o acor-dase David, avand grija de turmele luiNabal ,25:1013 Dar Nabal a raspuns slujito-rilor lui David intr-un mod atat de egoist side intepat, incat David sa aprins de manie,

pregatindu-se sa se due a la Cannel cu vreopatru sute de oameni ea s a-l p edep se as cape Nabal si familia acestuia.25:1422 Frumoasa si inteleapra sotie alui Nabal, Abigail, a aflat de raul mare pecare avea sa-l aduca peste intreaga familiecomportarea neinspirata a sotului ei. Drept

urmare, ea a adunat la repezeala 0 marecantitate de alimente, pornind cu acestea Inmtampmarea lui David. Pe cand se apropiaDavid de Carmel, i~i rememora toatefaptele de marinirnie pe care i Ie aratase luiNabal, in contrast cu dispretul cu care s-aales din partea lui Nabal ,25:2331 Cand Abigail s-a intil.lnit cuDavid, s-a prosternut la picioarele lui, ros-tind 0pledoarie superb alcatuita, care a datrezultate. Mai 'intm, ea a recunoscut c a sotulei era precum ii este numele (Nabalinseamna prost sau necioplity. Apoi a preci-zat ca nu a stint nimic cand au venit ante-rior oamenii lui David. Si i-a cerut iertare,amintindu-i ca Domnu! este Cel care l-aimpiedicat de l a v ar sa re de sange, c a Dum-nezeu este Cel care ii va pedepsi pe vraj-masii lui - chiar si pe Nabal. Dand dovadade 0 mare patrundere spirituals, Abigailsi-a dat seama cine este David, c a esteunsul Domnului, ~iI-a laudat sincera pentrue li lupta 'in bataliile Domnului, Or, cat demult se va bucura cand va deveni intr-o zirege sa nu t rebu ia sca sa-s i amin teasca de unmoment neplacut cand a intins mana,razbunandu-se singur, In loe sa lase ca

1 Samuel 285Domnul sa se razbune pe dusmanii sai!

25:3235 David a ramas profundimpresionat de aceste cuvinte diplomatiecsi i-a rnultumit pentru d'i l-a rmpiedicat sa-l ucida pe Nabal, Domnul stie sa aduca Inviata noastra oamenii trebuinciosi, care s ane indrume si sa ne previna, Trebuie sa-Ifim recunoscatori pentru asta. Statui luiAbigail a avut efect, darul ei generos fiindbine primit. Iar David I-a Iasat pe Nabal inplata Domnului, care nu a 'intiirziat s aactio ne ze . U nii ar fi tentatr sa s us tin ti c rtAbigail ar fi incalcat porunea Domnului,pentru faptul di nu s-a consultat eu sotul ei~i pentru c a a uzurpat autoritatea sa. DarBiblia nu sugereaza cil ea ar f procedatgresit, Dimpotriva, ea a salvat, dupa cate separe, viata lui Nabal ~i a casei sale de lanimicire, prin actiunea ei curajoasa luatiiintr-un moment de criza,25:3644 Ciind a revenit Abigail acasa,Nabal era beat crita. Ea a asteptat pana adoua zi, abia atunci spunandu-i ce s-aintamplat. Laauzul acestor cuvinte, el afost lovit, dupa cate se pare, de paraliziesau de un alae de inima, Si dupa zece zile,a murit, Iasiind'in urma lui toate avutiile pecare le agonisise cu atata Infrigurare.Afland despre moartea lui Nabal, Davidcurand a trimis un sol, ea s.-oceara in disa-torie pe Abigail. Iar aceasta a acceptatpropunerea lui David eu multa smerenie.David i1:'imai Iuase, In timpul cat fuseseurmarit de Saul, a nevasta, pe Ahinoam.lntre timp prima lui sotie, Mical, fusesedata altui barbat.In aceasta naratiune vedem din nou caoricine se 'inalta pe sine va fi smerit (Nabala fost omorat de Dumnezeu), pe cand ceacare se srnereste va fi Inaltata (Abigail adevenit sotia regelui) (Luca 14: I I).7. Saul este crutat a doua oaril (cap. 26)26:14 Din nou zifitii i-au raportat luiSaul unde se afla David (ef. 23.19). IndataSaul a strans 0 foqa de cinei ori malnumeroasa decat slabuta armata a luiDavid, coborandu-se in pustiu! Zif. Nu nise spune ee anume l-a incitat pe Saul dinnou. Doar ultima oara, cand eel doi sed esp artise ra, p are au e il. s-au impacat (cap.24). Poate c a oameni rai au starnit din nou


22/26

286 1 Samuelmania rege lu i (vez i v . 19).

26:5-12 D avid a iscod it tabara lu i Saul,si seara, im preuna cu ruda sa Abisai, apatruns in tabara unde donnea Sau l. N um aiun som n neobisnuit de adanc adus de D am -nu l peste Sau l si, probabil, pe ste oam eniilu i a facut p osibil ace st lucru . Abisai a vru tsa-l loveasca pe rege cu 0 lo vitu ra ra pid a,dar D avid i-a in te rz is sa faca asa ceva,deoarece Sau l e ra unsul D om nu lu i si e ra lalatitud inea D om nu lui sa Se ocupe de Saul,cand si cum va gasi E I de cuviinta, David aluat, In schim b, su lita lu i Sau l si urcioru l deapa, dupa care a ie sit d in tabiid i.

26 : 13 -16 Cand D avid a fost afara deorice pericol, si-a ridicat glasul, mustran-du-l pe A bner pen tru ca nu l-a pazit pe regecum se cuvenea, 0 atare neglijenta fiindvrednica de pedeapsa cu m oartea . Iarurciarul si sulita pe care Ie -a luat D avid aufost m artu ria faptu lu i c a . lu i Saul i-a fostcrutata viata pen tru a doua oara, Davidnevoind sa-l loveasca pe unsul D om nulu i.

26 :17 -20 D avid con tinua sa se m ire dece Saul II urm are ste cu atata inversunare,cand e l i-a dem onstrat c lar ca nu-i v rearaul , di nu prezinta n ic i un perico l pentrue l. Daca Domnul este Ce l care I- a lntaratatpe Saul irnpotriva lu i D avid , atunci D avidL -ar pu tea multumi, ad ucan du -I 0ofranda,Dar daca oam enii sunt e e l care au provocataceasta ostilitate a lu i Saul impotriva sa,atunei acestia sa fie blestemati, deoarece i1alungau prin aceasta pe D avid de la singu-ru l lacas unde se putea tnchina lu iD um nezeu . S in tagm a: "Du-te, slujesteunor dumnczei straini" (v. 19b) repre-zinta mesa ju l iransrnis de actiunile oame-nilor acestia. chiar daca nu exprim au ace stlucru in cuv in te . D avid a cerut sa nu m oara"departe de prezen ta D om nu lu i", ad icain tr-o tara strain il (v . 20, N ASB). Saul vanaun purice ... cum ar urmari 0potarnichein munti,"26 :21-25 Se pare e il S au l s-a pocaitcand si-a dat seam a di D avid i-a cru tat d innou viata . E I a re eunoscut ca D avid era m aidrept decat el, deoarece el voise sa-i iaviata lu i D avid t a r a pricina, pe cand D avidi-a crutat v iata, de si ar fi putu t sa-l uc ida perege , fiind In legitim a aparare, David afacu t apo i tnca un ape l la D om nul sa ia

am in te de neprihanirea lui, dupa care Sau li-a raspuns lu i D avid cu 0 binecuvantare sio profe tie v izand m are tia de care va aveaparte .fiul" sau "D av id "2 1 D av id si-a vazutde drum si Sau l s-a inters In ce tatea lu i.F. Traiul inFilistia (cap. 27-30)1.Achizitionarea Ticlagului (cap. 27)

27:1-4 Presiunea ce apasa asupra lu iD avid , prin faptul ca m ereu trebu ia safuga, d in loc in loc, ca sa-si scape viata, ince le din urma ~i-a lasat am pren ta asupra sa.in pofida grijii m iraculoase pe care i-o ara-tase D om nul, cred in ta lu i D avid a sch iopa-tat, deoarec

romanian-comentariul biblic al credinciosului 19 1 samuel

Documents