Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol.Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor.

Al Doilea Război Mondial

Din stânga sus, în sens orar: forțele chineze în timpul bătăliei de la Wanjialing, tancuri australiene pe parcursul primei bătălii de la El Alamein, avioane nemțești Stuka lansând bombe pe Frontul de Est în

iarna lui 1943–1944, forțele navale americane în Golful Lingayen, Wilhelm Keitel semnând actul capitulării Germaniei, trupe sovietice în bătălia de la Stalingrad

Informații generalePerioadă 1 septembrie 1939 – 2 septembrie 1945

LocEuropa, Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic, Asia de sud-est, Orientul Mijlociu, Marea Mediterană și Africa

Rezultat Victoria Aliaților. Crearea ONU. Transformarea SUA și URSS în supraputerile mondiale dominante. Crearea sferelor de influență americană și sovietică și declanșarea Războiului

Rece. (altele...)

Casus belli

Incidentul Gleiwitz, urmată de mobilizarea Poloniei împotriva Germaniei (1 septembrie) și de declarația englezilor și francezilor de război împotriva Germaniei.

CombatanțiAliații [1] :

 China (atacată de Japonia din 1937, Aliată: 7 dec.1941-2 sept. 1945

 Polonia (1 sept. 1939-8 mai 1945) Regatul Unit (3 sept.1939-8 mai 1945 în

Europa, -2 sept.1945 în Asia) Franța (3 sept.1939-9 mai 1945)Canada (3 sept.1939-8 mai 1945)Australia (3 sept.1939-8 mai 1945 în

Europa, -2 sept.1945 în Asia)Noua Zeelandă (3 sept.1939-8 mai 1945 în

Europa, -2 sept.1945 în Asia) Finlanda (30 noie.1939-12 martie 1940 și 5

sept.1944-8 mai 1945)Olanda (10 mai 1940-8 mai 1945)

Belgia (10 mai 1940-8 mai 1945)Grecia (28 oct.1940-8 mai 1945)Iugoslavia (6 apr.1941-8 mai 1945) Uniunea Sovietică (22 iunie 1941-9 mai

1945 în Europa, 8 aug.-3 sept.1945 în Asia) Statele Unite ale Americii (7 dec.1941-8

mai 1945 în Europa, -2 sept. 1945 în Asia) Italia (13 oct.1943-8 mai 1945) România (24 aug.1944-8 mai 1945)

 Bulgaria (8 sept.1944-8 mai 1945)...alții….

Axa și aliații săi[1]:

 Germania Nazistă (1 sept.1939-9 mai 1945) Imperiul Japonez (a atacat China din 1937;

7 dec.1941-2 sept.1945) Franța Colaboraționistă (26 iunie 1940-9

mai 1945) Italia (a atacat Etiopia din 1936; 28

oct.1940-3 sept.1943 dar -8 mai 1945 pentru trupele fasciste)

 Uniunea Sovietică (17 sept.1939-21 iunie 1941)

 România (22 iunie 1941-23 aug.1944) Ungaria (22 iunie 1941-20 ian.1945)

 Bulgaria (19 apr.1941-6 sept.1944) Finlanda (22 iunie 1941-4 sept.1944)Tailanda (22 ian.1942-1 sept.1945)

State marionetă:

SlovaciaCroațiaManchukuoMengjiang

alții...

Conducători I. V. Stalin

 Franklin Roosevelt Winston Churchill Chiang Kai-shek Edward Rydz-Śmigły Charles de Gaulle

Alții…

 Adolf Hitler

 Hirohito Benito Mussolini Ion Antonescu Miklós Horthy Carl Gustaf Emil Mannerheim

alții…

Pierderimilitari morți:peste 16.000.000

militari morți:peste 8.000.000

civili morți:peste 45.000.000total:peste 61.000.000

civili morți:peste 4.000.000totalpeste 12.000.000

modifică 

Al Doilea Război Mondial a fost un conflict armat generalizat, la mijlocul secolului al XX-lea, care a mistuit cea mai mare parte a globului, fiind considerat cel mai mare și mai ucigător război neîntrerupt din istoria omenirii. A fost prima oară când un număr de descoperiri tehnice noi, incluzând bomba atomică, au fost folosite la scară largă împotriva militarilor și civililor, deopotrivă. Al Doilea Război Mondial a provocat moartea directă sau indirectă a peste 70 de milioane de oameni, aproximativ 3% din populația mondială de la acea vreme. În plus, multe alte persoane au fost rănite grav, au căpătat infirmități pe viață datorită armelor de foc, bombardamentelor clasice sau nucleare, sau datorită experiențelor militare și medicale inumane la care au fost supuse. S-a estimat că acest război a costat mai mulți bani și resurse decât toate celelalte războaie la un loc, 1.000 de miliarde de dolari la valoarea din 1945, fără a se pune la socoteală sumele cheltuite pentru reconstrucția de după război. [1].[nefuncțională] De exemplu, între 1940 si 1945, bugetul pentru apărare al SUA a crescut de la 1,9 miliarde la 59,8 miliarde de dolari.[2]

Majoritatea istoricilor apreciază că Al Doilea Război Mondial a început la 1 septembrie 1939, odată cu invadarea Poloniei de către Germania, ceea ce a atras în conflict Franța, Anglia și Commonwealth-ul. Unii dintre istorici consideră că atacarea Chinei de către Japonia (7 iulie 1937) marchează începutul conflictului mondial. Uniunea Sovietică, ce anexase partea răsăriteană a Poloniei în 1939, a declanșat un război separat cu Finlanda și a fost, la rândul ei, atacată de Germania Nazistă, în iunie 1941. Statele Unite ale Americii au intrat în conflict în decembrie 1941, după Atacul de la Pearl Harbour. Războiul s-a sfârșit în 1945, când toate puterile Axei au fost înfrânte.

Principalele teatre de război au fost Oceanul Atlantic, Europa Apuseană și Răsăriteană, Marea Mediterană, Africa de nord, Orientul Mijlociu, Oceanul Pacific și Asia de sud-est și China. În Europa, războiul s-a încheiat odată cu capitularea necondiționată a Germaniei naziste, la 8 mai 1945, dar a continuat în Asia până la capitularea Japoniei - 15 august 1945.

Urmările războiului, inclusiv noile tehnologii și schimbările aranjamentelor geopolitice, culturale și economice, au fost fără precedent. Astfel, Europa postbelică a fost împărțită între sferele de influență occidentală și sovietică. Dacă Occidentul a trecut la reconstrucție postbelică prin intermediul Planului Marshall, statele Europei Răsăritene au devenit state satelit ale Uniunii Sovietice, adoptând metodele economiei planificate și ale politicii unui singur partid totalitar. Această împărțire a fost neoficială. De fapt, nu au existat înțelegeri oficiale pentru împărțirea sferelor de influență, relațiile dintre țările victorioase în război au devenit din ce în ce mai încordate, liniile militare de demarcație au devenit în cele din urmă granițe de facto ale țărilor. Țările Europei Occidentale au devenit, în mare parte, membre ale NATO, în timp ce cele mai multe dintre statele din Europa Răsăriteană s-au aliat în Pactul de la Varșovia, aceste două alianțe militaro-politice fiind cele care au alimentat Războiul Rece. În Asia, ocupația militară a Japoniei

a deschis calea democratizării țării. Războiul civil din China a continuat în timpul și după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, ducând, în cele din urmă, la proclamarea Republicii Populare Chineze și la secesiunea Taiwanului. Războiul a fost scânteia care a aprins un val de lupte pentru câștigarea independenței coloniilor puterilor europene, metropolele fiind vlăguite de ultima conflagrație mondială. S-a petrecut o schimbare notabilă a centrului de greutate al puterii mondiale de la țările Europei Occidentale către noile superputeri, Statele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică.

Cuprins

1 Cauzele 2 Participanți 3 Controverse cu privire la data de începere a războiului 4 Evenimente importante înaintea războiului

o 4.1 1937: Al doilea război chino-japonez 5 Cronologia evenimentelor (1939 – 1945)

o 5.1 1939: Izbucnirea războiului în Europa o 5.2 1940: Generalizarea războiului o 5.3 1941: Războiul devine global o 5.4 1942: Impasul german o 5.5 1943: Schimbarea cursului războiului o 5.6 1944: Începutul sfârșitului o 5.7 1945: Sfârșitul războiului

6 Rezistența antifascistă 7 Frontul domestic 8 Noile tehnologii 9 Impactul asupra civililor. Atrocitățile de război 10 Genocidul

o 10.1 Lagărele de concentrare, de muncă și de internare o 10.2 Crimele de război și atacurile asupra civililor

11 Urmări o 11.1 Pierderile omenești o 11.2 O lume în ruine o 11.3 Organizația Națiunilor Unite o 11.4 Începuturile Războiului Rece

12 Note o 12.1 Alte articole

13 Legături externe o 13.1 Generale o 13.2 Media o 13.3 Povestiri o 13.4 Specifice o 13.5 Documentare

Cauzele

Benito Mussolini (stânga) și Adolf Hitler

Articole principale: Cauzele celui de-al Doilea Război Mondial, Evenimente care au precedat cel de-al Doilea Război Mondial în Europa, Evenimente care au precedat cel de-al Doilea Război Mondial în Asia

Cauzele celui de-al Doilea Război Mondial mai sunt încă subiect de dezbatere și de cercetare, dar un punct de vedere comun, în special în perioada postbelică, printre aliații victorioși, era că acestea sunt legate de expansionismul Germaniei și Japoniei. În urma înfrângerii din Primul Război Mondial, Germania pierduse puterea, statutul internațional și uriașe sume de bani, expansiunea ar fi trebuit în planurile naziste germane să-i readucă măreția de odinioară.

În Germania exista o dorință puternică să se scape de limitările impuse țării de Tratatul de la Versailles. În cele din urmă, Hitler și partidul său Național Socialist au reușit să cucerească puterea în stat folosindu-se și de aceste sentimente populare anti-versaillese. Hitler a condus Germania de-a lungul unui proces care a fost marcat succesiv de: reînarmare, reocuparea Rheinelandului, unirea cu Austria (Anschluss-ul), încorporarea Cehoslovaciei și, în final, invadarea Poloniei.

În Asia, eforturile Japoniei de a deveni o putere mondială și cucerirea puterii de către militari, (în deceniul al patrulea, autoritatea guvernului fiind subminat de militarii care dețineau puterea de facto, având un control totalitar în țară), au dus la conflicte cu China și, mai apoi, cu SUA. Japonia urmărea, de asemenea, să pună mâna pe resurse naturale precum cele de petrol, cărbune sau minereu de fier, resurse de care insulele nipone duceau lipsă.

Participanți

Participanții la cel de-al Doilea Război Mondial sunt considerați ca aparținând unuia dintre cele două blocuri: Axa și Aliații. Mai multe alte țări mici, precum Olanda sau Grecia, au participat la război, cu toate că erau sub ocupație. Unele țări (printre care Franța și România după 1941, Italia după 1943) au avut forțe armate în ambele tabere. Altele au trecut dintr-o tabără într-alta (printre care România, la 23 august 1944). O importantă diferență față de Conferința de pace de la sfârșitul Primului război mondial, la care participaseră toți beligeranții învingători, este faptul că în 1945 numai patru au figurat ca puteri victorioase : SUA, URSS, Anglia și Franța (dintre care URSS și Franța colaboraseră un timp cu Axa), deși peste cincisprezece state au luptat de partea Aliaților, dintre care opt state europene plus China în mod constant și excluziv.

Puterile Axei au fost constituite, la început, din Germania, Italia și Japonia, care, angajându-se să se apere între ele în cazul unei agresiuni din partea altui stat prin Pactul Tripartit din 1940, au adăugat încă trei sfere de influență celei difinite în 1939 pentru URSS prin Pactul Molotov-Ribbentrop, ajugând astfel la o împărțire a lumii în 4 sfere de influență. Acest nou pact tripartit a înlocuit vechiul Pact Anticomintern germano-japonez din 1936, la care Italia aderase în 1937. Guvernul fascist spaniol al lui Francisco Franco a fost un sprijinitor al Axei în perioada războiului, Spania rămânând, însă, pe plan militar neutră în conflict. Mai multe state mai mici pot fi, de asemenea, numărate, pentru unele doar pentru o perioadă, printre țările Axei: Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Croația, România, Franța vișistă și Finlanda (în cele două din urmă cazuri, părerile sunt împărțite).

„Cei Trei Mari”: Winston Churchill, Franklin D. Roosevelt și Iosif Vissarionovici Stalin, la Conferința de la Ialta din 1945

Printre puterile Aliaților, așa numiții Cei Trei Mari, se aflau: Anglia (din 3 septembrie 1939), Uniunea Sovietică (din iunie 1941) și Statele Unite ale Americii (din decembrie 1941). China se afla în război cu Japonia încă din 1937.

Liderii aliaţi la conferinţa de la Cairo: Chiang Kai-shek, Franklin D. Roosevelt și Winston Churchill, 1943.

La 23 august 1939, chiar înaintea izbucnirii în Europa a celui de-al Doilea Război Mondial, URSS și Germania au semnat un pact de neagresiune, cunoscut în istorie sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop, care, printre altele, împărțea în mod expansionist Europa Răsăriteană în două regiuni de influență. Dar, Germania a încălcat pactul de neagresiune, invadând URSS, în 1941. SUA se ghidau în politica externă după