DUMITRU CRUDU

Salut[rilui Trofki

ffuN**t

CupntNs

Spectacolulnostru ' " ' "5Grevafoamei.....lntren. """"'13LaSoroca """'18O geanti uitatd sub mas6 . " " '22Medaliaaia.... ""'"'25Pentru prima dati in viafa mea ' " " "27Aparece """"30Legitimagiilenoastrerogii.. """"'35Chitarapepat '""'"'39Duplmiting '"''42Mairiudecitobombi' " " " '45Pegte proasp[t prins, numai bun pentru un grltar "''''' " 48Nu qtiu cum, dar am reuqit s[ fug . ' ' ' ' 51Dupitreizecideani :""' ""54intoarcerea lui Mihail lvanovici " " " 57Salutiri lui TrofkiO zi de na$tere cu colpnaqi cubrAnzi ' ' ' ' ' ' '62Cartofimurdari """"65Cornel. " " " " '69Un film de groazit " " "71Noaptea aia de august cAnd l-am cunoscut pe Georgel ' ' ' ' '74

Unchefaminat... ""'76Boschetaruldinvis ':"" ""'79

1s8

Un pachet gol de ligiri aruncat in pubeli . ' ..82Doiscriitori .....84Nutrage ........86O dupd-amiazl la sala de biliard. ' . . . .95Patrusticledeulei. .. ' '.ggCum am fost eu qi Trofki bdtuli in Bragov . . . 105O lansare de carte intreruptd de o solie infidell 9i de

un sot gelos .Colea.

Pe un tip pe care m-am jurat ci o si mi rizbun l-amreintAlnit cind a murit Evghenii Ivanovici

Cdliva pui de giinl printre rogiiAnton Iaruqevschi.Alegeri parlamentare . . . .

Dupi col!Iurie .$e-fu!!!Mihai Bragoveanu s-a intors din RomaPrima lansare de carteDispirut in vami.Galina.Strigdtele de sub ape . . .

La spital

108

110

113

116

t2lr26133

135

139

t42145

148

151

153

155

Sprcracor,ur, NosrRU

,,Biiatul mergea precipitat, pufbind, scoldnd aburi pe niri,cu pirul murdar, nepieptinat, ca o cipi{i de fhn, vdlvoi, uitAn-du-se circumspect in urmi, ca si vadi daci nu s-a luat cinevadupi el. Daci nu e cumva urmirit. Nici fipenie. Strada erapustie. Luna care se iti de dupi un nor negru uriaq ii arunciatit de brugc umbra in fafi ci biiatul tres[ri. igi strAnse qi maitare valiza neagri la piept gi iqi plimbn ochii in jur. Nu eranimeni. Cu toate astea, biiatul iufi pagii. Cdnd impinse uga,era leoarci de transpirafie. CAteva bioboane de sudtare ii ci-zuri chiar pe clanla dezmembrati, a uqii, clanfei li siri un Eu-rub qi acum se mai finea doar intr-unul singur, putand in oricemoment si se desprindi, gi aqa gi se intimpli. Biiatul deschiseuga, dar rimase cu clanla in mdni. O s-o fixez mai tirziu, iqispuse, gi o puse pe masi.

Cind il vdzu, fata alergd ca din pugci spre el. il apuci demAini qi i le scuturi cu putere:

- Ei, unde sunt banii?- Aici, ii spuse biiatul, qi tr6nti geanta pe un scaun fbri

un picior. Scaunul se dezechilibri qi geanta se risturni pepodea gi din ea se rostogoliri pe jos, ca merele din pom, ba-nii, foarte mulli bani. Fata scoase un fipdt scurt s,i pittrunzi-tor, dar el siri la ea gi-i astupi gura cu mAna.

- Dacl te aude cineva gi vine incoace, la asta nu te-ai gin-dit? Dac[ vine qi ne gisegte cu geanta asta aici, atunci ce nefacem? Atunci ne-am ars.

De-a buqilea strdngeau bancnotele de pe podea qi exclamauincdntafi - ce de-a bani! Atdlia bani n-am vlzut in viafa mea,Dumnezeule, cit pirilet - gi in timp ce le pipiiau cu mdinile,le mai qi frecau de obraji. Unul altuia, plesciind din limb6.

Geamul spart era acoperit cu o pituri gi nu puteau fi vdzufide afard, de cei care ar fi putut trece in acele clipe pe drum.

- $i pnrinfii tii unde sunt?* Dorm in cealalti camerd.- Si nu ne vadi cumva!- N-au cum, pentru ci sforiie. Oare nu-i auzi?Bigaseri iar banii in geantl gi geanta el o stringea la piept.

- Acum ne-am scos. in sfdrqit, acum ne-am scos gi viito-rul nu mi mai sperie. Acum o si lisim gcoala gi o si putemscipa de iadul ista, zise el gi iEi roti mdna spre camera incare se aflau, in mijlocul c[reia se in[lfa o masi plini ochicu vase murdare. Pe podea, chiar sub masi, se tivileau pan-talonii tatilui ei gi niqte perechi de ciorap.i murdari de-aifratelui ei mai mare.

- $i crezi ci nu te-au vitzut?- Nu. Erau prea pringi cu invitafii lor ca si mi mai ob-

serve gi pe mine. Ar trebui sd plecim chiar acum! Trenulspre Moscova soseqte peste o ori in gard. Si plecim pAni nudescoperi lipsa banilor. Hai chiar acum.

- Merg, ii spuse fata gi se porni dupi el. Au deschis poartaEi au iegit in drum, uitdndu-se roati in jur. Fugeau spre gari,findndu-se de mAini orbeciind prin intuneric.

- $i cn{i bani sunt?- Nu i-am numirat, dar se pare ci sunt foarte mul1i.

Ajungi la Moscova, o se putem trii gi noi ca lumea. Acolonimeni n-o si mai poati da de noi.

Fugeau gi vorbeau.

- $i cum s-a intdmplat, cum de-ai putut si fugi cu baniiigtia?

- $tiam ci o si-i aduci inci de ieri, dar tu nu m-ai crezutcdnd 1i-am povestit ieri ci azi cineva o s6-i aduci lui VasilePetrovici valiza asta cu bani. Eu insi erarn sigur ci exact aga osi se gi intimple. Ei bine, azi cdnd spilam maqina in curte,maqina lui Vasile Petrovici, Mercedes-ul lui alb, am auzit odiscufie in pridvor. Venise tipul cu valiza.I-a inrndnat-o, dari-a cerut si-l favorizezela o licitafie. N-am mai auzit ce i-arispuns Vasile Petrovici, dar l-am vizut intrind in cabinetulsiu cu valiza asta. Am agteptat ascuns sub magini pAni auinceput ei si chefuiasci qi atunci cu un gperaclu am descuiatusa, am subtilizat valizagi-am fugit cu ea, pe fereastri.

Cilcau deja pe peronul din gari, agteptAnd si vini trenulde Moscova. El lopiia in jurul ei, strdngind valiza la pieptgi-i spunea:

- La Moscova o si-1i cumpir niqte pantofi noi gi-o siscapi, in sfdrgit, de jafurile astea, qi arita cu mAna spre pan-tofii ei cu tilpile giurite. $i a\i blugi. $i, in general, o si-{icumpir toate lucrurile pe care o si fi le doreEti. La Moscovao s-avem zilnic ap6. caldd gi frigiderul nostru.

Ea ddrddia de frig. Pirul ei sArmos nespilat de mult iicidea in ochi qi ea il didea intr-o parte qi plingea.

- Dacl n-ag fi furat banii 6Etia, ar fi trebuit si triim la felca ei, dar eu ca ei nu mai vreau si triiesc.

Se auzeau pagi. Ea ii vizu prima.* Vin incoace.Cei trei poliliqti, in frunte cu Vasile Petrovici, bocineau

pe peronul luminat, dar pustiu, sucindu-qi giturile in toatepirfile, dar inci nu-i descoperiseri pe cei doi adolescenfi,care se ascunseseri in spatele clddirii. Vorbeau in goapti.

- Ce facern? Vin spre.noi!- Oare crezi cL vin dupi mine?- Altfel, de ce-ar fi venit impreuni cu el?- $i ce facem acum?

* Hai si urcirn in tren.- Cum sd urcim, daci trenul n-a venit inci?- $i atunci ce sd facem?- Trebuie si fugim din gari gi si ne ascundem undeva.- Am o idee. Tu du-te acasi, iar eu arn sd merg si ascund

undeva banii gi atunci migireafa n-o si mai cadi pe noi.- Urtde?r $tiu eu un loc in pidure, unde n-o si-i gdseasci nici

dracu', ii spuse el qi fugi, prin spatele clidirii, spre pldureadin deal.

Ea se tupild dupi trunchiul unui copac gi agtepti s6 trea-cd Vasile Petrovici, insolit de cei trei poliliqti. Seara, el im-pinse uqa firi clanfi gi p{trunse iniurrtru.

- I-ai ascuns?- Da, i-arn ascuns.- $i crezi ci nirneni n-o si-i gis_easci?

' - N-au cum. Acum o si agteptdm trenul de mAine Ei mdi-ne o si plecim la Moscova.

Se auzi poarta deschisi gi glasuri infuriate. Erau cei treipolifigti impreuni cu Vasile Petrovici. Traversau curtea culanternele aprinse.

* Vin incoace, li spuse ea pldngind, vin incoace. E clar cis-au prins cI tu le-ai furat banii. $i ce facem acum? poate ledai banii inapoi?

- Niciod"at6. Daci le dau banii irrapoi, niciodati n-o sdmai scipim din iadul ista, ii spuse el gi-i ariti iar spre pa-tul pe care sfor5,ia un frate de-al ei, lmbricat in hainele incare muncise toati ziua. in nigte haine slinoqate care pu-feau ingrozitor.

- Eu nu vreau si ajung la fel ca el, ii mai spuse el.Se auzi litratul lui Tuzic qi nigte voci tot mai infuriate.* O si mi predau, ii spuse el. O si mi predau, dar n-o s6le

spun unde sunt banii. Si mI inchidi. O si stau la inchisoare

cdt o si vrea ei. Oricum, n-o sd mi poat6 fine prea mult,pentru ci sunt minor. Iar dupi ce am si ies, o sd merg qi-osi-mi dezgrop valiza din pidure Ei atunci o si mergem laMoscova qi o si scipim de mizerie. Cu banii i9tia, o sd ince-pem o viafd noui. O viafi adevirat4. Pentru cI eu nu vreausd triim ca ei.'Eu vreau s[ scipim de iadul ista'

Se auziri paEi in tindi. Cineva izbi uga de perete gi poli-

figtii diduri buzna iniuntru."

Am ieqit din puqcirie, in qir indian. Tn ziryada din curte,am revizut propriile noastre urme' pe care le lisasem dimi-

neafi. Regizorii, Mihai Fusu qi Luminita Jhcu, aproape intr-un

glas, au exclamat, aritindu-mi prin semne spre dictafonulpe care-l fineam in mini:

- Pofi si gtergi istoria asta, pentru ci, oricum, n-o s-o folo-sim in spectacol. Nu merge in Shakespeare pentru Ana. Fagd de

celelalte povegti pe care le-am inregistrat deja in diminealaasta, de la care ni s-a ficut pdrul miciuci, asta-i mult preagtearsi, pe bune.

A inceput si ningi. Instantaneu, zitpada a acoperit urme-

le lisate de noi inainte si intrim 9i dupn ce am ieqit din pu9-ciria de la Goian. De parci nu am fi fost niciodatl acolo.

Am apisat pe delete.

O zi ns NA$TERE cu coLTUNAgI cu enANz.L

Am pus punga cu collunagi cu brAnzi pe cdntar gi-amapisat pe buton. Cdntarul mi-a eliberat o eticheti pe carescria c[ in pungd ar fi un kil gi-o sutd de grame 9i repede amcalculat in minte cit m-ar costa: optzeci de lei, prea multpentru c61i bani aveam eu la mine. Am ridicat punga cu col-

funagi cubr?nz\ un pic deasupra cAntarului, ca si se gi spri-jine pe cAntar, dar si stea gi in aer. Numai un pic, cu vArfuldegetelor o {ineam deasupra cAntarului, qi-am aplsat dinnou pe buton. Pe noua eticheti iegiti din cAntar reiegea ci inpungi ar fi qapte sute de grame gi iar am socotit in minte cdtar trebui si plitesc pentru qapte sute de grame. N-aveam euatafla bani la mine. Dar nu voiam nici si injumitifesc nu-mirul colpnaEilor din pungi, pentru ci atunci cu ce-ag maifi rimas: cu vreo trei colfunagi? Nici mai mult, nici mai pu-fin. Da ce s[ faci cu trei colpnaqi? Cu trei coljunagi nu pofidecit si-ii afdfi foamea qi nimic mai mult. Or, eu nu mdprea lingivesc la mdncare. Mie-mi place si mininc mult gibine. Cu atAt rnai mult cu cdt felul meu preferat de m0ncaree chiar ista: collunagi cu brAnzi. Numai cit mi uitam la ei giincepea si-mi curgi saliva.

Mi-am rotit gltul in pirli, ca si mi conving ci nu miurrnirea nimeni, qi-am ridicat iar punga cu colfunaqi deasu-pra cAntarului, dar, de data asta, qi mai sus in aer, o fineamcu doui' degete gi punga doar se atingea de metalul rece al

cintarului, dar nu se lipea cu toti colfunagii, ci doar cu vreopatru-cinci, cei mai mulli rimAnind in aer, la o distan{iapreciabili de c6ntat gi iar am apdsat pe buton, gi cdntarul aexpectorat o alti eticheti, pe care acum scria cd-n pungi arfi doar trei sute cincizeci de grame. Pentru trei sute cincizecide grame ar fi trebuit si las in magazin doar patruzeci de lei.Acum mai veneam si eu de-acasi,

De;i pistrasem aceeagi cantitate de collunaqi in pungd,acum eticheta indica un alt gramaj, de trei ori mai mic, pepotriva buzunarului meu, gi rnie imi convenea de minunetreaba asta.

Vdnzdtorul, un tAnir cu obrazul spin, nu s-a prins, degi ainv6rtit de cAteva ori punga in fafa ochilor. I se pirea cevasuspect, dar nu infelegea ce. Parci era prea grea fafi de cescria pe etichetd, totugi nu s-a dus s-o mai cAntireasci odatd gi glonful mi-a guierat pe lAngi ureche. Nu mi-aq fi do-rit sd fiu prinsi cu rafa in traistl gi lisati fbri colpnaqi chiarazi, de ziua mea de naqtere.

Am ieEit fericitd din magazin. Din nou, am reuEit si Ie trago feapi ingimfafilor istora de milionari, pe care ii doare inpantofi de sirmanii pensionari, cd nu mai obosesc si umfleprefurile. Le-am tras-o de nu s-au vizut qi chiar de ziua meade nagtere, jubilam eu, mai ci-mi venea si cAnt pe stradi.

De pe holul de la intrare am auzit cum picura apa in bu-c[t[rie. Plici-plici. M-am dezbrlcat de haine gi am intrat inchicineti. Din robinet, cAte o picituri de api se desprindea qise rostogolea in cdldare. M-am apropiat de cildare qi am flu-ierat fericitl. Era aproape plini.

O parte din api am virsat-o intr-o cratifi, peste colfunagiicu brAnz[, Ei-am aprins focul la arcgaz. Piciturile continuausi cadl in cildare. M-am dus la contorul de api si vdd dacdse invdrtea. Nu, nu se invirtea, qi-am bitut din palme ferici-ti. Eram fericitb pentru cI de api md foloseam, dar n-o

63

pliteam de cAteva luni bune, dupi ce-am descoperit metodaasta de-a le trage o feapi celor de la Apd-canal.

Mai mult decit binedispusi, am sunat-o pe ElizavetaPetrovna gi-am chemat-o si vini mai repede, cdt nu s-au ri-cit colfunagii cu brdnzd. O zi de nagtere cu collunagi cubrAnzi gi cu Elizaveta Petrovna la masi. Daci mi-a muritbirbatul qi mi-a plecat fata in Canada, ce altceva imi maiputeam dori de ziua mea? Au fost buni collunaqii!