Anxietatea prenatala materna este legata de dereglarea axei HPA i simptome depresive auto raportate la adolescenti un studiu prospectiv pe originile fetale de stare depresiv Simptomatologia depresiva poate modifica functia axei hipotalamo-hipofizo-adrenocortex (HPA). Unii autori subliniaz rolul pe care stresul devreme in viata (EarlyLifeStress) il poate juca n fiziopatologia simptomelor depresive. Cu toate acestea, implicarea HPA n legarea ELS prenatal cu simptome depresive nu a fost testat intr-un studiu prospectiv, longitudinal care sa se extinde pn dup pubertate la om.Prin urmare, am examinat dac anxietatea matern prenatal este asociat cu tulburri de regulare a axei HPA i dac dereglrile HPA mediaz asocierea dintre anxietatea matern prenatal i simptome depresive la adolesceni post-pubertate. Ca parte a unui studiu prospectiv-longitudinal, am investigat anxietatea matern la 12-22, 23-32, si 32-40 sptmni de sarcin (WP), cu Anxiety Inventory de stat Trait (STAI). La vrsta de 14-15 de ani, funcia (n58) HPA a fost msurata prin crearea unui profil de cortizol prin testarea salivei pe zi. Simptomele depresive au fost masurate cu Inventarul simptomelor depresive la copii(CDI). Rezultatele analizelor de regresie au aratat ca expunerea prenatala la anxietatea materne la 12-22 saptamani au fost la ambele sexe asociate cu un mare, turtit nivel de cortizol pe zi (P0.0463), care, la adolescentii de sex feminin numai, a fost asociat cu simptome depresive (P0 0.0077). Toate efectele au rmas dup controlul pentru fumatului matern, greutatea la natere, optimalitate obstetrica, anxietatea materna postnatal i pubertate . Studiul nostru prospectiv demonstreaza, pentru prima dat, implicarea axei HPA n legtura dintre anxietatea materna prenatala / Early Life Stress prenatal i simptome depresive pentru adolescenti post-pubertate de sex feminin.

Introducere: Simptomele depresive printre cele mai comune simptome psihiatrice si au o prevalenta de 5 - 20% Dupa pubertate perioada de maturizare devine un factor potential de stres i riscul de dezvoltare a depresiei creste in randul fetelor de 1,5 - 3 ori mai mult decat la baieti. Expunerea timpurie la mediul negativ n timpul perioadelor critice prenatale i / sau la inceputul perioadei de viata postnatal (de exemplu, restricie de nutrieni sau anxietate matern ar putea predispune individul la boli somatice i psihice. Acest lucru este valabil n special pentru tulburarile legate de stres, cum ar fi depresia n care dereglarea axei HPA joac un rol fiziopatologic. Stres devreme in via (ELS), la momente n care procesele critice de dezvoltare au loc n pri ale sistemului nervos sau circuitele neuronale implicate n funcionarea HPA(mai trziu) , pot induce modificari epigenetice care programeaz axa HPA. Acest lucru duce, eventual, la unele persoane, la modele distincte i stabile de dysregulations care sunt asociate cu procesarea emotional modificat i receptivitate ridicat la stres. La oameni efectul ELS(stres devreme in viaa) a fost testat prin studii epidemiologice, retrospective, prospective, clinice si cvasi-experimentale. Studiile din ultimii 35 de ani au artat c tulburarea depresiv major se caracterizeaz printr-o hiperactivitate a axei HPA indus de alterarea la diferite niveluri ale HPA. CRH- hormonul de eliberare a corticotropinei probabil a potenat prin aciunea vasopresina arginin, precum i un feedback negativ redus ,au fost propuse ca factori principali n patogeneza tulburarii depresive majore care contribuie la cota crescuta de cortizol n tulburarea depresiv major. Secretia de cortizol, raspunsul activarii axei HPA, are un interval optim destul de stabil la un individ. Crete semnificativ la trezire, 30-40 minute,urmat de un model de scadere pana seara unde urmeaz o perioad de repaus urmata de o crestere la urmatoarea trezire Modificari are reglari ritmului diurn sunt tot mai studiate in depresie si tulb legate de stres unde axa HPA este implicata. O aplatizare a profilului diurn este un indicator al stresului cronic Aplatizarea profilului diurn apare i la pacienii aduli cu tulburri post-traumatice de stres, depresie atipic, sau sindromul de oboseal cronic i la copii neglijai niveluri mai ridicate de stres, ele arat un mai mare nivel de cortizol i cortizon dup-amiaz / sear, dei nivelurile de diminea sunt ceva mai mici. Markeri de vulnerabilitate identificarea timpurie a persoanelor vulnerabile si sa elaboreze programe de interventie timpurile pt a intarzia sau preveni bolile . Ipotezee studiului: (1) expunerea prenatala la anxietate materne este, la adolesceni post-pubertate, asociat cu tulburri n modelul diurn al secreia de cortizol; Confirmat la baieti si fete (2) tulburri ale modelului de secreia de cortizol diurn mediaz asocierea dintre expunerea la anxietate materne antenatal si simptome depresive auto-au raportat la adolescenii post-pubertate. Confirmata doar la fete gen sau factori de confuzie au fost controlati Materiale si metodeParticipani: 86 femei cu primul nascut, majoritatea casatorite si educate si nici una nu avea probleme psihiatrice S-au nascut copiii la 36-41 sapt Evaluati la 36 - 38 sapt, la 1 ,10 si 28 sapt dupa nastere, si la 8-9 ani. La 14-15 ani 79% au raspunsScale de masura a anxeitatii mamei si a depresiei la adolescenti: Pt mame s-a folosit STAI Adolescentii au completat CDI (sentimente , ganduri si comportamente in ultimele 2 sapt)Colectarea salivei: la trezite, la aproximativ 4 ore dupa(pranz) si la 12 ore (seara) intr-o zi din weekendAnaliza statistica: prima ipotez, pe relatie dintre ELS si dereglarea axei HPA folosind masuratori repetate de regresie. A doua ipoteza, rolul de mediere a axei HPA intre ELS si depresia in adolescenta a fost testata printr-o analiz de mediere in 3 etape: (1) anxietate materne prenatala asupra funciei axei HPA (adic, profilul cortizol de zi); (2) anxietate matern prenatal asupra starii depresive la adolescent; i (3) Funcia HPA pe stare depresiv a adolescentului atunci cand exista anxietate prenatal.Rezultate Anxietatea mamei la 12-22 sapt de sarcin a fost asociat cu un profil de cortizol diurn (cortizol mai ridicat seara decat dimineata). Anxietatea materna la 23-31 si 32 40 saptamani nu a avut nici un efect asupra profilului de cortizol diurn Doar la descendentii de gen feminin profilul turtit a mediat relaia dintre anxietatea mamei la 12-22 sapt i simptome depresive n adolescen Concluzii Necesit o replicare la esantioane mai mari dar s-au obtinut rezultate importante: I.Rezultatele sunt in concordanta cu ipoteza programarii fetale II.Unele studii au descoperit ca ELS postnatal timpuriu este asociat cu un profil de cortizol plat sczut III. cel puin la descendenii de sex feminin din femeile gravide extrem de anxioase , un profil diurn mare i turtit de secreie cortizol poate fi vzut ca o msur "predisease" sau ca un marker de vulnerabilitate. IV. o interpretare plauzibil este c anxietate matern induce schimbari legate de gen n HPA n perioadele de gestaie critice, care devin clare n post-pubertate, cnd HPA a ajuns la maturizarea deplina - este, de asemenea plauzibil faptul c doar n perioada pubertii femei devin mai vulnerabile la simptome depresive din cauza diferenelor de gen cruciale n hormoni gonadali V.rezultatele nu puteau fi explicate de maltratare. Anxietatea matern n 12-22 sapt, precum i n timpul sarcinii tarziu (23-31 i 32-40 sapt) a fost asociate cu somn i micri fetale a modelelor observate la 36-38 de sptmni i n plus, la 8/9 ani 15% din anxietate, msurate cu un raport copil - scal astandardizate nxietate, au fost explicate de anxietatea matern prenatal la 12-22 sapt. HPA fi vzut ca simptome de co-morbide sau un precursor de simptome depresive ulterioare . VI. exist diferite perioade n timpul crora ftul este susceptibil de programare. Efectele anxietati materne au impact in sapt 12-22 expunerii ELS poate depinde de calendarul de procese de dezvoltare critice in circuite neuronale care stau la baza si alte sistem biologic implicate. Ex:diferite perioade critice pt ADHD Limite: Eantion mic nu s-a masurat stresul adolescenilor concomitent cu evaluarea cortizolului nu s-au masurat alte sisteme biologice legate de axa HPA, ex: sistemul imun. E prematur sa se spun ca HPA este singurul sistem implicat in legarea ELS si simpt depresive la adolescenti nu s-a verificat din punct de vedere genetic In plus: Desing prospectiv Chestionare bine validate Esantionul a acoperit anxietatea la mama si simt depresive la adolescenti Analiz de mediere solid si s-au exclus factorii de confuzie, ingrijire Fara indoiala ELS are efecte asupra sanatatii si bolii pe termen lung Interventii terapeutice pt a opri sau incetini efectul ELS asupra sanatatii