17 - Ptrunderea influentelor de traditie bizantin n arhitectura bisericilor de zid din Transilvania

Cadrul istoric:

- sec. XI - XII epoca de cucerire a Transilvaniei si de consolidare a statului maghiar, prin etapele succesive de colonizare a sasilor;

- intentia de a se pstra si ntrii edificii de cult ortodox prin construirea mnstirii ortodoxe a lui Ahtum de la Cenad n sec. XI si in sec. XIV (1370) a construirii Mitropoliei Severinului cu jurisdictie asupra Olteniei, Banatului si sudului Transilvaniei;

- nc din sec. XIII - XIV se construiesc cu permisiunea autorittii maghiare biserici de zid de ctre cnejii romni;

- sec. XIV perioada de sporire a autonomiei maghiare prin guvernarile indelungate ale congregatiilor nobililor cu numire data de Regatul Maghiar ; n acelasi timp este o perioada a revoltelorsociale ale populatiei romanesti formata din tarani liberi si iobagi (rascoala de

La Boblna din 1437); 1395 invazie otomana in Transilvania; 1355 ultima mentionare a cnezilor romani in Transilvania;

- 1428 su domnia lui Sigismund de Luxemburg are loc un proces de catolicizare in masa a populatiei romane si de alungare a preotilor ortodoxi, exceptie face Tara Fagarasului, care intra sub autoritatea Tarii Romanesti in timpul domniei lui Vladislav-Vlaicu, fiul lui Nicolae Alexandru Basarab acum se vor innobila si improprietarii o serie de cnezi romani (cnezii Cndea) in scopul pastrarii religiei ortodoxe si

asigurarii unei zone de influenta;

- se vor construii biserici ortodoxe de catre mesterii sasi scoliti pe santierele goticului transilvanean pentru folosul comunitatii romanesti:

Bis. Sf. Gheorghe, Lupsa, Alba (1421) si Bis. Sf. Nicolae Vechi, Rsnov;

- sec. XVI - ridicarea Austriei si Rusiei ca state importante si scderea puterii Portii Otomane; maghiarizarea treptat a nobililor romni, cnejii din Hateg, voievozii maramureseni; se admit n practic doar patru religii: catolic, luteran, calvin, unitarian iar religia ortodox este doar tolerat;

- 1526 - prbusirea Ungariei si transformarea ei n pasalc turcesc, fapt care nu a determinat statutul romnilor din Ardeal; fiind lipsiti de o clas politic ei nu se puteau identifica dect prin religia ortodox, autoritatea bisericii;

- 1595 - prin tratatul ntre Mihai Viteazul si Sigismund de Bathory se permite ortodoxiei transilvnene s fie sub autoritatea mitropoliei muntene si s beneficieze de unele privilegii economice pentru clerul ortodox;

- 1691 n urma diplomelor leopoldine se consolideaz influenta religiei

catolice;

- sec. XVII - cresterea interesului politic a domnitorilor munteni si moldoveni pentru Transilvania n vederea stabilirii unei unitti politice a tuturor statelor romne (planuri de eliberare pan-balcanic), prin construirea de biserici de ctre boieri sau domnitori din Tara

Romneasc si Moldova prin danii, politic de sprijin a bisericii ortodoxe din Transilvania.

Influente:

- sec.XVI, arhitectura Renasterii - arhitecti italieni care au construit n spiritul propriu si ateliere locale de prelucrare a elementelor caracteristice noului stil (ateliere de prelucrarea pietrei de la Cluj)

- aplicarea principiilor compuzitionale;

- persist influente de traditie bizantin pn n sec. XVIII ale

bisericilor de zid din Moldova si Muntenia combinate cu influente locale si consacrate prin scolile de arhitectur din Tara Brsei, Tara Fgrasului sau marginea Sibiului;

- primele biserici, reduse ca spatialitate si compuse din pronaos, naos si altar sunt integral distruse si consist doar ca material arheologic:

bis. din Rsinari (1383), Radu I; mn. din Scorei (1391), Mircea cel Btrn; vechea mitropolie din Alba Iulia a lui Mihai Viteazul;

- influente muntenesti: plan cruce greac nscris, plan triconc, absidele naosului sunt rotunjite, modul de intersectare a boltilor la baza turlei si a sistemului cu bolti semicilindrice, turla ridicat pe traveea central;

- influente moldovenesti: plan de tip sal, altarul de tip poligonal, sistem de boltire pe ogive fr console si cu cheie de bolt, bolti pe nervuri stelate, fatade din piatr brut;Exemple:

I. Biserici pe plan drept cu reminiscente gotice:

I.1.plan drept tip sala cu altar semicircular:

- absida semicirculara naos acoperita in calota sferica si decrosata fata de nava;- turn vest masiv cu rol de clopotnita si punct de observatie

(aparare);

- contraforturi piatra.I.1.a. Bis. man. Rmet, Alba 1377;- au lucrat mesteri sud-dunareni;

- refacuta in 1487 de Matei BasarabI.1.b. Bis. Bunavestire, Almasu Mare 1418;

- plan tip sala acoperita cu o bolta semicilindrica de piatra refacuta ulterior din scanduri de lemn.

I.1.c. Bis. Voevodenii Mari, Brasov 1500:

- printre cele mai vechi monumente romnesti din Transilvania;

- bolta stelata naos.

I.1.d. Bis. Geoagiu de Sus, Alba sec.XVI:

- intemeiata de Radu de la Afumati iar in 1557 devine sediu episcopal;

- transformata in sec. XVIII;

- printre primele exemple de sintez postbizantin din Muntenia combinat cu elemente de influent romanico-gotic.

I.1.e. Bis. Sf. Arhangheli, Vintea de Jos, Brasov - sec. XV

- construita in amintirea lui Mircea cel Batran;

- plan de tip sal cu o absid romanic acoperit cu o bolt n leagn;

- ferestre in arc frant.

I.1.f. Bis. Sf. Nicolae, Fgras - Constantin Brncoveanu

- pridvor cu arcade n plin cintru sprijinite pe stlpi octogonali;

- turn clopotnit pe pronaos;

- asemntoare cu bis. mn. Strehaia, Oltenia (1645).

I.2. plan drept cu altar poligonal cu muchie in ax:

- absida altar poligonala, cu muchie in axul longitudinal de simetrie si acoperita cu o bolta in cruce cu nervuri gotice;- influente ale capelei castelului din Hunedoara,

I.2.a. Bis. Sf. Nicolae, Hunedoara - 1458;

- plan n cruce greac nscris, cu patru puncte de sprijin izolate;

- turla naops semicirculara la interior si poliganala in exterior;

- fatade simple, ferestre nguste si lungi;

- acoperisul evidentiaz fiecare spatiu interior ca si cele din romanic;

- influent srbeasc de tip greco-macedonean (1458 - li s-a permis srbilor si valahilor ctitoria unei noi biserici pe locul celei vechi);

- asemenea bisericii din Hrtesti, Muntenia (1532);

- din sec.XVI a fost trecuta la comunitatea romanilor calvini.

I.2.b. Bis. Sf. Nicolae, Scheii Brasovului mai multe etape de constructie:

- prima biserica de lemn, sf. sec. XIV;

- a doua biserica de zid, pe locul celei de lemn construita inainte de 1440 cu altar poligonal cu muchie in ax, pridvor asimetric, contraforturi oblice;

- 1583 - 1595, 1733 1755, continuata de Petru Cercel si de Aron Vod; cu un plan trilobat suprapus unui plan de tip sal;

- modenatura fatadei de tip muntenesc.

I.2.c. Bis. A.M.D., Comna de Sus, Brasov - 1600

- bis. de tip sal cu interior gotic.

I.3. plan drept cu altar poligonal simplu:

I.3.a. Bis. din Feleac, Cluj - 1488, Stefan cel Mare

- folosit initial ca biseric a episcopiei romnesti;

- de influent moldoveneasc construit cu pietrari de pe santierele Clujului;

- bolti n cruce pe ogive fr console si cu chei de bolt;

- asemenea bis. Volovt si a celei din Dolhestii Mari.

I.3.b. Bis. Sf. Arhangheli, Persani - 1793

II. Biserici pe plan treflat cu reminiscente gotice:

II.1. Bis. A.M.D. din Vad, Cluj - nc. sec. XVI, Stefan cel Mare

- influente moldovenesti;

- naos de tip gotic acoperit cu bolti n cruce nlocuite cu bolti semicilindrice si cu abside bizantine;

- altar pentagonal; pridvor adugat ulterior;

- fatade din piatr brut;

- asemenea bis. Sf. Gheorghe din Hrlu.

II.2. Bis. mn. Hodos-Bodrog, Arad - nedatat; pe locul unui asezamant monastic de sec.XV; pomenit din 1177 si pustiit de ttari, rezidit n 1465 de Matei Corvin, 1803 se reface incinta si fatadele sunt decorate n stil Empire;- plan triconc, pilastrii naos care sprijina patru arce dublouri si turla, fara tambur, circulara la interior si poligonala la exterior;

- extinderea naosului pe vest si suprimarea pronaosului;

- a fost decorata cu firide pe fatada.

II.3. Bis. mn. Prislop construita pe terenurile familiei cneziale de Zyluas in 1396 la sugestia calugarului Nicodim de la Tismana;

- refacuta in sec.XVI de domnita Zamfira fiica lui Moise Vod din Tara Romneasca (domn intre 1529 1530).

- plan triconc de tip Cozia;

- simplificarea sistemului de boltire, absenta arcelor dublouri ale absidelor laterale si renuntarea la sublinierea absidei altarului.

II.4. Bis. mn. Smbta de Sus, Brasov - sf.sec.XVII, Constantin

Brncoveanu

- resedinta de var a domnitorului, inceputa de bunicul sau Preda Brncoveanu;- plan triconc, turla pe naos;

- pridvor adaugat in sec. XX.