S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 13 mai 2015

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Nelu Tătaru (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Cardul de sănătate – multe

bâlbâieli, cozi interminabile şi un blocaj în sistem”;

- Marian Pavel (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Importanţa familiei în societate”;

- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „50 de ani de la

adoptarea principiilor fundamentale ale Crucii Roşii şi ale Semilunii Roşii”;

- Doina Silistru (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Ora «bilanţelor»”;

- Octavian Motoc (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Halucinant! Cu semnăturile

lui Ponta şi Cazanciuc, a intrat în vigoare o ordonanţă de urgenţă în care se prevede că

deciziile instanţelor nu sunt valabile pentru ANAF!”;

- Florian-Dorel Bodog (PSD) – declaraţie politică referitoare la semnificaţiile zilei de 9

Mai;

- Mihai-Ciprian Rogojan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „A fi părinte de copil cu

dizabilităţi – o provocare limită a vieţii”;

- Ion Rotaru (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Pădurile, comoara verde a

României”;

- Nicolae Mohanu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Familia susţine societatea”;

- Laurenţiu Florian Coca (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Sărbătorile lunii mai”;

- Petru-Alexandru Frătean (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Reducerea TVA cu

15% e pentru români, nu pentru comercianţii oportunişti! Aviz «băieţilor deştepţi» de la

supermarketuri!”;

- Niculae Bădălău (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „8 mai – Ziua Mondială a

Crucii Roşii”;

- Constantin Popa (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Nevoia de securitate, o temă

naţională”;

- Georgică Severin (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Ziua Victoriei – 70 de ani de

la victoria împotriva nazismului”;

- Marius-Ovidiu Isăilă (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Reducerea TVA-ului la

alimente”;

4

- 2 -

- Nicolae Moga (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Buna guvernare înseamnă

măsuri bune pentru toţi românii”;

- Alin-Păunel Tişe (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „PSD – groparul economiei

româneşti”;

- Marius-Petre Nicoară (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Toate tunurile pe

PNL!!!”;

- Dumitru Oprea (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Premierul Ponta, în goana după

popularitate, nu ţine cont de niciun principiu economic când reduce TVA-ul”;

- Traian-Constantin Igaş (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Cadastrarea e gratuită,

dar o plătim”;

- Eugen Ţapu Nazare (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Guvernul PSD nu

organizează alegeri parţiale, ci «înţelegeri subterane»”;

- Găvrilă Ghilea (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „O prorogare cinică şi

discriminatorie”;

- Paul Ichim (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Utilizarea Facebook poate

determina depresie”;

- Emil-Marius Paşcan (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Lasă, măi, hoţia aşa, ne-am

obişnuit cu ea!”;

- Vasile Nistor (LC) – declaraţie politică având ca titlu „Sprijinirea voluntariatului”;

- Eugen Durbacă (LC) – declaraţie politică având ca titlu „Programul de plantare a

perdelelor forestiere pe autostrăzi şi drumuri din România”;

- Valer Marian (independent, fără apartenenţă la grupurile parlamentare) – declaraţie

politică având ca titlu „Ambasadorul George Maior are de limpezit mai multe pete din

biografia sa”.

2. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 36

3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 18 – 23 mai 2015. 43

4. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative de modificare şi completare a Legii nr. 220/2008

pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse

regenerabile de energie, republicată. (L163/2015)

44

5. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art. 62 din

Ordonanţa Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate

sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa rutieră, protecţia mediulu i şi în categoria

de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică. (L176/2015)

45

- 3 -

6. Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea proiectului de lege privind normativele

de personal pentru unităţile administrativ-teritoriale şi instituţiile publice. (L121/2015)

(Votul pe raport şi votul final se vor da într-o şedinţă viitoare.)

47

7. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul

aleşilor locali. (L119/2015)

(Votul pe raport şi votul final se vor da într-o şedinţă viitoare.)

48

8. Continuarea şi finalizarea dezbaterilor asupra Propunerii legislative pentru modificarea alin. (2)

al art. 18 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. (L141/2015)

(Votul pe raport şi votul final se vor da într-o şedinţă viitoare.)

50

9. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art. 18 alin. (2) din Legea educaţiei

naţionale nr. 1/2011. (L142/2015)

(Votul pe raport şi votul final se vor da într-o şedinţă viitoare.)

51

10. Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind

statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(L697/2014)

(Votul pe raport şi votul final se vor da într-o şedinţă viitoare.)

52

11. Dezbaterea Propunerii legislative privind completarea art. 26 din Legea nr. 215/2001 a

administraţiei publice locale. (L694/2014)

(Votul pe raport şi votul final se vor da într-o şedinţă viitoare.)

54

- 4 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 13 mai 2015

Şedinţa a început la ora 9.05.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Teodor Atanasiu, vicepreşedinte al

Senatului, înlocuit de domnul senator Ioan Chelaru, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de domnii

senatori Ion-Simeon Purec şi Mario-Ovidiu Oprea, secretari ai Senatului.

Domnul Teodor Atanasiu:

Declar deschisă şedinţa Senatului de astăzi, 13 mai 2015.

Stimaţi colegi,

Începem sesiunea de declaraţii politice. Conform programului aprobat, în această şedinţă

timpul alocat pentru prezentarea declaraţiilor politice este de 90 de minute.

Dau cuvântul domnului senator Nelu Tătaru, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Nelu Tătaru:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Titlul declaraţiei politice – „Cardul de sănătate – multe bâlbâieli, cozi interminabile şi un blocaj

în sistem”

Introducerea cardului de sănătate a fost un proiect important, despre care s-a discutat ani de zile

şi care a costat milioane de euro. Primele promisiuni au apărut în 2006, iar după patru ani ministrul

sănătăţii de atunci, Cseke Attila, declara că la începutul anului 2011 românii vor avea cardul în

buzunar. După nouă luni de la acest termen, abia se anunţa însă licitaţia pentru soft. Atribuirea

contractului a avut loc un an mai târziu, după zeci de contestaţii şi 20 de milioane de euro plătite de la

buget, urmând ca punerea în funcţiune a cardului să aibă loc în 2014. Iată că, în final, în mai 2015,

avem infamele carduri.

Având în vedere că a fost vorba despre atâţia ani, în care se presupune că s-a pregătit procesul

prin planuri, teste, experimente, ar fi fost de aşteptat ca procedura să se desfăşoare fără probleme

majore. Nu s-a întâmplat acest lucru, haosul fiind cel mai bun cuvânt pentru a descrie întreaga situaţie.

Implementarea, distribuirea şi utilizarea cardurilor au fost tratate cu superficialitate şi tocmai de

aceea am avut parte de acele scene tragicomice, de busculade şi de o stare generală de agitaţie şi

confuzie. Miile de asiguraţi din toată ţara care încă nu au intrat în posesia cardului de sănătate,

problemele pe care le au medicii de familie în a le activa, bulversarea din spitale şi cabinete au generat

multă nemulţumire şi, cel mai probabil, vor continua să o facă. S-a ajuns, din păcate, în situaţia în care

- 5 -

o măsură bună, dar implementată cum nu se poate mai prost să schimbe percepţia generală, chiar să

ostilizeze publicul în legătură cu aceste carduri.

În ciuda tuturor problemelor, ministrul sănătăţii susţine că sistemul este funcţional, declarând

că: „Mare parte din furnizori şi din medici şi-au făcut datoria. Au fost situaţii izolate. În primul rând,

nu e blocaj. Nu, nu e blocaj!”

Tot în faza de negare este şi premierul Victor Ponta, care consideră că multe dintre criticile

aduse cardurilor de sănătate sunt rezultatul unor „supărări”, iar faptul că mii de oameni au stat la cozi

nu este decât o minciună.

La polul opus, preşedintele Klaus Iohannis a criticat, şi pe bună dreptate, Guvernul pentru

modul de implementare a sistemului cu carduri de sănătate, considerându- l o problemă reală şi un

scandal public.

Cardul este un concept bun, dar un proiect scump şi prost construit. Toată confuzia, agitaţia şi

îmbulzeala puteau fi evitate dacă se depunea un minim efort de a informa corect şi într-un timp

rezonabil populaţia. În schimb, am avut o măsură simplă, de optimizare a sistemului birocratic, dar a

cărei implementare s-a desfăşurat sub semnul incompetenţei.

Acest card a fost un prim pas spre o mai bună evidenţă a cheltuirii banilor în sistemul de sănătate

şi ar trebui să deschidă drumul lung şi greu al reformei reale a sistemului de sănătate. Din păcate, dacă nu

se vor lua măsuri concrete privind salariile medicilor şi investiţiile în infrastructura medicală, cardul de

sănătate nu va fi decât o unealtă care să ne arate cum se scurg, fără folos, banii din sistem.

Mulţumesc.

Domnul Teodor Atanasiu:

Dau cuvântul domnului senator Marian Pavel, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Marian Pavel:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte „Importanţa familiei în societate”.

În anul 1993, Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat data de 15 mai drept Ziua Internaţională a

Familiei, cu scopul de a iniţia un plan global de măsuri care să vină în ajutorul acesteia. Un an mai

târziu, în anul 1994, Guvernul României a decis celebrarea acestei zile şi pe teritoriul ţării noastre.

Aş dori, cu această ocazie, să ne amintim cât de importantă este familia, atât în societatea

contemporană, cât şi în evoluţia generaţiilor următoare, să medităm asupra impactului pe care

dezvoltarea armonioasă în cadrul familiei îl are asupra societăţii.

Din perspectivă sociologică, familia este instituţia fundamentală în toate societăţile. Prima

formă de organizare a fost bazată pe familie, aceasta fiind primul nucleu al civilizaţiei.

- 6 -

Vreau, în acest sens, să subliniez importanţa valorilor pe care familia le transmite în formarea şi

dezvoltarea generaţiei viitoare, pentru că o educaţie bună va crea un ind ivid util societăţii.

Rădăcina educaţiei o reprezintă familia, care este cea dintâi şcoală a copilului, atât prin faptul că

îl învaţă primele norme şi reguli de conduită, cât şi prin puterea exemplului dat de acţiunile membrilor

săi, acestea fiind asimilate şi determinând personalitatea şi comportamentul tinerei generaţii.

Totodată, familia este cea care introduce copilul în viaţa socială şi culturală şi ea trebuie să promoveze

şi să încurajeze respectul reciproc, evoluţia prin educaţie, egalitatea semenilor, ajutorul şi convieţuirea.

Familia nu trebuie să se rezume numai la asigurarea condiţiilor de viaţă pentru copil, ci trebuie

să fie un continuator al sistemului educaţional şi să se implice în activităţile şcolare şi extraşcolare, să

monitorizeze şi să încurajeze copilul către educaţie şi autoeducaţie.

Din nefericire, în România zilelor noastre, rata abandonului şcolar a crescut semnificativ, fapt

datorat şi plecării părinţilor în afara ţării şi destrămării familiilor.

Cred, aşadar, că este nevoie de măsuri pentru reîntregirea familiilor şi susţinerea

învăţământului, inclusiv prin apropierea părinţilor şi administraţiei locale de şcolile româneşti.

Copiii sunt viitorul nostru şi formarea lor este în mâinile noastre, iar societatea viitoare este în

mâinile lor.

Cu deosebită consideraţie, senator PSD de Ialomiţa, Marian Pavel.

PAUZĂ

Domnul Teodor Atanasiu:

Dau cuvântul doamnei senator Doina Federovici, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa!

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o sugestiv „50 de ani de la adoptarea principiilor

fundamentale ale Crucii Roşii şi ale Semilunii Roşii”.

Distinşi colegi,

Ziua de 8 mai a fost declarată în anul 1859 drept Ziua Mondială a Crucii Roşii de către

Comitetul Internaţional al Crucii Roşii.

Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie s-a născut la iniţiativa lui Henry

Dunant, iar vorbele sale „siamo tutti fratelli” – adică „suntem cu toţii fraţi” – au deschis inimile

voluntarilor, care au îngrijit deopotrivă inamici şi compatrioţi.

Pe 8 mai 2015 s-au sărbătorit 50 de ani de la adoptarea principiilor fundamentale ale Crucii

Roşii şi ale Semilunii Roşii. Principiile fundamentale sunt cele care definesc modul în care se oferă

sprijin, responsabil şi unitar, persoanelor şi comunităţilor vulnerabile, oricând şi oriunde este nevoie.

- 7 -

Umanitatea reprezintă expresia motivării. Imparţialitatea călăuzeşte în modul de a- i ajuta pe cei mai

vulnerabili, în timp ce neutralitatea şi independenţa se păstrează întotdeauna. Totul se dezvoltă pe baza

serviciilor de voluntariat. Unitatea şi universalitatea ajută ancorarea acţiunilor în solidaritatea globală.

Acestea sunt principiile fundamentale ale Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie.

Nevoile umanitare şi zonele în care cele două organizaţii îşi desfăşoară activitatea devin din ce

în ce mai complexe. Totuşi, principiile fundamentale rămân neschimbate, că lăuzindu- le acţiunile şi

proiectele în toate situaţiile, permiţându-le să ajungă la persoanele cele mai vulnerabile.

La nivel mondial, Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie sprijină milioane

de oameni anual, în perioade de conflict armat, dezastre sau crize.

Proclamate la Viena în 1965, cele şapte principii fundamentale reprezintă expresia bunelor

practici şi a valorilor Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie: umanitate,

imparţialitate, neutralitate, independenţă, voluntariat, unitate şi universalitate.

Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, în calitate de auxiliar oficial al

autorităţilor în domeniul umanitar, poate juca un rol important, militând pentru măsuri sustenabile de

reducere a riscurilor: formarea voluntarilor, coordonarea ajutoarelor, prim-ajutor, proceduri de

evacuare, exerciţii de avertizare şi simulare.

Iată de ce am considerat noi, ca Parlament, că este bine ca această zi importantă să nu treacă

neobservată.

Mulţumesc.

PAUZĂ

Domnul Teodor Atanasiu:

Dau cuvântul doamnei senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Doamna Doina Silistru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de astăzi mi-am intitulat-o „Ora «bilanţelor»”.

Stimaţi colegi,

Ce mă frapează în continuare, deşi îmi desfăşor activitatea în politică de suficienţi ani încât să

nu mă mai mire aproape nimic, este capacitatea unora de a reinventa, când şi când, roata, focul sau apa

caldă. Îmi place să cred că nu sunt tributară decât bunului-simţ. Nu am altă logică decât logica omului

obişnuit, care, zilnic, este bombardat cu informaţii: şi din stânga, şi din dreapta, şi din tabăra puterii, şi

din cea a opoziţiei.

Ce să înţeleagă cetăţeanul simplu, ce să înţelegem – eu, separat, şi noi toţi, împreună – decât că

nu este nimic de înţeles, că nu există niciun „mare plan” în care ne încadrăm fiecare, cu un rol dinainte

ştiut şi de dus la îndeplinire? Nu există nimic prestabilit, nu acţionăm cu gândul la viitor, ci la imediat.

- 8 -

În spaţiul politic, fiecare spune ce ştie, în acord cu interesul de moment, aşa că mai toţi îşi fac publice

frustrările, obsesiile, absolut toţi îşi varsă fierea în piaţă. Nu există adversităţi de principiu, ci doar

duşmănii declarate, răutăţi profunde şi o nestinsă sete de sânge.

Iertaţi-mi această introducere uşor melancolică. Sunt prinsă în vârtejul unor momente de bilanţ:

trei ani de la căderea unui guvern, tot atâţia de la învestirea altuia. Trebuie, în consecinţă, să mă refer

la modul absolut aiuritor în care înţeleg unii să marcheze aceste momente, la semnificaţiile pe care le

naşte simpla cronologie.

Iată, Guvernul Ponta are trei ani. Au fost trei ani lungi şi grei, deloc scutiţi de probleme şi

frământări, în care, cu eforturi şi sacrificii considerabile, s-a încercat ducerea la îndeplinire a

angajamentelor asumate de PSD şi premierul Victor Ponta, alături de colegii din PNL, în numele

Uniunii Social-Liberale. Pentru că, subliniez acest lucru, tot Programul USL este baza actualei

guvernări, cu micile ajustări şi corecţii impuse de realităţile ţării. Vorbim de Programul USL construit

împreună cu membrii PNL, aflaţi acum în băncile opoziţiei, şi membrii PC. Vă mai amintiţi ideea care

a stat la baza Programului USL? Ce a vrut el să fie, dacă nu o alternativă la dezastrele cauţionate de

guvernarea PDL Băsescu – Udrea – Boc?! Acum, liberalii fac, alături de foştii PDL-işti, ascunşi sub

sigla „marelui PNL”, un contrabilanţ al ultimilor trei ani de guvernare.

În acest context, în sfârşit, trebuie să admit că USL-ul original, acel USL anti-PDL şi anti-Traian

Băsescu, a dat greş. Criticându-ne pe noi, liberalii se critică singuri. Fraternizând cu inamicul de ieri al

românilor, liberalii nu fac decât să redefinească oportunismul politic.

Staţi, stimaţi colegi liberali, la aceeaşi masă cu cei pe care, nu cu mult timp în urmă, îi acuzaţi

de toate relele din lume şi faceţi „bilanţe” false şi mincinoase. Aţi uitat, probabil, „eşecele” lor în

materie de guvernare, motiv pentru care nu vă pot ura decât „succesuri”.

Mulţumesc.

Domnul Teodor Atanasiu:

Dau cuvântul domnului senator Octavian Motoc, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Octavian Motoc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează „Halucinant! Cu semnăturile lui Ponta şi Cazanciuc, a

intrat în vigoare o ordonanţă de urgenţă în care se prevede că deciziile instanţelor nu sunt valabile

pentru ANAF!”.

După vestita Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015, supranumită „26 de ordonanţe de

urgenţă într-una singură”, cu toate protestele noastre, ale opoziţiei, care ne opunem emiterii unor astfel

de monstruozităţi legislative, Guvernul Ponta o mai comite o dată.

- 9 -

Din 28 aprilie 2015 a intrat în vigoare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015 pentru

modificarea şi completarea unor acte normative, care se referă, mai precis, la următoarele aspecte:

- modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor

economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale;

- modificarea Legii nr. 205/2006 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi

Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma

sistemului judiciar;

- modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a

tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România.

Totuşi, problema principală a acestei ordonanţe de urgenţă nu este forma sa de „ghiveci”, ci

faptul că premierul Ponta, ministrul Cazanciuc&company introduc, în primul act normativ modificat,

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, un articol care nu face altceva decât să ignore

deciziile instanţelor de judecată. Şi o să arăt despre ce este vorba.

La art. 11 alin. (1) lit. e) pct. VII se prevede „suspendarea activităţii operatorului economic la

unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, pentru 30 de zile, începând cu cea de-a

doua sancţiune aplicată la aceeaşi unitate într-un interval de 24 de luni, în situaţiile prevăzute la

punctele IV şi VI, indiferent pentru care dintre situaţiile prevăzute la punctele I – VI a fost aplicată

sancţiunea prima dată, în cadrul termenului de 24 de luni”.

Şi acum urmează un articol de-a dreptul halucinant: „În situaţiile prevăzute la punctul VII, dacă

operatorul economic achită amenda contravenţională sau jumătate din cuantumul acesteia, după caz,

precum şi o sumă egală cu de zece ori amenda aplicată, sancţiunea complementară – adică suspendarea

activităţii, notă proprie – încetează de drept la 24 de ore de la prezentarea dovezii achitării la organul

constatator. Suma de bani egală cu de zece ori amenda aplicată se face venit la bugetul de stat, poate fi

achitată la CEC S.A. sau la unităţile Trezoreriei Statului şi – atenţie! – nu se restituie în cazul în care,

la solicitarea operatorului economic, instanţa de judecată anulează procesul-verbal de constatare a

contravenţiei.”

Vă daţi seama ce înseamnă aceasta?! Chiar dacă agentul economic în cauză ar fi victima unui

abuz al inspectorilor ANAF şi instanţa de judecată anulează procesul-verbal de constatare a

contravenţiei, această decizie va fi ignorată de ANAF, care nu va returna suma contribuabilului în

cauză. Dacă acesta se mai poate numi stat de drept, s-o spună, poate, doar Ponta şi Cazanciuc!

Vă mulţumesc.

Domnul Teodor Atanasiu:

Dau cuvântul domnului senator Florian Bodog, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Florian-Dorel Bodog:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

- 10 -

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor colegi!

Ziua de 9 Mai are în conştiinţa poporului român o triplă relevanţă: de la independenţa de stat a

României, în 1877, şi victoria în cel de-al Doilea Război Mondial, până la cea mai recentă

semnificaţie, cea privind Ziua Europei.

Pentru mine, ca cetăţean al Uniunii Europene, odată cu aderarea României la data de 1 ianuarie

2007, Ziua Europei nu înseamnă doar o rememorare a naşterii proiectului european, ci şi o zi dedicată

bucuriei de a fi împreună, o sărbătoare a solidarităţii, precum şi o zi a comunităţii din care facem cu

toţii parte.

Pentru a desăvârşi însă acest proiect european al României, mai avem de atins două obiective

esenţiale: aderarea la spaţiul Schengen şi adoptarea monedei euro. Ambele necesită solidaritate

naţională şi conjugarea tuturor eforturilor.

Ca membru al Comisiei parlamentare pentru Schengen, vă adresez îndemnul de a ne sprijini în

acţiunile noastre de diplomaţie parlamentară. Pe de altă parte, îmi exprim speranţa ca statele membre

încă reticente faţă de ţara noastră să renunţe la abordările politice şi, pe baza evaluărilor tehnice, să ia

decizia finală favorabilă cauzei noastre.

În încheiere, aş dori să mai adaug un lucru. Această zi a devenit, de-a lungul anilor, una de

ataşament al poporului român faţă de valorile europene şi de susţinere neîntreruptă a procesului de

construcţie europeană. Este important ca toţi cetăţenii României să recunoască această zi ca un prilej

de omagiere atât a arhitecţilor Uniunii Europene, cât şi a lor, pentru că doa r prin munca depusă de

fiecare în parte am reuşit să integrăm România în elita continentală, care respectă libertatea şi

identitatea tuturor naţiunilor care o compun şi este la dispoziţia cetăţenilor ei.

PAUZĂ

Domnul Teodor Atanasiu:

Dau cuvântul domnului senator Ciprian Rogojan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Mihai-Ciprian Rogojan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică – „A fi părinte de copil cu dizabilităţi – o provocare limită a vieţii”

Stimaţi colegi,

Să ai un copil cu dizabilităţi este, cu siguranţă, o provocare pe care viaţa ne-o lansează fără

drept de apel şi căreia, indiferent de circumstanţele în care se întâmplă, trebuie să-i facem faţă. Niciun

părinte nu-şi doreşte suferinţa propriului copil, indiferent care ar fi definiţia suferinţei. De aceea, a

avea un copil cu dizabilităţi este una dintre cele mai copleşitoare experienţe pentru un părinte, o

experienţă care, oricum ar fi definită, te ia pe nepregătite, purtându-te într-o călătorie prin viaţă, fără să

ştii dinainte care este destinaţia şi câte alte provocări vei întâlni pe parcurs. Cu toate acestea, există, se

- 11 -

pare, ceva care este mai presus de orice putere omenească, ceva care dă forţa de a trece printr-o astfel

de experienţă, făcând faţă celor mai greu de imaginat situaţii.

Uneori, decizia de a avea sau nu un copil cu dizabilităţi nu îţi aparţine şi asta nu pentru că nu ai

fost informat, ci pentru că, dintr-un motiv sau altul, ceva mai presus decât tine este menit să îţi decidă

destinul, pe al tău şi pe al copilului tău. În ciuda testelor ale căror rezultate nu anticipează vreo boală,

în ciuda aparenţelor care indică o sarcină lipsită de probleme şi o naştere la fel, inevitabilul se produce.

Diagnosticul pus copilului tău, la naştere sau la un anumit timp după naştere, se transformă în acelaşi

fulger care îţi brăzdează fiinţa şi îţi sfâşie sufletul în mii de bucăţi. Numai că, de data asta, alegerea nu

îţi aparţine. Tot ce poţi să faci este să înveţi să trăieşti cu ideea că ai un copil cu dizabilităţi şi că acesta

nu este sfârşitul lumii. O dovedesc experienţele numeroase ale unor părinţi care au găsit puterea de a

face faţă unei astfel de provocări, împărtăşind apoi experienţa lor celor din jur.

Lupta nu se sfârşeşte, aşadar, niciodată când ai un copil cu dizabilităţi, însă ea poate fi

transformată în fiecare zi într-o provocare pozitivă şi poate deveni mai puţin dureroasă cu fiecare pas

făcut înainte. Odată depăşit şocul iniţial, care uneori este devastator şi necesită o perioadă lungă de

refacere sufletească, ca părinte, eşti singurul în măsură să-ţi organizezi viaţa, astfel încât faptul că ai un

copil cu dizabilităţi să nu se transforme în tragedia vieţii tale.

Stimaţi colegi,

Haideţi să ne aplecăm atenţia spre părinţii a căror luptă nu se sfârşeşte niciodată, dar care îşi

doresc cu ardoare un copil normal. Să ajutăm astfel şi copiii din centrele de plasament să aibă familii

în care să fie integraţi, în care să li se acorde atenţie şi dragoste de către potenţialii părinţi şi care să

devină sprijin al familiilor adoptive pentru viitor.

Poate vă veţi întreba de ce am ales această temă pentru această declaraţie politică, dar am ales-o

pentru că am primit-o de la un petent care are doi copii cu probleme grave de sănătate şi care îşi

doreşte să adopte un copil normal şi nu poate. Este timpul să gândim pentru copiii din centrele de

plasament, pentru părinţi, pentru societate, pentru noi!

Mulţumesc.

PAUZĂ

Domnul Teodor Atanasiu:

Dau cuvântul domnului senator Ion Rotaru, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Ion Rotaru:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi se intitulează „Pădurile, comoara verde a României”.

- 12 -

Situată în centrul geografic al Europei, România cuprinde cinci din cele zece regiuni

biogeografice recunoscute oficial în Uniunea Europeană: alpină, continentală, panonică, pontică şi

stepă, ţara noastră deţinând astfel cea mai mare diversitate biogeografică în comparaţie cu celelalte ţări

comunitare. Această diversitate este datorată procentului ridicat de ecosisteme naturale şi seminaturale.

Au fost identificate peste 780 de tipuri de habitate, din care majoritatea habitate terestre.

Pădurile reprezintă o componentă fundamentală a acestei biodiversităţi, ele adăpostind peste

jumătate din efectivele populaţiilor de urs din Europa şi circa 40% din populaţiile de lup. Deşi au o

ridicată valoare economică, funcţiile nemateriale ale pădurilor au o importanţă incomensurabilă pentru

om, asigurând existenţa vieţii pe pământ. Pădurile furnizează cea mai mare cantitate de oxigen,

aproximativ două treimi din oxigenul consumat de oameni, animale, microorganisme, industrie,

agricultură este preluat din atmosferă prin aprovizionarea acesteia de către copaci. Tot ele filtrează apa

din precipitaţii, prin scurgerea acesteia printre straturile de muşchi şi frunze moarte, asigurând o apă

limpede şi curată. De asemenea, absorb o importantă cantitate de CO2, contribuind la reducerea

poluării, având o influenţă benefică asupra mediului, dar şi a solului prin împiedicarea alunecărilor de

teren şi a eroziunilor provocate de ploaie sau vânt. Totodată, protejează terenurile prin capacitatea de a

reduce mult din mărimea viiturilor în cazul ploilor torenţiale, prin reţinerea unei mari cantităţi de apă

în coronament şi litieră şi cedarea acesteia treptat.

În România ultimilor ani, defrişările masive şi de multe ori ilegale şi-au spus cuvântul şi în ceea

ce priveşte aceste aspecte negative ale alunecărilor de teren şi viiturilor. An de an, primăvara, în

sezonul inundaţiilor, acestea fac ravagii în anumite zone din ţară, producând pagube materiale imense,

dar şi pierderi de vieţi omeneşti. Schimbările climatice care s-au petrecut pe teritoriul ţării noastre,

fenomenul de deşertificare care afectează zona de câmpie şi devine din ce în ce mai ameninţător,

înzăpezirile drumurilor, care în fiecare iarnă izolează anumite zone din ţară, sunt cauzate, în parte, tot

de tăierile neraţionale de păduri.

Considerat bun de interes naţional, indiferent de forma de proprietate, fondul forestier naţional

trebuie administrat şi exploatat în concordanţă cu prevederile legale ce instituie obligaţia asigurării

unei gospodăriri durabile a ecosistemelor forestiere. Din păcate, în România, suprafaţa împădurită este

sub media europeană – 27%, faţă de 32% – şi departe de optimul evaluat în studiile privind

schimbările climatice şi deşertificarea, care este de 40%. Mai mult, în ultimii zece ani, media

suprafeţei împădurite a fost de 4 000 de hectare pe an, în condiţiile în care Codul silvic prevede

obligativitatea împăduririi a două milioane de hectare până în 2035.

Prezenta declaraţie vine în contextul sărbătoririi, pe data de 10 mai, a Zilei Păsărilor şi Arborilor,

o zi al cărei scop este să ne amintească tuturor că trebuie să fim în armonie cu natura, să avem şi să nu ne

pierdem acea sensibilitate şi acel respect pentru natură şi pentru mediul în care trăim, dar şi în contextul

- 13 -

recentelor evenimente privind reacţia societăţii civile faţă de posibilitatea amendării proiectului noului

Cod silvic. Concret, protestele care au avut loc zilele trecute au p lecat de la intenţia de a se elimina sau

modifica limita de 30% impusă prin noul Cod silvic oricărei companii în procesarea unei specii de arbori

din România. Asupra respectivei probleme… a firmei austriece care a ridicat această problemă planează

suspiciuni că ar fi achiziţionat cantităţi de lemn provenite din tăieri ilegale, motiv pentru care Ministerul

Mediului a declanşat un control privind legalitatea achiziţionării lemnului.

Tăierile ilegale de copaci reprezintă un subiect foarte sensibil pentru România, lucru dovedit şi

de reacţia oamenilor care au ieşit în stradă, în condiţiile în care ţara noastră a avut foarte mult de suferit

de pe urma acestor practici. În mass-media au fost periodic difuzate reportaje cu privire la mafia

lemnului, la felul în care se distrug pădurile României în cel mai mare dispreţ faţă de natură, faţă de

lege, faţă de dreptul fundamental al oamenilor la un mediu sănătos şi echilibrat ecologic şi urmările

catastrofale pe care le au aceste defrişări masive.

Semnalele societăţii civile arată că s-a ajuns la un nivel de saturaţie din punct de vedere al

tolerării abuzurilor, iar măsurile pentru combaterea şi eliminarea acestora nu mai pot aştepta. Pădurile

României necesită şi sunt îndreptăţite la acelaşi gen de protecţie de care se bucură pădurile din

celelalte state ale Uniunii Europene. Dincolo de valoarea economică a materialului lemnos, care poate

varia în funcţie de interese individuale, valoarea intrinsecă a naturii şi a componentelor acesteia, în

speţă pădurile, este aceeaşi peste tot în lume. Pădurile din ţara noastră sunt la fel de valoroase ca

pădurile din Austria, din Germania sau din oricare alt stat sau regiune de pe glob.

Viziunea conturată la ultima conferinţă ministerială de la Oslo a organizaţie i Forest Europe,

care a reunit reprezentanţi ai ministerelor cu atribuţii în domeniul pădurilor din Uniunea Europeană,

trasează următoarele obiective pentru anul 2020: „(…) un viitor în care toate pădurile Europei să fie

vitale, productive şi multifuncţionale. În care pădurile îşi aduc contribuţia la dezvoltarea durabilă prin

asigurarea bunăstării oamenilor, a unui mediu sănătos şi a dezvoltării economice în Europa şi peste tot

în lume. În care potenţialul unic al pădurilor pentru a susţine o economie verde, atenuarea schimbărilor

climatice, conservarea biodiversităţii, îmbunătăţirea calităţii apei şi combaterea deşertificării se

realizează în beneficiul întregii societăţi.”

Protecţia mediului înconjurător se numără printre cele mai importante probleme de care

depinde soarta omenirii. Mediul ambiant este un sistem a cărui integritate este asigurată prin

funcţionarea echilibrată a subsistemelor sale, umane şi naturale. Pădurile, ca resurse naturale, sunt

finite, iar capacitatea lor de neutralizare a efectelor nocive rezultate din activităţile umane este limitată,

ceea ce face cu atât mai imperioasă adoptarea unor măsuri de protecţie şi conservare adecvate. De

existenţa şi sănătatea pădurilor depind sănătatea şi chiar existenţa noastră.

Vă mulţumesc.

- 14 -

PAUZĂ Domnul Teodor Atanasiu:

Următorii colegi au depus declaraţiile politice în scris la secretariat:

- Grupul parlamentar al PSD, domnii senatori Nicolae Mohanu, Laurenţiu Coca, Petru Frătean,

Niculae Bădălău, Constantin Popa, Georgică Severin, Marius-Ovidiu Isăilă, Nicolae Moga,

Haralambie Vochiţoiu;

- Grupul parlamentar al PNL, domnii senatori Alin Tişe, Marius Nicoară, Dumitru Oprea,

Constantin-Traian Igaş, Eugen Ţapu Nazare, Găvrilă Ghilea, Paul Ichim, Marius Paşcan;

- Grupul parlamentar Liberal Conservator, domnii senatori Vasile Nistor şi Eugen Durbacă;

- dintre independenţi, domnii senatori Valer Marian şi Ioan Ghişe.

Cu acestea, încheiem sesiunea de declaraţii politice.

Declaraţii politice consemnate conform materialelor depuse în scris de către senatori:

Domnul Nicolae Mohanu:

Declaraţia politică se intitulează „Familia susţine societatea”.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ziua de 15 mai a fost declarată de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite ca

fiind Ziua Internaţională a Familiei, printr-o rezoluţie dată în septembrie 1993. La propunerea

Institutului Român pentru Drepturile Omului şi susţinută de Patriarhia României, ziua de 15 mai a

devenit oficial Ziua Familiei Române.

Cu ocazia acestei zile, Secretarul General ONU a tras un semnal de alarmă, arătând că

dificultăţile financiare şi creşterea numărului de şomeri din întreaga lume au un impact negativ în

decizia tinerilor de a-şi întemeia o familie. În acest context, oficialul a făcut apel la guvernele

internaţionale, pentru acordarea de sprijin prin proiecte care să sprijine familiile proaspăt întemeiate şi

să protejeze drepturile acestora.

Familiile sunt nucleul de bază al societăţii – ne naştem în familii, iar cei mai importanţi ani în

dezvoltarea noastră sunt petrecuţi în căminele noastre. Dar fiecare viaţă de familie este diferită, la fel

cum avem culturi diferite, moduri de interacţiune diferite şi, indiferent de aceste aspecte, trebuie

consolidată şi susţinută. Vieţile noastre sunt atât de agitate, încât Ziua Familiei poate fi un bun prilej

pentru a conştientiza, a încetini acest ritm şi de a petrece timp cu familiile noastre.

Având un climat economic şi de afectivitate favorabil, ele pot conduce spre binele comunităţii.

O familie puternică poate ajuta la reducerea sărăciei, la promovarea egalităţii şi la susţinerea

drepturilor omului. Sprijinirea familiilor este crucială pentru realizarea potenţialului lor maxim.

Această zi ar trebui să reprezinte pentru noi toţi o ocazie de sărbătoare, de linişte şi pace în

cadrul fiecărei familii. Sărbătorirea acestei zile are o mare importanţă pentru comunitatea

- 15 -

internaţională, care acordă sprijin în mod constant şi contribuie la îmbunătăţirea cadrului legislativ şi

social în vederea creşterii rolului familiei în viaţa socială.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu Florian Coca:

Declaraţia politică este intitulată „Sărbătorile lunii mai”.

Luna mai este una a sărbătorilor şi a celebrării, începe cum nu se poate mai frumos, cu Ziua

Internaţională a Muncii (1 Mai), şi se termină, anul acesta, cu sărbătoarea creştină a Rusaliilor (21 mai),

care însemnă pogorârea Sfântului Duh sau revărsarea Duhului asupra apostolilor, marcând începutul

misiunii acestora. Dar în intervalul acestor hotare au avut loc, la sfârşitul săptămânii trecute, mai multe

aniversări şi celebrări, atât cu o semnificaţie naţională, cât şi europeană sau mondială.

În planul istoriei naţionale, la 9 mai anul acesta s-au împlinit 138 de ani de la momentul

proclamării independenţei de stat a României, obţinută cu jertfa a mii de români, astfel încât sâmbăta

trecută am sărbătorit Ziua Independenţei de Stat a României. În urmă cu 138 de ani, printr-un act de

demnitate naţională, Parlamentul României proclama, la 9 mai 1877, „independenţa absolută” faţă de

Imperiul Otoman, moment fondator pentru statul român modern, care avea să ducă la Marea Unire de

la 1 decembrie 1918. În astfel de momente se cuvine să ne îndreptăm recunoştinţa în faţa voinţei,

viziunii şi capacităţii de sacrificiu ale generaţiilor care au înfăptuit independenţa de stat ş i unirea

României. Din acest an, în urma adoptării recente de către Parlamentul României a unei legi, această zi

va deveni o sărbătoare naţională.

Iar pe 10 mai se împlinesc 149 de ani de când principele Carol, viitorul Rege Carol I, a depus

jurământul de a respecta legile ţării, de a păzi religia românilor, precum şi integritatea teritorială. Şi

această zi a fost recunoscută ca Ziua Dinastiei Regale a României.

Tot pe acest 9 mai s-au împlinit 70 de ani de la încheierea celui mai devastator război de

agresiune cunoscut până la acest moment. 9 mai e Ziua Victoriei împotriva fascismului şi a fost

sărbătorită ca Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial. O reuniune

specială solemnă a Adunării Generale pentru comemorarea tuturor victimelor de război a avut loc la 5

mai în 2015 la sediul Naţiunilor Unite, de la New York, marcând totodată şaptezeci de ani de la

sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Adunarea Generală a ONU a adoptat, în cadrul celei de-a

69-a sesiuni, din 26 februarie 2015, Rezoluţia 69/267, prin care anunţă aniversarea a şaptezeci de ani

de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial printr-o reuniune solemnă şi specială a Adunării

Generale pentru comemorarea tuturor victimelor acestui conflict. Se reaminteşte că, în conformitate cu

Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, statele membre trebuie să depună toate eforturile pentru a rezolva

disputele prin mijloace paşnice, astfel încât să nu pună în pericol pacea şi securitatea internaţionale.

- 16 -

Oamenii politici, autorităţile şi cetăţenii din ţara noastră au folosit prilejul acestei zile pentru

omagierea tuturor acelora care, în decursul zbuciumatei noastre istorii, au apărat – la nevoie, chiar cu

jertfa supremă a vieţii – libertatea, independenţa, suveranitatea şi continuitatea statului şi a naţiunii

române. Eroii României, cunoscuţi sau anonimi, merită recunoştinţa şi pioasa noastră aducere aminte.

În acest an se împlinesc 30 de ani de când Consiliul European de la Milano (iunie 1985) a decis

ziua de 9 Mai ca Zi a Europei, precum şi 10 ani de la semnarea de către România a Tratatului de

Aderare la UE (25 aprilie 2005). Printr-o coincidenţă fericită, în urmă cu 65 de ani, pe ruinele celui de-

al Doilea Război Mondial, s-au pus bazele Uniunii Europene, a ceea ce avea să devină motorul

reconstrucţiei şi reunificării paşnice a Europei. Valorile care stau la temelia acestui proiect reunificator

– pacea, libertatea, democraţia, solidaritatea, justiţia şi echitatea socială, respectul drepturilor şi

libertăţilor – ne inspiră şi ne reunesc mai mult decât oricând. Ziua Independenţei României, cea a

Europei, dar şi Ziua Victoriei din cel de-al Doilea Război Mondial au fost sărbătorite în acest an la

Târgu-Mureş printr-o paradă militară. Alături de sute de militari şi de specta tori, la eveniment a

participat şi ministrul apărării, Mircea Duşa.

Prin urmare, ziua de 9 mai are o triplă semnificaţie pentru poporul român, fiind şi Ziua Europei.

Domnul Petru-Alexandru Frătean:

Declaraţia politică se intitulează „Reducerea TVA cu 15% e pentru români, nu pentru

comercianţii oportunişti! Aviz «băieţilor deştepţi» de la supermarketuri!”.

De la 1 iunie, toţi românii vor beneficia de reducerea de la 24% la 9% a TVA pentru toate

produsele alimentare. Această măsură aşteptată şi binemeritată de români se poate aplica ca urmare a

rezultatelor economice bune generate de politicile Guvernului Ponta şi se înscrie, anticipat, în pachetul

de măsuri de relaxare fiscală pe care le aduce noul Cod fiscal pe care l-am votat recent şi care reflectă

exact rolul nostru ca parlamentari: să facem legi care să- i ajute pe români în fiecare zi şi să aducă

beneficii cetăţenilor care plătesc taxe şi impozite.

Reducerea TVA-ului acum pentru alimentele de bază, dar şi reducerea cotei generale a TVA de

la 1 ianuarie 2016, împreună cu celelalte măsuri de relaxare fiscală sunt dovada concludentă că printr-o

guvernare bună reuşim un mediu economic în creştere, preţuri mai mici şi venituri mai mari. Practic,

transferăm creşterea economică în buzunarele românilor. Aşa cum arată analizele, această măsură va

determina scăderi de preţuri de cel puţin 10% pentru o gamă largă de produse alimentare care compun

coşul zilnic al familiilor din România.

În mod firesc, reducerea TVA se reflectă în scăderea preţurilor, astfel că principalii beneficiari

ai acestei măsuri sunt românii, în special cei cu venituri mici, pentru care cheltuielile cu hrana de zi cu

zi au o pondere mai mare din venitul lunar şi care îşi vor putea permite produse mai multe sau mai

bune. În egală măsură sunt favorizaţi şi producătorii, mai ales cei români, care pot ajunge mai uşor la

- 17 -

cumpărători şi vor putea veni pe piaţă cu preţuri mai atractive. Şi, nu în ultimul rând, prin reducerea

preţurilor, au de câştigat şi magazinele, prin creşterea volumului de vânzări. Este o situaţie din care

toată lumea poate avea de câştigat!

Tocmai de aceea, toate supermarketurile şi magazinele alimentare trebuie să se asigure că

reducerea TVA se va reflecta în scăderea preţurilor! Doresc să trag acest semnal de alarmă deoarece, la

acest moment, sunt date care circulă în spaţiul public legate de creşteri de preţuri din partea lanţurilor

mari de magazine, care ar putea diminua efectele pozitive ale reducerii TVA-ului. Avem obligaţia să

luăm atitudine faţă de marile centre comerciale, tentate să acţioneze sub impulsul intereselor de

moment, în goana după un câştig rapid şi uşor, dar pe termen scurt şi în detrimentul românilor. De

asemenea, acolo unde este cazul, atitudinea fermă trebuie să se traducă în intervenţia autorităţilor

pentru protejarea consumatorilor, prin sancţionarea celor care nu respectă legea şi regulile.

Închei subliniind următoarele: o măsură curajoasă şi cinstită a unui Guvern de a reduce povara

fiscală la alimente în favoarea românilor nu poate fi pusă în pericol de lăcomia unora!

Domnul Niculae Bădălău:

Declaraţia politică este intitulată „8 mai – Ziua Mondială a Crucii Roşii”.

Stimaţi colegi,

Ziua Mondială a Crucii Roşii reprezintă o pledoarie pentru pace: un apel la simţul datoriei

personale în faţa suferinţei umane şi o mişcare a poporului, către popor şi pentru popor.

Astăzi ne amintim de o declaraţie simplă conform căreia, chiar şi în războaie, există limite faţă

de ceea ce este tolerabil, că niciodată nu ar trebui să se renunţe la omenie. În prezent, sărbătorim un

salt cuantic – atât de generos şi totuşi atât de sensibil, atât de aparent la îndemână şi totuşi atât de

necesar; sărbătorim o lucrare pacifistă, ghidată de idealuri, dar condusă de pragmatism.

Crucea Roşie a pledat mereu pentru lume aşa cum ar trebui să fie; totuşi, a acţionat în lume aşa

cum este.

Fiecare fiinţă umană este unică. Fiecare bărbat sau femeie, băiat sau fată contează. Principiul

fondator al Crucii Roşii – conform căruia civilii, combatanţii, bolnavii, răniţii şi prizonierii de război ar

trebui să fie protejaţi în timp de război – a devenit piatra de temelie a dreptului internaţional umanitar.

Henry Dunant, acest fondator-suporter curajos care a pledat pentru pacient, care a văzut

umanitatea ca datorie a sa, condus de compasiune şi iubire, ce-ar crede azi, mă întreb. Urmărind istoria

traseului parcurs de Crucea Roşie, toate lucrările efectuate, toată dedicarea, s-ar simţi, cu siguranţă,

extrem de mândru. Probabil nici nu şi-a imaginat atunci că aventura demarată va continua să trăiască şi

după 150 de ani. Deoarece Crucea Roşie nu a fost proiectată să dureze, şi pentru acest motiv, uimirea

sa privind realizările de astăzi ar putea include, de asemenea, o anumită amărăciune, întrucât Crucea

Roşie este în continuare necesară, chiar şi în secolul al XXI- lea.

- 18 -

De-a lungul anilor, activitatea Crucii Roşii s-a intensificat, la fel ca munca umanitară

internaţională a Uniunii Europene. Aceasta a însemnat protecţie şi prevenire, indiferent dacă a fost la

nivel internaţional, european sau naţional. Toate „societăţile” Crucii Roşii sunt conectate. Acestea se

susţin reciproc. Fiecare contribuie, ori de câte ori este nevoie. Crucea Roşie Română nu este o

excepţie. Aceasta are propriile sale misiuni în străinătate şi sprijină activitatea altor programe de Cruce

Roşie prin strângere de fonduri şi expertiză.

În România, familia Crucii Roşii numără peste zece mii de voluntari. Prezenţa lor este

întotdeauna liniştitoare, fie pentru „primul ajutor”, donaţiile de sânge, sau alte aspecte ce ţin de diverse

vulnerabilităţi sociale. Împotriva marginalizării, împotriva izolării, împotriva sărăciei, voluntarii Crucii

Roşii nu renunţă niciodată. Ei sunt oameni de toate vârstele, din toate domeniile, aflaţi în slu jba

tuturor. Mereu profesionişti, mereu înţelegători. Ei sunt acolo, în vremurile grele… şi în vremurile

luminoase. Mulţi îşi oferă timpul lor. Ei nu cer bani. Pentru ei, Crucea Roşie reprezintă răspunsul la

întrebarea „Care este sensului vieţii?”.

Marea familie a Crucii Roşii merită recunoştinţa şi respectul nostru.

Cu ocazia acestei importante aniversări, le spun:

Mulţumesc, membri şi voluntari ai Crucii Roşii din România pentru activitatea voastră uimitoare!

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Popa:

Declaraţia politică se intitulează „Nevoia de securitate, o temă naţională”.

Europa şi întreaga lume se confruntă în acest moment cu o serie de riscuri pe care nimeni nu le

poate nega. Conflictul din estul Ucrainei, ameninţarea venită din partea Federaţiei Ruse, dar în special

terorismul şi ascensiunea grupării Statul Islamic sunt ameninţări pe care fiecare stat trebuie să le ia în

serios. Într-un asemenea context, cea mai bună soluţie pentru statele europene este aceea de a coopera,

de a colabora şi de a se susţine reciproc în faţa pericolelor existente. Siguranţa cetăţenilor trebuie să fie

o prioritate pentru fiecare stat în parte.

Săptămâna care a trecut a reprezentat o nouă dovadă că, în vremuri tulburi, dialogul este cea

mai bună cale de urmat de către factorii de decizie dintr-un stat. Acordul politic semnat de către liderii

partidelor parlamentare este un pas înainte spre adoptarea unei legislaţii care să asigure un nivel ridicat

al siguranţei naţionale şi care, în acelaşi timp, să respecte drepturile fundamentale ale cetăţeanului.

În ciuda criticilor care au apărut din diverse părţi ale opiniei publice, trebuie avut în vedere un

aspect foarte important: România este parte a Uniunii Europene şi a Alianţei Nord-Atlantice (NATO).

Calitatea noastră de membru al celor două structuri ne obligă să căutăm cele mai bune soluţii pentru ca

flancul est-european al Uniunii Europene, dar şi al NATO să fie unul sigur şi solid. Proiectul legislativ

privind susţinerea iniţiativei de modificare şi completare a Legii privind prelucrarea datelor cu caracter

- 19 -

personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor face ca România să intre, astfel, în rândul

statelor membre care deja au operat asemenea modificări legislative.

Documentul, semnat de către toţi liderii partidelor parlamentare, aduce modificări semnificative

care au ca principal scop eficientizarea funcţionării instituţiilor abilitate în domeniul siguranţei

naţionale în actualul context internaţional de securitate, pentru apărarea ţării, a cetăţenilor şi a

interesului naţional. De asemenea, proiectul convenit în urma consultărilor de la Palatul Cotroceni

urmăreşte să ofere garanţii suplimentare pentru protejarea datelor personale şi a dreptului la viaţă

privată şi să aducă o serie de clarificări pentru a elimina riscurile de abuz.

Prin dialog putem să elaborăm împreună, toate partidele politice, un cadru legislativ care să

ofere autorităţilor instrumentele necesare în lupta pentru apărarea şi siguranţa cetăţenilor României.

Adoptarea acestui proiect semnat de toate partidele parlamentare trebuie să fie o prioritate a

Parlamentului României în perioada următoare.

Consultările care au avut loc pe parcursul săptămânii trecute la Palatul Cotroceni confirmă

faptul că România se află într-o nouă epocă politică – cea a dialogului. Prin discuţii cu toţi factorii de

decizie, prin mediere şi prin dezbateri publice, România îşi poate asigura atât siguranţa naţională, cât şi

atingerea unor obiective majore de ţară.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi vă asigur de tot respectul meu.

Domnul Georgică Severin:

Declaraţia politică este intitulată „Ziua Victoriei – 70 de ani de la victoria împotriva nazismului”.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor senatori,

Pe 9 mai, popoarele lumii şi, în primul rând, cele ale bătrânului continent comemorează 70 de

ani de la încheierea ostilităţilor celei mai sângeroase conflagraţii din istoria omenirii, când a fost învins

şi desfiinţat nazismul german, astfel terminându-se cel de-al Doilea Război Mondial. Pe 7 mai 1945,

armata germană a capitulat necondiţionat, aşa cum au cerut aliaţii. Capitularea semnată în cartierul

general al trupelor aliate din Reims a intrat în vigoare pe 8 mai la ora 23 şi un minut. Diferenţa de fus

orar este explicaţia pentru faptul că Ziua Victorie i se comemorează în Europa Occidentală şi Centrală

pe 8 mai, iar în Europa de Est şi Rusia pe 9 mai.

Această sărbătoare este cu atât mai importantă cu cât anul acesta aniversăm şi momentul în care

Consiliul Uniunii Europene a adoptat decizia ca data de 9 mai să fie dedicată sărbătoririi Zilei Europei.

Aşadar, aniversăm evenimente cu o simbolistică aparte pentru evoluţia planului de unitate europeană,

cu rădăcini adânci în istoria continentului, dar şi în memoria colectivă.

Aducem un omagiu ţărilor care, legate astăzi prin aceleaşi suferinţe pricinuite de cumplitul

război, care a scăldat în sânge şi în orori, legate printr-un trecut care a contribuit atât de mult la

- 20 -

înfrăţirea lor, legate printr-o nevoie actuală de a-şi spori mijloacele de apărare, unindu-şi multiplele

interese comune de ordin politic şi economic, îşi plâng morţii şi comemorează, prin diferite moduri,

înfrângerea maşinii de război germane. Rusia celebrează printr-o paradă militară de amploare. Într-o

ceremonie la Paris, secretarul de stat american John Kerry şi ministrul de externe francez, Laurent

Fabius, au depus o coroană de flori la Mormântul Soldatului Necunoscut. Ziua Victoriei a fost

comemorată şi în Parlamentul german – Bundestag – printr-o sesiune extraordinară la care au

participat întregul Guvern şi preşedintele federal. În Polonia, şefi de stat şi de guvern din Europa

Centrală şi de Est, precum şi din statele baltice au comemorat Ziua Victoriei în locul unde au răsunat,

în septembrie 1939, primele focuri de armă ale celui de-al Doilea Război Mondial.

Aniversarea din data de 9 mai ne aminteşte că avem obligaţia de a nu uita, de dragul

generaţiilor viitoare, teroarea şi crimele abominabile, făcute în numele ideologiei naziste atât de

monstruoase. Este cu adevărat greu să înţelegem adevărata însemnătate a Holocaustului şi a ceea ce a

contaminat el în jur, dar trebuie să recunoaştem că rămâne un avertisment extrem de dureros al istoriei.

Prin această comemorare tragem un semnal de alarmă asupra realităţii, asupra lumii în care trăim şi

asupra pericolelor care ne înconjoară şi care pot lua tot felul de forme, pe lângă atacul armat (foamea,

deznădejdea, corupţia etc.).

Istoria ar trebui să aibă un primul rând un caracter moral şi, în ciuda faptului că trecerea

timpului, dar şi prefacerile ideologice ale deceniilor anterioare au făcut ca acest moment să nu mai aibă

însemnătatea istorică pe care o avea cândva, nu contestăm faptul că înfrângerea nazismului a fost un

element definitoriu al istoriei mondiale, originea lumii noastre europene de as tăzi.

Înfrângerea nazismului a constituit un nou început în relaţiile dintre statele lumii moderne, iar

cei 70 de ani de la încheierea conflictului armat şi sângeros ar trebui să sublinieze, o dată în plus, că

sunt necesare o conştiinţă şi o vigilenţă colective, astfel încât să facem eforturi considerabile pentru a

împiedica ca asemenea orori să mai fie posibile, indiferent în numele cărei ideologii se fac.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Ovidiu Isăilă:

Declaraţia politică se intitulează „Reducerea TVA-ului la alimente”.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Măsura reducerii TVA la alimente va intra în vigoare peste trei săptămâni.

Consider că este una dintre cele mai bune măsuri luate de Guvernul Ponta în ultima vreme,

având în primul rând efectul scăderii evaziunii fiscale. Un alt aspect important este acela privind

competitivitatea sporită a produselor româneşti.

- 21 -

Tăierea TVA de la 24 la 9% pentru toate alimentele, chiar şi în alimentaţia publică, este o veste

nesperat de bună pentru agricultura românească – exact gura de oxigen de care avea nevoie pentru a

face saltul de la proaspăt exportator net la mic motor al economiei antreprenoriale.

Sunt convins ca asta va duce şi la consolidarea creşterii consumului. De scăderea TVA la

alimente va beneficia toată populaţia, dar cel mai mult o vor simţi românii din păturile de jos, pentru

care alimentele reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor.

Această măsură va aduce mai mulţi bani în economia reală. Probabil că scăderea preţurilor la

consumatorul final nu va fi maximală (la fel ca în cazul scăderii TVA la făină/pâine). Dar producătorii

şi comercianţii vor putea să-şi crească marjele de profit şi să injecteze resurse financiare suplimentare

în afacerile lor: fie investiţii, fie noi angajări, fie creşteri de venituri pentru salariaţi.

Pentru a fi mai clar, un român cheltuieşte 41% din venitul său lunar pe alimente şi băuturi

nonalcoolice, cea mai mare pondere de la nivelul Uniunii Europene, în contextul în care veniturile

reprezintă 25% din media europeană, pe când preţurile la multe produse sunt aliniate celor din statele

din regiune şi chiar din Occident, potrivit ultimelor date ale analiştilor financiari. Astfel, în timp ce un

român cheltuieşte pe aceste produse aproape jumătate din venitul său lunar, media la nivelul UE este

de sub 15%, ponderea scăzând chiar sub acest prag pentru statele dezvoltate din Vest precum

Germania, Suedia sau Luxemburg.

În acest sens, scăderea preţurilor la alimente va fi resimţită în special în buzunarele celor cu

venituri reduse.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Moga:

Declaraţia politică este intitulată „Buna guvernare înseamnă măsuri bune pentru toţi românii”.

O guvernare dedicată tuturor românilor şi nu doar unor grupuri cu interese restrânse, egoiste şi

netransparente este o bună guvernare. Ca parlamentar, ai datoria constituţională de a pune întrebări sau

de a interpela un membru al Guvernului atunci când există neclarităţi, când actul guvernării pare

netransparent sau dus într-o direcţie greşită. Evident, poţi critica, amenda, bloca diferite proiecte

legislative ale Executivului care nu par a fi în acord cu programul de guvernare.

Însă, pe de altă parte, poţi, în virtutea aceleiaşi calităţi, ca printr-un mesaj politic să scoţi în

evidenţă tot ceea ce Guvernul, pe care îl sprijini în Parlament, face bun pentru ţară. O declaraţie

politică, un interviu, semnale numeroase de susţinere şi diseminare a măsurilor bune sunt, de

asemenea, necesare din punct de vedere politic.

Sigur, pot exista şi unele scăpări birocratice, ele sunt inerente oricărei guvernări, oricăror

măsuri. Se întâmplă într-un act de guvernare complex să existe şi astfel de cazuri. Însă, dacă direcţia

este corectă, atunci nu trebuie să ne împiedicăm în detalii ce se pot foarte bine corecta din proprie

iniţiativă sau la presiunea opiniei publice.

- 22 -

Sunt câteva exemple de măsuri şi semnale bune, relevante pentru prima jumătate a acestui an,

pe care aş vrea să pun accentul în această declaraţie politică.

Recent, Institutul Naţional de Statistică a comunicat indicele preţurilor de consum, acesta

infirmând o posibilă scumpire a mărfurilor de către marii retaileri, pentru a specula viitoarea reducere a

TVA. Carnea, ouăle şi peştele chiar s-au ieftinit. Acest lucru arată nu doar că presiunea Guvernului a

dat roade, în condiţiile în care existau informaţii că marii retaileri ar putea scumpi alimentele pentru un

câştig în plus necinstit, ci că economia, în această zonă, funcţionează corect.

Activitatea ANAF arată că cele 47,047 miliarde de lei încasate în primul trimestru al anului 2015

reprezintă cu 10,89% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului precedent. Nu este doar o iluzie, aşa cum

s-a speculat, ci este rezultatul unei reforme şi al aplicării acesteia în scopul combaterii evaziunii fiscale. Nu-

i aşa că bonurile fiscale au devenit, parcă, un obicei obişnuit şi pentru comercianţi?

Adoptarea de către Guvern şi de către Senat a noului Cod fiscal şi a noului Cod de procedură

fiscală nu este doar o veste bună pentru mediul de afaceri, ci şi un instrument aşteptat timp îndelungat

care va rezolva o serie de probleme legate de predictibilitate şi interpretare.

Să nu uităm, bineînţeles, cea mai bună veste venită din partea Comisiei Europene. Previziunile

economice europene de primăvară estimează, în România, o creştere economică robustă în următorii

doi ani, datorită unui puternic consum privat şi revigorării sectorului de investiţii. Creşterea PIB va fi

la acelaşi nivel ca în 2014 (2,8%), pentru ca în 2016 să crească până la 3,3%. Pentru anul 2015, inflaţia

este estimată la 0,2%. De asemenea, şomajul îşi va continua tendinţa de scădere, înregistrând pentru

anul 2015 o rată de 6,6%, sub media europeană.

Toate acestea sunt semnale clare ale unei bune guvernări, orientată către toţi românii.

Vă mulţumesc.

Domnul Alin-Păunel Tişe:

Declaraţia politică se intitulează „PSD – groparul economiei româneşti”.

Distinşi colegi,

Revin asupra unui subiect pe care majoritatea parlamentară îl tratează nu doar foarte lejer, ci

chiar cu dispreţ. PSD nu permite o dezbatere reală privind Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală.

Singura şansă să se mai îndrepte lucrurile a rămas la dezbaterea din Camera Deputaţilor. Motiv pentru

care fac un apel şi subliniez încă o dată: aşa cum au fost prezentate – şi chiar dacă au fost amendate –,

aceste noi coduri fiscale, constituţia economico-fiscală a României, sunt dezastruoase şi vor îngropa

mediul de afaceri, în special „clasa de mijloc” a economiei româneşti.

Aşa cum au fost realizate, nu sunt cu nimic mai bune decât metodele comuniste de

naţionalizare a afacerilor private. Codurile fiscale trebuie să fie metoda practică şi legală de a aplica

articolele din Constituţie care garantează libertatea economică, libertatea de asociere şi dreptul la un

trai decent ori dreptul oamenilor de a-şi alege profesia, afacerea şi a trăi decent din ea.

- 23 -

Subliniez încă o dată: nu avem nevoie de un nou Cod fiscal care să pornească de la filosofia

„cum aducem bani la stat?”. Avem nevoie de un Cod fiscal care să pornească de la ideea „cum să îşi

facă oamenii o viaţă bună şi corectă economic?”, nu de un mediu economic abuzat de organele statului

şi de impozite suprarealiste, ci de o bază legală care să permită nu doar supravieţuirea, ci şi dezvoltarea

şi deci şi conformarea voluntară din care, ulterior, statul se va alimentata îndestulător.

Dacă vom avea o legislaţie bună şi corectă, dacă vom avea impozite mai puţine şi mai mici,

limitări mai puţine la deductibilitate sau plafonări corespunzătoare, oamenii vor avea baza din care să

îşi plătească impozitele, nu vor mai fugi de ANAF, ci vor vrea să îşi asume corect afacerile. Şi mai ales

trebuie să fie unul corect şi simplu, inteligibil, fără capcanele ascunse ale unei supraimpozitări; atunci

va creşte baza de impozitare. Prin aceste metode nu doar că se reduc, ci vor fi omorâte efectiv mii de

firme mici, mii de locuri de muncă.

Filosofia corectă trebuie să fie: ce face statul pentru cetăţean şi pentru libertatea sa economică,

nu ce face cetăţeanul pentru stat şi acoperirea cheltuielilor ineficiente ale acestuia! Doar aşa vom putea

avea un Cod fiscal nu doar predictibil, ci şi stabil! Abia atunci vom avea cu adevărat o relansare a

vieţii economice, a investiţiilor private şi chiar şi străine! Istoria ne spune că otomanii luau aşa biruri

mari, de omorau economic Principatele. Cer PSD să nu acţioneze în acelaşi mod! Să lase românii să se

dezvolte economic!

Domnul Marius-Petre Nicoară:

Declaraţia politică este intitulată „Toate tunurile pe PNL!!!”.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori,

Această declaraţie politică, chiar dacă deranjează pe anumiţi colegi, reprezintă o reacţie a unui

senator liberal, din inima Transilvaniei, la atacurile media orchestrate de PSD şi la atacurile doamnei

Elena Udrea la adresa Partidului Naţional Liberal.

Chiar dacă în ultima perioadă s-au publicat stenograme trunchiate din discursuri ale unor lideri

liberali, chiar dacă s-a încercat să se creeze o serie de tensiuni în interiorul organizaţiilor liberale din

teritoriu, adevărul este altul: PSD-ul şi aliaţii săi, în special cu sprijinul unor prieteni din mass-media,

mediatizează tema scindării PNL-ului pentru a distrage atenţia opiniei publice de la scăderea nivelului

de trai datorată Guvernului Ponta, de la cazul Şova şi posibila arestare a ministrului Dragnea, de la

eşecul aplicării TVA-ului redus la alimente, în condiţiile în care supermarketurile au crescut preţul

produselor alimentare înainte de reducerea respectivei taxe etc.

La rândul ei, doamna Udrea, proaspăt eliberată din arestul preventiv, încearcă să-şi spele

imaginea publică şi, parcă într-un acord tacit cu domnul Ponta, reia o serie de atacuri îndreptate

împotriva noului PNL, ca acum şapte luni, când era în campanie electorală. Culmea, şi domnul

- 24 -

Băsescu, care îşi vede partidul cum se pierde în neantul politicii româneşti, vrea să rupă ceva din

electoratul de dreapta, în speranţa falsă de a deveni un aparent concurent al PNL-ului.

Stimaţi colegi,

Nu doresc să reiau argumente vizibile şi logice privind penibilul atacurilor concentrate asupra

PNL-ului de către trioul Victor Ponta – Elena Udrea – Traian Băsescu, dar cred că atât liderii PSD, cât

şi cei din anturajul preşedintelui-pensionar Traian Băsescu trebuie să înţeleagă următoarele chestiuni:

- societatea românească nu se poate întoarce la restauraţia politică dorită şi regretată de PSD,

când unii se făceau că mimează opoziţia şi alţii aveau o guvernare defectuoasă pentru economia

românească;

- actuala coaliţie guvernamentală are o opoziţie reală şi un preşedinte al statului român care au

un alt tip de abordare politică faţă de ce a fost în ultimii 25 de ani;

- modul deficitar de guvernare actual nu se mai poate realiza prin programe sociale şi prin

tunuri financiare ascunse sub intenţii aşa-zis binevoitoare, de gen Codul fiscal… Apropo, stimaţi

colegi de la PSD, când veţi adopta normele metodologice de aplicare a noului Cod fiscal şi a celui de

procedură fiscală? În doi-trei ani cumva?! Că nu am văzut nicio referire oficială asupra modului de

aplicare;

- suntem într-o conjunctură internaţională când nu ne mai permitem să facem jocuri duplicitare

între Est şi Vest, iar corupţia din actualul sistem instituţional, patronat în cei 25 de ani de actualii

guvernanţi, ar cam trebui stopată definitiv… pentru că altfel riscăm mai mult decât nişte cancanuri

politice;

- fostul preşedinte aşa-zis jucător nu înţelege că rolul său politic s-a încheiat, iar evenimentele

din ultima perioadă au demonstrat acest fapt. Acum e timpul ca actualul pensionar prezidenţial să

înţeleagă că dreapta s-a unit, dar nu după chipul şi asemănarea sa, aşa cum a visat.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Există o vorbă în popor: „Cine are urechi de auzit să audă.” Este timpul să înţelegem că actuala

clasă politică, chiar dacă ne încăpăţânăm să nu acceptăm asta, se va schimba mult după 2016. PNL-ul

este pregătit pentru viitorul apropiat şi chiar domnul Ponta recunoaşte (pe site-uri de socializare)

despre o foarte posibilă guvernare PNL în viitorul apropiat… Oare PSD-ul, UNPR-ul, UDMR-ul şi

alţi „tovarăşi de drum” înţeleg aceste previziuni sau percep doar să pună tunuri inutile pe noul Partid

Naţional Liberal? Aştept să văd în viitorul apropiat ce a priceput stânga românească.

Vă mulţumesc.

Domnul Dumitru Oprea:

Declaraţia politică se intitulează „Premierul Ponta, în goana după popularitate, nu ţine cont de

niciun principiu economic când reduce TVA-ul”.

- 25 -

Domnule preşedinte al Senatului,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Stimaţi invitaţi,

Dorind să-şi acopere eşecul guvernării prin măsuri spectaculoase, primul ministru Ponta continuă

să dea dovadă de lipsă de prudenţă în privinţa economiei româneşti. Reducerea TVA fără măsuri care să

acopere deficitul bugetar a atras atenţia şi Comisiei Europene. Deşi, în ultima prognoză, se estima o

creştere economică de 3,3%, în 2016, Comisia avertizează că reducerea forţată a unor taxe pune sub

semnul întrebării consolidarea fiscală. Ca urmare, experţii europeni anunţă că, dacă se păstrează această

direcţie, datoria publică va creşte de la 39,8% din PIB, în 2014, la 42,4% din PIB, în 2016.

În aceeaşi linie se încadrează şi declaraţiile guvernatorului Băncii Naţionale, care, într-un mod

elegant, a făcut apel către Executiv să reducă TVA-ul numai în urma unor discuţii foarte serioase cu toţi

reprezentanţii mediului economic, dar şi cu cei ai Comisiei Europene şi ai FMI. Motiv pentru care a

recomandat premierului să rezolve mai întâi problemele privind cheltuielile publice şi lipsa investiţiilor.

Din nefericire, toate aceste semnale de alarmă sunt tratate cu dispreţ de către Victor Ponta. Mai

mult, primul ministru a calificat deja calculele din prognoza Comisiei ca fiind „neeconomice”,

considerând că poate să menţină ţinta de deficit şi pe 2016, deşi nu există niciun demers în acest sens.

Aşadar, constatăm acelaşi comportament ipocrit la nivel guvernamental, dublat de o superficialitate

arogantă, ce pun în pericol echilibrul macroeconomic. În aceste condiţii, premierului Ponta trebuie să i

se atragă atenţia că ţara nu poate fi guvernată doar pentru creşterea popularităţii unui individ şi a unui

partid, pentru că România are nevoie de stabilitate financiară şi după plecarea lui de la putere.

Vă mulţumesc.

Domnul Traian-Constantin Igaş:

Declaraţia politică este intitulată „Cadastrarea e gratuită, dar o plătim”.

Stimaţi colegi,

Cadastrarea gratuită continuă pe banii românilor! Numai în România, sub un Guvern socialist,

puteam întâlni un asemenea paradox comunist: e gratuită, dar se plăteşte.

Politica se face prin comparaţie, comparăm guverne şi evidenţiem rezultatele. Din păcate,

astăzi, comparaţiile vin să evidenţieze realitatea tristă în care acest Guvern a adus ţara. Mult acuzatul

Guvern din perioada 2008 – 2012 a reuşit să implementeze un proiect denumit C.E.S.A.R., care aplica

în totalitate înţelesul termenului „gratuit”. De aceea, pot afirma cu tărie că ceea ce s-a făcut până acum

în această zonă este rezultatul proiectului pilot pe care, ca ministru, l-am semnat şi demarat prin

Ministerul Administraţiei şi Internelor, un proiect de 51,4 milioane de euro, care a fost blocat şi

tergiversat de actualul Guvern Victor Ponta. Înţelegând importanţa naţională pe care cadastrarea o are,

am solicitat în nenumărate rânduri soluţii pentru continuarea acordării gratuităţii la acest serviciu, dar

- 26 -

răspunsurile primite au fost dezamăgitoare, fără previziuni concrete sau asigurări pentru autorităţile

locale implicate.

Dacă până în 2013 cadastrarea s-a realizat pentru 50 de unităţi administrativ-teritoriale, în

2015, după trei ani de guvernare PSD şi o pauză completă în normalizarea sistemului cărţii funciare,

cadastrarea se va realiza pentru 6% din unităţile administrativ-teritoriale ale României, pe banii

românilor, cu promisiunea că restul de 94% se va face până în 2023!

În Nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern pentru aprobarea Programului naţional de

cadastru şi carte funciară 2015 – 2023 apar oportunităţile pentru care cadastrarea este mai mult decât

necesară, după cum urmează:

- elaborarea politicilor privind dezvoltarea socio-economică la nivelul localităţilor şi la nivel

regional;

- dezvoltarea infrastructurii urbane şi rurale;

- stabilirea valorii bunurilor imobile, necesară unui sistem corect de taxe şi impozite;

- crearea condiţiilor pentru libera circulaţie a terenurilor şi construcţiilor;

- atragerea capitalului internaţional;

- dezvoltarea şi consolidarea creditului ipotecar;

- gestionarea fondului imobiliar public şi privat al localităţilor.

Cu toate acestea, împotrivirea reprezentanţilor puterii nu s-a văzut doar în cazul Proiectului

C.E.S.A.R., dar şi în cazul proiectului propus în Parlament cu susţinerea comisarului european Dacian

Cioloş, pe care l-au respins foarte uşor cu ajutorul majorităţii parlamentare. Iar astăzi programul

naţional propus de Guvern pleacă de la aceleaşi premise ca cele ale proiectelor blocate, diferă doar

finanţarea. Se pare că România are prea mulţi bani din taxe şi impozite, astfel încât cadastrarea va fi

finanţată integral din venituri proprii, adică de la bugetul de stat.

Stimaţi colegi,

Cadastrarea gratuită are 0% sprijin din partea PSD la bilanţul a trei ani de guvernare, iar

viitorul este sumbru, guvernarea fiind incapabilă să continue acest proiect pe bani europeni. După trei

ani de guvernare, ministrul Liviu Dragnea spune că se apucă de treabă şi că în următorii opt ani va

rezolva problema cadastrării.

Actualul Executiv este caracterizat prin două adjective: mincinos şi lipsit de fairplay. În 2014,

Liviu Dragnea spunea despre un proiect de cadastrare pe bani europeni că este o prostie şi că

propunerea guvernării este mai puţin costisitoare. Ministrul dezvoltării regionale spunea, în aprilie

2014, că se va face cadastru gratuit, dar nu cu bani care să intre în buzunarele unor firme private, ci cu

angajaţii Agenţiei Naţionale de Cadastru. Acelaşi ministru, dându-şi seama de eroarea gravă comisă şi

copiind modelul Vâlcov de liberalizare a guvernării socialiste, spune, în mai 2015, că programul de

- 27 -

cadastrare va genera cel puţin 5 600 de locuri de muncă, 600 de posturi în cadrul ANC şi peste 5 000

de locuri de muncă la nivelul firmelor care vor câştiga licitaţiile pentru realizarea măsurătorilor

cadastrale. Şi-au dat seama că locurile de muncă lipsesc cu desăvârşire, deşi au promis un milion.

Stimaţi colegi,

Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară va fi aplicat în 74% din unităţile

administrativ-teritoriale ale României. Înregistrarea sistematică a imobilelor se va face integral din

venituri proprii. Motiv pentru care consider că ministrul Liviu Dragnea are măcar datoria morală să

facă publice alocările financiare pe fiecare an în parte până în 2023, să nu ne trezim ca în alţi ani de

guvernare socialistă, când banii mai mulţi pentru diverse proiecte au fost alocaţi în anii postguvernare

şi astfel aruncaţi în cârca guvernelor ce i-au urmat.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Ţapu Nazare:

Declaraţia politică se intitulează „Guvernul PSD nu organizează alegeri parţiale, ci «înţelegeri

subterane»”.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor senatori,

În judeţul Neamţ, de câteva luni bune, trebuiau organizate alegeri parţiale atât pentru postul de

primar al municipiului Piatra Neamţ, cât şi pentru cel de preşedinte al consiliului judeţean.

La nivelul întregii ţări, peste două milioane de români nu au, în acest moment, reprezentanţi

aleşi în funcţii cheie pentru comunităţile în care trăiesc. Este vorba de oameni care au dreptul

constituţional de a vota şi de legi care trebuie puse în aplicare.

Ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile la Piatra Neamţ, prin atacarea fotoliului de primar de

către PSD, a reprezentat un joc de interese, şi nu expresia unui vot democratic al cetăţenilor

municipiului.

Nu se doreşte respectarea legii, ci câştigarea primăriei pe uşa din dos. PSD nu a reuşit, în

ultimii 20 de ani, să obţină niciodată postul de primar prin alegeri. De aici, şi disperarea de a ocupa

prin orice mijloace această funcţie.

Şi pentru că jocurile pe sub masă nu au avut sorţi de izbândă, unii lideri locali ai PSD afirmă

că, în condiţiile actuale, Guvernul va opri finanţarea proiectelor pentru Piatra Neamţ, inclusiv

reconstrucţia Pieţei Centrale, care a ars anul trecut.

În acest moment, la Primăria Piatra Neamţ s-a produs un precedent periculos, ce poate fi uşor

extins şi la alte primării sau consilii judeţene din ţară. Asta înseamnă să nu acorzi încredere cetăţenilor,

organizând alegeri parţiale, ci să creezi terenul prielnic înţelegerilor, trocurilor şi trădărilor.

- 28 -

Guvernul blochează organizarea alegerilor parţiale în toată ţara nu pentru că nu ar avea bani, ci

pentru că este conştient că le-ar pierde. În mod constant şi sistematic, nu respectă hotărârile instanţelor,

cel mai bun exemplu fiind cel de la Consiliul Judeţean Cluj.

Luând ca exemplu precedentul de la Piatra Neamţ, cer public Guvernului şi premierului Victor

Ponta să aibă discernământul necesar să organizeze alegeri parţiale, să se respecte dreptul fundamental

al alegătorilor de a-şi exercita votul.

Domnul Găvrilă Ghilea:

Declaraţia politică este intitulată „O prorogare cinică şi discriminatorie”.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Nimeni n-ar fi crezut că, atunci când Guvernul Ponta a promovat Legea nr. 143/2014 pentru

modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor

persecutate din motive etnice de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie

1940 până la 6 martie 1945, o face din cu totul alte considerente decât cele fireşti, morale şi reparatorii.

Trecutul recent ne-a demonstrat însă că actul normativ care stabilea, de la 1 ianuarie 2015, noi

cuantumuri, majorate, ale indemnizaţiilor lunare cuvenite persoanelor persecutate, ca beneficiari de

drept, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 777 din 24 octombrie 2014, în plină campanie

electorală, nu a fost decât o mână de praf în ochii alegătorilor de vârsta a treia, care trebuiau convinşi

de neţărmurita compasiune a prezidenţiabilului-premier PSD faţă de suferinţele greu de imaginat prin

care au trecut în urmă cu peste şapte decenii.

Spre dezamăgirea potenţialilor beneficiari ai prevederilor acestui act normativ, prin art. 43 al

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea perso nalului plătit din fonduri

publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul

Oficial al României nr. 925 din 18 decembrie 2014, termenul de aplicare a Legii nr. 143/2014 s-a

prorogat până la 1 ianuarie 2017, ceea ce denotă caracterul pur electoral al acestui act normativ.

Întrucât numărul persoanelor care au fost persecutate din motive etnice de către regimurile

instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 scade pe zi ce trece,

media de vârstă a acestora fiind de peste 75 de ani, impactul financiar al majorării cuantumului

indemnizaţiilor lunare cuvenite asupra bugetului consolidat al anului curent nu putea fi semnificativ.

Decizia amânării termenului de aplicare a Legii nr. 143/2014 cu 24 de luni este cinică şi

discriminatorie, având un efect material şi moral devastator asupra refugiaţilor, expulzaţilor şi

persecutaţilor, deoarece aceştia au o vârstă înaintată şi mare parte dintre ei nu vor mai ajunge să

beneficieze de aceste drepturi.

- 29 -

Din aceste considerente, trebuie identificate de urgenţă surse alternative de finanţare

sustenabilă, pentru reconsiderarea prorogării măsurilor reparatorii şi acordarea lor – inclusiv cu titlu

retroactiv – începând cu termenul prevăzut iniţial prin lege.

În caz contrar, regimurilor de tristă amintire instaurate în România cu începere de la 6

septembrie 1940 până la 6 martie 1945, vinovate de persecutarea pe motive etnice a sute de mii de

persoane, li se va adăuga, cu siguranţă – la 75 de ani de la comemorarea Dictatului de la Viena –, şi

Guvernul Ponta, care se încăpăţânează să dea cu o mână şi să ia cu două.

Vă mulţumesc.

Domnul Paul Ichim:

Declaraţia politică se intitulează „Utilizarea Facebook poate determina depresie”.

Deschid astăzi, de curiozitate, pagina de Facebook. Normal, nu în căutare de selfie-uri şi tot

felul de poze cu mâncare, căci vreau să mă abţin la mâncare, se cam cere. Obiectivul maxim, ştiri şi

comentarii cu probleme politice, sociale, ştiri din astea ciudate. Îmi sare în ochi un articol despre

averea unui general, actual ministru. Citesc şi mă minunez cum se face avere din solda de armată,

ofiţer superior şi indemnizaţie de parlamentar. Abia ieşisem de la Comisia pentru sănătate, unde în

discuţia medicilor de acolo ne tot băteam capul cum să găsim o soluţie de a propune ceva pentru a

acoperi lipsurile din lumea medicală. Ne pleacă în străinătate personalul medical, încât nu mai avem

timp de a instrui şi a acoperi lipsurile în resurse umane.

Duminică, în colegiul din teritoriu, m-a vizitat un coleg ieşit la pensie, care îmi transmite că

după mai bine de 40 de ani de activitate medicală se simte jignit şi inutil cu o pensie ce depăşeşte cu

puţin 1 100 de lei.

Ascultam ieri polemicile apărute după modificarea Codului penal. Cineva cu pregătire juridică

spunea apăsat că pe lumea asta două lucruri contează: viaţa şi libertatea. Afirmaţia este mai mult decât

corectă. Toate posturile de televiziunile prezintă doar fenomene negative din lumea medicală, de te

întrebi dacă noi mai şi salvăm ceva din cei care ne vin pe mână. Sindicatele din sector strigă că nu se

mai poate lucra în această atmosferă, cu aşa salarizare.

După trecerea în revistă a acestor ştiri, să încerc să le asociez într-o schemă logică. Dacă viaţa

şi libertatea sunt importante, înseamnă că recunoaşterea financiară din partea statului ar trebui să fie

similară. După opinia mea, dacă ţi-ai pierdut viaţa, libertatea nu mai contează, daca ţi-ai pierdut

libertatea, mai poţi spera la viaţă (fără comentarii). Acceptând nivelul de importanţă, înseamnă că

lumea medicală ar trebui să se regăsească alături de magistraţi, ca recunoaştere financiară. Asta era în

capul meu până să citesc articolul cu generalul. Atunci, gândul pervers m-a determinat să fac

comparaţia cu el. Şi armata, şi sănătatea lucrează cu oamenii. Ei se expun la pericole (bine, mă refer la

militarii activi), pot acţiona în teatre de acţiuni.

- 30 -

N-am înţeles bine de ce „teatre”. Probabil se refera la tragedie. În situaţii tragice lucrează şi

lumea medicală. După reclama făcută sistemului, până ne omoară cineva profesioniştii nu mai este

mult. Diferenţa este că, în situaţii limită, conflictuale, rata lor de mortalitate este mult mai mare. Noi

însă ieşim la pensie mult mai târziu. Presiunea psihologică este extremă pentru ambele meserii. În

concluzie, oare se va putea ca un medic cu cel mai mare grad de specializare, la 70 de ani (dacă- i

apucă), să poată avea o fişă de declarare a averii la a zecea parte din cea prezentată la generalul în

cauză? Un mic exemplu ciudat: generali am văzut peste 80 de ani, destul de mulţi, chirurgi peste

această vârstă – cazuri izolate.

Pensia celui din lumea medicală va ajunge măcar jumătate din cea a celui luat în discuţie? Cu

destul de multe nelămuriri, mă tot gândesc: oare de ce se tot spune de lumea noastră medicală că este o

lume de şpăgari? Ce am înţeles este că un medic ce a avut pe mână viaţa oamenilor, la 70 de ani, la

care se adaugă încă cinci-şase ani lipsa de acasă, fiind în gărzi, nu are cum să spere a fi egalul unui

judecător sau al unui general.

Morala este una simpla: utilizarea Facebook poate determina depresie.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Declaraţia politică este intitulată „Lasă, măi, hoţia aşa, ne-am obişnuit cu ea!”.

Domnule preşedinte,

Distinşi colegi,

Senatul a adoptat, prin vot electronic secret, modificarea Codului penal şi a Codului de

procedură penală, stabilind, printr-un amendament iniţiat de senatori reprezentând puterea politică din

jurul PSD, că arestarea preventivă nu mai poate fi dispusă de judecător decât dacă există „indicii

temeinice”, înlocuindu-se astfel sintagma „suspiciuni rezonabile” de până acum.

Sunt unul dintre cei 26 de senatori care au votat împotriva acestui amendament, implicit

împotriva modificării Codului de procedură penală.

Preventiv, Ambasada SUA la Bucureşti şi-a făcut cunoscută poziţia oficială în această privinţă,

exprimându-şi îngrijorarea şi arătând că amendamentele propuse la Codul penal şi la cel de procedură

penală reprezintă „un semnal descurajator, mai ales pentru investitori”. Ambasada Germaniei a arătat,

de asemenea, că urmăreşte „cu mare atenţie încercările de aşezare a activităţii eficiente a autorităţilor

române de urmărire penală pe un fundament modificat”, susţinând public că „acestea pot avea un

impact nemijlocit asupra evaluării României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare”. Iar

printr-o atitudine similară, dar şi solidară, Ambasada Marii Britanii a anunţat că a luat notă de

preocupările semnalate privind modificarea Codului penal şi de procedură penală, atrăgând atenţia că

Parlamentul trebuie să sprijine instituţiile sistemului judiciar şi statul de drept. De altfel, raportul

Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare stipulează inechivoc că

„Parlamentul trebuie să sprijine instituţiile sistemului judiciar şi statul de drept”.

- 31 -

Nu în ultimul rând, printr-un comunicat ferm, reprezentanţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie

precizează că: „Dispoziţiile actuale protejează drepturile fundamentale ale persoanelor într-o manieră

care corespunde standardelor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, astfel încât nu se justifică

adoptarea unor noi standarde, care nu au corespondent în tradiţia juridică română sau în legislaţiile

altor state europene.”

Iată, aşadar, câte instituţii de o importanţă covârşitoare pentru viaţa democratică a României au

transmis, prin reprezentanţii lor, aceeaşi idee, în esenţă: că este inoportună şi neavenită modificarea

codurilor, de altfel nu cu prea mult timp în urmă adoptate de Parlamentul României. „Ba te şaua să

priceapă iapa”, fiindcă oricum premierul Ponta s-a făcut că nu pricepe, comentând cinic pentru presă

că: „Apreciez totdeauna poziţiile ambasadelor, sunt convins că Parlamentul ştie totdeauna ce decizie să

ia.” Evident, avându-şi socrul, pe Ilie Sârbu, în postura de lider al senatorilor coaliţiei din jurul PSD şi

controlând o relaxată şi sfidătoare majoritate, este lesne de priceput ce înţelege premierul prin faptul că

„Parlamentul ştie”…

Cu alte cuvinte, deşi ambasadele SUA, Germaniei şi Marii Britanii ne transmit că sunt

îngrijorate de modificarea Codului penal şi pledează solidar pentru justiţie şi stat de drept, deşi DNA

consideră nemotivate aceste modificări, indicând că „urmăresc limitarea capacităţii investigative a

organelor de urmărire penală”, Ponta şi PSD reacţionează taman pe dos, protejându-şi propriile

interese. Ba, mai mult, cu o grabă cât se poate de suspectă, proiectul legislativ, insuficient analizat şi

dezbătut, a fost inclus, în regim de urgenţă, pe ordinea de zi a şedinţei Senatului de luni, 11 mai 2015.

Ştim din înţelepciunea populară că, dacă unul îţi spune că eşti beat, îl poţi trimite la culcare,

însă, dacă doi îţi spun că eşti beat, atunci e cazul să te culci. Din păcate, premierului Ponta şi

politicienilor culpabili din coaliţia de guvernământ, înfriguraţi de perspectiva cătuşelor şi a „beciului

domnesc”, pot să le spună ambasadele şi oricine altcineva orice… La nevoie, sfidează chiar NATO şi

UE, câtă vreme justiţia trebuie ţinută la cât mai mare distanţă de cei cu musca pe nală pe căciulă. La

urma urmei, ce poţi să le pretinzi celor care înţeleg politicul ca pe o mare furăciune şi s-au obişnuit să

existe viclean într-o mare hoţie: las-o, mă’, că merge aşa, ne-am obişnuit cu ea!

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Vasile Nistor:

Declaraţia politică se intitulează „Sprijinirea voluntariatului”.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În decursul acestei săptămâni, în România se desfăşoară Săptămâna Naţională a

Voluntariatului, eveniment dedicat recunoaşterii activităţii celor ce îş i dedică timpul şi energia din

proprie iniţiativă, cu scopul de a participa activ în comunităţile din care fac parte. În perioada 11 – 17

- 32 -

mai, aproximativ 4 500 de voluntari, coordonaţi de 140 de organizaţii şi instituţii partenere, se vor

implica în acţiuni diverse, menite să surprindă importanţa voluntariatului în societate.

De ce este importantă participarea cetăţenilor români la activităţi de acest fel? Reglementarea

acesteia, prin Legea nr. 78/2014, recunoaşte importanţa contribuţiei voluntarilor în România şi percepe

vechimea muncii lor ca experienţă profesionala. Deşi cadrul legal prezent susţine implicarea acestora,

numărul de participanţi din România la acţiuni de voluntariat este sub media europeană, fapt pentru care

nivelul de implicare a românilor necesită şi mai multă susţinere din partea autorităţilor publice. Pentru

cei tineri, dar şi pentru alte categorii de vârstă, perioada de voluntariat oferă oportunitatea dezvoltării

personale şi incluziunii sociale, precum şi şansa ca aceştia să dobândească aptitudini folositoare de-a

lungul traseului lor profesional. De asemenea, ea poate reprezenta o completare a educaţiei oferite de

către stat, reuşind să pregătească generaţiile tinere pentru provocările din viaţa de zi cu zi. În ultimul

rând, activitatea de voluntariat presupune responsabilizarea membrilor unei comunităţi, evidenţiind

importanţa contribuţiei fiecărui cetăţean în formarea societăţii dorite de către aceştia.

Constat că numărul voluntarilor implicaţi în cadrul evenimentului din acest an este mult mai

redus decât cel din 2014, când s-au mobilizat peste 10 000 de persoane, cu 5 500 mai mult decât cel

curent. De aceea, consider că Săptămâna Naţională a Voluntariatului, dar şi alte astfel de evenimente

merită promovate mai bine, pentru ca rata persoanelor implicate în activităţi de voluntariat să crească

de la an la an.

Domnul Eugen Durbacă:

Declaraţia politică este intitulată „Programul de plantare a perdelelor forestiere pe autostrăzi şi

drumuri din România”.

Judeţul Galaţi se confruntă an de an cu drumuri judeţene blocate, fiind lipsit de perdele

forestiere, care au un rol important în protecţia căilor de comunicaţie şi de transport împotriva

înzăpezirilor. S-a constatat că lucrările nu au evoluat în ceea ce priveşte parazăpezile şi perdelele

forestiere, lucru ce a determinat depuneri accentuate de zăpadă şi blocarea drumurilor naţionale, dar şi

a celor judeţene.

Perdelele forestiere de protecţie sunt formaţiuni păduroase cu lungimi diferite şi lăţimi relativ

înguste, amplasate la o anumită distanţă faţă de un obiectiv, cu scopul de a- l proteja împotriva unor

factori dăunători. Aceste perdele forestiere ajută la ameliorarea condiţiilor climaterice din perimetrul

apărat, la protecţia căilor de comunicaţie şi de transport, în special împotriva înzăpezirilor. Ele sunt

necesare şi pentru protejarea digurilor şi a malurilor contra curenţilor, viiturilor, gheţii, dar şi pentru

protejarea localităţilor.

Ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 213 din 15 noiembrie 2011, Regia Naţională a

Pădurilor – Romsilva în colaborare cu Ministerul Mediului şi Pădurilor au demarat, la începutul anului

- 33 -

2012, acţiunea de înfiinţare a Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie, în conformitate

cu prevederile art. 3 d in Legea nr. 289/2002, republicată, această acţiune este declarată de utilitate

publică, iar perdelele forestiere de protecţie constituie bun de interes naţional.

Consider că este necesar să conştientizam şi să acţionăm în consecinţă în legătură cu

problemele cu care se confruntă întreaga ţară privind protecţia căilor de comunicare şi transport, în

special împotriva înzăpezirii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Marian:

Declaraţia politică se intitulează „Ambasadorul George Maior are de limpezit mai multe pete

din biografia sa”.

Fostul director al SRI, George Maior, a fost nominalizat săptămâna trecută de către preşedintele

Klaus Iohannis pentru postul de ambasador al României în Statele Unite ale Americii, urmând să fie

audiat săptămâna viitoare de Comisiile reunite de politică externă ale Camerei Deputaţilor şi Senatului

în vederea obţinerii avizului necesar. Întrucât nu am calitatea de membru al Comisiei pentru politică

externă a Senatului, le sugerez, prin această declaraţie, colegilor mei din această comisie să- i solicite

aspirantului George Maior să clarifice unele aspecte nebuloase din biografia sa.

În primul rând, George Maior trebuie să clarifice legăturile sale d inainte de 1989 cu Partidul

Comunist Român şi cu Securitatea, având în vedere faptul că, înainte de Revoluţie, în timp ce urma

cursurile Facultăţii de Drept a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, a fost propulsat în funcţia

de preşedinte al Comisiei pentru relaţii cu studenţii străini din cadrul Consiliului Uniunii Asociaţiilor

Studenţilor Comunişti din Centrul Universitar Cluj-Napoca, cu concursul tatălui său, Liviu Maior, care

era profesor la Facultatea de Istorie-Filozofie şi secretar PCR pe Universitatea „Babeş-Bolyai”, şi al

naşului său Ioan Rus, care era liderul studenţilor comunişti din Centrul Universitar Cluj-Napoca. În

această funcţie, George Maior trebuia să aibă calitatea de membru al PCR şi să întreţină relaţii de

colaborare cu Securitatea, având în vedere interesul acestei instituţii pentru studenţii străini.

În al doilea rând, referitor la scandalul şi dosarul Microsoft, George Maior trebuie să clarifice

dacă este adevărat faptul că, în perioada în care a fost însărcinat cu afaceri la Ambasada României din

Irlanda (1997 – 1999), a demarat primele negocieri cu corporaţia americană Microsoft, prin Microsoft

European Operations Center, care are sediul la Dublin, şi că a continuat negocierile cu reprezentanţa

Microsoft pentru Europa în perioada în care a fost secretar de stat la Ministerul Apărării Naţionale

(2000 – 2004).

În al treilea rând, referitor la scandalul şi dosarul EADS, George Maior trebuie să clarifice în ce

condiţii a negociat şi semnat, în calitate de secretar de stat pentru relaţii internaţionale în Ministerul

Apărării Naţionale, desemnat să negocieze aderarea României la NATO, contractul (cu care se

- 34 -

mândreşte în CV-ul său) privind achiziţionarea a două fregate militare de la Grupul BAE Systems din

Marea Britanie, a cărui divizie de rachete a fuzionat în 2001 cu EADS. Preţul celor două fregate,

denumite ulterior „Regele Ferdinand” şi ”Regina Maria”, a fost de 122 de milioane de euro, dar

acestea se aflau într-o stare învechită, motiv pentru care au fost trase de câţiva ani la mal, atât la

propriu, cât şi la figurat. Legat de tranzacţia cu BAE Systems, în presa britanică, respectiv în „The

Observer”, au apărut în 2007 acuzaţii că un politician român neidentificat ar fi primit un comision

secret de 6 milioane de lire sterline (7,6 milioane de euro). DNA a deschis o anchetă în acest sens, pe

care a închis-o în 2009 cu soluţie de neîncepere a urmăririi penale, cu precizarea că va putea fi

redeschisă dacă vor apărea noi probe.

În al patrulea rând, George Maior trebuie să clarifice legăturile cu pe care le-a avut, în perioada

în care a deţinut funcţia de director al SRI (2006 – 2015), cu o liotă de oameni de afaceri dubioşi, care

au avut şi au probleme penale grave. În calitate de director al SRI, George Maior avea obiceiul să se

laude că a destructurat, împreună cu primul său adjunct, generalul Florian Coldea, cea mai periculoasă

grupare mafiotă din România, după arestarea şi condamnarea senatorului PSD Cătălin Voicu, pentru o

presupusă luare de mită de 200 000 de euro, precum şi că a reuşit să- i elimine pe mogulii răi din presa

românească, făcând referire la Sorin Ovidiu Vântu şi la Dan Voiculescu. În acelaşi timp, directorul

George Maior şi primul adjunct Florian Coldea au întreţinut relaţii strânse cu o serie de oameni de

afaceri contestaţi, care au fost recent anchetaţi şi chiar arestaţi şi trimişi în judecată pentru infracţiuni

de corupţie şi fraude de ordinul milioanelor de euro (Dorin Cocoş, Dumitru Nicolae – zis Niro, Ovidiu

Tender, Culiţă Tărâţă, Sebastian Ghiţă).

Astfel, conform declaraţiilor fostului ministru Elena Udrea, George Maior şi Florian Coldea l-au

invitat frecvent, în zilele de weekend, la sediul SRI, pe fostul său soţ, Dorin Cocoş, ulterior arestat şi

trimis în judecată pentru fapte de corupţie în dosarul Microsoft, iar primul adjunct al directorul SRI i-a

solicitat acestuia să remită suma de 500 000 de euro cash patronului „România TV”, Sebastian Ghiţă.

De asemenea, potrivit declaraţiilor Elenei Udrea, primul adjunct al directorului SRI i-a solicitat

şi omului de afaceri Culiţă Tărâţă, fost deputat în Parlamentul României şi preşedinte al Consiliului

Judeţean Neamţ, cunoscut şi contestat pentru afaceri în domeniul cerealelor, să achite suma de 500 000

de euro în vederea efectuării unui sondaj (probabil sondajul din care a reieşit că George Maior este

printre cei mai cunoscuţi lideri social-democraţi din Europa şi că este agreată candidatura sa la funcţia

de Preşedinte al României).

Potrivit fostului procuror şef al DIICOT, Alina Bica, primul adjunct al directorului S RI i-a

solicitat să- i prezinte lunar, la sediul SRI, evoluţia dosarului omului de afaceri Ovidiu Tender şi i-a

cerut să găsească o soluţie în vederea achitării acestuia de către instanţa de judecată, dar ulterior acest

contestat om de afaceri a fost condamnat la o pedeapsă de 11 ani de închisoare.

- 35 -

Jurnalistul Radu Moraru, cunoscut ca moderator la „B1 TV”, actualmente director la „Naşul

TV”, a declarat recent că fostul director al SRI, George Maior, i-a sugerat să se asocieze cu omul de

afaceri Dumitru Nicolae, zis Niro, ulterior arestat şi trimis în judecată pentru fapte de corupţie în

dosarul Microsoft.

Potrivit unor ofiţeri care au activat în Direcţia SRI Prahova, fostul director al SRI a avut relaţii

strânse, care constituiau vulnerabilitate pentru serviciu, şi cu omul de afaceri şi deputatul PSD

Sebastian Ghiţă, care îl vizita frecvent la domiciliu, ducându- i doi profesori de la Ploieşti ca să- i

mediteze copiii.

În al cincilea rând, în calitate de fost director al SRI, George Maior are obligaţia să clarifice

recentele afirmaţii ale generalului Dumitru Dumbravă, şeful Direcţiei Juridice a SRI (pe care l-a

promovat în această funcţie), potrivit cărora instanţele de judecată au devenit „câmp tactic” al SRI, în

sensul că acest serviciu de informaţii nu se mai retrage „din câmpul tactic” odată cu sesizarea instanţei

prin rechizitoriu, ci îşi menţine „interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”.

George Maior trebuie să explice opiniei publice şi corpului magistraţilor ce înseamnă concre t „câmp

tactic” când este vorba de justiţie şi care sunt mijloacele prin care serviciul operează în acest „câmp

tactic”. Oare intervenţia SRI în vederea condamnării fostului senator Cătălin Voicu, respectiv în

vederea achitării omului de afaceri Ovidiu Tender constituie un modus operandi al SRI în acest „câmp

tactic”, domnule George Maior? Referitor la acest aspect, George Maior trebuie să clarifice şi dacă

este adevărat faptul că primului adjunct Florian Coldea i-a fost pus la dispoziţie un birou în sediul

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în perioada în care procuror general al

României era doamna Laura Codruţa Kövesi, şi că i-a fost pus la dispoziţie şi un birou în sediul

Direcţiei Naţionale Anticorupţie, după ce aceasta a devenit procuror şef al DNA.

În fine, George Maior va trebui să clarifice dacă se află în slujba unei puteri sau agenţii străine

pentru a nu intra sub incidenţa unor infracţiuni contra securităţii naţionale prevăzute în titlul X din

Codul penal al României. Aşa cum am arătat şi cu alte ocazii, alegaţiile fostului preşedinte Traian

Băsescu că a numit în 2006 în funcţia de director al SRI un reprezentant al opoziţiei, respectiv pe

George Maior, pe atunci senator PSD, constituie poveşti de adormit copiii, întrucât acesta a fost

promovat în fruntea principalului serviciu secret al României la recomandarea, respectiv la cererea

unor factori de decizie din administraţia şi serviciile secrete ale Statelor Unite ale Americii.

Promovarea lui George Maior a avut la bază încrederea câştigată americanilor prin serviciile aduse

anterior de tatăl său, Liviu Maior, cunoscut ca profesor de istorie la Universitatea „Babeş-Bolyai” din

Cluj-Napoca, ministru al educaţiei în Guvernul Văcăroiu şi ambasador al României în Canada, prec um

şi de el însuşi, în perioada în care a deţinut funcţiile de însărcinat cu afaceri la Ambasada României din

Irlanda şi de secretar de stat la Ministerul Apărării Naţionale. La începutul anilor ’80, profesorul Liviu

- 36 -

Maior a beneficiat de o bursă de specializare în SUA şi a predat la universităţi americane, ocazie cu

care a primit din partea Securităţii misiuni de monitorizare a iredentei maghiare de dincolo de Ocean.

Profesori români şi americani de la Universităţile Bloomington, din Indiana, şi Ann Arbor, din

Michigan, au confirmat colaborarea profesorului Maior atât cu Securitatea, cât şi cu CIA. Graţie

relaţiilor tatălui său în SUA, George Maior a absolvit Colegiul Stanton şi a urmat cursuri de masterat la

Universitatea „George Washington”.

Această ultimă clarificare este absolut obligatorie în contextul în care în presă au apărut în

ultimele zile alegaţii în sensul că George Maior va fi „primul ambasador al SUA în România”, nu

ambasadorul României în SUA.

PAUZĂ

*

(Conducerea şedinţei este preluată de domnul senator Ioan Chelaru, vicepreşedinte al

Senatului.)

Domnul Ioan Chelaru:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite senatorii pentru a începe şedinţa de plen.

Au trecut deja cinci minute de când ar fi trebuit să deschid şedinţa şi îl rog pe domnul secretar

Mario Oprea să facă prezenţa, în speranţa…

Domnul Ion-Simeon Purec (de la prezidiu):

Deşartă.

Domnul Ioan Chelaru:

Ei, nu chiar deşartă, că vom avea cvorum.

Mulţumesc frumos.

Vă rog, prezenţa.

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Bună dimineaţa tuturor!

Agrigoroaei Ionel

2. Andronescu Ecaterina prezentă

3. Anghel Adrian prezent

4. Anghel Cristiana-Irina

5. Antonescu George-Crin-Laurenţiu

6. Arcaş Viorel

Ardelean Ben-Oni

- 37 -

8. Ariton Ion

9. Atanasiu Teodor prezent

10. Badea Leonardo prezent

12. Badea Viorel-Riceard

13. Banias Mircea-Marius prezent

14. Barbu Daniel-Constantin prezent

15. Barbu Tudor

17. Bădălău Niculae

18. Bălu Marius

19. Belacurencu Trifon prezent

20. Bereanu Neculai prezent

22. Biró Rozalia-Ibolya

23. Blaga Vasile

Boagiu Anca-Daniela

24. Boboc Cătălin

25. Bodea Cristian-Petru prezent

26. Bodog Florian-Dorel prezent

27. Boeriu Valeriu-Victor

28. Bota Marius-Sorin-Ovidiu

29. Bujor Dumitru-Marcel prezent

31. Bumbu Octavian-Liviu prezent

32. Burlea Marin

33. Butnaru Florinel prezent

34. Butunoi Ionel-Daniel prezent

35. Cadăr Leonard concediu medical

36. Calcan Valentin-Gigel

Câmpeanu Mariana prezentă

37. Chelaru Ioan prezent

38. Chiriac Viorel prezent

39. Chiru Gigi Christian

40. Chiuariu Tudor-Alexandru

- 38 -

43. Coca Laurenţiu Florian prezent

44. Constantinescu Florin

45. Cordoş Alexandru

46. Corlăţean Titus prezent

Coste Marius prezent

Costoiu Mihnea-Cosmin

48. Cotescu Marin-Adrănel

50. Creţu Gabriela prezentă

51. Cristache Iulian prezent

52. Cristina Ioan

53. Croitoru Cătălin

56. Deneş Ioan prezent

58. Dincă Mărinică

59. Dobra Dorin-Mircea prezent

60. Dobriţoiu Corneliu

61. Donţu Ovidiu-Liviu prezent

63. Dumitrescu Cristian-Sorin prezent

64. Dumitrescu Florinel prezent

65. Dumitrescu Iulian

66. Durbacă Eugen

67. Duruţ Aurel prezent

70 Ehegartner Petru prezent

71. Federovici Doina-Elena prezentă

72. Fifor Mihai-Viorel prezent

73. Filip Petru prezent

74. Firea Gabriela concediu medical

75. Florian Daniel Cristian

76. Flutur Gheorghe prezent

78. Frătean Petru-Alexandru prezent

79. Geoană Mircea-Dan

80. Ghilea Găvrilă

- 39 -

81. Ghişe Ioan prezent

82. Grapă Sebastian

84. Grigoraş Viorel

86. Haşotti Puiu prezent

87. Ichim Paul

88. Igaş Traian-Constantin prezent

89. Iliescu Lucian prezent

90. Ilieşiu Sorin prezent

91. Ioniţă Dan-Aurel

92. Iovescu Ioan prezent

93. Isăilă Marius-Ovidiu

94. Jipa Florina-Ruxandra

95. Klárik László-Attila

László Attila

96. Lazăr Sorin-Constantin prezent

97. Luchian Dragoş

98. Luchian Ion prezent

99. Marian Dan-Mihai

100. Marian Valer prezent

101. Marin Nicolae

102. Markó Béla

104. Mazăre Alexandru

Mihai Alfred-Laurenţiu-Antonio

106. Mihai Cristian-Dănuţ

107. Mihai Neagu

108. Mihăilescu Petru-Şerban prezent

109. Miron Vasilica-Steliana prezentă

110. Mitu Augustin-Constantin prezent

111. Mocanu Victor

113. Moga Nicolae prezent

114. Mohanu Nicolae prezent

- 40 -

116. Motoc Octavian prezent

117. Mutu Gabriel prezent

118. Nasta Nicolae

Năstase Ilie prezent

119. Neagu Nicolae

120. Neculoiu Marius prezent

121. Nicoară Marius-Petre prezent

122. Nicolae Şerban

124. Nistor Vasile prezent

125. Niţă Mihai prezent

126. Niţu Remus-Daniel

127. Obreja Marius-Lucian prezent

130. Oprea Dumitru

131. Oprea Gabriel Guvern

132. Oprea Mario-Ovidiu prezent

134. Oprea Ştefan-Radu

135. Paşca Liviu-Titus prezent

137. Paşcan Emil-Marius prezent

Pataki Csaba

Pavel Marian prezent

Păran Dorin

Păunescu Teiu

Pelican Dumitru

Pereş Alexandru prezent

Pop Gheorghe prezent

Pop Liviu-Marian Guvern

Popa Constantin

Popa Florian prezent

Popa Ion prezent

Popa Mihaela

Popa Nicolae-Vlad

- 41 -

Popescu Corneliu

Popescu Dumitru-Dian

Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton prezent

Purec Ion-Simeon prezent

Rădulescu Cristian

Rogojan Mihai-Ciprian prezent

Rotaru Ion prezent

Saghian Gheorghe prezent

Savu Daniel

Sârbu Ilie prezent

Severin Georgică prezent

Silistru Doina prezentă

Stuparu Timotei prezent

Suciu Matei

Şova Dan-Coman

Tánczos Barna

Tămagă Constantin prezent

Tătaru Dan prezent

Tătaru Nelu prezent

Teodorovici Eugen-Orlando Guvern

Tişe Alin-Păunel

Toma Ion prezent

Todiraşcu Valeriu prezent

Tomoiagă Ştefan-Liviu

Tudor Doina-Anca

Ţapu Nazare Eugen

Ungureanu Mihai-Răzvan

Valeca Şerban-Constantin

Vasiliev Marian prezent

Vâlcov Darius-Bogdan

Vegh Alexandru prezent

- 42 -

Verestóy Attila prezent

Vochiţoiu Haralambie

Voinea Florea prezent

Volosevici Andrei-Liviu

Vosganian Varujan

Zisu Ionuţ-Elie prezent

Domnul Ioan Chelaru:

Stimaţi colegi,

Şi-au înregistrat participarea la şedinţă 86 de colegi, fiind îndeplinit cvorumul.

Îl rog şi pe domnul secretar să finalizeze prezenţa, să putem deschide şedinţa.

Îi rog pe toţi colegii care sunt la o ţigară pe hol sau încă în birouri să poftească, să deschidem

şedinţa plenului de astăzi.

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Domnule preşedinte,

Au răspuns apelului 84.

Domnul Ioan Chelaru:

Florin Constantinescu face 85. Adică face cât doi, adică 86…

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Este adevărat.

Constantinescu Florin, prezent. 85.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Vă rog să luaţi loc, stimaţi colegi.

Îi rog pe colegii care sunt pe hol să poftească în sală, să putem deschide şedinţa.

Sunt câţiva colegi care sunt la o ţigară şi aş vrea să intre, să putem… (Discuţii la prezidiu.)

Eu cred că eu i-am invitat extrem de politicos.

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Deci interzicem fumatul. Asta e cea mai…

Domnul Ioan Chelaru:

Ei, nu putem să interzicem fumatul, numai dacă legea, care este la Camera Deputaţilor astăzi,

va trece şi va fi promulgată de Preşedinte.

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor senatori!

Declar deschisă şedinţa Senatului de astăzi şi vă anunţ că, din totalul de 168 de senatori, şi-au

înregistrat prezenţa 90, cvorumul de lucru legal fiind îndeplinit.

- 43 -

Şedinţa Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Mario-Ovidiu

Oprea şi Ion-Simeon Purec.

Programul de lucru pentru astăzi: 9.00 – 10.30, au fot declaraţii politice; 10.30 – 13.00, lucrări

în plenul Senatului.

Vă rog să luaţi loc, domnilor colegi.

Domnule doctor, vă rog să luaţi loc, să putem vota programul de lucru. Îl rog şi pe colegul

nostru...

Domnul Ion-Simeon Purec (de la prezidiu):

Todiraşcu.

Domnul Ioan Chelaru:

... Todiraşcu să fie prezent, şi doamna Miron, de asemenea.

Supun votului dumneavoastră şi aprobării programul de lucru de astăzi.

Vă rog să votaţi.

Din sală: Nu merge!

Domnul Ioan Chelaru:

Vă rog să votaţi. L-am deschis acum.

Vă rog să votaţi.

(Tabela electronică de vot indică 77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.)

77 de colegi au votat, ceilalţi au mai stat de vorbă.

Programul de lucru pentru această zi a fost aprobat.

Pentru ordinea de zi, cele 8 puncte pe care le avem în faţă, există propuneri? Nu există.

Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi a şedinţei.

Vă rog să votaţi.

Vă rog să votaţi.

Încă trei voturi… care nu reuşesc să voteze, dar sunt prezenţi.

80 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.

Ordinea de zi a fost aprobată.

*

Stimaţi colegi,

Biroul permanent al Senatului a aprobat – şi vă supune şi dumneavoastră spre aprobare –

programul de lucru al Senatului pentru perioada 18 – 23 mai 2015:

- Luni, 18 mai: activităţi în comisiile parlamentare de la 9.00 la 11.00; 12,30 – şedinţa pregătitoare;

13.00 – şedinţa Biroului permanent; 14.00 – 16.00, lucrări grupurile parlamentare; 16.00 – 18.00, lucrări în

plenul Senatului, dezbaterea şi votul asupra moţiunii simple şi, dacă mai rămâne timp până la ora

- 44 -

18.00, dezbaterea iniţiativelor legislative şi, eventual, vot final; de la 18.00 la 18.15, pauză; 18.15 – 19.45,

întrebări, interpelări şi răspunsuri;

- Marţi, 19 mai: 9.00 – 13.00, lucrări în comisiile permanente; 13.00 – 15.00, pauză; 15.00 – 17.00,

lucrări în plenul Senatului;

- Miercuri, 20 mai: 9.00 – 10.30, declaraţii politice; 10.30 – 13.00, lucrări în plenul Senatului;

- Joi, 21 mai: lucrări în comisiile permanente;

- Vineri, 22, şi sâmbătă, 23 mai: activităţi în circumscripţiile, colegiile electorale.

Sunt intervenţii pe acest program? Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră, stimaţi colegi, programul pentru săptămâna viitoare.

Vă rog să votaţi.

Vă rog să votaţi programul pentru săptămâna viitoare.

81 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere.

Programul pentru săptămâna viitoare a fost aprobat.

*

Intrăm în programul legislativ de astăzi. Sperăm să reuşim să-l parcurgem, aşa cum ni l-am propus.

Punctul 1, Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea

sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, republicată.

Iniţiatorul este? Nu este.

Din partea Guvernului României... numai o secundă, domnul Iliescu, da? Domnul Valentin Iliescu.

Pe scurt, poziţia Guvernului faţă de această propunere legislativă. Vă rog, microfonul 10.

Domnul Valentin Adrian Iliescu – secretar de stat în cadrul Departamentului pentru

Relaţia cu Parlamentul:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Bună ziua, doamnelor şi domnilor senatori!

Propunerea legislativă aflată în dezbaterea Senatului are ca obiect de reglementare modificarea

Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse

regenerabile de energie.

Doresc să fac afirmaţia, din capul locului, că Guvernul nu a formulat un punct de vedere pe tema

acestei iniţiative legislative, însă mă simt obligat pentru corecta dumneavoastră informare să vă exprim

două teme importante, pe care Guvernul, prin reprezentantul său, le-a prezentat la comisia de specialitate.

Prima dintre ele este că modificarea Legii nr. 220/2008 presupune în mod obligatoriu o

notificare a Comisiei Europene. Ultimele măsuri de modificare a Legii nr. 220/2008, aduse prin Legea

nr. 23/2014 de aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2013, au fost notificate Comisiei

Europene în martie 2014.

- 45 -

Fac precizarea că nici până acum Comisia Europeană nu s-a pronunţat faţă de această

notificare.

Cea de-a doua, şi cea mai importantă probabil, pe care colegii din comisia de specialitate au

avut-o în vedere, este că impactul asupra producătorilor de energie din surse regenerabile ar fi unul

foarte important. Mecanismele propuse de iniţiatori pe piaţă privind aplicarea schemei prin certificare

verzi sunt, practic, înlocuite cu un tip de preţuri reglementate, contravenind astfel principiilor schemei

autorizate de Comisia Europeană şi principiilor de piaţă şi competitivitate impuse de noile orientări

comunitare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Concluziile, domnule... ministru. Concluziile.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Guvernul nu a formulat un punct de vedere. Reprezentantul Ministerului Energiei la comisia de

specialitate a exprimat un punct de respingere faţă de această iniţiativă...

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc tare mult.

Preşedintele comisiei de specialitate, domnul senator Fifor, vă rog.

Domnul Mihai-Viorel Fifor:

Domnule preşedinte,

În şedinţa din 28 aprilie 2015, membrii Comisiei pentru transporturi şi energie au hotărât, cu

majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru transporturi şi energie supune, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului

raportul de respingere a propunerii legislative.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale. Nu sunt. Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votaţi, stimaţi colegi.

Raportul de respingere a fost adoptat cu 76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţ inere.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 62 din Ordonanţa

Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în

- 46 -

normele tehnice privind siguranţa rutieră, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă, conform

destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică.

Da, cam lungă propunerea... titlul propunerii legislative.

Îi dau cuvântul iniţiatorului, domnul senator Bumbu, microfonul 5.

Domnul Octavian-Liviu Bumbu:

Importanţa, domnule preşedinte, e în concordanţă cu titlul legii.

Pentru a coexista într-o societate, categoric că se aplică metode stimulative şi coercitive. De

data aceasta, ne gândim la o metodă, la un aspect coercitiv. Legislaţia în vigoare în acest moment

prevede că cei care acordă atestate pentru circulaţia pe drumurile publice a autoturismelor să fie

sancţionaţi, respectiv numai inspectorul de la acea unitate, de la acel atelier.

Noi venim şi propunem ca RAR-ul să poată avea posibilitatea să suspende sau chiar să anuleze

autorizaţia operatorului. De ce?! Pentru că, de regulă, inspectorul care execută această lucrare este un

salariat, este normal să fie supus patronului şi tentaţia de a face incorectitudini este foarte mare. Şi,

atunci, venim să implicăm în această acţiune atât de importantă şi patronul.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc, domnule senator.

Din partea Guvernului României, prezent domnul Dragoş Titea, secretar de stat.

Domnul Virgil Dragoş Titea – secretar de stat în Ministerul Transporturilor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Măsurile preconizate încalcă, pe de o parte, principiile de tehnică legislativă, în sensul că nu

poţi stabili două sancţiuni pentru aceeaşi faptă şi, pe de altă parte, ar putea afecta în mod semnificativ

funcţionarea Sistemului Naţional de Inspecţie Tehnică Periodică şi ar putea conduce la incidente

tehnice rutiere.

Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumim domnului ministru.

Domnul senator Fifor, preşedintele comisiei de specialitate.

Domnul Mihai-Viorel Fifor:

În şedinţa din 28 aprilie 2015, membrii Comisiei pentru transporturi şi energie au hotărât, cu

majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru transporturi şi energie supune, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului

raportul de respingere a propunerii legislative.

Mulţumesc.

- 47 -

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale, stimaţi colegi, poziţia grupurilor parlamentare. Nu sunt. Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere al comisiei.

Vă rog să votaţi.

Din sală: E organică!

Domnul Mario-Ovidiu Oprea (de la prezidiu):

Nu e organică. Nu e organică!

Domnul Ioan Chelaru:

Dacă era organică o lăsam pentru luni, vă daţi seama... sau altă...

71 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, nicio abţinere.

Raportul de respingere al comisiei a fost adoptat.

Propunerea a fost respinsă.

*

Punctul 3, acum urmează o lege organică, într-adevăr, Propunerea legislativă privind modificarea

proiectului de lege privind normativele de personal pentru unităţile administrativ-teritoriale şi instituţiile

publice.

Iniţiatorul este prezent? Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, doamna Caraman.

Parcă am văzut-o dimineaţă... Este. Microfonul 8, vă rog.

Doamna Sirma Caraman – secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi

Administraţie Publice:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă.

Obiectul de reglementare este o nouă modalitate de stabilire a numărului de posturi pentru

aparatele de specialitate din cadrul administraţie publice locale.

În prezent, avem reglementare. În baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010, avem

normative de personal pentru administraţia publică locală.

Considerăm că adoptarea propunerii legislative poate conduce la majorarea numărului de

posturi aprobat la nivelul autorităţii administraţie publice locale şi instituţiilor din subordinea acestora,

ceea ce generează un impact suplimentar asupra cheltuielilor de personal, asupra bugetului consolidat

şi am încălca înţelegerile cu finanţatorii externi, acel plafon de cheltuială pe care trebuie să- l

respectăm.

- 48 -

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc şi eu.

Din partea comisiei, preşedintele acesteia, domnul senator Toma.

Domnul Ion Toma:

Mulţumesc domnule preşedinte.

În şedinţa din 21.04.2015, membrii Comisiei pentru administraţie publică şi organizarea

teritoriului au dezbătut şi au decis, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, să adopte raport de

respingere.

Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului supune, spre dezbatere şi

adoptare, plenului Senatului raportul de respingere, precum şi propunerea legislativă aferentă.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Dezbateri generale. Nu sunt. Le declar închise.

Vot, luni, încercăm, ora 17.00.

*

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul

aleşilor locali.

Iniţiatorul? Nu e...

Domnul Mario-Ovidiu Oprea (de la prezidiu):

Este domnul Todiraşcu.

Domnul Ioan Chelaru:

A, vă rog, domnule senator Todiraşcu. Microfonul 5.

Domnul Valeriu Todiraşcu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Această iniţiativă legislativă propune corectarea deficienţei actuale a Legii privind Statutul

aleşilor locali, care permite aleşilor locali condamnaţi definitiv pentru infracţiuni de corupţie şi de

serviciu să-şi exercite în continuare funcţia publică, dacă instanţa nu a prevăzut o pedeapsă cu

executare.

Unii aleşi locali şi-au încălcat atribuţiile de serviciu sau au efectuat acte de corupţie şi au fost

condamnaţi definitiv pentru acestea, dar, deoarece legea permite, au continuat să-şi exercite funcţiile

publice, putând să-şi continue nestingheriţi activitatea infracţională, dacă instanţa de judecată a

considerat, din diverse motive, că se poate amâna sau suspenda executarea pedepsei.

- 49 -

Această prevedere a Legii privind Statutul aleşilor locali este necorespunzătoare în opinia mea

şi trebuie îndreptată, pentru că permite persoanelor alese în funcţii publice, dar dovedit ulterior

necinstite, să-şi continue, să-şi exercite funcţia publică, sfidând alegătorii care se aşteaptă ca aleşii lor

să acţioneze în interes public şi nu contrar lui.

Menţinerea în funcţie până la expirarea mandatului prejudiciază dreptul cetăţenilor de a fi

reprezentaţi în organele de conducere locale de persoane oneste, care îşi desfăşoară activitatea prin

respectarea legii şi nu prin a o încălca.

Această iniţiativă legislativă propune ca, între motivele încetării de drept a calităţii de consilier

local sau judeţean sau de primar sau preşedinte al consiliului judeţean, să se numere, pe lângă

condamnarea definitivă la o pedeapsă privativă de libertate, şi condamnarea definitivă fără executare.

În acest mod, cetăţenii români vor fi protejaţi prin lege de corupţi.

Vă invit să susţineţi această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc iniţiatorului.

O rog pe doamna Caraman, punctul de vedere al Guvernului, vă rog, pentru... Microfonul 8.

Doamna Sirma Caraman:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă, întrucât reglementarea în vigoare, conform

Codului penal, cuprinde infracţiunile vizate de iniţiativa legislativă.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc şi eu.

Domnul senator Toma, preşedintele comisiei de specialitate.

Domnul Ion Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pe parcursul mai multor şedinţe, membrii Comisiei pentru administraţie publică şi organizarea

teritoriului, împreună cu membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, au

dezbătut şi au decis, cu majoritatea voturilor celor prezenţi, să adopte raport comun de respingere.

Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului, împreună cu Comisia juridică,

de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, supune, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului

raportul comun, de respingere, precum şi propunerea legislativă aferentă.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dezbateri generale? Nu sunt. Le declar închise.

- 50 -

Vot, luni, ora 17.00.

*

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 18 din Legea educaţiei

naţionale nr. 1/2011.

Iniţiatorul? Nu este.

Guvernul României, la acest proiect, este reprezentat de domnul András Király.

Vă rog, domnule ministru, aveţi cuvântul. Microfonul 9.

Domnul Király András György – secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Ştiinţifice:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte,

Stimate doamne,

Stimaţi domni senatori,

Iniţiativa legislativă asigură participarea elevului la ora de religie în urma exprimării dorinţei

persoanei îndreptăţite legal, conform Deciziei Curţii Constituţionale.

Susţinem reformularea alin. (2) art. 18 din Legea educaţiei naţionale în forma aprobată de

comisie.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc şi eu.

Din partea Comisiei pentru educaţie… pentru învăţământ, ştiinţă şi tineret, doamna senator

Andronescu, preşedinta comisiei. Vă rog.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cele două comisii care au avut responsabilitatea întocmirii unui raport pe această iniţiativă

legislativă propun plenului Senatului aviz favorabil, cu amendamente admise.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Domnul Ion-Simeon Purec (de la prezidiu):

Doamna Câmpeanu.

Domnul Ioan Chelaru:

Doamna senator Câmpeanu, vă rog, iertaţi-mă. Colegii mei v-au identificat un pic mai târziu.

Vă rog. Microfonul 2.

- 51 -

(Replică neinteligibilă de la prezidiu.)

Doamna Mariana Câmpeanu:

Aş vrea, cu această ocazie, să laud din nou Comisia pentru învăţământ pentru că, împreună cu

ministerul, a găsit o soluţie care este conformă şi cu decizia Curţii Constituţionale şi, în acelaşi timp,

satisface şi dorinţa, mai ales a părinţilor. Atât ei, cât şi copiii care sunt majori să poată singuri să

solicite dacă doresc să participe la această oră de religie, ea fiind o disciplină opţională.

Aş vrea să insist şi să spun că sunt o persoană religioasă. Am trei nepoţi, unul care merge la

şcoală şi a optat pentru aceasta, un altul care nu a optat – mă rog, părintele – , deci iată că, inclusiv

într-o familie, pot să existe două persoane, una care să dorească să participe copilul, alta să nu

dorească.

Deci este o soluţie foarte, foarte echitabilă.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc tare mult.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, luni, ora 17.00.

*

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 18 alin. (2) din Legea educaţiei

naţionale nr. 1/2011.

Iniţiatorul nu este prezent. Din partea Guvernului României, colegul, domnul ministru András

Király. Vă rog, microfonul 9.

Domnul Király András György :

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Prin această formă, art. 18 alin. (2) din Legea nr. 1/2001, Legea educaţiei naţionale, s-a urmărit

obţinerea recunoaşterii dreptului copilului care a împlinit vârsta de 14 ani de a avea iniţiativa depunerii

cererii pentru ora de religie printr-o interpretare a legii diferită de modul în care a fost înţeleasă până

acum, atât prevederea din Constituţia României cu privire la dreptul părintelui de a-şi educa minorul,

cât şi prevederile aferente din Legea cultelor, Legea educaţiei şi chiar din noul Cod civil.

Punctul de vedere este unul negativ.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Cele două comisii, juridică şi pentru învăţământ, prin doamna Andronescu, vă rog, punctul de

vedere.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

- 52 -

Cele două comisii propun plenului Senatului un raport de respingere cu aceleaşi argumente

legate de legislaţia care stabileşte momentul în care un adolescent devine major şi are deplină putere

pentru exercitarea drepturilor personale.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc tare mult.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Vot, luni, ora 17.00.

*

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru completarea art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind

statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Iniţiatorul? Nu este prezent. Dacă este, vorbeşte la telefon. Reprezentantul Guvernului, vă rog,

domnule Iliescu, aveţi cuvântul, microfonul 10.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin prezenta propunere legislativă se doreşte extinderea sferei abaterilor disciplinare ale

magistraţilor. Se propune să se prevadă în mod expres că nerespectarea termenelor legale de 30 de zile

pentru redactarea hotărârilor judecătoreşti, prevăzută atât în Codul penal, cât şi în cel de procedură

penală, constituie abatere disciplinară şi, ca urmare, să fie sancţionată în consecinţă.

Guvernul nu a formulat un punct de vedere pe această temă. Pot însă să vă spun că la Comisia

juridică, reprezentantul Ministerului Justiţiei nu a fost de acord, cu această propunere, considerând că

textul actual, art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, este

formulat mult mai clar şi circumstanţiază bine fapta magistratului care constituie abatere doar la

situaţia în care întârzierea este repetată şi se realizează din motive imputabile.

Susţinem, pe cale de consecinţă, raportul comisiei.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Poziţia Comisiei juridice, doamna senator Federovici.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observaţii şi propuneri. Consiliul Superior

al Magistraturii a avizat negativ propunerea legislativă. În consecinţă, în data de 10 februarie 2015,

membrii prezenţi ai Comisiei juridice au analizat iniţiativa legislativă şi au hotărât să adopte, cu

unanimitate de voturi ale membrilor prezenţi, un raport de respingere.

- 53 -

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Vă rog, domnule senator Motoc. Microfonul central.

Domnul Octavian Motoc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ne aşteptam din partea unui ministru al Guvernului Ponta, mai ales al unuia care se ocupă de

relaţia cu Parlamentul, să cunoască realităţile din viaţa fiecărui minister, inclusiv din viaţa Ministerului

Justiţiei şi, în general, din viaţa judecătorilor din România.

După cum bine ştim cu toţii, instanţele de judecată sunt supraaglomerate cu cauze, sunt judecători

care sunt nevoiţi să stea în instanţă uneori zi-lumină şi să judece zeci de cauze într-o singură zi.

Ca să introducem în lege o asemenea prevedere, cum este cea pe care domnul Nicolicea o

solicită, ar fi un lucru total nedrept pentru aceşti oameni care activează în nişte condiţii total

neprielnice şi care sunt nevoiţi să studieze pentru cauze – sau cel puţin aşa ar trebui – uneori şi nopţile.

În această situaţie, cu siguranţă că acest raport de respingere a unei asemenea propuneri

legislative este unul firesc, normal.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc şi eu.

Alte puncte de vedere?

Microfonul 2, domnul senator Verestóy Attila. Vă rog.

Domnul Verestóy Attila:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Onoraţi colegi,

Eu, aproape la fel de elocvent, am ajuns la această concluzie ca şi antevorbitorul, numai că

pornind nu din partea celor care dau dreptate sau...

Domnul Ioan Chelaru:

Împart...

Domnul Verestóy Attila:

... sentinţe... împart dreptatea..., ci din partea cealaltă, a cetăţeanului, care este supus unor rigori

ale legii, care are tot interesul ca să nu fie o presiune de timp asupra elaborării unor decizii ale

procurorilor sau ale judecătorului.

Deci de pe ambele părţi ale baricadei, să spunem aşa, această iniţiativă legislativă nu-şi are

rolul şi rostul.

- 54 -

Mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte puncte de vedere, declar dezbaterile închise.

Vot, luni, ora 17.00.

*

Punctul 8, Propunerea legislativă privind completarea art. 26 din Legea nr. 215/2001 a

administraţiei publice locale.

Iniţiatorul nu este prezent.

Guvernul României este reprezentat pentru acest proiect de domnul Valentin Iliescu,

microfonul 10.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Această iniţiativă legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 26 din Legea

administraţiei publice locale nr. 215/2001, în sensul instituirii unei interdicţii pentru aleşii locali de a

îndeplini succesiv mai mult de două mandate funcţia de primar, consilier local, consilier judeţean sau

preşedinte al Consiliului judeţean.

Guvernul României nu susţine o asemenea iniţiativă legislativă, în ciuda argumentării

iniţiatorului că ea ar conduce la întărirea instituţiilor administraţiei publice locale şi la creşterea

credibilităţii şi eficienţei acestora. Motivul argumentat de către Guvern pentru care doreşte să

respingem această iniţiativă este că soluţia limitării numărului de mandate de aleşi locali este de natură

de a crea premisele încălcării prevederilor constituţionale ale art. 37, cel care stabileşte conţinutul şi

limitele dreptului de a fi ales, venind cu această nouă condiţie, ca cel interesat să candideze să obţină

un mandat de ales local… are în spate două asemenea mandate.

O asemenea soluţie propusă de iniţiator ar putea să creeze premisele unor vicii de

neconstituţionalitate prin raportare la art. 37.

De asemenea, este o restrângere a dreptului de a fi ales. În plus, nefiind o propunere foarte

clară, soluţia legislativă propusă de iniţiatori nu face referiri foarte clare dacă e vorba de acelaşi tip de

mandate, de primar, de consilier, de primar şi consilier, şi noi considerăm că este o problemă care nu

poate fi acceptată.

Mai mult decât atât, limitarea numărului de mandate este, în principal, legată de alegerea

preşedintelui statului, fiind destul de rar utilizată în ceea ce priveşte realegerea titularilor altor funcţii

politice, parlamentari, prim-miniştri, miniştri, primari.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

- 55 -

Comisia de specialitate, doamna senator Federovici. Vă rog.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observaţii şi propuneri, care au fost avute

în vedere de membrii Comisiei de Cod electoral la întocmirea prezentului raport.

Guvernul a transmis un punct de vedere prin care nu susţine adoptarea iniţiativei legislative, iar

Consiliul Economic şi Social a avizat negativ această propunere legislativă.

În şedinţa din 15 aprilie 2015, membri prezenţi ai Comisiei de Cod electoral au analizat

iniţiativa legislativă şi observaţiile Consiliului Legislativ şi au hotărât să adopte, cu unanimitate de

voturi ale membrilor prezenţi, un raport de respingere.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Vă rog, domnule senator, microfonul central vă aşteaptă.

Domnul senator Grapă. Dacă mai doreşte cineva...

Domnul Sebastian Grapă:

Domnule preşedinte, mulţumesc.

Distinşi colegi,

Onorat Senat,

Vreau să vă spun în câteva cuvinte nişte considerente de ordin personal, apropo de două

chestiuni care au fost amintite aici. Prima dintre ele, tehnică, preşedintele consiliului judeţean – ca

urmare a modificării legii electorale –, nu mai poate să fie … nu-şi mai găseşte rostul în interdicţia de a

candida mai mult de două mandate, pentru că acolo discutăm despre putere, de majoritate politică, nu

mai discutăm despre un individ care să-şi exercite asupra unui judeţ o putere mai mult sau mai puţin

contestată de unii sau de alţii, ci discutăm de o formaţiune politică care îşi exercită puterea, lucru care,

de altfel, e normal, pentru că trăim într-o democraţie. Bun.

Vreau să vă spun însă că, din punctul de meu de vedere, greşeala fundamentală nu este aceea că

trebuie să limităm mandatele cuiva pentru a împiedica dinastiile care se formează în anumite zone,

regiuni, ci cu totul altceva: legea electorală. Nu ar fi trebuit în ruptul capului să acceptăm alegerea

primarului dintr-un singur tur, e o greşeală fundamentală. Asta este. În 2016 vom face aşa. Vom

perpetua o chestiune pe care o cunoaştem. Diferenţele vor fi de ordinul micronilor sau, dacă vreţi,

probabil, undeva 3 – 4% din cei care sunt acum în funcţie nu se regăsesc. De ce? Nu pentru virtuţi

personale, ci pentru dinastii care s-au format şi, prin legea asta, nu facem altceva decât să le

perpetuăm.

- 56 -

Îmi place foarte mult un citat pe care vi- l spun şi dumneavoastră. Vi- l spun, pentru că îmi daţi

voie şi vi- l spun, pentru că, de fapt, ăsta este rostul nostru în acest Senat. În momentul în care ajungem

în faţa unora, ne metamorfozăm în cu totul altceva. Noi, toţi, purtăm măşti şi încercăm să fim în ochii

celor pe care câteodată îi reprezentăm şi câteodată îi iubim, aşa cum credem noi că ar vrea ei să fim.

Dar când ne ascundem adevăratul chip în faţa lor, care e preţul pe care îl plătim pentru această

minciună? Şi vă răspund foarte simplu: destinul României de 25 de ani încoace.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc şi eu.

Domnule senator Dumitrescu, vă rog, microfonul 3.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Mulţumesc foarte mult.

Îmi place să cred că o discuţie de natura celei pe care o avem astăzi ca dezbatere, la acest

proiect legislativ, ne interesează pe toţi. Din când în când, în activitatea parlamentară au eşuat astfel de

iniţiative, dar au existat. Nu li s-a acordat atenţie, au fost desuete, au fost în afara discuţiei, în afara

subiectului şi, ca atare, au fost tratate astfel: o iniţiativă legislativă… e dreptul fiecăruia de a-şi depune

opţiunea şi de a face o propunere. E normal, aşa este în democraţie.

Apariţia însă a acestei propuneri, într-un anumit context, în care, în opinia mea, dezbaterea

publică cu privire la democraţie, din nefericire, cunoaşte accente care nu sunt în concordanţă cu o

realitate care ar trebui să fie pentru noi definitorie, ne pune mari semne de întrebare.

A apărut această iniţiativă în condiţiile în care există o opinie extrem de nefavorabilă în

legătură cu Parlamentul, există o opinie – şi construită, din păcate, fără să aibă elemente de susţinere

foarte puternice, dar, în contextul luptei împotriva corupţiei se amplifică, o impresie de inutilitate a

clasei politice, pentru că primarii şi consilierii locali sunt baza. Politica este locală. Aşa spune

englezul, care a construit… englezii, care au construit sistemul politic actual.

Deci se implică o astfel de neîncredere în clasa politică, care determină astfel de măsuri care

sunt nu numai anticonstituţionale.

Constituţia este rezultatul principiilor democraţiei şi ale construcţiei democratice din societate,

expresia punerii în materie juridică şi în norme juridice a principiilor care funcţionează în democraţie, în

democraţia de tip occidental, asta pe care noi o cunoaştem ca funcţionând la ora actuală la nivel planetar.

Eu sunt extrem de indignat, nu pentru că a apărut acest proiect legislativ, sunt extrem de indignat

că a apărut în acest moment, pentru că el a apărut ca urmare a existenţei în societate a unor astfel de

propuneri. Şi eu cred că este rolul nostru să tratăm cu mare seriozitate o astfel de propunere, să o punem

în termenii… nu de condamnare, că nu putem să condamnăm niciodată un coleg care are o idee, dar în

- 57 -

termenii de a pune la locul ei o astfel de propunere şi a fi cu toţii conştienţi că nu este o chestiune banală,

întâmplătoare, ci e o chestiune care, uşor, uşor, fisurează însuşi fundamentul democraţiei.

Suntem responsabili faţă de democraţia din România şi vedeţi că sunt multe lucruri care se

întâmplă. Şi am să vă dau numai un exemplu. România, în 25 de ani, pe un parcurs democratic de

tranziţie, a cunoscut un arc al dezvoltării expresiei democratice de la un multipartitism exacerbat, cu

200 de formaţiuni politice, la ideea, recunoscută şi însuşită de întreaga clasă politică, a necesităţii unui

număr de partide, care să reprezinte principalele orientări, deci un număr mai restrâns, pentru

conştientizarea politicului, iar astăzi, tot noi am adoptat, la sfârşitul unui ciclu, o lege prin care

permitem să se înfiinţeze partide cu 3 membri, ceea ce înseamnă o reîntoarcere, şi reîntoarcerea de la

punctul zero nu înseamnă, de fapt, că obţinem o restartare care va însemna un lucru pozitiv.

Deci…Vă mai dau nenumărate exemple: Legea alegerilor… Da?

(Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Imediat. Imediat, imediat, că e ultima lege.

Vă mai dau exemplu – şi asta e mult – pentru stenogramă: Legea alegerilor în sistemul acesta al

alegerii unipersonale, care a fost un eşec şi a făcut ceea ce se întâmplă în Parlamentul de azi, să avem o

suprapondere a Parlamentului.

Greşelile astea se plătesc. Trebuie să fim atenţi. Viguroşi atenţi, domnule Sârbu. Viguroşi atenţi

trebuie să fim.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Domnul senator Dobra. Urmează domnul senator Barbu.

Microfonul central, vă rog.

Domnul Dorin-Mircea Dobra:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Subliniind şi eu argumentaţia Guvernului, în special cea referitoare la Constituţie şi la dreptul

de a fi ales şi de a alege, subliniind şi argumentaţia colegului şi domnului vicepreşedinte, am să vă ofer

eu însă altă perspectivă din care această lege e cu atât mai dificilă.

Chiar în judeţul nostru, domnule Deneş, dacă tot… avem câteva localităţi ce joacă puternic

astăzi la puţin peste sau puţin sub 1 000 de locuitori. Comune. Imaginaţi… Nu mă mai gândesc la

partide cu 3 membri. Imaginaţi doar cinci partide mari, liste complete de consilieri şi am implicat

automat mai mult de 150 de oameni în acţiunea aceasta de a alege şi a fi ales pe liste de partid,

mandate locale.

Eu vă spun că, dacă astăzi am interzice al treilea mandat, în acele localităţi am avea reale

probleme să mai facem liste complete de candidaţi.

- 58 -

Şi unde voiam eu să ajung, de fapt? (Discuţii la prezidiu.) La o discuţie pe care o reluăm, se

pare, sistematic, la început de guvernare şi, după aceea, o cam uităm – e un reproş şi pentru cei de la

putere, e o amintire şi pentru noi –, aceea a reformei administrative, adică a înnoirii organizării

administrative locale. Pentru că am uitat din nou de acest subiect, trecem şi această legislatură, şi acest

mandat, şi nu ne-am făcut datoria nici faţă de acele localităţi, nici faţă de o reprezentativitate mult mai

responsabilă din punctul acesta de vedere şi, dacă vreţi, nici măcar faţă de noi, nu doar cei de aici, ci şi

cei de dincolo.

Din punctul ăsta de vedere, susţin şi eu că o astfel de formulă e neacceptabilă şi cred şi eu că

toate temerile noastre în legătură cu legislaţia electorală adoptată în această perioadă la foc automat…

va produce efecte pe care nu le vom cunoaşte decât peste 10 – 15 – 20 de ani.

Mulţumesc din suflet.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc şi eu.

Domnul senator Barbu. Urmează domnul senator Corlăţean.

Domnul Tudor Barbu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Este un subiect extrem de important, aşa cum s-a spus în repetate rânduri şi n-o să reiau. Eu

vreau doar să marchez, pentru că ştiu că stenogramele se arhivează şi mizez pe faptul că foştii mei

colegi din presă vor înţelege rostul spuselor mele, noi, prin ceea ce dăm poporului, o lege în care

spunem că primarii sunt aleşi în primul tur… este o ipocrizie, pentru că le interzicem locuitorilor din

comunităţile României să facă ceea ce facem noi în Parlament, adică să ne unim în alianţe care, având

în spate mandatul popular, să conducă România.

Dacă România ar fi o comună, ea n-ar avea voie să aibă un lider decâ t dintr-un singur tur. Şi nu

mă refer la preşedinte, că nu preşedintele conduce România. Nu este ţară prezidenţială. Ea este ţară cu

regim neprezidenţial.

Şi atunci…

(Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Nu e nevoie să ridicăm tonul, avem microfoanele deschise şi avem un preşedinte de şedinţă

extrem de elegant.

Exact asta facem. Ceea ce noi numim USL – mă rog, o mare eroare, poate cea mai mare din

istoria PNL-ului –, ceea ce numim Alianţa Dreptate şi Adevăr, ceea ce numim… şi aşa mai departe,

patrulaterul roşu…

(Intervenţie neinteligibilă din sală.)

- 59 -

…patrulaterul roşu, ca să mă duc în istorie, toate aceste lucruri le negăm acum la nivel de

comună, la nivel de oraş mic, la nivel de… Le negăm, de ce? Pentru că avem o încovoiere nepermis de

profundă în faţa domnului/doamnei primar.

Poate e bine, poate e rău, dar… Şi eu cred că nu acelea care au fost exprimate sunt punctele

esenţiale, şi îmi pare rău că e al meu sau, mă rog, îl susţin pe al meu. Acesta este esenţial. De ce nu

privim comuna ca pe ţară? De ce nu privim oraşul ca pe ţară şi de ce nu le dăm lor posibilitatea să facă

ceea ce noi facem: alianţe politice în vederea unei mai bune gospodăriri a treburilor interne în plan local.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Ultimul vorbitor, domnul senator Corlăţean.

Vă rog, microfonul 4.

Domnul Titus Corlăţean:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Eu iau cuvântul pentru că dezbaterea, realmente, este foarte importantă şi e bine să fie cât mai

multe opinii exprimate. Opiniile sunt diverse, sunt diferite, e firesc să fie aşa. Însă, primul lucru pe care

aş vrea să-l spun este că excesul de zel în legiferare e o chestiune pe care noi o trăim în România, şi nu

numai, inclusiv chestiunea asta cu revenirea la o situaţie din 1990 – partide politice cu 3 membri. Care

vor fi consecinţele politice, electorale şi de fragmentare politică, astea le vom vedea în viitor.

Însă, revenind la speţa pe care o discutăm, e bine să nu inventăm roata, neapărat, noi, în

România, şi să ne uităm şi la practica altor state cu tradiţie democratică mult mai veche, mai

consolidată decât a noastră. Şi, dacă ar fi să mă refer doar la exemplul francez, administraţia franceză,

cunoaştem cazul unor primari de mici comunităţi, de mai mari comunităţi, primari celebri, care au fost

aleşi şi continuă să fie aleşi pentru mai multe mandate datorită modului în care îşi desfăşoară mandatul

şi eficacităţii actului de administrare. Mai mult, primari care sunt şi membri ai Parlamentului, deci

cumulează… Deci se duc mult mai mult, cumulează mandatul de ales local cu cel de reprezentant în

Parlament.

Ce spune asta? E nevoie, în buna funcţionare a comunităţii locale, dacă edilul este un edil

serios, bun, e nevoie de continuitate. E nevoie de continuitate în punerea în practică a unor proiecte

care vizează interesul comunităţii locale, buna administrare.

Sunt nişte criterii cumulative pentru ca acest edil să fie ales. Dacă le îndeplineşte sau dacă

percepţia opiniei publice este pozitivă, atunci, el are dreptul constituţional să fie în continuare candidat

şi să fie ales. A limita artificial la două mandate consecutive poate genera şi alte consecinţe atunci când

comunitatea locală crede într-un edil pe care îl alege şi scoaterea sa artificială din competiţia

electorală, prin imperiul dispoziţiilor legale, imperative, poate îndepărta electoratul. Dacă un primar

- 60 -

este apreciat în comunitatea locală şi este împiedicat să mai candideze, reacţia electoratului poate fi în

sens invers: poate să se îndepărteze de circuitul politic şi de interesul electoral.

Deci eu cred că, pentru multe raţiuni care ţin de modul în care avem şi practici pozitive în

legislaţiile naţionale ale statelor membre UE, această iniţiativă nu este una fericită şi trebuie respinsă.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi…

De la prezidiu: Vlad Popa.

Domnul Ioan Chelaru:

Domnul Nicolae-Vlad Popa.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Stimaţi colegi,

Este adevărat că există şi această opinie, şi anume continuitatea este foarte importantă în

momentul în care ai de-a face cu un edil cu calităţi, cu valoare, cum se spune. Din păcate, în România,

am constatat, şi nu numai la nivelul funcţiilor din administraţie, şi la alte funcţii, am constatat un

fenomen care s-a dovedit mult mai nociv, mult mai toxic, mult mai periculos decât, în balanţă punând,

valoarea primarului în sine. Se formează o anumită reţea, se formează anumite conexiuni care duc la

abuzuri, care duc la o conducere care nu mai are de-a face cu democraţia, ci cu acea vestită denumire,

pe care presa a dat-o, de „baron local”.

Problema asta este şi să ştiţi că dacă în Constituantă, dacă la nivelul cel mai de sus, şi la nivelul

unor reprezentanţi ai profesiilor se cere, se limitează două mandate, să ştiţi că este un lucru, pentru

România, sănătos.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Stimaţi colegi, mulţumesc că aţi fost astăzi prezenţi.

Am epuizat ordinea de zi. Declar şedinţa închisă şi vă doresc să aveţi o după-amiază frumoasă.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.35.