[Type the company name]

Statul Modern

3/7/2012

1

[Type the author name]

Statul Modern

Statul Modern.............................................................................................................................................3

-Introducere-...............................................................................................................................................3

cap 1 Concepti cu privire la raportul dintre stat si economie..................................................................4

cap 2 Caracteristicile Statului Modern.................................................................................................5

cap 3Organele (institutiile) principale ale........................................................................................6

statului si cooperarea dintre ele......................................................................................................6

Institutia politica executive Guvernul.....................................................................................6

Institutia sefului statului.........................................................................................................9

Institutia politica legislativa. Parlamentul......................................................................................11

Autoritatea judecatoreasca...........................................................................................................14

Statul Modern

Statul Modern-Introducere-

Statul este instituţia politică fundamentală în societăţile contemporane,el a aparut in urma cu sase milenii in urma in Orientul antic( Egipt, China etc). Cuvatul “Stat” este de origine moderna. Romanii, de expemplu, au scris despre stat dar nu l-au numit cu aceasata expresie. Folosirea cuvantului “stat” si o teorie a statului, cu sensul pe care-l dam noi in prezent termenului o datoram italianului Nicolo Machiavelli prin lucrarea “Principele” aparuta in 1516.1

Notiunea de stat este folositain mai multe sensuri , lipsa de preciziefiind data de complexitatea fenomenului.

Intr-un sens larg statul este : entitatea politica costituita dintr-un teritoriu delimitat de frontier,dintr-o populatie si dintr-o putere institutionalizata. In aceasta acceptiune notiunea de stat este sinonima cu notiunea de tara.

Intru-un sens mai restrans notiunea de stat suprinde numai o parte din sensul larg si anume statul este ansamblul organelor politice care guverneaza societatea. Cu alte cuvinte, statul este “puterea publica”sau organizatia politica de pe un anumit teritoriu.2 O alta definitie a statului in aceste sens ar fii urmatoarea :” Statul este o organizatie politica formata din reprezentati ai populatiei de pe un anumit teritoriu,care sunt investiti cu atributii de putere ce constau in posibilitatea de a lua in decizii obligatorii, in numele intregii populatii, decizii concretizate in norme de drept sau in acte de aplicare a dreptului care, daca nu sunt respectate de bunavoie, sunt aduse laindeplinire prin forta de constrangere”.3

Statul a fost dintotdeauna o putere organizată a unei clase sociale, dominantă din punct de vedere economic, cu ajutorul căreia se exercita conducerea politică, de către această clasă, a unei comunităţi umane aflate pe un teritoriu determinat. Printre trăsăturile fundamentale ale statului se regăseşte şi puterea politică , denumită şi suveranitate, aceasta constituind cel mai caracteristic element specific statului - atribut inalienabil şi indivizibil al statului, constând în supremaţia puterii şi jurisdicţiei de stat, în interiorul hotarelor ţării şi în independenţa statului în raporturile cu alte state şi cu organisme internaţionale.4

Fiecare perioadă a istoriei a cunoscut o formă de stat: stat medieval, feudal, etc. Despre un stat modern se poate vorbi o dată cu sfârşitul Evului Mediu (pentru stat se folosea atunci termenul de regat, ţară, principat sau republică) ajungându-se la o maturitate în a doua jumătate a sec al IX lea.

Statul modern este rezultatul unui proces istoric de centralizare şi birocratizare început odată cu sfârşitul Evului Mediu şi ajuns în faza sa matură în a doua jumăttae a secolului al IX-lea. Acest proces istoric a interferat, a fost influenţat şi influenţează la rândul său alte câteva procese istorice localizate în spaţiul Europei Occidentale şi întinzându-se pe aproximativ aceeaşi perioadă: este vorba despre industrializare (apariţia şi dezvoltarea capitalismului comercial şi industrial cu transformările aduse de acestea la nivelul relaţiilor de producţie şi al forţei de muncă), laicizarea vieţii sociale, dezvoltarea căilor de comunicare şi a mijloacelor de comunicare

1 I. Deleanu, Drept constitutional si institutii politice, vol II, Ed Fundatia “Chemarea” Iasi 19922 C. Acosteioaei , Elemente de drept pentru economist , Ed All Beck 3 Gh. Bobos Teoria generala a dreptului, Ed Dacia, Cluj-Napoca 1994 4 http://stiai-despre-istorie.blogspot.com/2011/03/institutiile-statului-modern.html

Statul Modern

în masă, tehnicizarea şi scientizarea producţiei economice. În România, constituirea statului naţional modern a început o dată cu Unirea Principatelor Române - 1859 (Mica Unire). 5

Concepti cu privire la raportul dintre stat si economie

Istoria gandirii economice a consemnat inca de la inceputurile sale raporturile statului cu societatea si economia. De regula, aceasta este asociata cu plata impozitelor, educatia populatiei si, pentru a nu genera consecinte negative asupra productiei si schimburilor, se sustine promovarea unei interventii temperate.

Mai bine de doua secole, gandirea economica a fost dominate de controversa privitoare la rolul economica al statului, tema in jurul careia au avut loc numeroase dispute intre economisti. In gandirea economica s-au conturat doua conceptii opuse. Prima, cea a liberalismului economic, se caracterizeaza prin idea neamestecului statului in viata economica.

Reprezentatii acestei conceptii sustineau ca economia poate fi optima numai pe baza actiunii nestingherite a agentilor productiei sociale, schimbul dintre producatori urmand a se desfasura prin intermediul mecanismului cerere-oferta.

Prin opera sa, A. Smith, parintele teoriei economice clasice, a oferit fundamentele liberalismului economic si argumentele teoretice pentru un rol limitat al statului in managementul economic.

Conceptia opusa, cea a totalitarismului economic, socoteste individul subordonat statului, drepturile sale derivand din vointa acestuia.

In conceptia neoclasica, statul este considerat deasupra inereselor econimice, cu un rol neinsemnat in economie. Pana la criza din anii ’30, sistemul economic era considerat de neoclasici ca autoregulator, dominand idea ca producatorul, prin oferta sa, creeaza propria cerere.

Mercantilismul a constituit doctrina influenta in tarile europene intre jumatatea secolului al XVI-lea si sfarsitul secolului al XVII-lea. Conform acestei orientari, era necesara interventia statului in scopul cresterii avutiei nationale. Pentru aceasta se impune cresterea contributiei economiilor nationale la comertul international, prin incurajarea ramurilor industrial si a comertului.

Interventia statului ca mijloc de sporire a bogatiei nationale este specifica politicilor de inspiratie mercantilista. O atitudine critica fata de aceasta politica interventionalista o adopta curentul liberal.

Intre cele doua conceptii diametral opuse se situeaza dirijismul keynesist sinteza neoclasica.

Recunoscand incapacitatea economiei de a se autoregla prin mecanismele pietei de libera concurenta, J. M. Keynes a sugerat completarea mecanismului pietei cu interventia statului in scopul corectarii dezechilibrelor ciclice si evitarea amplificarii lor.

Asadar, dereglarea mecanismelor economice a condus la elaborarea teoriilor dirijismului , in cadrul carora se remarca keynesismul. Idea centrala aacestei teorii este aceea a posibilitatii preintampinarii unor fenomene negative(inflatia, somajul, crize economice) prin interventia active a statului in economie.

Exite si anumite tendinte de conciliere a pozitiilor exprimate de A. Smith si J. M. Keynes. Astazi, dupa unele aprecieri, este posibil ca fiecare din cele doua orientari sa fie justa, statul

5 http://stiai-despre-istorie.blogspot.com/2011/03/institutiile-statului-modern.html

Statul Modern

avand o influenta mai mare in unele privinte si mai redusa in altele. In concluzie, se arata ca analizele economice nu conduc inevitabil nici catre o pozitie active, nici catre una total pasiva din partea statului.6

Caracteristicile Statului Modern

Sociologul britanic Anthony Giddens afirmă că următoarele trei caracteristici disting statul modern de alte instituţii similare din societăţile tradiţionale (premoderne):

1) Suveranitate – există un guvernământ ce deţine autoritatea pe un teritoriu delimitat de graniţe clar trasate în interiorul cărora devine puterea supremă. În statele tradiţionale nivelul controlului exercitat de guvernământul central era redus, iar graniţele teritoriilor guvernate erau vag definite.

2) Cetăţenie – este prezentă o conştientizare clară a celor ce trăiesc în interiorul graniţelor unui stat a faptului că sunt cetăţeni ai acestui stat, implicând participare individuală în politică, drepturi şi datorii comune şi, foarte important, un sens al apartenenţei la aceeaşi comunitate politică. În statele tradiţionale imensa majoritate a populaţiei guvernate (alcătuită din supuşi şi nu din cetăţeni) nu se bucura de drepturi politice sau intervenţie în viaţa politică, presentând pre puţin interes faţă de cei care îi guvernau.

3) Nationalism – toate statele moderne şi-au legat dezvoltarea de ascensiunea naţionalismului (sec XIX), naţionalism ce oferea un sens faptului de a face parte dintr-o unică mare comunitate politică. Deşi oamenii au manifestat dintotdeauna un sentiment de identificare cu diverse grupuri sociale – familie, sat sau comunitate religioasă, naţionalismul este expresia principală a identificării cu comunitate politică suverană distinctă. Aşadar, chiar dacă relaţiile între stat şi naţiune/naţionalism nu sunt întotdeauna simple (loialităţile de tip naţional nu se suprapun întotdeauna graniţelor fizice ale statului, vezi cazul naţionalismelor regionale, de pildă, dar şi alte cazuri) cele două au în comun faptul că sunt părţi ale aceluiaşi proces istoric: naţionalismul emerge numai odată cu dezvoltarea statului modern (A. Giddens, Sociology 1997)

La rândul lor Patrick Dunleavy şi Brendan O’Leary, identifică următoarele 5 caracteristici pentru statul modern:

1. Statul este o instituţie sau un set de instituţii clar identificabile şi suficient de diferenţiate de restul societăţii asfel încât să se poată crea o sferă publică şi una privată uşor de distins.

2. Statul este puterea supremă în cadrul unui teritoriu dat (vezi suveranitate la Giddens) şi autoritatea ultimă pentru orice lege. Legile publice sunt elaborate de oficialităţi ale statului şi dublate de un monopol formal al forţei.

3. Suveranitatea statului se extinde asupra tuturor indivizilor din cadrul teritoriului său aplicându-se inclusiv celor ce ocupă poziţii formale în guvernământ.

4. Personalul statului modern este format în cea mai mare parte din funcţionari recrutaţi într-o manieră birocratică.

5. Statul are capacitatea de a extrage taxe de la populaţie în vederea finanţării propriilor activităţi (P. Dunleavy & O. Larry, Theories of the State, 1987).

6 Gh. Cretoiu, V. Cornescu, I. Bucur –Economie, ed All Beck

Statul Modern

Având în vedere aceste caracteristici putem da următoarele definiţii: Statul modern este instituţia (setul de instituţii şi agenţii) ce deţine monopolul exercitării coerciţiei (violenţei sau forţei) legitime în cadrul unor graniţe teritoriale bine definite. Guvernământul este procesul de luare a deciziilor politice, de formulare a regulilor, legilor şi normelor, de control, reglementare şi orientare a vieţii sociale prin intermediul agenţiilor şi instituţiilor statului.

Organele (institutiile) principale ale statului si cooperarea dintre ele

Petru realizarea sarcinilor sale, statul isi organizeaza un sistem de institutii, de organe, care dau expresie concreta autoritatii publice. Modul lor de functionare,repartizarea competentelor, atribuirea unor prerogrative specifice sunt continute in Constitutie si in celelalte legi ale tarii.

Organul de stat constituie elemental de baza al mecanismului statului. El este acea parte componenta a aparatului de stat, investit cu copetenta si putere si se caracterizeaza prin aceea ca, cei care o compun, au o calitate specifica- deputanti functionari de stat sau magistrati. Potrivit criteriilor ce stau la baza separatiei puterilor, se pot contura trei categorii de organe de stat : legislavite, executive, si judecatoresti. Fiecare catergorie de organe indeplineste o anumita activitate in temeiul competentei ce-i este rezervata prin lege. In acelasi timp, organelle statului coopereaza, deoarece puterea este singura, indivizibila si apartine unui singur titular, care este poporul.7

Institutia politica executive Guvernul

In cadrul puterilor statului, se distinge, prin continutul si trasaturile specifice, putere executive. Interes pentru Drept Constitutional prezinta structure executive: Seful de Stat, Guvernul, Ministerele si celelalte organe centrale ale administratiei publice.8

Guvernul este una dintre cele mai vechi institutii politice romanesti, radacinile ei putand fi regasite inca din perioada feudala, evident cu alt rol, semnificatie si statut in societate. Divanurile boieresti formate din reprezentantii marii boierimi,care aveau rolul de a-l sfatui si ajuta pe domn in guvernare, pot fi consacrate primele ''guverne'' romanesti.

In sensul modern al termenului si ca o realitate a participarii politice, aparitia guvernului in societatea romaneasca este legata de aplicarea incepand cu 1831, 1832 a regulamentelor organice in cele doua principate, Tara Romaneasca si Moldova cand puterea executiva era impartita intre domn si guvern.

O conturare mult mai clara si consistenta, apropiata de institutia politica moderna, este cea a guvernului in timpul domniei lui A.I.Cuza.

De-a lungul timpului executivul din Romania a cunoscut mai multe denumiri, de guvern

7 C. Acosteioaei , Elemente de drept pentru economist , Ed All Beck8 Eufemia Vieru, Dumitru Vieru – Drept Constitutional si institutii politice, Ed Economica Bucuresti, 2005

Statul Modern

cea mai des uzitata, folosita si astazi, de Consiliul de Ministri, in perioada comunista.In Romania de azi, guvernul este rezultatul vointei parlamentului, expresia raportului de forte politice din cadrul sau, a majoritatii parlamentare.9

Guvernul este autoritatea publica ce exercita atributii executive, adica transpune legile in practica sociala. In acest scop, potrivit Constitutiei “realizeaza politicii interne si externe a tarii” 10 , conform programului sau de guvernare, aceeptat de Parlament. De asemenea, “exercita conducerea generala a administratiei publice”. Guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului si poate fi demis numai de aceasta, in anumite conditii.11

Guvernul este alcatuit din Prim-minstru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica12.

Presedintele Romaniei desemneaza un canditat pentru functia de prim-ministru, in urma consultarii partitului care are majoritatea absoluta in Parlament.

Parlamentul acorda incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. Primul-ministru, misitrii si ceilati membri ai Guvernului depun individual in fata Presedintelui Romaniei, juramantul.13

Functiile guvernului

Guvernul isi infaptuieste programul de guvernare, atributiile si prerogativele sale printr-o serie de functii:

El organizeaza, coordoneaza si conduce politica interna si externa a tarii, exercitand in aceasta calitate rolul de administrator general al treburilor publice.

Realizarea in practica a acestei functii se face de guvern prin organele sale centrale: ministere cu ministri, ministrii de stat, secretari de stat, institutiile politice ale administratiei locale (prefecturi-prefect, consilii judetene, primari, consiliile locale) precum si prin institutiile descentralizate de la nivelul fiecarui judet.

Ministrii de stat

Alaturi de primul-ministru, ministrii de stat au rol important in realizarea politicii generale a guvernului intr-o ramura sau domeniu de activitate. Numarul acestora variaza intr-un guvern, ei fiind desemnati dintre ministerele cele mai importante (aparare, externe, finante, industrie).

Ministrii sunt cei ce realizeaza politica guvernului intr-un domeniu, ramura de activitate, minister. Ministerele sunt structurate in departamente care au in fruntea lor secretari de stat, care promoveaza si aplica politica guvernului, a ministerului in segmentul respectiv. Numarul departamentelor ministerelor variaza in functie de minister, de modul sau de constituire si structurare, de importanta sa.

Mijlocul principal prin care guvernul isi exercita atributiile centrale si locale il constituie

9 http://www.svedu.ro/curs/isp/c5.html10 Art 102 alin. 1 din Constituţia României11 Constantin Acosteioaei , Elemente de drept pentru economist , Ed. All Beck12 Art 102 alin. 3 din Constituţia României13 Eufemia Vieru, Dumitru Vieru – Drept Constitutional si institutii politice, Ed Economica Bucuresti, 2005

Statul Modern

aplicarea si exercitarea legilor. Acest fapt se face atat la nivel central prin ministere cat si in plan local prin autoritatile publice teritoriale-prefect, consiliul judetean, prin institutiile descentralizate, primar, consilii locale

Aplicarea in practica a legilor de catre guvern se face prin actele normative care insotesc legea sau prin elaborarea unor hotarari de guvern.

Organizarea, coordonarea si conducerea activitatii sociale de catre guvern, se face nu numai prin aplicarea si executarea legii, ci si prin indrumarea si controlul modului de aplicare, de executie a acesteia. In acest sens un rol major il are institutia prefecturii, unde prefectul este reprezentantul guvernului in teritoriu. Competentele sale pot merge pana la anularea masurilor sau a actelor care nu sunt conforme cu legea.

Initiativa legislativa

Guvernul nu este numai un simplu executant al politicii parlamentului, ci el insusi participa la elaborarea si realizarea politicii statale. Acest fapt se realizeaza prin initiativa legislativa. Initiativa legislativa a guvernului este fireasca, normala si chiar obligatorie in conditiile cand alaturi de parlament, guvernul este cel mai important partener in actul conducerii sociale. Prin initiativa legislativa guvernul isi pune in practica programul de guvernare, politica sa generala.

Initiativa legislativa a guvernului consta atat in modificarea, eliminarea sau completarea unor prevederi ale legilor existente, dar mai ales in elaborarea unor noi proiecte legislative. Aceasta se face de fiecare ministru, membru al guvernului in parte dar si de guvern in ansamblul sau. Orice initiativa legislativa este dezbatuta si aprobata de guvern, iar dupa ce s-au luat toate aprobarile si avizele necesare si s-au facut corelatiile cu legile existente, insotit de expunerea de motive, proiectul este inaintat parlamentului. Initiativa legislativa este intalnita in toate sistemele constitutionale, diferenta constand in gradul de implicare. In Franta, 90% din legile adoptate au la baza initiativa guvernului.

.Emiterea de ordonante

Constituie un atribut important al guvernului in infaptuirea actului de conducere social. Ea reprezinta o delegare, pe care legislativul o face catre guvern, o prelungire a activitatii acestuia in domeniul legislativ. Motivatia emiterii de ordonante de catre guvern rezida in urmatoarele cauze:

infaptuirea programului guvernamental; fluidizarea activitatii legislative sau completarea ei cu noi acte normative mai ales intr-o

perioada de tranzitie de la un sistem social la altul; rezolvarea unor probleme curente ce nu suporta amanare pe timpul vacantei parlamentare

(notificarea unor tratate, acorduri incheiate cu alte state sau institutii internationale); situatii exceptionale.

Nici in cadrul acestei activitati guvernul nu este independent, ci el este controlat de legislativ printr-o serie de parghii cum ar fi:

Statul Modern

delegarea guvernului in vederea emiterii ordonantelor se face de catre parlament printr-o lege speciala in care este prevazut domeniul, perioada emiterii ordonantelor;

orice ordonanta emisa de guvern, indiferent de forma ei este supusa aprobarii parlamentului;

ordonantele emise nu privesc domenii ale legilor organice, deci legi de importanta majora;

In practica social-politica se cunosc doua tipuri de ordonante guvernamentale: ordonante

simple si ordonante de urgenta.

Intre aceste tipuri de ordonanta exista o deosebire clara: ordonantele simple se depun la parlament si intra in aplicare in momentul cand ele au fost dezbatute si aprobate de acesta; ordonantele de urgenta intra in vigoare, au efect din momentul in care au fost depuse spre aprobare la parlament.

Aprobarea sau respingerea de catre parlament a ordonantei se face tot printr-o lege. In cazul in care o ordonanta de urgenta a fost respinsa de catre parlament, ea isi inceteaza actiunea si efectele sau, daca a fost aprobata cu modificari, ea se aplica asa cum a fost aprobata, celalalte aspecte neaprobate incetandu-si efectul.

Indiferent de tipul lor, ordonantele constituie o importanta parghie de care dispune guvernul pentru a infaptui politica. Important este sa nu se abuzeze de acest atribut, intrucat ar putea da nastere la tensiuni cu legislativul, la subordonarea sau subminarea atributelor acestuia si ar putea deschide calea, posibilitatea instaurarii unei dictaturi sau a unor regimuri nedemocratice, neconstitutionale.14

Institutia sefului statului

Institutia sefului statului constituie una dintre cele mai vechi autoritati politice, ea aparand odata cu statul, cunoscand o evolutie continua, atat in ceea ce priveste forma, structura, cat si preorgativele si atributiile. Orice colectivitate, indiferent de marimea ei, de nivelul sau de organizare si dezvoltare, a avut in fruntea sa un sef, fie ales, fie impus. Astazi aceasta institutie, sub diferite forme, structuri, atribute si prerogative este prezenta in societate.

Analiza institutiei sefului statului impune precizarea categoriei de putere careia ii apartine. Includerea acestei institutii in cadrul puterii executive sau legislative tine in mare masura de principiul pe care aceasta se fundamenteaza, al separatiei ei sau al unicitatii. Daca puterea se fundamenteaza pe principiul separatiei, institutia sefului statului apartine sferei executivului, de aceea ea apare sub numele de "seful puterii executive" sau "seful executivului". Acolo unde insa statul este intemeiat pe principiul unicitatii, aceeasi institutie este apartinatoare categoriei de putere similara cu cea a parlamentului, adica a legislativului.

Conform Constitutie Romaniei “Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării”.15

Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului,

14 http://www.svedu.ro/curs/isp/c5.html15 Art 80 alin. 1 din Constituţia României

Statul Modern

precum şi între stat şi societate.16 El este ales prin vot universal pentruun mandat de cinci ani, ce poate fi reinnoit o singura data.

In Romania, inca din cele mai vechi timpuri a existat si functionat institutia sefului statului. De-a lungul vremii, ea a imbracat diferite forme, de la cea monarhica absolutista din timpul geto-dacilor, domn in perioada feudala, principe si rege in cea moderna si contemporana, pana la forma colegiala 1947-1974 si presedinte, astazi.

Astazi seful statului in Romania este ales pe baza votului universal egal, direct si secret al cetatenilor, in baza unor reguli constitutionale. Poate candida la functia de presedinte orice cetatean care are domiciliul in Romania, are cetatenia romana si dispune de toate drepturile electorale. In alegerile din 2000 pentru a se putea inscrie in cursa prezidentiala, candidatii trebuiau sa dovedeasca ca au o sustinere de cel putin 300.000 de adeziuni.

Pentru desemnarea presedintelui este nevoie de un tur de scrutin, daca se indeplinesc regulile constitutionale sau de doua.

In primul tur de scrutin este declarat castigator candidatul care a indeplinit urmatoarele conditii:

la alegeri au participat minim 50,1% din cetateni cu drept de vot inscrisi pe listele electorale;

este declarat castigator candidatul care a obtinut minim 50,1% din voturile valabil exprimate.

In caz ca nici unul din candidati nu au intrunit conditiile constitutionale, urmeaza sa se desfasoare in termen de 15 zile un nou tur de scrutin la care participa primii doi candidati clasati, in ordinea voturilor obtinute.

Dupa desfasurarea celui de-al doilea tur de scrutin este declarat castigator, candidatul care a obtinut cele mai multe sufragii universale, indiferent de rata participarii la vot. Validarea alegerilor se face de Comisia centrala electorala si Curtea constitutionala.

Intrarea efectiva in functie are loc dupa depunerea juramantului de credinta de catre presedinte in fata parlamentului. Durata mandatului este de 4 ani. In situatii exceptionale, printr-o lege a parlamentului, durata mandatului poate fi prelungita.

Atributele si prerogativele sefului statului din Romania il plaseaza in cadrul sistemelor constitutionale semiprezidentiale. Ele dispun de unele prerogative executive si legislative, cum ar fi:

desemneaza formal pe primul-ministru, dupa consultari cu liderii formatiunilor parlamentare si acceptul, propunerii fortei politice care detine majoritatea parlamentara;

in colaborare cu parlamentul si guvernul poate propune demnitari si ambasadori; este comandantul suprem al fortelor armate, in calitate de presedinte al Consiliului

suprem al apararii; din cei noua membrii ai Curtii Constitutionale, alaturi de parlament si guvern,

presedintele numeste 3 judecatori; poate prezida sedinte ale guvernului; primeste ambasadori si scrisorile de acreditare;

16Art 80 alin. 2 din Constituţia României

Statul Modern

reprezinta statul in relatiile publice si internationale.In plan legislativ presedintele poate exercita urmatoarele atribute:

promulga legea in termen de 20 de zile. Poate refuza promulgarea ei, face sugestii si o poate returna spre discutii parlamentului. Parlamentul poate sau nu sa tina cont de sugestiile, propunerile presedintelui, daca este din nou votata, chiar daca acesta refuza promulgarea ei, ea se promulga automat dupa 10 zile;

poate sugera legislativului sau executivului anumite proiecte legislative, fara a avea insa initiativa legislativa;

poate media disensiuni, conflicte intre guvern si sindicate, sindicate-parlament;

Pentru faptele si actele sale presedintele Romaniei poarta raspundere si responsabilitate. Raspunderea este in primul rand una politica, intrucat, prin excelenta, aceasta institutie este politica. Pentru incalcarea prevederilor constitutionale, presedintele raspunde civil si penal. Imunitatea presedintelui nu echivaleaza cu lipsa de raspundere a acestuia.

Pentru faptele si actele ce i se imputa presedintele poate da explicatii in fata parlamentului. In caz de fapte grave, parlamentul pentru lua in discutie a propunerii de suspendare a presedintelui, pentru aceasta este necesara o initiativa a cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor. Pentru suspendarea presedintelui este nevoie de o majoritate simpla.

Parlamentul nu poate el decide demiterea sau revocarea presedintelui, pentru ca nu el l-a numit, ci acesta a fost ales prin vot universal. In aceasta situatie, daca parlamentul a votat suspendarea presedintelui, in timp de 30 de zile urmeaza a se desfasura referendum national. In functie si pe baza rezultatului referendumului, Curtea Constitutionala decide, intrucat ea este institutia ce a validat numirea sa.

Institutia politica legislativa. Parlamentul

Alaturi de institutia sefului statului si guvern, parlamentul constituie, in cadrul oricarei societati democratice, institutia politica cu rol major in structurarea si functionarea acesteia. Ea este creatia politica a burgheziei, a aplicarii in practica a principiilor separatiei puterii si al reprezentativitatii promovate de aceasta clasa. Aparuta inca din perioada moderna, de-a lungul vremii aceasta institutie a cunoscut numeroase transformari, atat in modul de constituire, structurare, functionare, al atributiilor si functiilor, cat si in privinta rolului si locului in societate, a relatiilor cu celalalte institutii ale statului.

Aparitia parlamentului trebuie considerate ca exprimand cerinta unama de participare la facerea (infaptuirea) legilor, participarea care este, de fapt, prima dintre legile democratiei.

Este semnificativ ca, azitazi, aproape toate constitutiile lumii, consacrand putere (suveranitatea) poporului (natiunii), stabilesc ca aceasta se exercita prin reprezentare si prin referendum.17

17 Eufemia Vieru, Dumitru Vieru – Drept Constitutional si institutii politice, Ed Economica Bucuresti, 2005

Statul Modern

Parlamentul este definit in Constitutie ca fiind ”organ reprezentativ supreme al poporului roman si unica autoritate legiuitoare”18 , adica organul care elaboreaza legi.

In Romania Parlamentului este bicameral,fiind alcatuit din Camera deputatilor si Senat. Toti membrii organului reprezentativ sunt considerate in serviciul poporului si se bucura de imunitatea parlamentara,adica ei nu pot fi urmariti, invinuiti si trimisi in judecata decat cu aprobarea organului reprezentativ din care fac parte.19

Structura politica a parlamentului

Indiferent de modul sau de constituire, de numarul camerelor, in cadrul oricarui sistem parlamentar democrat se constituie doua tipuri de forte social-politice: majoritatea parlamentara formata din partidul sau coalitia de forte politice care au castigat alegerile si care impreuna formeaza majoritatea simpla de peste 50% cat si cea absoluta adica 2/3 din numarul membrilor parlamentului, majoritate necesara votarii guvernului, a proiectelor de legi ordinare si organice; opozitie politica care intruneste sub 50% din numarul total al voturilor parlamentarilor.

Deosebirea dintre cele doua structuri politice este evidenta. Majoritatea parlamentara este cea care prin votul sau da nastere guvernului, ii acorda votul de investitura si ii sustine activitatea. Ea are rolul esential in activitatea legislativa, impunand, prin sistemul votului, programul politic al partidului sau coalitiei pe care o reprezinta. Prin politica guvernului, legile votate, majoritatea parlamentara are un rol major in orientarea si dirijarea evolutiei societatii, in conducerea acesteia.

Opozitia parlamentara este necesara si obligatorie in cadrul unui sistem politic democratic, a unui stat de drept. In societatile totalitare, in cele mai multe cazuri opozitia politica lipseste sau este formala.

In raport cu majoritatea parlamentara, opozitia are un rol mult mai mic in dezbaterea si adoptarea legilor, si de aici in orientarea si conducerea societatii.

Rolul opozitiei politice este acela de a cenzura activitatea majoritatii parlamentare, de a informa si sensibiliza opinia publica de eventualele deficiente, neampliniri sau chiar de acte de neconstitutionalitate. Totodata opozitia politica este cea care prezinta alternative sociale si politice la politica desfasurata de majoritatea politica, de guvernare.

Mecanismul de functionare a parlamentului

Parlamentul isi desfasoara activitatea in sesiuni. Se cunosc doua tipuri de sesiuni: sesiunea ordinara sesiunea extraordinara.

Sesiunea ordinara este perioada obligatorie de activitate a parlamentului. Ea este de regula convocata de doua ori pe an, primavara-vara, toamna-iarna. Sunt si exceptii de la regula, in Elvetia parlamentul convocandu-se de patru ori pe an.

Sesiunea extraordinara se convoaca la initiativa a cel putin 1/3 din membrii parlamentului, in situatii deosebite, stare tensionala in tara, stare de razboi, incheierea pacii,

18 art. 61 alin. 1 din Constituţia României19Constantin Acosteioaei , Elemente de drept pentru economist , Ed. All Beck

Statul Modern

adoptarea unor legi importante ce nu au putut fi realizate in sesiunea ordinara. Perioada de timp a activitatii sale este limitata.

Sedinta este cea mai uzuala forma de lucru a parlamentului. In functie de structura parlamentului, se pot distinge: sedinte in plen, specifice parlamentului unicameral si bicameral, sedinte proprii fiecarei camere caracteristice parlamentului bicameral. De asemenea, parlamentul lucreaza si in sedinte de comisie pe specialitate. O sedinta este legal constituita si poate functiona numai cand este intrunit cvorumul necesar adoptarii de decizii, de vot, etc.Durata mandatului parlamentului

Fiecare sistem constitutional fixeaza durata mandatului de functionare a propriilor sale institutii. In general, mandatul parlamentului este de 4 sau 5 ani, el fiind corelat cu cel al guvernului si al sefului statului. Sunt si unele cazuri unde mandatul legislativului este mai mare de 6 ani sau chiar 7 ani, ca in S.U.A. sau in Franta, sau cand la o anumita perioada de timp 2 sau 3 ani, o parte din membrii parlamentului, circa 1/3, sunt reinvestiti, ca in cazul Senatului din S.U.A.

In situatii speciale, durata mandatului parlamentului poate fi prelungita.Nu putine sunt cazurile cand unele parlamente nu sunt in masura sa-si duca pana la capat

mandatul, ca urmare a modificarilor ce au loc in cadrul majoritatii parlamentare. In cazul in care nu se mai realizeaza majoritatea parlamentara, parlamentul nu mai poate functiona, sustine guvernul si adopta legi. Sunt si situatii, ca in Rusia sau Franta, cand seful statului, prin unele prerogative poate dizolva parlamentul.

In urma dizolvarii parlamentului se organizeaza noi alegeri generale pentru parlament, numite anticipate, care vor da nastere la un nou parlament cu o noua structura politica si deci, cu o noua majoritate si opozitie parlamentara.20

Functiile Parlamentului

In raportul redactat pentru Conferinta presedintilor parlamentelor din Uniunea Europeana (2000), au fost evidentiate urmatoarele functii-cheie ale parlamentului contemporane:

a) Functia deliberativa;b) Legitimitatea deciziilor si politicilor collective;c) Controlul asupra guvernului si asupra altor aotoritati;d) Mentinerea ca spatiu public si de dezbatare si reflective;e) Protectia si realizarea maxima a valorilor transparentei, respomsabilitatii si

procesului democratic deschis.Remarcam, asadar, ca parlamentele contemporane nu mai pot fi calificate doar organe

legislative, functia lor depasind cu mult acest statut, devenind “organe multi functionale”.21

In doctrina romaneasca, au fost indentificate urmatoarele functii ale parlamentului :

a) Functia legislativa,b) Stabilirea directiilor principale ale societatii social-economice, cultural, statale si

juridice;c) Alegere, formare, avizarea formarii, numirea sau revocarea unor autoritati statale; d) Controlul parlamentar;

20 http://www.svedu.ro/curs/isp/c6.html21 Bianca Selejan Gutan Drept Constitutional si Institutii politice, Ed. Hamangiu 2008

Statul Modern

e) Conducrea in politica externa;22

Autoritatea judecatoreasca

Autoritatea judecatoreasca este separate si indepedenta fata de celelalte autoritati publice, situandu-se in afara “jocului politic” .ea se indeplineste de catre instantele judecatoresti si de catre Ministerul Public. Judecatori sunt indepedenti si se supun numia legii. Ei sunt inamovibili, adica nu pot fi mutate, inlocuiti sau destituiti din functie fara anumite garantii legale. Functia de judecator este incompatibila cu o alta functie publica sau private, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior. 23

In Romania, autoritatea judecatoreasca se compune din:

Instantele judecatoresti Ministerul Public – exercitandu-si atributiile prin procurori constituiti Consiliul Superior al Magistraturii

Instantele judecatoresti sunt:

Judecatoriile - Potrivit art. 16 din Legea nr. 304/2004, instanta suprema in ierarhia instantelor judecatoresti in Romania este Inalta Curte de Casatie si Justitie, ce are, in principal, competenta de a judeca recursul în casatie si de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti.

Tribunalele - Sunt instante cu personalitate juridica, care au de regula sediul in fiecare resedinta de judet, si in Municipiul Bucuresti. In circumscriptia fiecarui tribunal, sunt cuprinse toate judecatoriile din judet. Conform art 34 alin. 4 din Legea 304/2004: In cadrul tribunalelor functioneaza sectii pentru cauze civile si sectii pentru cauze penale si, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii.

Tribunalele Specializate, Curtile de Apel Inalta Curte de Casatie si Justitie - Potrivit art. 16 din Legea nr. 304/2004,

instanta suprema in ierarhia instantelor judecatoresti in Romania este Inalta Curte de Casatie si Justitie, ce are, in principal, competenta de a judeca recursul în casatie si de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti. 24

Rolul statului in economieSubiectul este mai actual ca oricand

22 Ioan Muraru, Simina Tanasescu- Drept Constitutional si institutii politice vol I, editia 13, Ed C.H. Beck23 Constantin Acosteioaei , Elemente de drept pentru economist , Ed. All Beck24 http://www.dreptonline.ro/utile/organizarejud.php

Statul Modern

In ciuda controverselor, rolul statului in economie, a devenit foarte important pentru multe tari din Europa, precum si pentru SUA si cateva tari din Asia si Oceania in perioadele lor de modernizare incepute in secolul XIX si continuate in secolul XX.

“Marea Criza din anii 1929-1935 a fost depasita (numai) prin aplicarea unor programe eficente, care au facut sa cada clasica teorie a politicilor menetare si fiscal interventioniste” (Paul Samuelso, M.I.T. Cambridge,Massachusets, 1994, Prefata la “Economics”, ed.15)25

Statul este o prezenta incontestabila in economiile modern contemporane, prin sistemul legal destinat imbunatatirii cadrului in care fiecare individ si firma se angajeaza in interactiuni economice, prin ansamblul actiunilor guvernului ca producator, regulator, sustinator al sectorului privat, prin rolul sau pe piata monetara si a creditului, prin programele sale de securitate sociala, prin calitatea sa de consummator, prin functiile sale de redistribuire a bogatiei, ca si prin sustinerea intereselor firmelor nationale in relatiile internationale.26

In afara de faptul ca determina cadrul juridic general, elaborand legile si constituindu-se garant al contractelor si drepturilor de proprietate, statul indeplineste trei functii economice esentiale: interventia asupra alocarii programe pentru ameliorarea repartitiei veniturilor; stabilizarea economiei prin intermediul politicii economice.

Pentru prevenirea

  - 50 -PLAN:7. Apariţa statului şi dreptului modern.8. Baza economică, socială, esenţa, sarcinile şi funcţiile de bază alstatului modern.9. Mecanismul statului modern.10. Formele statului modern. Democraţia modernă.11. Esenţa şi principiile de bază ale dreptului modern.12. Formele (izvoarele dreptului modern).13. Deosebirea sistemului juridic romano-germanic de sistemul juridicanglo-saxon.25 Dionysis Fota, Introducere in macroeconomie26 Ion Ignat, Economie Politica – Ed. Economica

Statul Modern

1. Apariţa statului şi dreptului modern.În însăşi societatea feudală, în perioada decăderii şi descompunerii, ei aparemodul de producere burghez, bazat pe munca lucrătorilor personal liberi. Acesta estemai progresiv ca cel feudal, ce se baza pe munca ţăranilor şerbi, însă dezvoltareamodului de producere nou cu mult mai progresist, era împiedicată de relaţiile feudalede producţie, ocrotite de statul şi de dreptul feudal. Relaţiile feudale de producţie perimate şi statul feudal, tot mai mult deveneau o frînă în calea dezvoltării forţelor de producţie. Ascuţireacontradicţiilor în societatea feudală a adus după sine în sec.XVI-XVIII un şir de revoluţii burgheze în rezultatul cărora statul şi dreptul feudal aufost înlocuite cu statul şi dreptul modern.Prima revoluţie a fost revoluţia din Ţările de Jos la sf. sec.XVI, apoi a urmatrevoluţia din Anglia (sc.XVII). Cea mai radicală a fost Marea revoluţie modernă dinFranţa (1789-1794). Destul de importantă a fost în lupta cu feudalismul revoluţiaamericană de la finele sec.XVIII

Statul Modern

Bibliografire

1. Bianca Selejan Gutan Drept Constitutional si Institutii politice, Ed. Hamangiu 2008

2. Constantin Acosteioaei , Elemente de drept pentru economist , Ed. All Beck

3. Constitutia Romaniei din 1991 modificata in 2003

4. Dionysis Fota, Introducere in macroeconomie5. Eufemia Vieru, Dumitru Vieru – Drept Constitutional si

institutii politice, Ed Economica Bucuresti, 20056. Gheorghe Bobos Teoria generala a dreptului, Ed Dacia, Cluj-

Napoca 19947. Gheorghe Cretoiu, Viorel Cornescu, Ion Bucur –Economie, ed

All Beck8. Ioan Muraru, Simina Tanasescu- Drept Constitutional si

institutii politice vol I, editia 13, Ed C.H. Beck9. I. Deleanu, Drept constitutional si institutii politice, vol II, Ed

Fundatia “Chemarea” Iasi 1992

10. Ion Ignat, Economie Politica – Ed. Economica

Statul Modern

1. http://stiai-despre-istorie.blogspot.com 2. http://www.svedu.ro/curs/isp/c5.html 3. http://www.dreptonline.ro/utile/organizarejud.php