.0: - 'r1 01,

3.01

1 --:I-

X.,,... ,..,.

6... rt,N C -k.LIO: 4"l'A

i 1,_ i -;.*) .r5AA

I e

riVIP '

4. ,.... --P.*

,P.

4 _"`, , ,1,. . 4,.., ,_. , Az.,..4. tt i ..cr-4,

4.°k/ - 04,^:v7 '''.. 'It, tite:L: 1:. ;A. 1? ......

`'.. ir4 -.far ,g'.4..t ,.. . , ,,.,47t :' ' .- .

4 .:-...p.

A 4 - A. r , , ,...

,, ,_-,, --'>-..

.

.19 .. \ ..,

t... ,....

A_ / .. 4

S, . . -..46 l'Itc,`i'' ,,,,:i -oaf' 77'.-

.1....,,

f""

iA 4

, , if11/141

.. i'Tr'

*.` NA_ I ' I,

...,...., oat' 7"

/ ^ --.''.

.4" " -. A

At **ItiMt ,,....,..-

Tr-...0

SCRIERILELin

CONSTANTI\ NEGRUZZI

.........M.........M.MA............

VOLUMUL /II .,.....,./.....,MOVW.ev'W

TEA TR TJ

-----)---Ei4 ,0a..4.-..,-,..........-..........................................

BUCIIRESCI

LIBRARIA SOCECII & COMPANIA7. CALLEA MoGornosua, 7.

1873

BUCURESCI

NOUA TYPOGRAPHIA A LABORATORILOR ROMANI

19. STRADA ACIADBMIE1 19.

1873

CARLANII

VODEVIL INTR'UN ACT

3111PEESENTAT PE TEATRUL NATIONAL, IN FOLOSUL EMIGRATIL011

DIN TRANBILVANIL LA 1849.

DISTRIBUTIE

PERSOANE ACTORIL

LIONESCLT, finl boerulni proprietar. . D-nn P. NECULAU.MIRON 1 t1rani fruntali LIICHIAN.TERINTE, TEODORINI.

DOMNICA, femeea lni Miron D-na TEODORINI.TOCHITIA, femeea mi Terinte . . . GABRIELA.

Scena se petrece intenn sat. In dreapta gi in stinga cite o casktirlineasci. In fund clopotnita bisericei.

..../...,,,,,,,

))

v

SCENA I

MIRON, TERINTENIRON

Ce ai,nene Terinte, de egti aga de posomorit? Ce!

nu ti-ai adunat fenul? Nu ti-ai cules popugoii?TERINTE

Ba, cules.

HERON

Apoi de ce egti sborgit?TERMITE

Nu sciu.IJIRON

Cum nu nil? En nu mai Ambla gi-mi spune ce ai.Scii c eu tie iti spun tot ce am pe inim, c tu egti bunde sfat. Poate ti-oi da gi eu vr'un sfat care ti-a veni lasocotealg. Sciu cä n'a fi vr'un lucru de splrieat. EnF.pune, d.

TERINTE

Da dad nu-mi e voia sg-ti. spun? Da dad n'am ne-voie de sfat ? Ce-ti pad tie?

i-um

8

MIRON

Bre! a§a faci tu cu cum'etru teu? Bine!TERINTE

E, nu-i aceea, omule ! Da une ori are cine-va poft6 s6,taca; n'are totdeauna chef 86 spue toate cele.

ALMON

Peu, cumelre, n'am gindit ca-i fi tu a§a cu mine. Imipare rh.

TERINTE

Da dupl ce-ti spui, mëi romlne, cg n'am chef de vor-ba, ce nu-mi dai pace.

MIRON

Terinte! Terinte !

N'am socotit nici odatiifi aa cn mine,

de-o vrerne 'ndelungataEu sunt prieten cu tine.Cumeiru th a lost gataOri la ce sit te slujeascrt.Numai sapa i lopataGändeam s ne despirteased.Spune ce vrei? boii, carul,Punga? Cere tot ce-ti place

TERINTE

Oh! nu scii cumAre, amarul 1 .

Care dragostea ne face

NIRON

Ce spui? Dragostea! Nu cumva t s'a aprins c6Icailedup6 vr'o lelicI?

Cii tn-icare

/

9

TERINTE

Ba, Ba.MIRON

Nu-i de §agA, en las, (chiamk) Nevastal Nevasta!TER1NTE

Taca-ti gura. Doar te-i apuca sa spui femeii taleS'auda tot satul.

NIHON

Nu, nu. Nevasta! Nevasta!

SCENA II

DOMNICA, fli cei de sus.

DOMNICA

E, ce este? Ce strigi a§a tare, par' ca-i cineva surd.MIRON

Ea, cum'etrul, nevastä, nu sciu ce are; par' ca nu isboii acasl. Vrea sa-mi spue ceva. Avem de Vorbit. Dutede ne ada o call de vin.

DOMNICA

Acu§. (In parte.) Oare ce are sa-i spue?Idea' in casa.

SCENA III

TERINTE, MIRON

TERINTE

Adeca ce nevoie era sa-i spui ? Asta-i treaba femee-

10

lor? Nn scii tu a au nigte limbi nigte limbi ea aga,de .. .

M IRON

Tis! De te'aucji vr'una, vai de urechile tale!

SCENA IV

Ca d sus. DOMNICA, aduand o milli §i thing pahare

DOMNICA

Eaca vinul; ditati de nu ye cheflluiti cum ve-i o-biceiu.

MI RON

Tad tu nevIstuicl; scii c5, vinu imi da chef sA facnigte lucruri . .. gi .. .

DOMNIr'A

ve 'mbetati gi tteaba rInAne.

AIIRON

N'ai nici o grip,. Dute de ne gätesce ceva de mAn-cat. Avemu de vorbit eu cumetrul.

DOMNICA

Me duc, (in parte.) Nu vrea s'aud ce-a sI-i spuie Tiinte bine; o 0, me puiu de pandA.

Intrg 0 se 15. in dosnl n§ei.

MIRON, turnInd in pahare.

Na, cumetre, bea gi incepe.TERINTE

N'am poft5, nici de beut nici de vorbit.

DI IRON

Acu-i s'agtepti gi rugat ! En lasä marafeturile, des-chide-ti inima. Dad, ai vr'un necaz, l'om imparti amen-doi ca doi frati. Da, spune; ai vr'o datorie de plata ?

Ba nu-i aceea.

Apoi dar ce-i P

TERINTE

MI ItON

TERINTE

Ea cuconagu nostru nu- mi prea vine la socoteala.

MI RON

Feciorul boeriului care vine in toate diminetile de ci-tesce sub rachitelo aeste ?

TERINTE

Tocma, pentru cä ce-1 face m6i pe Unsul sa vie chiarin dreptul casii noastre, gi nu se duce, daca-i trebuieumbra, in gradina curtii.

MIRON

Ha, am intales. Iti temi nevasta.

TERINTE

Eu ? Ba nici gandesc. Dar judeca tu singur ce callel aice ? Nu vine ma de flori de cuc, g'ag Rune rang-gag ca g'au pus ochiu pe ceva.

M IRON

peu se poate. Dar adeca de ce-ti bati capul? Par'ca-inumai Yochita in tot satul.

12

TERINTE

Vochita! femeea mea! Ba c chiar. pi mai bine Dom-nica, dar Vochita . . .

311RON

Domnica ! Visezi fIrtate! Domnica-i cuminte.Eu is drag. V&A tu?

CtInd la boereac en vara.Am muncit meren,

mes 'ntorc ostenit saraLa bordeinl meu,

S'a vecli tu, nene TerinteNevastnica mea,

Cum imi sare inainteCa o turtnrea.

Hope, tupa, tnpa, Inpa,Ambdoi anam,

Hope, tupa, tupa, lnpa,Ridem i jud.m.

bis.

TERINTE

A§a! Apoi dar n'am ce mai ijice.MTBON

Bine, ran romlne, dad n'ai nici o grijI, pentru ceiti a§a de sbor§it ?

TER1NTE

Pentru Pentru tine, dad vrei s'o scii !311RON

Pentru mine ? 316,ri ce spui ?

TERINTE

A§a s'o scii, pentru tine, sermane omule ! Am vqut

qici

§i

ce?

13

ieri pe cucona§u vorbind cu Domnica, §i ea unde-I as-culta §i unde-i ridea. . .

MIROV

Nevasta mea, ba ca chiar I N'ai vapt bine cum'are.Nevasta mea a fost fata in curte, nu-i de acele care so-coti tu. Dar pentru Vochita nu m'ap uc. Am vNut'o dau-nacli §optind cu cucona§ul, fli yu m'a§ apuca ca daca...

TERINTE

Te'n§di cum6tre ! Ba eu m'a§ apuca ca dad cucona-§u1 ar ambla, Domnica . . .

MIRON

Domnica! E, cerce dumnealui, §i-i videa cum mi tl'a Iua cu prajina. Dar Vochita... Ha, ha, ha.

TERINTE, inglnrindal

Ha, ha, ha. Dad, ti-i qa povestea, pun rama§ag cadad, cuconalul s'a lega de nevasta ta, patesci pozna.Ear de Vochita ca mai ba.

MIRON

Bine. Eu pun cinci carlani rama§ag.

TERINTE

Fie, ada mama. Ili dan mitna

MIRON

Ii sa perOi carlanii, cum6tre !

TERINTE

Da, ce are a face. Domnica ta ii cuminte, doamne fe-resce ! He, he, he!

14

DOMNICA in parte

Aga, bade Terinte ? Te-oi face eu de-i da arlanii.AgteaptA.

MIRON

Om videa, om videa.TERINTE

OM videa. Scii co ? Acu trebui sa, ne chiemamunevestele, gi sA, ne lunnu ,ioa bung..

MIRON

Bine qici. Da undo 0, ne ducemu ?

TERINTE

Vin cu mine. Ti-oi spune eu ce gänd am.

MIRON

Haidem, cum'etre. Ese.

SCENA V

DOMNICA, singuth

Aga martafoilor ! Vreti sä v6 cercati femeile ! Bine,bine. Jucati-ve cufocul rhea vi-i voia 0, vë frigetL (Batela up, Vochitii.) Vochito ! Vochito ! Yin degrabl.

SCENA VI

VOCHITA, DOMNICA

VOCHITA

Ce vrei cum'etr5, ?

15

DOMNICA

Nu scii, Vochito? Mangositii no§tri de blrbati netemu de cucona§ul.

VO 'HITA

Deu, cam au dreptate. Cucona§ul ii tengr §i frumos.Mi se pare cg d-ta i-ai cam luat sama.

DOMNICA

Nu sciu, eu ori tu ai jucat duminecg la horg, cu ansul.

vocmTA

Nu-i vina mea dad jocdmi bine de cgt altele.

DOMNICA

Ce are a face! Da en las, nu-i vorba sg ne sfg-dimu. Trebui sa ne intoarcemu ciuda pe barbatii no§tri,p entru el n'au incredere in noi.

VOCHITA

Bucuroasg. Cum sg.facemu?

DOMNICA

Terinte silice ca eu ascult §ggile cuconaplui, §i bar-batu-meu Oice cg iu-i e§ti dragg.

VOCHITA

Aucli ngtgrgii! pentru el mi-e drag sa §gd la vorbg,hop ! li se nazare nu sciu ce. Sermanilor bgrbati, sun-teti buni de legat la gard!

DOMNICA

Natargi, fa, §i natIngi, Lgtgngi!

16

vocHITA

Gel mai gingaqi se aratilPiing nu's clisatoriti,Dar cum s'o 'nsurat indatti.Se 0 fac nesuferiti.Dragostea lor acea vieNici de cum n'o mai simtimu,Ei hfirbareti vor sg fie 1

Nol credintii, si pilzimu.

D 01INICA

t) II, bine clici, cumatra.

vocvITA

Da ce sa facemu noi, spune ?

D OMNICA

Ei au pus ramapg cinci carlani, ca ori tu ori enn -om pleca la vorbele cuconalului. Or A se fad ca seducu la tirg, ca sa ne poll pandi mai lesne. Scii ce ?Noi sa ne ar6tamu sdrbite ca se clucu : S'apoi ca sa-inecajimu, sa ne facemu c'asoultamu pe cuconmul. Ii sa-iN ecli cum or sa crape de ciuda.

vocnITA

Bine. A! dumnealor vor sa se joace cu noi? SI-racii! N'au felutu and pe dracu!

D OMNICA

Eacata-i vinu. SA intramu in casa, §i nu uita catu-i SI 'ncapi. Intri.

17

RENA VII

TERINTE, MIRON

TERINTE

A§a ! tocmai aa. Nici viseaz't ele de asta.

,11 RON

E! cp qici? Ai ye bit cum am pus lucru la cale 9 veqtu, eu-s lup betran, bre.

ERINTE

Ce are a face ! par'ca eu nu m a fi priceput, daca afi vrut. Dar sl incepemu. SI vecli pe Vochita cum arta. se scarbPascl. Vochito ! Vochito !

311 RON

Da ca §i Domnica s'o vedi. Domnico ! Domnico !

SCENA VIII

Cei dinainte, VOCHITA §i DOMNICA

VO 'H1TA

Cum ii badica ? Eatame-s.

ERINTE

Vrem sa-ti npui, nevastuica , ct eu §i cu cumetru neducemu pan' la tirg c'avemu tread.

vocurtA

Cum ! vrei sa te duci §i sa me la§i singura. Hi, hi, hiSe face cg, plange.

2

18

TEBINTE, Inca In/ Miron.

Vegi Miroane! scii ce ? DI cei cinci cgrlani, §i numai dice nimic.

MIRON

A§a! asta nu va sg lid nimic. Domnico ! Dom-nico ! Da nu-i sg, vii acu ?

DOMNICA, egind.

Dar ce-ai petit acli ? Ce este ?

MIRON

Ia, Domnico, o se, ne ducemu la tirg cu cumetrul...

DOMNICA

Cum ? te duci §i. me la§i ? Nu scii bldicutg, el nu pot§edea un ceas fle dumneata ? Hi, hi, hi.

Fitandu-se di plgnge.

MIRON, cora Domnica.

Nu plInge, fata mea, om gmbla degrabg! Remli se,:ngtoasg, puicg ! 0 eilrutA, ea se face ca. pliinge.

Veli tu, Terinte, cum is de drag ? Asta nu-i prefg-cetorie. Crede-me, nu te mai pune de pricing, §i de, car-lanii.

TERINTE

Ba, ba, pan' acu-i totu una.S1 te ggsesc sanatoasg,Vochito, §i pe dumneata cumetrita. Vin, Miroane.

DOMNICA.

SI mergi sangtos, 1:aid. PAzesce-te pe drum. Nu teosteni; §i durnneata cumetre Terinte !

Bgthatii esti,

19

SCENA IXvocHITA. gi DOMNICA, bufneseu de rie.

VOCHITA

Sermanii prosti! socotu el ne 'nsall,D OMNICA

Gandea c`a plang.

V OCHITA

Era clt pe ce sa se mAntue rämilsagu.DOMNICA

Ts ! eacatl-i se pun la pAndä in clopotnitA. Vin.Intel anagndou6 in cask

SCENA X

TERINTE gi MIRON, in clopotnitä.

MIRON

De aicea putemu vedea bine. Dar sell tu cg, esti tareindaratnic? ai v61).ut cum m6' iubesce nevasata mea, ce-timai trebui ? Crede-m6, (la cArlanii.

TERINTE

Mai avemu treaba , nenisorule. A ! eaca merloiu.Taci sA vedemu acu.

SCENA XITARANII, in e1opotnita. LIONESCII

LIONESCU

Ce osindl pentru mine, sl fiu silit a sedea la bleste-

20

mata astg de targ, unde mor de urit. Eu nu sciu ceabgtut tgtgni-meu sg, vie sg §eadg toatg varapeti, dazg n'ar mai fi Vochita §i Domnica, na'a§ usca pepicioare.

ERINTE

AuIi tu ? o 1is Domnica.MIRON

Bau inceput cu Vochita.LIONESCU, puindu-se jos.

Tot ckti §1 iar cgrti, ce dracu! vor sg m fad, dobg,de carte! cand a§ putea vedea pe Vochita care-i a§a de-frumu§icl!..

NIHON

Na! te pricepi acu ? Dupg Vochita gmblg.LIONESCU

Ofi pe Domnica. Tare-mi place nevasta aceea.TERINTE

E, ee qici acu ? Tare-i place nevasta ta.LIONESCU

Sermanele fenlei! cgtu-s de nenorocite sil aibLnist&bArbati a§a gogomani !

TERINTE §i. MIRON

Bun! Multemim cucona§ule!LIONESCU

Ce s'aude! (b6rbatiis'ascund). A§a, prelegea mea, chiarde mila lor, ar trebui sg le rognggi.

TERMEMai bine ar fi sg le dai pace.

i-a,aice?-

21

LIONES U

Ce dracu! par' ca. eAe un eho aice.

SCENA XIICei de sus, VOCHITA, qind.

LIONESCU

A, eaca Vochita. Te atept de o gramma de vre-me; nu mai puteam de dor sa te v6d.

VOCHITA

Da-mi pace, cuconaple; am treaba.LIOls ESCIJ

Ia stai, putinel, draga Vochito !VOCHITA .

Baiu, baiu, nu se poate. Chid ai sci catu-s descarbita!

LIONESCU

Mata scarbita! cum se poate ? §i de ce, sufletul meu ?V ()CHITA

Barbatul meu s'a dus la tirg.LIONESCU

Ha, ha, ha, ce norocire! te jaluesci de cea mai bungtreaba. Barbatu-tau ii un taranoiu, un prost, un...

VO 'HITA

E, destul, cuconaple; nu-1 lauda a§a tare.LIONESCU

Mari las. Omul acela nu-i facut sa aiba o floricica camata. li un pacat cA ti-e barbat.

22-TERINTE

P. dtelule ! dud n'ai fi feciorul boerului...MIRON

Ts ! taci. Ai rAbdare.

vocifiTA

Ce-i drept, ag fi putut gAsi mai bine.TERINTE

Audi, spurdciunea!LIONESCU

Egti qa de frumugicl, aga de bunigoarA, cl. . .

VOHCITA

Da las, las. DumneavoastrA cuconagii aga sunteti de--pringi a dice la toate.

LIONESCu

SA fiu nu sciu cum, dad nu-ti spun drept.0 drutil.

VOCRITA

AstrimpArg-te, cuconagule. Ce ar dice bárbatul meudaca te-a vedea ?

LIONESCU

DA-1 incolo pe bArbatul leu.

TERINTE

Las cA te-oi da eu incolo, motpane !MIRON

Nu-i s A taci, ma cregtine ?LIONESCU

Vin, Vochito, sl gedemu pe laita asta-

23

V OCIIITA

A§a! Da ce a dice de mine lumea. Barbatul meu aface un calabalic. . .

LIONESCU

Nu mai gandi la nataraul acela.TERINTE

Bun !

WICHITA

Apoi da, daca mi-i barbat. Me tern de Domnica sanu ample satul.

LI (nasalN'ai nici o grijä, draguta.

VOCIHT A

Da-i §edea bini§or, a§a-i ? §i nu-i mai dice nimic debarbatul meu ?

Nu, nu.

LIONESCII

TER INTE

Eaca se ducese duce.Nu me laza, cumetre !LIONESCIT

A§a-i, Vochito, ca-i veni in toate dilele sa §edem aicila vorba!

vocmpi ce-i sa te 'ncaldesci dintr' asta. Mai bine ai face

sa-ti cati de carti.LIONESCU

Carti! Ba ca chiar. Nu vreu sa mai Invet de acum

24

Nu gO,ndesc decat la mata, te visez cand me culc §i candme scol, §1 dad, nu te ve(1, mor.

TERINIE

Maga! 0 turbat, nu-i de §aga.

voumTA

Dar ce a (lice babaca Dumitale, §i dascalu?

LIUNESCII

pica ce le-i voia.

De en cliurt pin' in saraDascalu me' nedjesce,Cu latina gi greceascaCapu hojma-mi Ametesce.

El tot spune, spline. spuneDardiesce Ca de unfit,El tot spune, spune, spuneIar eu case gi nu-1 ascult.

Cind mi-ai fi tu diseilitiAi vedea cum m'ag sili,De mine-ai fi mnitamiti,§Pn cuand m'ag procopsi.

0 en ce dulce plicereDingi tine-ag inve'ta!Lectiile le-ag enlegePe dulce gnrita ta:

§'ag tot spune, spune, spuneRizimat de al au sin;Ti-ag tot spune, spune, spune,Lectia mea prin suspin.

25

and mi-ai fi tu diisalititAi vedea cum m'ag sill,De mine-ai fi multiimitrtFn curad nn'ag procopsi.

TERIN1E

Las ca te-oi pricopsi eu, pap lapte.an RON

TERINTE

vocinTA

Nu te'nteleg. Spune ce vrei de la mine, cuconaple?

Nu-i sa, taci, me!

Crap de manie !

LIONESCII

and bitbaca la neneacaVre un mic favor cerea,Neneaca en bucurieDorinta ii implinea;Tu IA cum feicea neneaea,Eu oi face ea babaca.

VOCHITA

Crtnd faltuea en mh,mucaSe juca gi guguia,ll'imuca-i da peste mingCita se mai obraznieea;Dumneata faci ea Cauca,En fac cum fäcea miimuca.

(Lionesen vrea s'o imbrItileae, Vochita-i clA paste Tana)

LIONESCII gi VOCHITA

and babaca la neneaca and tatuca ell mImucag.e.l. g.e.l. g.c.l. q.c.l.

26-TEEINTE

Bre! abia me resuflai. Mei cum o luasa de iute!

MIRON

Cat pe ce era s'o patesci cumetre.LIONESCU

pi ce vrei; nu te las dad, nu mi-i fagadui ca-i veniaici in toate Oilele.

VOCHITA

Fugi de aici, cuconaple. Eaca mi se pare ca ne-a ye-Out Domnica.

SCENA XIII

DOMNICA, qi cel de sus

DOMNICA

Brava! frumos! ce ve pug? barbatul nu-i acasa.LIONESCU

Daca-i a§a, na. 0 Si illIti.

NIHON

Eaca bre! se leaga de nevasta mea acu.DOMNICA

Ei, ia sa-ti spui, nu te pre, pre.LIONESCU

Ce! te manii? E bine, sa-ti dad inapoi sarutarea ceti-am luat'o.

Ba me rog.DOMNICA

27--LIONESCU

Fie §'a§a dad vrei. Dar macar primesce inelul ista_VOCHITA

I ! cAtu-i de frumupl.

1IIRON

Vegi tu, cumelre, tgaharul umbll cu nadl; te-i mirade nu l'a ha nevasta ta.

LIONESCU

Tine, Domnico, nime nu te vede.I/ OMNICA

Baiu, baiu. Intl, in cask

SCENA XIV

Ce27a4i, afarci de DOMNICA

LIONESCU

Dornnico! Domnico! am scApat'o. Nati'l matale, Vo-chito!

V OCMTA

Vorbl-i! sA iau eu ce-o lepldat altele.LI ONESCU

Ce gIndeai c'o s6 il dau ei! Nu scii cg numai mats...imi e§ti draO?

vocruTA

En dlmi pace. Is mInioasa. Ese,

28-SCENA XV

LIONESCII, BARBATII, in clopotnitg

LIONEscu

Na! ca mi-au fugit amended, dar nu me desnadej-duesc eu ma lesne. Sermanilor barbatll Trebui sa yeshijesc cand nu sunteti acasa; almintrile nevestele yea-stre, n'ar sci ce face de urit.

MIRON qi TEIIINTE

Foarte multamim de slujba.LIONESCU

Vine Domnica.Sa te ved, Lionescule!

SCENA XVICei de mai sus, DOMNICA

D OMNICA, in parte

Ii tot aici. 0 sa ridem acu.LION ESCU

Mata e§ti, Domnico. De ce-ai fugit dinioarea, §i maihisat ?

DOMNICA

Imi pare c'aveai cu eine vorbi.LIONESCU

Ei, e§ti manioasa. Vin de §eji colea langa mine, safacemu pace.

nonficA

Bine, dar cu tocmala ca-i fi cuminte.

29

LI ONE KU

Sd fiu cuminte ?

Imi cei nfl lucru peste pntinta,Domnico, drags, caci de-ag gi vreasit tin acésta fagaduinta,

jnr pe ochi-ti ca n'ag pntea.Pot 6 cu minte stand langa tine,Cand pentrn tine amor simtesc !Amorul este stipan pe mine

lui viata imi harazesc.

D OMNICA

Dacd-i aa. fug.LIONESCU

Ba, ba, ascultd-mg, Domnico, numai o

Ei bine, ce vrei?

Tine ine1u§u1 ista.

DOMNICA

S3 pun jOS,

LIONESCU

DOMNICA

A§a! da dad m'a vedea Vochita.LIONESCU

Nu te teme, nime nu te yule.MIRON

Nime ! A tigoare !TEIIINTE

Tad! cd, merge treaba bine.

Ii pune ineln

D OMNICA

Doamne! cdnd m'ar vedea bärbatul meu !

vorbit

MC

ft

30

LIONESCU

Ce-ti mai bati capul de gogomanul acela.

maobrMu ltamim.

LIONESCU

Acu-i sá-mi dai o guritl,

DOMNICA

Degrabg tii!

Caut vre-o fetita'Daca-ti trebui sArntat,Sau vr'o mandril, cnconitACe doresce mitritat ;Nn Amble dupa neveste,CuconaQule, c u!Ti-a face urite festeVre nn birbat natarau.Noi femeile de tailNu scim iubi ca la tirg,

pe birbAntei afaril.' 1

Ii damn lute §i de sirg.

LIONESCU

bis.

fuge.

asta a fugit; nu-i rnmicä. Acu sa pAndesc vrem e-doar oi gasi pe Vochita singurä. Ese.

SCENA. XVII

TERINTE, MIRON

TERINTE, riend

Ha, ha, ha. E, cum iti pare, cum6tre !

asa-i?

Ii

31

MIRON

DI-mi pace, n'aulji tu?A, tolina, aucli ce-mi face?Las c'oi dobzIla-o eu.

TERINTE

Nu ma gndi, cumgtre, §i trimite argatul la stInIs'aducI cIrlanii.

MI RON

CArlanii ! E, mai avemu treabl.TE [MITE,

Cum! n'ai perdut rImI§agu?MI RON

A§a-i, am perdut, am perdut, dar n'am perdut.

TERINT E

Cum n'ai perdut ? N'ai v4lut chiar cu ochii

MIRON

A§a-i, am vgclut, am ve'clut, dar n'am ve'clut destul.

TERINTE

Da ce vrei 0, mai vecli, omule ?

MI RON

Vreu s v'e'd §i pe Vochita singurl cu cucona§u, §'a-poi atunci om vedea.

TERINTE

Bine, bine, ai cuvënt. Femeea mea n'o fost fatl 'ncurte, ap este. Ride.

MIRON

Ride, ride de mine. SI vedemu.

tel?

02

TERINTE, ingdnilnd pe Miron

Nevasta mea ? ba c. chiar. N'ai vequt bine cumetre;nevasta mea o fost fata'n curte; nu-i de acele care socotitu. Ha, ha, ha, ha.

MII ON, ingInind i el

Ha, ha, ha, ha. Dute la naiba §i nu me necäji! peu,a sa me fad s intru inteun pkat, muerea drabului !

TERINPE

Nu te amari de geaba. 0 fata, crescuta in curte ! Ha,ha, ha, ha.

MIRON

Dute la dracu! Se prhublii, manios.

TMIINTE

Ce are a face ? Cucona§u §'o pus ochiul pe Vochita,uici gandesce la Domnica. Ha, ha, ha!

MI RON

Me, vrei sa me faci sa dau intr'o pozna cu risu teu.TERINTE, in 'nand pe D mn'ca

Doamue ! cand m'ar vedea barbatu meu! Doamne

MIRON

Cand... cand... eaca §i femeea ta; S vedemuacum.

TERINTE

A§a, aa, ai cuv'ent. Femeea mea n'o fost fata'n cur-te, §i...

MI RON

§i, §i... taca-ti gura, §i haide la panda.Esu amôndoi.

cand...

dud

33-SCENA XVIII

VOCHITA, DOMNICADOMNICA

Vochito, Vochito, yin de graba.

yocmTA

Eacät6de-s, ce-i?

.DOMNICA

Blrbatii nostri s'o pusu ear la On& Eaca vine cu-conapl, sa faci cum te-am inyetat.

VOCIIITA

Bine, bine. Domnica intrit'n casI.

SCENA XIX

VOCHITA, LIONESCII, TERINTE gi MIRON, in clopotnitA.

voCHITA, Sedndu-se eil ese de la Domnica.

Remai sIntoasA, cumelrg; viu acu§.

LIONESCII

Ea stä, Vochifo. Ce ? fugi de mine?

\Timmy,

Te 'n§eli, cuconapk. Poate gIndesci ca, vorbesci cuDomnica?

LIONESCU

Ala Vochito! ce-ti trece prin glad? nu scii a eu nu-mai la mata gindesc?

3

34-vocIDTA

Ce se potrivesce !

LIONESCU

peu aga! gi ca sl facemu pace, na-ti inelugul ista.

VOCHITA

Baiu, te-a vedea Domnica gi s'a nAniea.

LIONESCH

Ce-mi pas5, mie de Domnica, dud eu numai pe Vo-chita iubesc.

vocuITA

Pe mine? ti se pare, cuconag al e; mai bine dl-mi pace,gi m6 1as1 sl m6 duc.

LIONESCII

Ah, de ce egti manioasi?Ce nu si-i mill de mine,Ce.nd egti aga de frumoasii,§i vqi cg, mor pentru tine?Ta egti anger de vista:,Tu egti dulcea mea luminii,Csind aunt foc, tu egti de ghia,Spune-mi ah! de ce pricinA?

vocIiiTA

Cuconagule, di-mi pace!

LIONESCII

Frumnseta ta imi place.

VOCHITA

Lasii-miS! mi-i drag ligrbatnl,En lui i-am jurat credintg.

35

LTONEscu

Ian asnpra mea phatnl,De-a 'nesla aa fi'ntti.

VC/CHITA

En vren s5, fin crcdincioasl,Sit fin femee de bine,Micar ee §i env t§i ci c mori pentrn mine.Eu nn sant o magootit,C..re d a toti prieEgti de foe, en s t de ghia,Cci n'am gAnd cad in via.

vocnrrA I LIONESCII

En vren sh'.' fin credincioasit Ah de ce esti mbioasg.s.c.I. q.c.l. g.c.I.

LIONESLII

Vochito! nu scii clt de malt te iubesc. Ii di inelnl.

VOCH1TA

peu nu sciu sa te cred ori ba.

RENA. XXVOCHITA, LIONESCII, TERINTE §1 NIHON

TERINTE, ctitro Vochits.

A, jupinease, de aste imi egti dumneata ? a, tolina!lamow

Ia las, cumetre, nu te necäji.TERINTE

Cum s nu me necejesc, bre? N'ai audit co pozn1vrea facg?

:Among,

it,)

q

1

s.c.I.

sn-mi

36

MIRON

Nu-ti bate capul cumëtre, §i hai ja joc.II ia de ruling el face srt jnace..

Sub potcoava cizmei meleBuf, mocane, buf,

§ede dracu tl'o mniere,Buf, mocane, buf.

§i mg 'nvatit-a face releBub, mocane, buf.

TE RI NTE , apiirindn-ae.

Lasg-m6, lasg-m6, 1asä-m6 bre; nu 'ntelegi ?

SCENA XXICei din urmd, DOMNICA, e§ind.

n OM NICA

Ce huet? Ce sfadl-i aice? Ati sculat satul in guravoastrI.

M1RON

Mai ai And obraz de vorbg.

Muiere nelegiuiti,Las cA nu te map,

Socoti tu el aunt o vita,Sevrai pui coarne 'n cap?

TERINTE

Ce vorbl-i asta, cunfetre, nu-ti aduci aminte ce-miliceai?

CAnd la boeresc eu vara,Am muncit mereu,

,i mA 'ntorc acasi sara,La bordeiul meu,

37

S. ve4i tu, nene Terinte,Neviistnica mea,

Cum imi sare inainte,Ca o turturea.

Hops, tupa, tupa, lupa,Am6ndoi cantIm

Hope, tupa, tupa, lupa,Ridem i jucim.

MIRON, catrit Domnica.

Am aflat eu trebile tale, leleo !DOMNICA

Nebunit-ai ori nu ti-i mult ?In RON

Nu te mai fritArnici, tigoare veninoasI ce qti! imiNine s. te. . . 0 amenintI.

TERINTE, II ia de mInX eilesce s joace.

Sub potcoava cizmei meleBuf, mocane, buf,

§ede dracu tie muierC,Buf, mocane, buf,

§i m6 'nvatii-a face rele,Buf, mocane, but

Acelaq Joe de scen6.

MIRON

Da-mi pace, da-mi pace me ! n'am chef de joc.DOMNICA

Barb atele, drag*, !MIRON

lipsesce, scorkie! ca intru 'ntr'un pent !0 amenintl.

ei-I

-

38

DOMNICA

Tarta-nle, badicuta, am gre§it, §i ca sa-ti aret, tine.B. d o paha,.

TE1t1N 1E,

Puf! a§a a deprius-o tu de cand ai curte?OCH1TA, a:11g Terinte.

eu, NAM, te rog sa nu banuesci.Ii da t2i ea o palm&

Terinte gi liken se nitit nnul la altnl.

DOI1N1CA

Iar dumneata, cucona§ule , iati inelutil §i te du de-'nvata, carte. Nu ambla dupa nevestele oan

Ii dg, inelul.VOCH1TA, ea pe a ei.

Nu te juca cu femee, ca-i pati ce nu-i ganeMI RON

Cum! ce va saDOMNICA

Va sa qica ca alta-data nu trebai sa ye temeti fe--meile, §i se, ye 'ndoiti de densele.

VOCH1TA

TL mai ales sa v'ascundeld mai bine, dad vreti s v6cercati nevestele, ca .91 nu ye audL

TERINIT

Va sa clica ne-ati aucjitu?VOCHITA

Negre§it, §i v'am pedepsitu cum vi se cade.TEHINTE

III! acu me resuflu.

d'n

er

§i

aiet!

39

MIRON

Da s ye spui, tare ne-ati spAriatu!LIONESCU

Adec e. dumneayoastrA y'ati batutu joc de mine?you:EFTA 1 DOMNICA

Cam a§a!LIONESCu

VC foarte multImesc de lectia ce mi-ati dat.TBRINTE

erti, Vochito?yocnITA

Cum? o femee necredincioasA, o tolinl... ba, ba, ba-deo, ba.

TERINTE

VocYlico, drAgutA!1111110N

Domnico, ia Terinte ii pricina, eu nici gAndeampuicl, eartl-me.

DOTINICA

Ce face? SA te ert ? Eu o tigoare, o scorkie.MIION

Earta-me, Domnico, m'o luat gura pe dinainte!TER1NTE

Vochito, eartl-me !DOMNICA

Pune-te in genuchi.YOCRITA lui Terinte

dumneata, jupine.

316

40

DOMNICA

Acu saruta-mi mama.vocfni,A

i dumneata, badeo.

Nu-i mai face!

Doamne feresce.

Da dumneata?

Barbatii fac ce le Zie.

DOMNICA

MIRON

VOCHITA

TERINTE

S. fiu a dracului de-oiu gandi macar.DOMNICA 2ii VOCHITA

Bine, scu1ati-v6.

LIONESCII

Acura spuneti-mi care-i pedeapsa mea, cad e u suntcel mai vinovat.

DOMNICA

Te ertamu pentru ca fail sa scii, ne-ai ajutat sadamu o buna, invetatura barbatilor no§tri.

LIONESCII

Daca-i a§a, primiti inelu§ele aste nu ca de la un a-morezat , ci ca de la un bun prieten. Cred ca §i dum-nealor s'or invoi la aceasta.

TERINTE §i MIRON

Bucuro§i.

41

VODEVILLIONESCIT

Dad, brudnica junieAmor canal', viseazI,

Gingaga prietenie,Patimile allneazI.

Du lce, linigtità,Ea nu cade in ispiti.

TOTI

Duke, b1AndkEa nu cade in ispitI.

TERINTE

Ne-am ficutu inchipuireC'o sI damn de sugrare,

Omul ori cum ii din fireGirgAuni in cap tot are.

AiCi n'am dat peste ispitL

TOTI

AiM ceriul multiimitIC. n'o dat peste

MIRON

Voi ce-aveti gogomitnieispititi pe neveste,

Na faceti aga prostieCáci femeea.. dracn este.

Ea do cerCa BA cadl in ispiti.

TOTI

Ea de cer ii osinditt,Ca sI can: in ispitA.

bländd,

linigtitii,

eerie! multdmitd

ispiti.

Si

osinditi,

42-VOCHITA

Antorul az vg roagii,§i p'ecat acum vg cere,

Si-i epureti dac' mtg. gagrsV a adas vre-o plcere.

A§teptarea hi doritrs,N'o aduceti in ispitii.

TOTI

A§teptarea hi dorità,N'o aduceti in ispitii.

Perdeaoa code,

NOTA

Succeed ce a clipOtat ast mice farsO, se cuvine mai malt nimeritultajoc a Actorilor i frnmoasei tanzice a .D. Flehtemnaher. Auto ml se canoascedater a le multlimi.

D. Teodorini si D. Luchian an caracterisatu en an natural minnnat prefOranii nostri.

D-ea Gabriela a arOtat in ro'al Vochitii toatO naivitatea nnei tinore ta-rIncate. D-na Teodorini §' D. P. Neculan au contribnitu malt la succesni piesii.

Wan geito llns chteva persoane din numnuldin norocire foarte micacelor ce eriticl. tot ce este national, care s'an seandalisatu de ni0e en-plate foarte nevinovate. Acestora le-a r6spans aplandele publienini, dar le-am fl respuns i noi, daca en i-am cnnoasce a sant cam iice Moliere

Pins chastes des oreilles que de tont le reste du corps."

MUZA DE LA BITRDUJA.NI

FARSA INIR'UN ACT

DISTRIBUTIE../....../.../

CLICOANA CALIOPI BUSUIOC D MELO.vat. TROHIN, vamev vi atnor. de C-na Ca Hopi. 1) N. TEODORU.

DRAGANESCU, nepotul s6u * **TEODORINI, ac.%or roman

BARON FLAIMUC

SIGNIOR TURLUPINI 20 IltODORINI

CHIR LACHERDOPOLOS

STANICA, Mint de tar., sluga la C-na Ca Hopi. P P.NECULAU.

Scena se petrece la Burdujani, In casa Cucoanei Ca Hopi.)

SCENA I

(Teatrnl intitigeazi un salon.)

DRAGANESCU, singur.

Insfirgit eath tlioa cea mare... Of! gi tare's ingrijit !Tana aRi, slava DomnulW, toate rergu bine. CucoanaCaliopi a pr;mit tustrele ravagele, gi a ramas incantatade dansele. Agteapta cu cea mai vie nethbdare vizitapeiitorilor ei; gi ideea unor izbande aga de frumoase ofac rea gi. amarnica catra mogu-meu. Macar de l'ar faceA. se lasa de dansa!

Chid se'ntimpli de se leagri.Amorul de nine Utrild,SA m6 erqi eii na-i de gaga,Leagl-1 de gard gi-i (IA f6n.Toatil minteali pripgAesceCa gi bietnl mogal men;Stirieicali rfisipesce,

bis.Vapoi imblii telelen. I

48

SCENA II

DEAGANESCU, STANICA, fapoi TEODORINI

STANICA

Cueongule, te'ntreabg.DILAGANESCU

Cine ?STANICA

Unu en strae nemtesci care 1ice el vine de la dum-neata §i nu te-o gasit.

DRAGANESCU

Nu-1 cunosci?STANICA

Nu l'am v'elilut de cgnd sunt.

DRAGANESCU

STANICA, la culise.

Poftim in untru, domnule.DRAGANESCU

PM sl intre.

Teodorini intri.

Ce ? tu e§ti Teodorine ? (earl StinicI) Ce face euconita?

STANIdA

S'o pus la tauletg.DRAGANISCU

Bine, dute de-ti cautg de treabg. (sttinicrt ese.) Avemuvreme de vorbit.

TEODORINI

Yin dd la tine, mi-au spud cl e§ti aice, §'am venitinadins ea sI-mi dai cele de pe urmg sciinti.

49

DRAGANI,SCU

Tronc ! tocma cIn 1 o sl no apudmu de treabl! E§tiap de struluibatec, in cat sant sigur c'ai uitat tot ceti-am spus ?

ThODORINI

A§a ti se pare? Ascultri, dar Apti repetez lectiea mea.Tu iubesci pe duduca Anica, fata urnii proprietaraice; prinii ti-au ded mo§u-tki s'a facedanie tie, dar mo§u-teu nu vre d se lege, Ong nu s'aincredinta de vrè sau ba, s. meargit dupl anal. Cu-coana Caliopi Busuioc, cire-i flgaduesce ca 1-a lua declece ani acum. Deci, ca se desbIr cii totul pe mo§u-t6u,ea Teo lorini, autor rom5n §i prietenul t'eu, am scristrei ravap sus-pomenitei Cncoane Busiocese, in caresub trei nume deodbite ii cer de trei ori main, sa, Baba,aceasta ce o ateaptil mo§u-téu de atIta vreme ; §i 0.-dejduesc cit voiu isbuti ca pitnit in sad, d aleagrt nu-mita Cucoan6 Busuiodsii macar pe unul din tustrela.ersoanele ce o sit representez, de nu pe tustrele.

DRAGANESCU

Minunat! Ce vrei dar sl mai scii ?TEODORINI

Vreu sa sciu mai lAmurit, aceea ce tu mi-ai spus dinfuga. De piId, ce lucru-i ast6 Cucoana Caliopi Busuioccare de atata vreme faee sit suspine inima cea de va-me§ a movt-t6u ?

D RA G 1.NESCU

0 aldtuire de toate ridiáulele trecute, prezente si vii-toare, o fatti b'etrInA i nebunl careli inchipuesce cit ne-

4

d.fagaduit'o,

50-bunesce pe toti barba tii, gi socoate ca nu-i poti zicebun a. dimineata far . sa-i faci o declaratie de amor.(Ind rea gi nesuferita, cand simtimentala gi cocheta,s'aprinde gi se alinta ca o copila brudnica, si de odatao vecli ca se alma in disertata metafizice gi in disputeliterare, de n'o mai intalege nici dracul. Toata dorintaei, e s'auda vorbind de d6nsa. Iachipuesceti ca. se socoatepoeta gi muzicanta, incat bietul tirgugorul nostru gemede versurile gi de sonatele ei; de aceea noi toti o nu-mim Muza de la Burdujani.

TEODORIN1

Cum dracu mogu-te'u, un au aga de rece gi de fieg-matic, s'a inamorat de densa ?

D RA GANEnCLT

0 cunoasce de mult. S'a deprins vg;rend'o in toateqilele; 12'apoi au fost odata anAndoi tineri ; lumea a §i.vorbit multe de den§ii pe vremea aceea. Vre pesemuesali rescumpere pecatele tineretilor.

TEODORIM

Mai are ea niscai resturi de frumuseta ?

D It A.C.ANESCU

Ce are a face P 0 gr6za, frate! ori ce ti-ai inehipui emai putin decal-, cum e in fiinta.

Mari ce spui ?TEOD ORIN]

D RAG AN ESCD

-redinta cand ii vedea-o.

51

1LODORINI.

Planul meu e gata. Sub numele de neamt o sa atacshntitatea ei, cochetAria sa subt acel de italiean, §i s'oapuce nAbIdgile subt acel de grec; las pe mine, §i hai-dem acas1 la-tine, trebue sI-mi fiadus costumele; §i fiindt §i casa ta e chiar alature, n'a sA urmeze zlbas1 intre

izitele mele.DRAGANESCU

Toatà nIdejdea mea-i la tine!Ese ama'ndoi. StSnicl

SCENA IIISTANICA., singur

Eaca bre ! cocona§ii i§tiea se ducu, para. se temu de-cuconita. Doamue ! ct ii de amarnidi agi! nimic nu-imai place. Am inchieto de trei ori §i tot s'o ruptu sfe-rile, curgea apa de pe mine ; pe urml o trebuit s'o va-ruesc din cap pinl in picioare, da incai apo-i alba §iro§1 ca o pgpu§d.

scoas& din cutie,pen a§a-i de pupuicaAnsg geaba! n'a sa fieNici odatg0 fetità de la taliN'are-atite fesfesele,Se gitesce la isvoarilCu gbioci i viorele,Nu ca este tirgoveteCe se dam bojma cu bums,heat seamiing-a lor feteVazdogi Mute de_braml

intro.'.

Parci-i

frumugicg.

52

Eu nu sciti de ce tocmesce o fatl, in mg? M'o,1 tat pe mine, pentru ct m'o crescut §i m'o invetat carte;qice crt fetele umbla dupl baiei, pard, bAietii nu Am-ble, MO fete, ha, IA, he! Ean gltesc benghiurile,

sa-i pun oglinda la soare ca sq se vada ghine. Aba !o aud ce.ntand, pesPmne s'o schimbat fel-au]. Dinioareaera pozne!

SCENA IVCIICOANA. CALIOPI, STANICA

CUCOANA (ALIN!, c ntand.

Ai cu o petitiuneM'adresaiu cAtre Amor,§i-1 rugaiu eu 'neordãciune,Sa' astaimpere-al meu dor,De-a-mea trist pusgeiune,Te in 1ur, eu de foe !De nu vrei protesUciune

intind in od ce loc.

Adi am compus venurile aceste. Cum iti par, StAnicA?

CAN1CA

Frumos, cuconita, tare frumos. Cam mult ciune §it cciune.

CALIOPI

Taci, natexaule, dace, nu conpriqi limba cea fru-moase, §1 un scaun. (Sta'nicit aduce un seaun.) Nuaice ; pune-1 dinaintea oglin1ii, prostule1 (Se pune jos.)A§a-i ca-s biue, Stanica ? ha! cumu iti pare ! Cede pana asta care am pus-o in virful capului ,

me prinde minunat ?

-sa-i

St

dh-mi

nu-5i

tlici,asa-i Cd

t3

STAN1CA, in parte

Tarcl-i de cei care joacg, pe fränghie.CALIOPI

Ce-ai qis ?STANICA

Pic, a tare bine iti §ede.CALIOPI

A§a-i ? tine, caut5, aici in ridicol §i fg-mi lecture ce-bor trei bilete, in vreme ce eu imi voi pune benghiurile.

STANICA

Cuconitl! D'apoi ti leam mai cetit de vr'o trei oiLCALIOPI

Nu fade Mmic; nu se satura cineva de ceea ce place.STANIGA

CALIOPI

STANICA

Eaca a neamtului. cettisce

c Cuconitii.

(Multi prietini a mole mi-au spus ca in di gante4Moldau nu e nimic mai curioz cleat dumta ; §i

4fiind c. eu vreu la mine un femee curioz, pureed as-4thi1i de la Cernovit cu aine hid* ailvagen ca s aduc4in fuga mare inima mea la picioarele dumtale , cu41 care ih habe di ere.. §.c.l. Baron Flaimuk.,

C %MOH

Scii c.a-i.curioz om germanul acesta ? treci la al ita-

De la care A, 'ncep P

Fie ori de la care.

54--1a11111Ui , Alla lui itni place mai mult, decal a celora-lal i, se servirarisarisesce de espresiiuni mai alese. Ce-tesce

STAN1CA, cetesce

«Principesa mea !

CALIOP1, curinAndu-I

Principesa mea! cat.e de gentil, cat e de galant !sa-ti spun drept, Stanica, inima mea simte o neinvigi-bila atapciune pentru amantul acesta ! urmeaza... Prin-cipesa mea!

STANICA

Nu sciu unde TitillasesaM.CAL1OF 1

E, gogomane, la Principesa mea!STAN1CA, cetesce

<<Principesa mea!De este adeverat el siete corta e grosa..» Cuconitl

pArca nu-i cinstit lucru ce spline el aice?CALIOPI

A§a se pare de.zodata, dar sl vecli inadins o clice ; sec inoasce crt-i omu de gust. pi inainte... Sa vecli cuminobileaza el ceea ce spune.

STANI CA, cetind

Ca siete corta e grosa, precum m'au asiguratu mai< multe persoane, me jur... Dacrt va fi cu volia dumi-< tale... s/ te ieau de spoza.» Spuza ? ce va sa Oica elen spuza?

CALIOP1

Spoza, va sa ica sotie, ne'nvetatule

qicu-ti.

55

STANICA, eetind

(De dud am sperantä c vei fi mia, nu mai trlesc,mor, am murit ! aga, principesa animei mele ! . . .

GALION, curinAndu-1

Aug tu ? Nu-s numai principes1 simp1, sunt, prin-cipesa animg lui. AhI me incInth!

STANICA, eetind.

(A§a, principesa animei mele! me dau dumitale cutotul, vei fi delta mea . . .

CALIOPI, curmanda-1.

peita sa! ce stil! qeita sa! un 4eu me face pArtagldiviniatii sale! pare a ve4 Olimpul, tot ce este sublimgi mare la poalele tronului meu... cleita mea ! ah, gustambrosiune, beu nectar ! asta me 'mbatI!

TANICA, cetind.

cVdi fi pita mea, gi eu iti voiu fi sclav)...CALIOPI, curnanan-1.

Eu ii voi fi leit, gi el imi va fi sclav. Ce antitezh,'o pita gi indatl un sclav ! 0 clt de ugoare vor fi lantu-rile sale! Nu te tome, gingage strline! Iti voiu sgmemavieata cu rose, toate clilele tale se vor petrece in langoramoroase, i puterea mea va fi intrebuintata, numai ca86 aduci gelozie la himea intreag4. Destul, Stank&fetul meu, nu mai urma, cl.Me prIpAdesci. DA-mbiletele.

STANICA

Da sa, nu cetesc pe acel a grecului de la Galati ?

.

56

CALIOPI

Fi ! stilul seu cade grea; persoana sa trebue sg-ti fi(Mild colici.

STAICA

Poate cuconitI, mie anse imi pare rIva§ul lui tare cugust; suntu multe lucruri bune de mäncat inteensul.

CALIOPI

Cetesce-1 dar, ori cum §i aceasta este o considerkiuneadusl frumusetilor mele, §'apoi cum gice poetul :

Cine are gust si-mi ereadI c amorul am iubit,Nu in ranguri, nu in titluri, ci in omul iscusit.

AMCA, cetind.cCheratnu!

< Eu sinto un boear negutitor, pentru c5. de §i sinto<Sluziaris sinto §i Bacalis. Am augito de dumniata c.«esti foarte mucalità, pozna§a §i bogata, §i find ct mie«'mi plac ta cabazlichia, che ta grosachia, am luat ai«de posta, §i viu sa-ti spun, cI de-i voi sA fii femeea«mea, te fur, te duc la Galati, §i-ti astern la poale tote< putinele cu icre, cu masline, toate chiupurile cu mar--«nate §i licorini, §i toate cutiile CU halva §i rahatlicu-mia, care sinto isto bacalico tu dulu sas.»

Sluzearis Lacherdopulos.»

CALIOPI

Ce-i drept, e de§Anta0 serisoarea lui ; ideea sa mefure e origina16.

S'lAMCA

Me mir numai de un lucru, cuconitl! cum dracu s'opotrivit ei, sI vie tot intr'o i P

SI

57

CALIOPI

Bizarerie, bliete, a micului eu Cupidon care vrè stmA loveascA prin intreite asalturi !

S'aude Mend la u.STANICA

S'aude bdthd.CALTOPI

Ah ! atacul a sk, 'nceapA; vetli cine-i StAnicA. (StgniciteHe.) Caliopi, Caliopi, pAzescete! strunesceti inima; sciicA fAcut destule pozne.

SCENA VCUCOANA CALIOPI, §ATRARUL TROHIN, STANICA

STANICA

Cuconu Trohin !

CALK/PI, in parte

Of, ne6uferita gAnganie! StAnicA, dA-mi degrabl co-lectiunea poeziilor mele. Stiluica ii d caetul.

TROHIN

Bunk dimineatA, cuconitA.

CALIOPI, ea glds mole

Ai gaud sk. §ecli mult, arhon Satrar ! am o migrenk.grozavA, §'a§i vrè sä fiu singurl.

Timm;

GAteala dumitale nu seamänl a bolnavA; Mi se parec5 eine nu se simte bine, nu trebue sl se stringA a§a tare.

CALIOP1

Cine t'a spus ca-s strinsg?

Vag

58

TROH1N

Se vede cale de-o pogtg.CALIOP1

Ai vre poate sl Amb lu in habacii ca duruneata. Nusciu ce manie e asta s6 Amble aga incotogmhat ?

TROHIN

.Aga m'am deprins de la pArinti.CALIOPI

Chd te ved aga, mi se sggrcescu nervile.TROHIN

Ce pot sl-ti fac eu?CALIOPI

Ce poti O. faci? Poti sA te imbraci dupA modl. Inlocul nädragilor amlor rogi, 0, pui un pantalon elegant,botine de glant, un bonjur fãcut dupg jurnal ca toatalumea bine educatä, g'atunci ag pute suferi vedereadumnitale, dar in halul acesta, o ceriule ! me sparii!

TROHIN

Me ! de cInd te-ai facut aga sparioasa, cucoana! tiiuminte cI intr'o vreme, nu te pre sprtrieam.

CALIOPI

Ce vrei sA ;lidi, boierule?TROHIN

Me pricepi dumneata, dar vorba multä säräcie, spu-ne-mi cuconità, luatut-ai de samä? 0 sa. sfIrgimil \Teo-data ori ba ? Destui-s clece ani de cAnd me porti cu vorbe.peu-m'am saturat; ag vre O. me ved gi eu pus la cale.

59

CALTON

Trebue sa, se cunoascd cineva, Ong a nu se deter-mina a-§i lega soarta.

TROHIN

Mi se pare cA de doue-qeci de ani amu avutu destulgvreme sl ne cunoascemu bine.

CALIOPI, lute.

Dute afarl StemicM (Stiinici ese.) Ai ni§te vorbe inco-venante care sunt insuferibile. Ne cunoascomu de done-deci de ani! acest emai trebuea sti, le spui dinainteablietului acestuea. N'ai nici o delicatet1 §i cänd te por-nesci la hodorogit , nu te mai poate nimic opri....doue-deci de ani !

TROHIN

Dar, dar, douHecT de ani, dad, nu mai mult..CALIOPI

Haide, haide, (ji boierule, li ce-ti ese inainte. Do le(Jeci de ani ! Noi fi nici odata femeea unui om careme cunoasce de doue-qeci de ani.

TROHIN

Bun ! insfir§it ti-al cillcat pe inimil, mai bine a§a;incai A. se scie; mie-mi plac lucrurile pe fata; §'apoi4-ti spun una, pentru ce gandesci cl vreu se, me 'nsorcu dumneata ? pentru ca sunt singnr §i vine o virstäunde are cineva trebuinta de o tovarelitl. Dumneata e§ticam vorbaritit, cam nestimperatI, m'a§ fi luat cu dum-neata §i mi-ar fi trecut poate de urit... Dar sa n i maiN orbimu de asta. Am pus la cale sa insor pe nepotul

60

meu, lucru care-mi pare mult mai cuminte deal sato iau pe dumneata; me fac danie liii cu tocmall c-aveni etz femeea lui sA §ada cu mine, §'atunci firesce oiave cu eine a-mi petrece vremea, far et mai am Maede cap.

CALIOP1

Minunat ! inzestreaza-ti nepotul, insoar1-1, f5. co sciicu densul, ce-mi pas1 mie? Scii c nu-I pot suferi. unimpertinent care cautI toate chipurile sä me iee in ris.Dar firesce poftesc in casa mea sg, nu mai calci. Destule de &And me comprometezi, departAnd partizile ce mise inf6to§eaza. In adever and vede cineva pe un om,ca se tine lad, de poalele unei biete tinere femei, cinemai are caraj s5, se prezenteze? Intre noi dar s'a sfir§it,nu mai avemu nimic de 'mpArtit impreunl. Veqi cA §icu firesce sciu a me hot6ri ca §i dumneata de lesne.Sluga Arhon Satrar. Sluga.

PlecAciune, cucoanä; ne-am hotlrit firesce a nu nemai Area ca nisce oameni ce se cunoscu de doue-qed deani, dar poate, eine scie, ti-i mai lua de samä.

Ese. Stàuicà inted.

SCENA VI

CUCOANA CALIOPI, STANICACALIOPI

N'am ce sa,-mi mai iau de santà. (Lui Stinic5.) Ean spu-ne-mi, bdiete, ?uimitg's

7'110111N

61

STAN1CA

cuconitI?CALIOPI

Fata nu mi-e schimbata? Figura nu mi-e tulburata,prefacuta-s?

STAN1CA

peu, cuconita,, ai pusu atata zugraveall, incat nu semai cunoasce.

CALIOP1

Da-mi se, beu ca sa me lini§tesc. (Stgnica ii (1.6. de bgut.)Par'ca s'aude nu sciu cine ; vecli cine-i, Stanica, intreabanumele §i anonseaza frumos. (Stg,nica ese.) N'oi mai a divorbind de vrista mea de-acum, slava Domnului !

Dacl crud timpul cu a lui ravaginri,Natura noastrA o vestezesce,Ne r6nicin ncit multe-avantagiuri;Inima arde si sfeIriesce.Precum i vinul and se 'nvechesceE mai puternic, mai en phicere,Astfel femeea de ce inbesceDe co tot ancil amor mai cere.

SCENA VII

Cucoana CALIOPI, BARON, FLAIMUC, STANICA

STANICI, anuntiuld

Baron Flaimuc.CALIOPI

Boujur, Domnule Baron.Sculânduse Iasi s cadi basmaoa

Unde,

62

FLAIMUC

Untertenigster. Fon di cucouitl ai dat jos....AratA basmaoa.

CALIOPI, luludali bamaoa

Mersi, Baron.

FLAniik,

Se pare poate curioz la cuconita vizita meu, dar zoprecum Diogenes grihiger cluta un om, eu gnedige frai-lain, caut un Baronesa pentru mine, un curioz Baro-nesa. Caut mult un curioz Baronesa, gi acum mi se paream gesit pe densul.

Aritind ea degitul la C-na Caliopi.

CALIOPI, alintinduse

Diogen centa un om desevirgit.FLAIMUC

Eu am gasit un femee, care are tot sfirgit.CALIOT I

Galanteria dumitale, domnule Baron, me incentl, degi me ingrijesce ce, n'oi putè indestul respunde la opi-niunea ce ye raceti de mine.

FLAIllt/C

0, ia; la noi, cuconitl, femeile au obicein se, se nal-rite ca se, face, chinder ; eu doresc un femee care se. face,la mine poezii zo yi der Siller, vi der Ghete...

CALIOPI

Ghete! iller! ce nume inalte ai rostit, Baron ! Fe-blele mele talente cum vor respunde la agteptarea du-mitale ?

63-FLAIMUC

Silesce §i poate. Aber nu trebui sl ghindesci che astaopresce pe noi de a face chinder, und chincler und poezi.Ia main §at!

CALIOPI

Ah! Limbagiul acesta testimoneaze, ce, simtibilul a-mor §i-afi stabilit lucratoria infocatelor sale clarde insinul vostru.

FLAIMUC

Frumos, aber, fer§tee niht,Cati ani ai la dumneta?CALIOPI

Doue-cleci.

FLAIMUC

Teller, pre tener ... Saperment ! asta super mult lamine... AtAta tot ?

CALIOPI

Nu scii, Baron, c5, o fenue asupra vristei nici odatlnu-§i sloboade cel de pe urml cuvent.

FLADIUC

Sloboade, sloboade, ih bite.

CALIOPI

Trebue dar se; me mIrturisesc ca unui duhovnic; am-doue-pci §i trei.

FLAIMUC

Zer venig. Na se poate se, faci trei-pci ?CALIOPI

Doamne feresce, Baron, nu se poate. Pune doug-pci§i cinci, §i se, nu mai fie vorbl.

64

FLAIMUC

Fie, finf und tvantig Cand ii fi Baronesa mea, iispune mai mult la mine.

CALIOPI

Cu neputinta. Eu sunt pan' acuma o edera fragild,neavhd stejar de care sa me sprijinesc.

FLAMM

Eu oi fi der stejar §i ne-om sprijini ale baide. Cand_nunta ?

CALI on

Ah, ce grab5.! DI vreme sfielei mele sa, se gandeascapan' a nu r6spunde.

FLMMUC

A! cli zind bolnava de sfieala ? 0!.. ptn mani trece,a§a-i?

CALIOPI

0 ! ct e§ti de grabnic.FLAMM;

0, ia, trebue pana mani s treaca sfieala; §'apoi dubist maine, ih bin daine, om data, om sari, om juca.Apropo danten-zi ?

Ceva.CALIOPI

FLAIMUC

0, himel !Baron Flaimuc ia pe cucoana Caliopi qi face un tur de valt. Or-

hestru dint/ : o du liber Augustin. Baronul i encoana UR:0fac o promenad5 cu trei pa§i en mare flegmi. TrecAnd pe hingIramp,' Cucoana Caliopi strigl la orhestru : Plus Tile. Orhcstrn joaa repede, baronul face nn tur iute i cu multe grimaseren Cucoana Caliopi, pAnA ce ea obosit cade pe nn jait.

...

65

FLADIL7C

Tum viderzeen, maine libe; damn pur tujur.CALIOPL aLia resuflindnse

Ah! ah ! Adio, barona§u1 men ! Baronul ese.

SCENA VIIICUCOANA. CAIIOPI, STANICA

Cucoana Caliopi se scoalg face c eviintailnl.

STANICA

Ara! cuconita! Da ce fel de ibovnic ii aista! Nicite-o luat Inca §i te-o pus la joc; scii ca-i pozna§? Ende-a§i fi femee, nu l'a§ lua, Doatnne apara.

c

N'ai luat sama, Stanica, ca n'au onferit nirnic de-spre figura ran ?

STANI'A

Eu nu sciu, pesemne are orbu gainilor. Hi, hi, hi! afost degeaba toata boiala. Hi, hi, hi !

CALIOP1

Ah, dragul meu Maid. ! cat e de tanguibill o junafemee, and urmeaza decida soarta! Dad, §i ceilaltidoi or fi tot a§a, o sa tu si1it sa m 'ntorc la atrarul,de care änsa m cotorosisem din toata inima.

STA11ICA

Te-ai cotorosit de cuconu Trohin ? peu bine ai Mutcuconita. Dad este sa am stapän, mai bine pe cuconuBaron; el mai tare-mi place.

5

s6nf

11,101'1

a-ei

66

CALIOPI

N'ai grijA, baete, n'a fi nici unul nici altul. Nu; amo presimtire §i inima-mi spune, el scumpul meu Tur-lupini va lua me'rul.

&UNICA

Eu socot, cuconita, c'ar fi bine dumneata sA, nu-i dainici m6r nici pail, pAn' nu-i vide §i pe Grecul cel cuputinile §i cu chiupurile... Ace la are multe lucruri bune.,

CM MINu te teme.

STAMCA

Vec.li dumneata, cuconitA, cA nu sciu cum dumneatanu te prea tii; ce nevoe era sA joci §tair cu neamtul,§i sA-i qici Barona§u1 dumitale ?

CALIOII

Asta nu va sl OicA nimicl. Trebuia sl-i dau o ideebunA de mine, ca sl nu-1 las sA se rAceascl.

Amorul glumesceJucirii inbesce,Deci trebui strunit,

Menajarisit.

De-1 s1obocli prea tare,Dai de supdrare,Deci trebui strunit,

Menajarisit.

De-1 tii in respectli far' de efect,Deci trebue strunit,

Menajarisit.

67

SCENA IXCei din urmil.

T L1J.L UPINI

(bite.) Intru fAr g. a ye anunta, adorabila mea, aga dermare impacientl am de cad6 la picioare.lAnd tonul.) Ma me inselo cu bung, samA, madamigelq;Ted nu suntey persoana che io caut ; na slm'Anati dupa

fitI damigell, de raritat,

CALI OPI

Ce intelegeti cu vrista domnule ?T IJ RLUPINI

Este foarte giovine, foarte, tenerl.

CALIOPI

E! and are cineva gepte-spreqece ani, nu-i agaSe alintg.

TIIRLUP1/41

A, minunat ! sono transportato, incantato !CALIOPI, ineet liii Sankt

Aga-i c'av earn dreptate, Stgnia; vqi cat e de amabil?

T RLUPINI

Che ochi ! che gura ! che figura ! ia sa ved dintii ?(Cucoana Caliopi i§i arata dintii ) 0 perle di orientol non du-bito che la Siniorina salta, joca, danta, canta. (Rugindno.)0, la sua voce !

CALIOPI

Sunt cam ragugita, !

TpLIINNI

a'ti (Sehim-

vrista sd.

68

TURLUPINI

Nu-i nimic, cvakhe coza, una barcarola, una arieta.Italiana.

CAL1OP1

Trebue sg m supun.T 1:RLUPINI-

Faciamo una §ena dramatica e tragica.Tuni,unra

Che mi servi che sei bella,Se non m'ami o crudella!Sveniro quel nero cor,Che tradissi ii mio amor.

CAL101 I

Pieta, Signore, chiedo.

runnroi.Inumana, non ti credo,

CALIOPI

Son un' poyera

T UHL UPINI

Ma sei cruda, infidella !

cam OP1

Sventurata, a! son io 1

TO RL UPINI

Tn tradisti l'amor mio.Sveniro quel nero cor,Che tradissi II mio amor

Aice o ucide cu evntaUu1 ei-

CALIOPI

Ai nu n36 . . cg mg ggdil

donkella.

-

I

69

TU11T UPlici

Crude la! a vie se te pap, se te menenc, se te

0, sinior ! tare e§ti aprins ?rim

Che delicioase petreceie o se avem. Te-oi adora. mi-iadora, ne-om adora, 'apoi om sari, om juca, om centa..

CA1IO1 I, cu i evinovatic

Numai ateta o se facemu, siniore ?'IIJItLLPJNt

Aste sono numai bagatcle. . . . ii ede, te-i mira...Ma che beet este acesta ? ti-i ficior, ti-i frate. ti-i r.fie ori che, carrisima, (Hi se ease afare; prezenta luia I ere.

tALION, u 1ri

Ba, ha, se nu te duci StAnice, se nu cumva se te duci.Dar ce vrei de la mine, siniore! me faci se tremur. 0ceriule! ce amor !

1 U111,111'11,11

Numai dumneata poti inspira assemine amor; si, Pitamea, te ador. (Cade in genuchi i se seoalg, indati.) ?

CALIOPI

In adever nu sciu ce se respund.TURLUPIN1

Che ? nu vrei se te marita con il sinior Tmlupini ?cAmori

Nu tlic asta.

inghit.LALIOP1

'I

M loi

ml

70

TUBLUPINI

Apoi che clici, per diol respunde ; me faci sasuferutbmilion de morti, nu scii che. . . .

A ! and sotia vei flLiii Sinior Turlupini,Vom dAnta i vom cAnta,Vom dormi si vom mAncaParmezan cu macaroane,

confete i b mboane.

A ! chnd sotia vei fiLiii Sinior Turlupini,Ne-om duce la opera,Ne'ncetat ne-om adora.§Ivom merge la primblareCite pe-un catAr cAlare.

A! mind sotie rei fi. etc.

CALIOPI

sinior, dar sunt ingrijitg. N'am mai vept om,ca dumneata.

TUELIIPINI

Pricina este a tuti Ii omeni sono di ghiata, e io sono .di foco. Respunde-mi, cara, me iubesci? m'ami?

CALIOPY, o'o attn.

Poate sa te vadl cineva fr sA, te inbeasca, clnd nutresce in pept un tezaur de amor ?

TUHLUPINI

gratie! Mile grape! S'a ridicat un mare greu de.pe sufletul Acum, cara mia spozg, da-mi o idee.de _inima dumitale. glint eu cel Intel care a face()palpite

0'

A,

?

fi

Seio

meth

7 l

CALIOPI

Mai ai indoealg?Tortunna

Ma nime altul nu te-a curtPnit?... nu rkpondi 1 (Cufurie.) Corpo di Baco, cine-i obraznicul acela ?

CALIOPI

Vame§ul de aici.TUR,LUIINI

Spusu-iai s5, nu 'ndrIzneascA, sA g4ndeascl ?

CALIOPI

TIJULIIPINI

Mai spune-i odatl; scrie-i dinaintea mea, te rog.CALIOPI

Ii de prisos, l'am inlaturat.TURLIIPINI

Molto bene. Me due subito, sn-mi trimit caii, calPa-sca, oamenii. . .

Da.

CALIOPI

Dar mai ingadue, mai avemu treabl.TURTXPINI

Che a fost mai greu, e fato.

CALIOPI

Nu cred.TUBLUPINI

Ha, ha, ha! Bagatele! Adio, adio! Vengo subito.Ese

72

SCENA X

CUCOANA CALIOPI, STAN1CA

STAM A

A§a-i ca-i gata §'aista, cuconitA ?C11.2.01 I

Nu sciu, fetul meu, dar grnirea lui care-i arat5,mon.1 m'a subjugat...

S I ANIC A

Er mane bietul grec cu putinile !

pen cuconitA, pecatu mare!En ved cà grecul aista aleLucruri plAcute, bune bucateTot cam saiate qi ch'pe.rate,Sciu di stomabul, mi-ar fi totDaca bacalul mi-ai fi steptin.

pen euconite iel, me asculte,FAr' a mai face lorbl-a§a multl,Toate sijnt bune (Ind omul aleIn toatA vremea de-ajuns mencaie.Sciu eA stomabul, mi-ar fi tot plinDa'A baealul mi-ai fi stepan.

plin

CALTOPI

Si vedem. And, n'am luat nici o decizione.

bi .

bis.

S TA MCA

Par'ca m'a§ apuca ci domuul Pirlipini a stt-mi hiestai an.

(AlumDar ia spune drept, StdnicA; ce foc! ce limbutie! E-

rin ntithroaid pe lAngd (Musa Cum ti-am pärut

a-

)

I

?

'73

STANIPA

Ca totdeauna. Da n'ai audit, cuconita, ca, me socoteaca ti's flcior.

CALIOPI

Sermanul! sciea el ce mai lice? Amorul ii inviirtise

STANICA

Pesemne si a dumitale cap era invartit , dad, jiceaidi esti de septesprepce ani ?

CAL101 I

Me rog de unde ai luat sa secli in casa cand am mu-safiri? Unde ai mai ve(jut o sluga s ada infipt ca unpar in odaea stapana-sa, cand singura?

STANICA

peu cuconita, mi se pare c'arn facut eu bine. De nume 'ntrimplam in casa, Doninul scie ce päteai en dom-nul Pirlipiiii; cum incepuol. . . leu. .

CALIOPI

Gandeai di me temeam ? cat esti de prost! Asa atrebuit sa me fac, c'ap-i moda.

STANICA

S'aude nu sciu ciue... imi pare ca-i Grecu... sa edin odae?

CALIOPI

Ba.

STANICA, E e putin i op i intra de annnt4.

Cuconul Salgerul Lacherdopulu de la Galati. Esc.

calm"

.

74-SCENA XI

CUCOANA CALIOPI, SULGERUL LACHERDOPOLUS.

LACH C RD OP UL0c,

Calimera, che chalos orisa! scii, chPramu, ca-i departede la noi §i pan' la voi? de la un capat de tara la altul.

CALIOPI

Vii de la Galati, Domnule?LACHERDOPULOS

Chiar din politiea Galatii; da sa vorbimu de treabanoastra. Ai primit revasul meu? Cum ti J e pare ? Ha,ha, ha, ai veciut ca en vreu sa me insor c'o fernee cuduh'§i cu parale, ca s'aret Galatenilor ca scin alege. Amauclito che joci §i chera Marghiola; me tin adian sas.

0 ia la joc 0 calla am6ndolLACHERDOI ULOS

Ah chera Marghiola,De te ai apart ola?

CALIOPI

Dac'am sparto ti che ti,Chi o horos cala crati.

LACH ERDOPUL OS

Ah chera Marghiola,Scoateme din bola.

CALIOP1

De e§ti bolnav ti che ti,Chi o horos cala crati.

LACIIERDOPULOS

Ah chera Marghiola,Amn nebuneäla.

7ri

CALIOPI

De qti nebun ti che ti,Chi o bores cala crati.

L MIEHDOPULOS

Paracseno pragma! suntu lucruri care se intelegufoarte lesne. Paradigmatos harin, eu ai pute gaci clteoca tragi dumneata. (Ride ) He, he, he, Dici n'am tre-buintI sa intreb de e§ti tearl §i frumoasii, pentrum'ar ride oamenii. (Ride.) He, he, he, dar de ai pnevma,asta n'o pot cunoasce.

.CALIOPI

Ciind nu-i cineva gogoman, poate lesne cunoasce.LACIIEJIDOPULOS

Eaca ce mi-am ij.is ego. Duduca asta se vede ea, areduh, de vreme ce i-a mers buhu de la Burduzanila Galati... Dice parimia : de n'ar fi foe, n'ar fi fum ; daiear bine el, ti-a r6mas macar atitta, dupl ce le-ai prlpa-dit pe celelalte. Ma, ia spune-rni, me rog, ce te-ai impo-potonat a§a? duhul ce ai ar trebui sl-ti arCte cl nu teprinde diolu.

CALIOPI

De unde ve(-)i el m'am impopotonat? sunt de abeainthracatl, sunt in neglije, in cel mai mare neglije.

LACHERDOPCLOS

Ma cum te imbraci dar cand e§ti gatitl?CALIOPI

Ca muzele, Domnule Sulger, ca rnuzele ; fl1r §emi-zeta, en bratele, spatele, §'aista, (ariitênd peptu))

ca

On/

76

LACHERDOPULOS

More, sA nu faci mascaralicuri de aste and ii fi la noi.

CALIOPI

Mascaralicuri! nu to teme cC n'am gAnd sl fac nicide-aeste, nici de altele.

LA IILRDOS CLOS

Vecii cit gAlAtenii no§tri suntu in stare sa creadl ele§ti nebunA.

CALIOPI

NebunA ! Aucli nebunit !

LACHERDOPLLOS

Contos psalms, alelnia ; en am spus la tot GalatulcA e§ti un ipochirnen deosebit ; te a§teaptA dar; ii sA fiica o didascalos a politiei, sA le areti ta marafetia, tacabulichia care scii; sA-i inveti sit fad stihus, che talij a... che ta lipa...

CALIOPI

Le-oi areta cum trebue sA, primeascI ni§te obraznicica dumneata.

LAUILIIDOPULOS

Pola cala, aratA-le fot ce vrei, numai nu le-arata cemi-ai aretat mie. Arat5 peptul.

CALIOPI, induio

Me rog mult ii sA me scold din ritbdare ?LACIIERDOPULOS

Te grAbesci sA te mAriti ? He, he, he, agali, agali.T'ei face Sulzereasa n'ai habar. (R'de ) He, he, he, cum

77

se uita, la mine ! Se cunoasce c'odinioarg a fost cevaFost-ai, leleo, and ai fost, he, he, he !

CALTON., farioasi

Stnlia! Stänia.! Stänia!

SCENA XII

Cei din urnui, STANICA

STANICA

E! ce este cuconitl ?CALIOPI

pe dumnealui afaa.LACHERDOPULOS, citre StInicl

Nu te apropia, catergari! (atra; cucoana Caliopi.) Ti ine,cheramu? iti vorbesc cre§tinesce §i-mi fespundi alan-tala. Bre ti musa! more, ame sto calo! tetia mutra ga-sesc eu §i la Galati. Ege.

CALIOPI

A! (cede pe un scaun.) A! mor !

SCENA XIIICUCOANA CALIOPI, STANICA

STANI A, in sine.

0 ! ce Oat; cuconita n'a nici pe aista, §'aistatare-mi vine mie la socoteala. Cine scie ! se vede c. n'asciut cum s'o iee, de s'o mniet pe ansul. Cu cuconitanu trebue multe marafeturi. (Uitiindu-se la cucoana Calkyicare searating le§inatA). Cuconitä, n'auli cuconita, cuco-.

-

iee

Da.-1

sa-I

78

nitA hai! pesemne ço fkcut cel a omul aista? Eaca, dacleram en in ca0., nu-11dsam.

CALIOII, sculandu-se iute

DA-mi im pahar de vin curat. A! imi vine 1e§in;sd-mi fad, degraba ni§te pArjoale.

Si tmcl, ditto Ii culibe i trig I

Condurache! cuconitei nu-i e prè bine, O., degrabani§te pArjoa1e. (Gltind de b'eut; in parte.) Asta-i bun, cAndo ve'd ca cere yin curat §i parjoale, sciu ca n'are niniic.

SCENA XIVCei din unntt. TEODORINI

TEODOEINI, yelind'o bunt, cu accent neinttsc

Das ist gut, face bun di Baronesa.CALIOI I

Ce poftesci dumneata?EOD ORIEL ..mcent

Per che, principesa mia, non conosci pe ii siniorTurlupini ?

CALIOf I

Dumneata?

TLODORINI, accent grecesc

0 arhon Satraris o vamesis m'a poftit sa-ti dau rë-vasehil atesta. Ii d un falva§.

CALIOPI

ce insemneaza asta ?I EOD !ANL Iccent firesc

Cuconita, am venit sa-mi cer ertaciune. Pentru ca

p

Stanica,

qi

79-sa-ti plac, a§i fi dorit sa m fac in patru, dar nu m'amputut imparti decal in trei, i mu pare foarte reit. Atncinste a me recomenda, c eu stint Baron Flairnuk, si-nior Turlupini, i Sulgerul Lakerdopulos, tot odatA §islugulita matale. Fuge.

BUENA XV

CUCOANA CALIOPI, STANICA

CALIorr

Ap-i cà tu n'ai fi gacit ca-i tot o persoana? Eu m'ampriceput indata c trebue sa fie o glurna a atrarillui.Anse s vedern ce-mi scrie. Cetesce.

c Cuconitei!

cAp precum singura ai hotarit, ca intre noi s'a sfir-asit, apoi am sfir§it i eu casatoria nepotului meu, ca-«ruia me i fac danie; prin urmare aceasta firesce meA.impedica de a fi ca pan' acum, a dumitale plecatI

sluga §.c.l.STANICA

Ap-i cuconita, c asta n'ai gacit'o? Scii ca. tare sea-maul ca-i s retrial fata?

CALIOPI

Pu§chea-ti pe limba, prostule! Da-mi colectiunea depoezii.

STANICA

Eacata-o.CALIOPI, atre public

S6, ye cetesc o elegie de-a mele? Ba mai bine sa yecant un cantic.

4

I-o di.

Pärjoale!

80

Cind o fata, tot alegeEa adese ori culege,Ansi ah! ce desperare,and qi ce culege n'are!Apo lon o pitrisesceDorul o imbitrinesce;Din a lumii visuri goaleSe de§teaptIL cu...

STAN1CA, aducjInd un talger cu parjoale

CALIOPI, manc:ind

Ah! in co oribil6 pusaciune, se gilsesce o juna femee cand trebue s despue... de inima sa, §i se vede-nevoita a face o transactiune cu sentimentulu onor u

In vreme ce ea mitninci §i vorbesce, intri §atrarul Trobin,Driginescu cu mireasa, Teodorini, tineri, dame etc., si for-meazi o bora' imprejurul encoanei Caliopi eintind :

tri iascit! s traiasci!Muza de la Burdujeni,Buhul ei sit se vesteasci,De la Iai Ia. Botoseni.

CALIOPI, uimit crt talgerul de pgrjoale in min&

Ce va Ce ghet apan? domnilor, lasati-me"Vre s emit din cercul horei, care anti iar

Si tritiascit, sit triiasci, etc.

(Perdéna cade)

...lui-!

Si

0, if:,1?

N 0 T A

Noi amu fost slisu nu no mai aducem aminte unde c aunt multi carechingluescu i sfactio frnmoasa noastrd limbil, si in loc de creatori se facu

rroitori, i croitori rei.Asta ne-a indemnat a compune aceasta mica comedie, crepnd ct facem

un bine aratand ridicolul unor asemine neologiOi.Publicul ne-a inteles, i ne-a rNpuns prin aplaudele sale, din care anb6

partea cea mai snare se cuvine jocului Artistilor nottri.In adev6r, D. Teodorini, e atat de bufon in intreita sa roll, D. P. ?Nico-

1 tu atat de prostIllu in Stanicil, inelt i nevr6nd, to facu sit bufne1ti de ris.Cat pentru D. Mille, Directorul Teatrului national, noi credeamu ca dup-

Ni§corescu, Chir Gaitanis §i Baba Harca, nu mai are cum fi mai comic; darno- am amagitu, del originalitatca en care a (meat rola Muni, ne face agandi ed D-sa are o ind veselI care-I insufla de ne vrIjesco; i ca de laindoitnlu sen talent de antor §i actor, san mai bine licdnd de ?a iscusitapang i minunatul sen joc, Toatrul are Inci mult aiteptA.

6

a

SCENE tlIN ACTUL HI

DIN

LES FEMMES SAVANTES,DE MOLIERE

PERSOANE

FILAMINTA

I3ELISA, sora ei.

ARMANDA fiieele FilaminteiFNRIETA

IRISOTIN, pdantu

VADIUS, pedantu.

LEPINE, sluga".

SCENA I

FILAMINTA, BELISA, ARMANDA, ENRIETAei TRISOTIN

FILAMINTA

.S6, ne appm aice ca srt putem auql,Aste versuri ce cu dramul trebui ale cumpenl,

ARMANDA

Ah! sl le-aqim degrab5.BELISA

111.or de dor a le-ascultà,

FILAMINTA, cltre Trisotin

Pentru mine-su giuvaeruri cele ce scrii dumneata.AMANDA

Pentru mine-i o dulceata care n'are-asemënare.BEL1SA

Pentru-a mea ureche este cea mai nostimd mancare.ARMANDA

Ah! cetesce mai de gralil, nu ne l'asa sä perimu.F1LAMINTA

Nu vecli el de nerndare curhd o sa ne topimu?

86

IRISOTIN, eatre, F I tin nta

Acesta e un prune fraged, abia in lume e§itCe'n ograda dumitale eu astg'-cli l'am zamislit.

FILAMIN I' t

Destul cg are-a§a tata pentru ca sg-mi fie drag

TRISOIIN

C'ai voi sal fii neneacg, (Jell ! m pune rgnigsag.1 IV OIDA

Ah! ce duhu! ce istetime!

scENA II

ENRIETA, FILAMINTA, BELIsA, ARMANDA,TRISOTIN, UDINE

FELAIIINTA, eatre f nrieta care vre a ea ,

Pentru ce vrei sg te dud ?ENRIE TA

M6 ducu 0, nu cumva tulburu nisce vorbe-atgt de dulciFILAMINTA

Stg mai bine de ascultg aste versuri minunate.Care Odell audul cii piked neimitate.

ENRIETA

Pentru mine n'au plgeere frumsetele ce se scriu,minunile acestea a le pretui nu sciu.

TIIISOIIN, care Enriet

Precum vgdu de 'nvetgturg nu voesci a te-adapa,Si simtesci plgcere numai sg, poti inimi frirmec), 2

87

ENR1ETA

Ba qeu, nici una, nici alta.BELPA

Ah, me rog ean sa vedemu.Cum e pruncul

F1LAMINTA, (Etre L p no

DA scaune sa gedemu.Lepine aducendu scauue cade.

ARMANDA

Natarau le! se cade sit cali aga ?LEP1NE

Daca-su grele.TRISOTIN

Norocu cit n'ai fostu de sticla ea te faceai bucatele.AMANDA

Ah! ce duhu! ce istetime !BEL1SA

E unu nesfargitu isvoru.Se pune jos.

F1LAMINPA

Ne topimn veciendu cu ochii, d'aga foame, d'aga doru.TRISOT1N

Dup' o foame-atat de mare, pentru de a fi satule,Optu sermane versurele pare ca n'aTu fi destule;Si poate n'ar fi gregall ca pe langa epigramA,Pe lang'a unei balade g'a unui madrigal zamil,S'adaog i ihneluta unui soneta micugor,Ce d'o tenera princesa a fost primit cu favor

dumitale.

8g--Eu cu sare aticeasca peste tot l'am presurat,

ca-1 yeti manca cu poftA par' c'a§ fi incredintat.BELISA

0 ! nu este incloeala.FILAM1NTA

S'ascultAmu me rog curend.

AMANDA

Simt cum inima'mi se bate inainte vrend, nevrend.

FILAM1NTA

Dad n'omu tace odata sa ceteasca n'a sa poata.

Taceti me rog.ARMANDA

FILAM1NTA

Ali! lasati-1 sa ceteasca.BELISA, care Enrieta.

Taci nepoata!TRISOTIN, canoe.

Sonet citric" princesa Urania asupra frigurilor sale

4 Nu 'ncetezi, cu indurarecA tratarisi domnescec§"'a tinè implirItescec0 Irra'jma§' Eat de mare.,

BELISA

Ah minune de minune!ARMAND!.

0 ce galant sentiment!FILAMINTA

Pentru versuri usrele numai el are talent.

i

89

ARMANDA

La nu 'ncetezi cu indurare me inchin §i me supun.A tratarisi vreijnina place cat nu pot se, spun.

FILAMINTA

A tine imperettesce q'a tratarisi domnesce.Sa spun drept frasul acesta me 'manta me nebunesce,

BELISA

S'ascultamu mai inainte.

TRISOTIN, cetind

cNn 'ncetezi cu induraretratarisi domnesce

c§.'a tine impe'rgtesce40 viljma§' ata:t de mare.,

A tratarisi vräjmup.

ARMANDA

BELISA

FILAMINTA

Nu 'ncetezi cu indurare.

Doninesce q'imgratesce.TRISOTIN

cIsgonesce-o ori ce-ar tlice'Din odaia-ti cea frumoad.,cUnde asta neomenoasg,eViata-ti face neferice.,

BELISA

Ah ! destul, destul atata; lasa-ne a resufla.ARMANDA

Ah! te rog mai da-ne vreme sa ne putemu minuna.

4

90

FIL A MINI I

Shut la versurile-aceste oare ce ca intra 'n mineCe me face de placere le§in stra§nic de imi vine.

ARM ANDA

Isgonesce-o ori ce-ar sliceDin odaia-li cea frunwasa.

Ah! cum odaea frumoasa este-aice frumos pus.Odaea frumoasa are duhu cat nu este de spus.

FILAMINTA

Isgonesce-o ori ce-ar &lice.Oh, cum acel ori ce-ar slice este de un gust Ltet,Acest vers neimitabil sa me credeti n'are pret.

DELI SA

De-acest frumos ori ce-ar slice (Jen ! ca. m'am inamorat

FILAMIN TA

Drept sa spun de ori ce-ar slice sufletu-mi e incant-tt.Dar intelegeti ca mine toata frumusetea lui?

BELISA

0 ! 0 ! ne mai intrebi and?A BMA ND A

Vers ca ista altul nu-iFILAMINT A

Isgonesce-o ori ce-ar &lice.Nitti bate capul de dhsa, da-o pe 41 afara,Asta figura urita, neplacuta §i amara;

Isgonesce-o ori ce-ar sliceOri ce-ar slice, ori ce-ar slice.

Acestu ori ce-ar slice dice precum i-am luatu aminteUn noian de idei nalte, §'un milion de cuvinte.

91

ARMANDA, c tr T otin

Dar dind ai facut ean spline acest frnmos ori ce-co 71(

venit in gand acelp ce 'ntPlegem noi aice ?

TRISOTIN

He! he!ARItt\nt

Nu pot uita Ana' dicerea neo»zowasa.Frigura neomenoasa, fAtarnicA, ticaloasa,Care maltratarisesce oamenii ce-o ga'sduescu.

FILMIINTA

In scurt versurile-aceste o Iume 'ntreagA platP,Sa vedearn mai inainte.

ARMANDA

Anc'odatl ori ce-ar dice

TRISO TIN, cetind.

4Isgonesce-o ori ce-ar pce

TIISTRELE

Ori cc-ar !

TRISOTIN

'Din odaeali cea frumoas'a

TUST ftELE

Odae frumoasct ! ! !

TRISOTIN

Uncle asta neomenoasa'.

TUSTRULE

Frigurei neomenoasa .

Ti-a

Ah!!

A!!!

92

THISOTIN

eviata-ti face neferice.

F1LAMINTA

Violet neferice!

AMANDA ti BEL1SA

TBISOTIN

(N'o vecli cum far' de rgine,4 Se vir' intea tale vine,

TVSTRELE

TR1SOTIN

pi gi noapte te muncesce.(De'i duce-o la feredee,(Ca de pre pamentu sa pice,(0 ineaci, §'o gatesce.

F1LAMINTA

S'a sfir§itu, imi vine lqin de pldcere.BELIsA

FILAMINTA

Te simtesci pe nesimtite cupriasu de-unu dulce fioru.ARMAMDA

cDe'i duce-o la feredee

0 0, moru!

BEL1SA

cCa de pre pämêntu sa, picenuanNTA

c0 ineacI §'o gllesce;Da-o cu capul in apil, o ineacei q'o gatesce;

93

ARMANDA, o are Trisotin

In ori care versu alu vostru intAlnesci chte-o minuneBELISA

A kr nostima dulceatl nici de cum se poate spune.FILA3IINTA

Nu intimpini nimien altI, decgt lucruri inantate.AR3IANDA

Vecli numai clrAru§i m'andre tot cu roze semlnate.TRISOTIN

Cam vi se pare sonetul ?FILAMINTA

Minunatu! infrico§atu!Mai frumos lucru in viatii de cand sunt n'am ascultatu

BELISA, cure Enrieta

CgIld aucli aste, nepoata, cum poti sta fAra simtire ?EN1 IFT t

Crede-m6, dragä matqa, cl noi nu suntem de-o fireDumneata vrei sa, te primbli tot pin stele §i pin lunaMie viata cea lumeasca' mi se pare-a fi mai buna.

TRISOTIN, cure El rieta

Poate versurile mele au supe'ratu pre madama ?ENRIETA

Ba cg nici le-am luatu sama.FILAMINTA

Ean s'a vedem epigramaTRISOTIN

Asupra unei eardte ghiurghiulii date unei prietene a sale

94

FILAMINI 4.

Titlurile sale toate au oare ce foarte rar.AMANDA

Sa incante ori ce inimi, ori ce suflete au dar.TRISOT1N, getind

Atgt de scump irni platesce amorui a sa pläceic,

TUSTIELEAh!

cetunl

In at cheltuii cu Hnsul jumnate din mere.c§i &And veqi acea carAtA,cTot en aur poleit'A

In care a mea Laisa se 'ntinde cu molAtate.11LABINTA

A mea Luisa, aucjit'ati ! eat6 ce-i invet'atura.RELISA

Minuuile care spune eu! cl covirsescu masura.TBISOT1N, cetind.

c§i cAnd veli acea carAtlcTot cu aurA poleitl

cIn care a mea Laisl se 'ntinde cu molatatecCAnd pe-a ei ghiurghiulii perini se lasA incet pe spate.cSA nu clici ca, ea atairnA pe dricuri §i pe curelecCi i c o tin legat a. baerele pungei nide.*

BELISA

o! ne-ai trecutu cu §aga.ARMABDA

Am remas incremenite !FILABINTA

Numai dumneata scii face aia versuri potrivite !

THISMIN,

!

95

Nu sciu, Anse din minutul in care te-am cunoscutPoesia 'mpelitati cum ca esti am priceput.

TBISOTIN, catr Filuninta

Din a dumitale scrieri dud ai vre a ne-arith,Am pute fir' indoeali §i noi a ne minuna.

FILATINITA

N'am lucrat nimic in versuri de §i'n plecare eram;Dar' coiu spune, 'Inca 'n taini, ci un mare plan en am,Me ocup cu dinadinsul, §i cu toate-avemu de gind0 academie nod, A' 'nfiintImu in curind.0 academie inalti precum ve inchipuiti,Tot din femei injghebati, cici barbatii nu-su primiti.Voiu sl ridic neamul nostru din asti 'njositl stare,Sa-1 ciliuzcsc cu slavi pe a duhului cirare;SI scipimu de-acea robie uncle barbarii ne tinu,Gindindu ci nu suntemn bune, de cat a toarce la inn.

TRISOTIN

Acest plan e de minune, §i-1 gasesc pre laudatu.

SCENA III

Cei mai de sus, LEPINE

LEPINE, Carl Trisotin

Domnule, un om te 'ntreaba tot in negra imbricat.

TRISOTIN

Acesta e invatatul de care v'am fost vorbit;Sal recomind dumneavoastra eu i-am fost figaduit.

96

F1LAMINTA

0 ! de visita aceasta sa me crecli ca-su incantata :Dumitale-ti sunt datoare. Poftesce-1 A vie 'ndata'

Lepine §i vine cu Vadius.

SCENA IVCei mai de sus, VAD1US

TRISOTIN, presentAnd pe Vadius

Doamnelor! acesta-i omul care arde de dorintaCa sa ve infato§eze adanca sa reverinta;11 supun vederei voastre §i ye pot incredintaCa'i omul ce cu sciinta pate a se lama.

F1LAM1NTA

Mana ce-lu infato§aza arata ce pretuesce.TRISOTIN

Am cinste 81 ye spun Inca ca 'nte1ege §i cetesceToti autorii vechimei. Greci §i Latini nu-la intrecu,Si scie limba greceasca, mai bine de cat un Grecu.

F1LAMINTA

Grecesce! scie Grecesce! Sorioar' ai audit?BELISA

Nepoata! scie grecesce!ARMANDA

Grecesce! i de nebunitu!FILAMINTA, eltrii Vadius

Cum, domnule, scii grecesce, Ah! me rog sa cutezam,Pentru hatirul grecesc §1 noi et te 'nbrato§amu.

Vadius imbràtoleazi qi pe Be lica qi pe Armanda.

97_ENRIETA, Care Vadius care vrea s'o imbrAto§eze.

Me rogu, domnule, me earte ! eu n'am invetatu grecesce,

FILAMINTA

Pre mine limba grecescit me 'ncentl, me nebnnesce.

VADIUS

Poate ce, viind aice, cu a mea infeto§areConvorbirii dumneavoastre aducu vre o superareVr'o discutie 'nvetate tulbur poate ? . . .

FILAMINTA

Ba, ba,Acel ce scie grecesce poate tulbura ceva?

THISOTIN

i in versuri §i in prose dumnealui este vestit,i de va voi sunt sigur c'are ceva de cetit.

VADIUS

Sunt autori ce au mania a te urmari ori undeCu-ale lor rele productii de n'ai unde te ascundeCu care-ostenescu auclul tuturor ce intelnesc ;Drept se. spun a§a, purtare foarte proaste, o gbesc.

nu sufer pe aceia ce-i gesesci in ori ce locCetind §i recitind versuri ce n'au nici rime nici foc.

&Wild un viilfituc de }Artie

Eatl niste versurele pentru doi amorezati.Pre care de-mi yeti da voe voiu ruga se. le-ascultati.

7

98--TRISOTIN

Au nespusa frumusete versurile dumitale.

VADIUS

La a voastrl Afrodit l. au dat gratiile sale :TRISOT1N

Eglogurile ce faeeti sunt de un aga inalt stil,heat intreeu foarte, foarte pe Teocrit gi Virgil.

VADIUS

Da odele dumitale ? Drept sä v6 spun intre noi,Ai lasatu 0-Orat sermanul cale de-o pogta 'napoi,

TRISOTIN

Poate fi cevà mai gingag de a noastre canticele ?

VADIUS

Sunt mai dulee deat mierea ale voastre sonetele.TRISOT1N

Crede-me toti se inchina baladelor dumitale.

VAD1US

Ce gust.gi ce istetime au a voastre madrigale !

T Itl SOTIN

Dna MIA veacul nostru ar vol a-ti resplati

VAD1US

Daca patria ingratä ar sci a te pretul,TRISOTIN

In earäte aurite pe ulite te-ai primblà.

99-VADIErs

0b§tia inminunatl statue ti-ar inglta.Asta este o Wad/. . .

TRISOTIN

Nu sciu daca ai ve'qutUn sonet la niste friguri ce o princes' a avut ?

YAP I OS

L'am auqit ieri cetinclu-lila un loc nnde m'am dus.TRISOTIN

i sonetul cum se vede nu scii cine l'a compus ?VADIUS

Nu sciu, dar a§ putè spune ori §1 la cine me intréba ,

C. sonetul dumisale e un fleac §i nici de-o trébl.TRISOTIN

Multi il g/sesc lns6 minunat §i de gust.VADIIIS

Asta nu va A çlic 5, cI sonetul nu e reu ;Cred cd aqindu-1 insu§i vei fi de ideea mea.

TRISOTIN

Poate dacI judecatl §i bun gust nu a§ avea ;&in cI sonet ca acela putini oameni face pot.

VADIUS

0 a§a gogomlnie din pana 'mi n'a§ vrea sit scot.

T RISOTIN

Sonetul acela este de un dull foarte plIcut,o sprijinesc aceasta pentru cl eu l'am Mut.

pen!

Dumneata ?

Ei.

100

VADIUS

TRISOTIN

VADIUS

Cunl se poate? Apoi nag mir cum a Post.

TRISOTIN

A fost ca. 'nadins se vede ai vrut ca sl li pail pro st.

VADIUS

Sau ca, nu 'i am luat sama ; ori ca mi l'a cetit reu.Dar sa lasamu vorba asta, sa v'arat sujetul meu ;0 balada. ..

TRISOTIN

Ce bean, ! aceste suntu lucruri vechi,De care suntu desvatate acum a noastre urechi.

VADIUS

Aceasta nu va 0, fta, ca este rea.

TRISOTIN

Ta, ta, ta.Dobitocii de aceste sunt Wu1 de-a asculta.

VADIUS

S'ar cad6 sa vorbesci bed mai far' de obraznicie.

TRISOTIN

Te poftesc strunesce-ti limba, festelitor de baffle !

101

VADIIIS

E§ti ignoranta 'n persoan5.!

TIlharule !

Blestemate!

TISOTRIN

E§ti lin prost poet sermane !

VADIIIS

TRISOT IN

VADIUS

Mi§elule!TRISOTIN

Gogomane!FILAMIN.TA

Domnilor! ce va sä Oiel?TRISOTIN, hi Vadine

Mergi de 'ntoarce inapoiClte versuri ai furate de la vechi cii de la noi.

VADI CS

Adu-ti aminte de cartea-ti care nime n'o cetesce.

TRISOTIN

A ta prin bkAlii astIqi o fo'd cum se tAvAlesce.

VADI us

Te desfidu in prosl, versuri, latinesce §1 gerecesce

TRISOTIN

Pana mea te-a da pe bete ap cum iti trebuesce.

102

VADDJS

Pedant plin de ignorantk!TRISOTIN

Poesii.FILAMINTA

Hula, stati!Pedantii s'apneit de gian §i eau urmati de Filaminta §i de.

Armanda.

tNRIETA, dare Bain.

MItu§iel, m6 rog spune-mi, a§a-s toti eei invëtali? ....

TREI- pECI ANI

SAD

VIA TA UNUI JUCATOR DE CARTI

MELODRAMA IN TREI DILE

(TRADUCERE)

PREFATA LA EDITIA II.

Aceasta drama a fost tradusa §i tiparita la 1834.De atunci sunt trei-4eci de ani! i cu toate aceste,actualitatea ei nu s'a perdut , caci in toate 4i1e1evedemu tristele victime a acestui fiu a trandaviei, aacestui scarbos viciu, jocul carpor!

Credem ca publicul nostru ne va fi recunosatorpentru ca, am scos o noua editie a dramei jucato-rului, pearl.' cti, prin aplaudele cu care a priimit-o,de ate on s'a representat pejuna noastra scena, adat dovada cat se intereseaza la tot ce este moral.

C. Negruzzi.

Iassi, 1863.

PERSOANELE

D. DE JERMANI, btrn neputincios ; aproape de moarte.

JORJ DE JERMANI, (jueator) fiul se'u.-25 de ani.

VARNER, inplAtor qi birbant; prieten lui Jorj. 26 de ani.DERMONT, negutitor bogat; unchiu Ameliei.-45 de ani.

RODOLF DERICURT, 22 de ani.

VALENTIN, alugg. D-lui de Jermani.-30 de ani.

AMELIA, bogatii orfaa, logodnicit lui Jorj, crescutl in casaD-lui de Jermani.-16 ani.

LUIZA Guvernanta sa.-35 de ani.Un magistrat.Un Oficer cu opt slujitori ai0 slugd a casei de joc.Un banchier de cdrii.Slugi, Jucdtori, i alte persoane

IntAmplarea dilei Eint6 urmeath in anul 1790. Scena se petrecela Paris, mai ant& intr'o casi de joc, §i apoi la D. de Jermani.

12 IO A ITeatrn infltogeazi multe sale inluminate care dan din nna in=

alta; se vede in cea din fund o masit de joc pe MITA care segrrtmitdese o multime de judtori. Din aintea scenei este slobodit 0 mobilatit nnmai en scaune. Este miqul noptii.

SCENA I

VARNER, RODOLF, UN BANCHER, in urmi JOI3JDE JERMANI

Numeroasti adunare prin sale, juditorii toti rimblil din loc in loc

BANCHERUL

Domnilor, puneti dirtile... gata... Valet cI§tigl... cle-ce perde.Toti jucitorii deosebit ocupati, se apropie cn gribire de masg.

Varner vine dinaintea seenei tiind un smoc de asignatii §isuand flair.

VARNER

DouëclecI de mii de fraud §i dou'e sate de galbeni !...sunt dteva oare dec6nd n'aveam nici o sutI de franci...pre legea mea! s'o,' trbascl cArtile !... Degrabl mi-aimscos banii; aveam frumos favor ! trebuea sl fac paroli

BANCHERUL

Puneti aline, domnilor !

108

RODOLF, viind dintee Ball

PedepseascA-me cerul! mi s'a ceclut aceaste, nenorocire.

VARNER, in parte

A, prietenul Rodolf a perdut! (Tare.) Ei ! ce ai, iubite,pare ca, nu e§ti multemit de noroc ?

RODOLF

Earta-me, domnule; norocul me trateaza ea chip, ame indrepta pentru de apurure... de optyle de andm'ai smomit tii m'ai tras in casa aceasta, am vsqut,am urmat, am cercat toate §ansele jocului, §i am per-dut douecieci de mii de frauci... Vai mie ! aceasta-i atreea parte din averea ce virtuosul meu parinte ce§ti-gase pe incetul prin o onorabila munce... Dar nu-mipare reu dupe, ea , de vreme ce cu acest pret incepui acunoasce oamenii de carii trebui se me feresc, §i locu-rile ce se cuvine se, urasc.

VARNER

E! aceasta-i vorba cea obicinuita a tuturor jucato-rilor maltratati! 0 zimbire a hazardului, i indate,-§ischimbI tonul. Aide! mangaite, §i se fimu filosofi... ti-oiareta eu un me§te§ug... Dar, Were ! zaresc pe oare cinecu care vreu ca un prieten §5, faci cunoscinte.

RODOLF

Aceasta-i D. Jorj de Jermani.

VARNER, incet

Noi ne adunamu aici in toate noptile. 0 ! acesta-iun jucator stranic, se te...

109

RODOLF

Ba nu!.. nie rog nu me numi aici.

JORJ, sosind en grIbire ti qterenduli frnntert

Ah, insfir§it sosii L. Buna seara, Varner, cute oar&sunt ?

Miequl noptii.

VARNER

JORJ

A§a de tarciiu!... co pecat!... Speram pe noapteaaceasta; cad soarta de cateva pe s'a pus A me pri-goneasca. Tu scii c'am perdut 30 de mii de franci pecarii tatal. meu mi-i dasa ca sä cumper diamanturilece trebui sa clau frumoasei mele logoduice ? a§a dar,te poti pricepe ca cu ori co pret imi trebuea bani.Am alergat la camatarul nostru. Blestematul se pornisedin Paris; l'am gonit pan' la mo§ia lui, §i eata ca sosesc..

VARNER

Trebuea sa-mi spue mie... Eu sunt in ca§tig.

JORJ

De uncle puteam gaci... Capatasem ni§te giuvaeruricare cu toata natangia nemilostivului jidan, s'au preca-,cut ca Joe in asta ploae de aur. Ii arat6. o 01120.

VARNER

Te-a§i fi inlesnit eu aice, dar, fie ; eata-te cu armele-in planar Ataca norocul ca un bray, ceva curaj! ace§tibani sunt cu noroc.

110

JORJ

Oare sa joe cum mi-ai argtat tu ieri? am perdut otita, de galbeni.

Ba nu.VARNER

JORJ

Dar tu qa m6 sfatuisegi.

VARNER

Aga este; dar am mai &Ida agteapta cand e farasot; joaca gi tot indoesce trebui sa spargibancu la a patrusprqlecea data.

JORJ

Noroace! daruesce-mi numai o jumatate de oara,sunt de uldata cel mai fericit din oameni, din amorezi§i din soti.

VARNER.

Dute, joaca cagtiga!

Agteapta-m6.

JORJ

Intril in o

RODOLF, in parte

Ticalosul! ce desfranare!

vAlmEntinsomand pe o hirtintg

Ii trebuesc giuvaeruri... Chiar,o aga podoaba am ye-Out la dama sciuta care face aice o negustorioara,...

Indoind biletnl, ditre o slug.

gi

cugurile...

i

salt.

lIl-Ascultg blete!... Du indatg bitetul acesta la dama

Saraben aid deasupra.SLUGA

Sciu, Domnule. Ese.

RODOLF, in parte

Oare ce pteggtesce?

VARNER, strangSnduli portofolul

Trebugoara nu'i rea... (Viind spre Reda) Ei, iubite,n'ai vrut sg, te infatogez prietenului meu; r6u faci... un-MAr minunat care in curgnd are sg fie bogat.

RODOLF

Cam?

VARNER

0 insotire slavita! o femeiugcg minunatg!... trebue a-Iface pricton.

RODOLF

Oe, cunosci toatg familia sa?

VARNER

Negregit; eu il formez pe junele acesta; cu l'am a-runcat in lume.

RODOLF

A! inteleg... pic gns'e cg tatäl sea , D. de Jermani,,este un om cuminte, gi cu principii aspre.

VARNER

Cel mai cärtitor mogneag; dar_sg trgeascg iscusintamea. Bunul cm, plin de slIbiciune zace intr'un jIlt gi

112

ne socotesce ni§te sfinti§ori; §i ca unii ce a§teptamu o,ro§tenire mare, ne imprumutamn pe speranta viito-rului; eu negutitoresc, a§teptand zestrea pe care avemusa pnnemu mana mani.

RODOLF

Minunat!... §i fara inioiall ca §i t'ene'ra demoazellia fi sciind...

VARNER

Ba nici decum!... Orfana din vrista de qece ani ea afost crescuta in insu§i casa D. de Jermani. Mai are umunchiu pe care il a§teapta sa vie de nunta, §i de careatarna putin; el vine mi se pare din Indii san de laMecsic, dar fiind ca a dat voe, putin ne pasa de eL In-sotirea aceasta, iubite, n'a sa fie mina vreme lini§tita;lui Jorj 61 este draga libertatea, nevinovata sotie eginga§a, simtimentala; s-or invoi reu.

Te temi de aceasta ?RODOLF

VARNER

Din improtiva... e§ti Inca copil. 0 sa mai avemn afemee de mangaieat.

Ticalosul !

RODOLF, in sine

VARNER

Dar eu §ed la vorba, in vreme ce iubitul acela Jorjse lupta cu toate armele ca saii capete diamanturilece le-a perdut §i care are sa le dee frumoasei lui. Cera

113-trebuinta sa sciu cum il trateaza norocul... A! ui-tam... de vei juca in ast sara, te sfatuesc sa, cerciceea ce ti-am aretat 3. 7. 9. tot farh, sot... Adio! nevom mai vedea. Intra intr'o cast.

RODOLF

0 cerule ! in ce vizunie niam varät ? Osindatule Var-ner! gi acest Jorj.. Sarmana Amelie... or s'ojertfeasca...

voi sa fug indata, gi acum.nu sciu ce putere, ce in-teres m tine aice...En strain in virsta, intra c'an aer sfiit. Acesta'l Dermont; ij

tine palaria in mama.

Un strain ! ruginea m cuprinde cum zaresc o fata.straina... Dunaneyule! ii cunosc! acesta-i un negutitorde la Marsilia, ram vequt intr'o caroto-ie; are gi relatiicu familia mea... ce vine aice !... sa me faresc de intal-nirea sa, i sa iau sama lui Jorj. Se departeaz a.

SCENA II

CEI DIN ERMA in osebite sale, DERMONT

DERMONT, vine tiinduli plikia in mita,

Oare aice sa fie ? de abia pot calca. Aceasta-i ceaIntee data ce intru in viata mea intr'o aga casa.

0 SLUCIA, apropiindue

Me rog, Domnule, palaria.

DERMONT

Iti multumesct prietene, de bagarea de s6ma! darnu trebui.

8

:

as

t

114

SLUGA

Ma-i obiceiul, Domnule.

DERMO/CT

Ma!SLUGA, io palaria, §i-i da un numer

Mid veti vrea sA ve duceti, o yeti ggsi No. 113.Deodatg o gglceavil se 445: la masa de joc.

Multe glasuri amestecateMteptati, a§teptati, Domnilor !CArtile-s Ricute!

Ba nu, nu!nu-i drept!taci! minti! DA banii!ace-sta-i Dluiafarg,! afarg L.. Gonesc pe un jucgtor.

BANCHERUL, CO r5cealti

Punuti dry, Domnilor. Liniqtea se statornicesce.

DEILMONT, Ce a rums singur pe emit

Ce mgr§avg locuintg! ce adunare! s'a putut oare caJorj de Jertuani, fiiul celui mai bun al meu prieten, s'aputut ca cel ce va sg fie sot nepoatei mele, sg vie aicein toatg noaptqa sg-§i peardg vremea §ionoarea ? Tre-bue sg me incredintez... a§a, am ales cel mai bun chip,n'am vestit inturnarea mea... Dar oare mai cunoasce-1-oi in multimea aceasta de jucgtori, de 10 12 anidecAnd nu l'am \rept! La cine se, m'adresez ? Deabiacutez a-mi inglta ochii, §1 simt cg sudoarea imi acoperefata.Ce vede Varner viind din fund, §i de ceia1alt1 lature 3 4 juefitori

iau sama lui Dermont, argtindu-1 unul la altul.

SA me mai re:suflu. Se pune pe nn scaun.

115

VARNER, in parte.

Acesta se vale vre un jucator nou, vre umil dela tarn... peu, seamana a om de treaba... Mari! ia

gd... Se apropie.

DERMONT

Cu toga neplacerea trebue s m hotarase a vorbicuiva.Se acoalit 12i vede pe Varner care-I ealuteazii; ii ninItumeece.

VARNER

Servul Dumitale, Domnule.

DERMONT

Asemene, Domnule.

VARNER

Se pare ca vi-i cald? Aerul circuleaza reu aici... Me-te! (0 singe: vine.) Da-mi voe... trebue sa beti ceva rèco-ritor.

DERMONT

Domnule, ce te superi...

VARNER

Lasati , ye rog... (Care 0110.) Un pahar de orjadla dumnealui.

DERMONT

Ba nu vreu (In parte.cu necre4re.) Acest ome tare politicos!

VARNER; CU theCeap.

Domnul se pare strain ?

sas'

aimie...

116

DERMONT

A§a, aicea sunt foarte strain...

VARNER

Am inteles aceasta; §i a§a dar dumneata nu C111108CI

pe nime din adunare?

Pan' acum nu.DERMONT

VARNER

Poate vreti 0, cercati norocul?

Ba nu.DERMONT

VARNER

Aveti dreptate; trebue minte, iubitul meu domn, aiceparchetu-i lunecos; s'or ispiti sa ye traga, mai virtosdaca aveti vr'o suma de riscat. Luati sama, avemu oa-meni carii adulmeca galbenii. In o a§a imprejurareputeti fi siguri de servirile §1 sfaturile mele.

DERMONT

Adevarat!VARNER

Pe- onoare.SLa cea d'ant6i vedere mi-ati insuflat uninteres... Care joc ye place mai ales? Crepsul sau ru-leta? Cat pentru mine, eu gasesc mai bun bancul fa-rao : ansul se inoesce, gi jucatorul liana sama...

DERMONT, CII tgrie

Domnule, nu yin sa ieu acest fel de lectii, :21 este deru§ine, nevrednic, mar§av...Aicea o galceavii, un velmit§ag mare s'aude In sala alaturat I

117

MULTE GLASURI

Opriti I Opriti! tineti pe furiosul acesta!

DELMONT

Dumnecleule !0 multime do jucgtori, intre carii Jorj se sbncinmg, intrl Ali-

cand §i privlind tot.

JORJ, furies

Llsati-me, 16sati-me!... O. sfIrm uneltele aceste ble-etemate I

RODOLF, apuelndo.-1 il educe pe ma,

Nenorocitule! ce furie ?

VARNER, apnerndu-1 §IL el

E, ce este !... Jorj!

DERMONT

Jorj !... (In parte.) 0 cerule! el este! il cunosc.Toti jucltorii 'fan sculat de pe la mese, se nit& ascultg, i2i Iasi

jocul.II§ile salii din fund Be inchicl.

VARNER

Dar ce-a fost? Vr'un in§alltor... Ortile erau acute?JORJ

Ba am perdut tot.

VARNER

Tot... Nu-i frumos; dar cu toate acestea nu-i...

JORJ

Am perdut tot iti Oic! Banii ceaveam cu mine, cei20 mii de franci ce mi-ai dat tu, §i 60 de mii And pe

118-paroll... Qe! iadul n'a se, oboar aceste ziduri pe caepul meu!... Ce ! postavul acesta, cartile, aceste uneltea diavolului , n'or se, se cufunde in prapastia focului tticglosul de mine !

DERMONT

Ce grozavg aiurare!

RODOLF

Vino-ti in sine.

DERMONT, ludnd eama ha Rodolf

Tenerul acesta...

RODOLF, nitilndn-se la Dermont

M'a vequt.

VARNER, mitre Jorj

Ea las ! te socoteam om pe sine, §i pentru o suta demii de franci iti perqi mintea de desperatie !...

JORJ

Ba, ci de turblciune asupra sortii cei indäräpnice.S'a putut de 12 ori de arAndul se, tot perdP... mgresccupl, §i imi imprtesc banii; fac dougspreyce grämnji.Nici odatl , insemneazit, nici odatä plu' l'a 9-le oarIn'am perdut cartea; viu la çlece, §i perd! me mir... darInd tot statornic §i lini§tit merg inainte... perd earà§i!..fiori me cuprind ; degetele pe peptu-mi trag dungi desAnge; Anse m'aret netulburat, §i cu o manI inghetata,zimbindu-me ca moartea la cel de pe urma suspin, intinda douespreqecea grAmad6; ea acopere masa, toti ochii osorb; o bodogInire se rAdice.... artile merg... sIngele

119-mi se opresce... s'a sfirgit! sortul a grait... ochii mis'acoper cu Uli nour, gi aurul men se duce! Precunalucesce fulgerul, m degtept ca trAsnetul i fac puzde-rie ori ce-mi cade subt mänä.

RODOLF

Aceastl, stragnia invetAturI este o insciintare a ce-rului. crede-me, Domnule, plrasesce...

JORJ

Ce treaba ai dumneata?.:. Eu sa me plec bazarduluipentru cl me prigonesce odatg? Ba nu; l'oi birui, gi dad,eram mai cu luare aminte la mersul sorii, i urmamgansul din improtivl, acum a avea un milion.

VARNER

Rtr' indoialaar fi spart...JORJ

Taci... Am urmat sfatului tèu, tu m'ai flcut d'am prt-gubit, tu m'ai sfAtuit.

VARNER

Ce! te-am sfAtuit s joci Ora, b5gare de sam6?

JORJ

banii ati ai; gi na-ti iscAlitura mea!

VARNER

Negregit... mäni vei fi bogat; eu sunt And priete-nul tett.

DERMONT

1V1Ini!

Ah!

Dt-mi

120

JORJ

1VIdni! insotirea mea se va strica!In vremea aceasta toti juAtorii se depIrteazi §i intrI prin sale.

VARNER

Pentru ce?... pentru nijte giuvaeruri?... Ei, dad a-cestea iti filmIntl duhul; eu ti le pot gäsi.

JORJ

Tu!

Eu.

CAnd?

Acum indatl.

Uncle ?

Aice

VARNER

JORJ

VARNER

JORJ

VARNER

JORJ

Ai pute?... 0, prietenul meu! Scumpul um Varner!Ti-oi da de jece ofi, de dou'ecleci de Gni pe at fac; §i tuér vei fi geniul meu ocrotitor.

VARNER, ill sine

Al meu este.

JORJ

Uncle le pot glsi?

121

RODOLF, nitindu-se la Dermont

Imi iea sama.

VARNER

Nu mai departe declt aici deasupra ; a§a, in rAndulde sus, o onorabilg §i tainicI daml face oare§care he-gustorioar5, de folos jucAtorilor nenoroco§i; ii cad cuteodatl lucruri de mare pret... Eu ii sunt prieten, am cre-dit la dänsa ; §i din intemplare chiar astkii am yqutla ea o podoaba de petre minunate.

DERMONT, in parte

JORJ

Este cu putintä!... S'alerganau, s'alergImu, scumpulmeu! 0! tu e§ti cel mai adeverat, cel mai credincios alrneu prieten.

RODOLF

Domnule!... pentru numele lui Dumnedeu ascultal...

JORJ

Mri ia lasä-me! Domnulo... yin, iubite Varner.Ei eae; Rodolf èî urmeaza%

SCENA III

DERMONT singur, mai in nrinii RODOLF

DERMONT

Am remas incremenit... Ce, acesta-i Jorj de Jermani!Acesta-i acel teller asupra caruia se rkläma atätea spe-

iretii!

122-rante ? i mani acest neru§inat jucator era se, fie sotuliubitei mele Ah, sa multumesc cerului, amapucat la vreme... s'alerg indata...

RODOLF, inturnandu-se

Domnule, me cunoasceti?... Ved ca stati in ganduri;ye pare cu neputinta ca fiul unui om de isprava, unuinegutitor cunoscut se, se afie in un aa kc ; dar nu medespretuiti pan' a nu me asculta; §i mai vertos me rognu spuneti tatani-meu...

DERMONT

Dumneata e§ti Rodolf Dericurt ?

RODOLE

A§a, §i vream sit me ascund de vederea voastrl, darcateva cuvinte ce ati qis in vremea scarboasei scene ceveclurem, §i mai ales tulburarea, sfiala dumitale, toateimi dau a cunoasce ca veniti in casa aceasta pentru ceaantei data.

DERMONT

A§a, Domnule.

RODOLF

Eu mai fail minte, las §i o parte din averea mea, darincaltea am cu sine onoarea; §i gata de a e§i pentrude apurure, socotesc, Domnule, ca rescumper un momentde ratacire, dandu-ve de scire ea aice chiar acum amaup ni§te mar§ave proecturi care ameninta avereavoastra... Crede-me, Domnule, de nu e§ti jucator, fugidin casa aceasta.

Amelii!...

123--DERMONT

Tinere ! ah, oH care este gre§eala ce ai flout c'ai ve-nit, aceastä insciintare iti cap'etä pentru totdeauna stimamea; incredarea voastrA meriteaza pe a mea. Nu, eu nusunt un judtor; venirea mea aici este o faptI onorabill.Dar 81 ne grabimu a e§i; intr'un hc mai curat ti secuvine a priimi incredarea §i prietnugul unui om onest.

131eacl sil easA impreuni en Rodolf.TAImAgag, se v6dn soldati a politiei cuprinYnd ugi1e gi tot odatit

altii aducu inbrAncind pe jucátori spre sala din fund. Dor-mont gi Rodolf se inturneazi indArgpt.

DERMONT

0 cerule! ce ve'd ?

SCEN A. IV

cei mai de sus, UN OFICERIII DE POLITIE CU SOLDATI

OFICERIUL

Nu sloboditi dedt pe acei ce se vor spune cine sunt.(Oprind pe Dermont gi Rodolf.) Nu-i voe, Domnilor.

Cum!...RODOLF

DERMONT

Vrei A me opresci... (Se ve'd jucAtorii trecend cAte unulpi ntre so1dati ar6tAndn-gi hArtille).

OFICERIUL

A§a, sunt ordonat. Adtati-mi pasaporturile. De vorfi in reguM, veti fi liberi.

124

DERMONT

Cum ! sl fiu silit a me clesonora, aretendu-mi intr'unaga loc numele gi cualitate?...

OFICERIUL

Trebuia se, nu fi venit... Unde ti-s hArtiile ?

DERMONT

Dumnegeule ! Pentru ce aceastl sill ?

OFICERIUL

Nigte diamanturi de mare pret s'au furat intr'o caslvecine, gi este prepus e/ s'au adus aice.

i poti ave prepus...DERMONT

RODOLF

Stl... ori ce rugine este sl me fac cunoscut aice, darnu mai stau in ganduri. Eu me numesc Rodolf Dericurtgi sunt chezag pentru dumnealui.

DERMONT

Vrednice tinere, poti se, fii MI grijl.

OFICERIUL

Respunqi de dumnealui de gi se 4ice strAin ? Cum ilchiame, ?

DERMONT

re... (0ficeriul ii curmit vorba)

RODOLF

Te incredintez...

125

OFICERIIIL

Cum il chiamg ?DERMONT

Me numesc Dermont ; sunt negutitor §i locuesc laMarsilia; am sosit in astg sad,. AtAta ye ajunge ?

OFICERIIIL

Ala, Domnule, dud inse acestea se vor dovedi; On'atuncea sunt nevoit a te duce dinaintea Magistratului.

DERMONT

Pe mine ?... 0 cerule!RODOLF

Doninule! Ern politai s'apropie §i di oficerinlni o lairtie

OFICEniuL, cetind

Patru persoane oprite. (Se ved patrn juegtori tinuti dejandarmi.)

Cltre DermontDomnule, me vei intovArAli §1 dumneata.

DERMONT

Eu!... Nenorocito Amelie ! cine ii va da de scire invreme !...

RODOLF

Ce clici? Amelia ? Ah Doamne! nn cumva e§ti ?...

DERMONT

Pgrintele, epitropul seu, §i veneam s'o scap.

RODOLF

Ah! Cuventul acesta descopere tot; incredinteaza-temie... dA-mi un ordin §i alerg.

126

DERDIONT, o hgrtie

IndatI la gazcla mea... Generos prieten, grabesce-te,ti-oi ramIne dator mai mult de clt cu viata.

OFICERIUL

SI mergem. Ese Cu toti.

Teatru se preface. Se arate o sale de var& cu totul deschislspre gredine. Ea este mobilate cu scaune qi mese, §i se vede§i jeltul domnului de Jermani. Sunt 10 ceasuri de dimineate.

SCENA V

VALENTIN, LUISA, done slnjnice, qi mai tArcliu AMELIA.

Slujuicile aduc un voal, menuqi qi flori care aunt pentru mireasA.In aceemi vreme Luiza vine inaintea lor. Valentin intre pe ualaturalnice.

privind Baffle

Bine, minunat ! puneti-le toate acolo, aice... A, eatIValentin! Ce face domnul de Jermani?

VALENTIN

Nu face bine : boctorul e§ind, era tare ingrijeat ;vrea sI vorbeascl fiului s6u; acum de a treia oarl i-amSpus domuului Jorj-, dar in zadar. le tern sl nu se tul-bure

LUISA

Al cuvënt, §i nu e§ti dumneata numai clruia purtIri-le domnului Jorj i dan grip, dar nu mai este vreme amai Oice nimicl §i a mai lua sama. (AretAnd podoabele denunti.) peste cateva ceasuri or sI se cumine.

dAndu-i

b6trInu1.

ymo,

127

VALENTIN

Cum! poate ai aflat ceva

LUISA

Mu §i asta noapte n'a mas acasa, §i a venit tocmaiin

VAEENTIN

Este cu putintl ? de cumva va afia tatal lo-godnica lui nu scie oare ?

LUISA

0, nu!... Dar am N Nut'o plängend : imi vine a credec'a inceput a prepune, mai virtos pentru acel D. Var-ner care a stapinit duhul domnului Jorj. Anse nu cutez

Oic numele de jucator.

VALENTIN

Doamne feresce, mai ales dinaintea betrinului : eclestul atata ca sh-1 bagi in groapl.

LUISA

Tad! Eata domnipara, nu dice nimic ; ne in§elImu.Dute degraba unde ti-a poruncit domnul.

Valentin ese pe up din fund. Amelia Mei.

AMELIA

Ah Luizo !... me departez pentru un minut de adu-nare. Complementurile, vuetul, caldura.., de abiè mepotu resufla.

LUISA

Pricep, domnigoarl; §i pe 1ng acestea uimirea... §ifrica care aduce minutul acesta.

ski... Si

al

128

AMELIA

Frical... ce vrei s iciP

LUISA

Nimic de care s ye ingrijiti... dacI-i dreptcerul trebui sI fii fericitl, I aceasta eine o doresce camine !

AMELIA

Aga, sciu c tu me iubesci... Pentru aceea nici nu-titAinuesc nimic.

LUISA

Dar Anse, domnigoara, vecl ca vergi lacrImi ?

AMELIA

Pllngi gi tu!...LUISA, TrInd etiVi ascandiL lacrimile

Eu!...

AMELIA

Nu-ti pare el insotirea mea se impregiur5 cu gro-zave meniri? Domnul Dermont, singura rudl ce am,pe care-I agteptam cu atIta nerlbdare, nu vine, me pI-rIsesce. Aud spuind el se ingrijese gi de pele dom-nului de Jermani: ce moment pentru o serbarel gi pentrucel Intei martur a unui act ata de solemn vom aye peD. Yarned... Nu-ti pot areta deplrtarea gi frica ce-miinsufl acest om; clutatura lui cea obraznicI me tul-burI gi me infioreazl.

LUISA

Prietenii vogtri vor fi tot; fata.

-Ali!

129

AMELIA

Jorj pare cg nu se iubesce de cgt pe sine ; de abiami-a ciis cgteva cuvinte aqi dimineatg. N'ai That samagncg, cum era de ingrijit §i tulburat! Ah, Luizo cumse sparie iuima mea!

LUISA

Te mghnesci farg cuvgnt; §i eu... (S'aude sgomot.) Darawl? Mi se pare cg vinu dupg dumnoata.

AMELIA

Ala degrabg L..LUISA

Trebui sg-ti mgntui toaleta.

AMELIA

Ingadue !... Imi pare cg-i D. de Jermani.

LUISA

A§a... De abia merge. (Mai modiste.) Intrati.Femeile iati podoabele §i ea. D. de Jermani intr a. sprijinit de

dou'd slugi. Jorj s'aratg in fund, viiud prin grAdind. Amelia qiLuisa aleargi inaintea domnului de Jermani.

SCENA VI

AMELIA, D. DE JERMANI, LUISA, JORJ, slugi

AMELIA

Pgrintele meg !Amelia §i Luisa sprijinese pe D. de Jermani §i-1 pun in Mill

!Al Betrgnul imbrgtogaza: pe the'ra logodni ft §i o privescecn dragoste.

9

130

U. DE JERMANI, dupil co a voit.

Dar unde-i fiul meu ? L'am intrebat de multe oridirninea, §i mai dinioare...

AMEW

Vine indatd. (CAtre Luisa.) Aleargd.

LUISA

(Care Jorj.) Vin degrabd.

JORJ, in parte, apropiinduse

Varner n'a venit dud; oare a pus maim pe bleste-matele giuvaeruri! (Inelthandu-se tfita'ni-seu.) Domnule ,viu la ordinile voastre... Domni§oard, se ingrijescu delipsa dumitale, te dorescu in said.

D. DE JERMANI, oprind pre Amelia

Lasa-me s me bucur o minutd de presenta fiiceimele ; n'o s'o pot intovard§i la altar, §i aceasta ii omare mdliniciune pentru inima mea... Dar mi se pare,finl meu, cd Amelia nu-i de ispravd impodobitd... ui-tat'ai ?...

JORJ

Ba nu, domnule; dar multele trebi... (In sine.) Varnernu mai vine...(Tare.) Nu era dried gata, a trebuit vreme..

Varner s'araVg.

A!Eatd-li.

Iatd-l...

131

SCENA VII

Cei mai de sus, VARNER

JORJ, incet lui Varner

Diamanturile ?

VARNER, incet

Le am. (Inlintindu-se.) FrumoasI Amelie, §i voi, dom-mile, bine-voiti a m'e erta c5, viu ma tArcliu, §i cgtid acumtoti prietenii vostri s'au adunatu. (Scale o cutie.) F50-duisemprietenului meu acest lucru, pe care, nu ni6 in-doesc, c6 il qtepta cu'nerAbdare. (DI cutia lui Jorj).

JOLT

Cunosc indatorirea ta.

D. DF .IFEMANI

Iti multumese pentru fiul meu.Varner se trage spre Jorj.

JOILJ, thind catia Amoliei

Scumpa me Amelie, plead-te a adlogi pe MITI gra-tiile ce te impodobesc, stralucirea acestor diamanturi.

AMELIA

Cerule ! Ce, o podoaba ma de bogatl!

JOR.7

Nu este declt un slab gaj a amorului meu.

VARNLE., in parte

Scump ne tine!

132

D. DE JEEMANI, in parte

Frica mea era fare cuvent.

AMELIA, arltiindu-i cutia cu diainanturile

Uite-te, perintele meu!

D. DE JERMANI

Jorj a implinit dorinta mea.

VARNMI, incet lui Jorj

Am fageduit sa dau in asta sara 20 mii de franci.

JORJ, ineet

S'or da.

AM E.LIA

Me duc, prietenul meu, se me impodobesc indata cudarurile dragostei tale.

VARNER, dandu-i bratul

Da-mi voe, domni§oara...

AMELIA, trIgtindu-se

Domnule...

D. DE JERMANI

Jorj, a§ vie se remai un moment cu mine.

JORJ

Bucuros, domnule. (Ca'tre Amelia.) Nu zabovi. (CrttreVarner.) Aceasta-i dascalia ce de pe urme. Lasa-ne.

Varner ese prin fund. Amelia i Luisa pe altrt 110.

133

SCENA VIII

D. DE JERMANI, JORJ

D. DE JERMANI

Fiul men, ai s rhndi slobod de autoritatea Orin-teasel; ai cArmuesci in voe averea. Jorj, neat5,r-narea pe care o Asnesci, nn-i frt primejdie pentrutine; cea mai infrico§ata din patimi, jocul cartilor, din.copilgria ta ti-a fost isvorul tuturor rItAcirilor... Darmi te-ai jurat et acest odios viciu a secat pentru dea-pururea din inima ta; Jorj, sper c nu mai in§elat !

JORJ

Pentru ce aceasta indoiall!... Nu, domnule ; de tre-ble noub' jurrtmenturi, m"6 jur...

D. DE JERMANI

Cerul cetesce in inima ta §i lui ai dai sama desoarta Ameliei. Dar dad, rn vei fi amdgit; sau dad,tras din nou de o patim5, osAnditl, te vei insemna cunnmele de jucator, Dumnecleu m'ar erta ca , in§elatfiind de juramenturile tale, am jertfit pe cea mai gin-ga p. femee insotindu-o cu soarta ta. Iar tu, fiul men. tuvei fi pedepsit cu toate relele ce educe acest scarbosDeflimare, desonoare, tica1oia, crima... iochii meis'ar stbge On' a nu fi marturi pedepsei tale.

JORJ

Parintele men... In momentul acesta...

Fa,

na-ti

134

D. DE JERMANI

Asa, fiul meu, pentru ca momentul acesta are sa hotarasce, de soarta ta.

JORJVinu... Me rog...

D. DE JERMANI

Jorj, incredinteaza pe prietenul ten, inbrAosind petatE ten.In momentul acesta, Varner 0 toatl adunai ea sosesc prin grg-

dia.; tot-odatg. Amelia cu femeile sale, ese din came. ei.Amelia este Otitl ',extra nuntrt.

SCENA IX

CEI MAI DIN URMA, §I TOATA ADUNAREA

VALENTIN, catre Jorj

Domnule, trasurile asteapta.

D, DE JERMANI

Mergeti, copiii mei, si bine- cuantarile mele 0, 0urmeze!Amelia ingenuche dinaintea D. de Jermani care o ràdiel qi o im-

brrttopzii; pe urm ti. toata adun area ese ea sa, meargi la Bise-riel.

SCENA X

D. DE JERMANI, VALENTIN

VALENTIN

Nu vrei, dornnule, sa intri in odae?

135

D. DE JERMANI

Nu, voiu §ede iii sala aceasta, woiu a§tepta aici in-turnarea lor... inima me-i uimita... ochii mei se umplude lacrimi. Vede-voi care implinindu-se sperantele ceam intemeiat pe insotirea aceasta ?... S'a lasat de joc, mis'a jurat. Varner, prietenul seu, §i el mi s'a jurat...Acurn sortul s'a aruncat ei rostesc vecinica legatura...rat mi-i de cumplit a nu fi langa ei !... Dar pot sa aflu...k§a.Valentine !

VALENTIN

Domnule?

D. DE JERIIANI

Alearga la biserica; vreu sa fiu de aici martur unireilor. Vei veni sa-mi dai de scire cand va trebui sa u-nesc bine-cuventarile mele cu rugaciunilo preotului.

VALLNIIN

Pricep, domnule, alerg. Ese.

D. DE JERMANI

Nu sciu ce neliniscire, ce presimt'ire me tulbura...Dar imi pare ca simt o tainica

Rodolf se arati viind despre

SCENA XI

D. DE JERMANI, RODOLF, VALENTIN

D. DE JERMAM

Cine-i streinul acesta?...

cainta.gradinii.

136

RODOLF

Cu domnul de Jermani am onoarea a vorbi?

D. DE JERMANI

A§a, domnule.

RODOLF

Me nunresc Rodolf Direcurt. Cunosc pe D. Dermontprietenul dumitale.

D. DE JERMANI

Dermont!... a sosit ? Cum de nu-1 YU ?

RODOLF, tinpndu-i en r6,at

Scrisoarea aceasta ye va telmaci scopul venirei mele.

D. DE JLRUANI, in parte

Ce mister ? (Deschido §i citesce) uPrietene ! Ieri sosind«numai, am descoperit un pre trist §i dureros secret)...(In parte.) Ce vra sa qice? «toate trebui schimbatri pentru, maritarea nepoatei mele»... Cerule! «Te rog sa nu sfir-qesci nimic pane, la talmacirea ce alerg sa-ti dau! Nu( am vreme cleat a-ti insemna en graba aceste cuvinte.«Dermont.» 0 Dumneqeule!... Sal, domnule, ce-i pri-cina ?... Me cutremur se, te intreb... Dar aura fiul meue la altar... Legaturi vecinice...

RODOLF

Ah ! ce spui, domnule ?

D. DE JERMANi, riSed se HO scoalo

De mai este vreme, trebue a opri... Cheama oamenii...slugile mole...

137

RODOLF, sprijinindu-I

Opresce-te, domnule... Acest sgomot...

VALENTIN, viind en grabire

Domnule! Domnule!

D. DE JERMNL

Cerule!

VALENTIN

S'au cununat!.. Ah! de ai fi Opt ce duioas1 ceremonie!Dermont se arata.

IC ODOLF

Domnul Dermont !Rodolf aleargl inaintea lui Dermont. Valentin sprijines e

Fine pe D. de Jermani in j'alttil

SCENA XII

D. DE JERMANI, DERMONT, RODOLF, VALENTIN

RODOLF, Inca lui Delmont

E prè tArcliu, s'au cununat... Aqcunde adevOrul.

D. DE JERMANI, thiend bratele spre Dermont

Dermont !

DERMONT, imbrutottindu 1

Prietenul meu !

D. DE JERMANI

Scrisoarea aceasta?

§is'eu.

Te jur s niti...

138

DERMONT

D. DE JERMANI

Ba nu! Trebui sä-mi thimIcesci indatl.

DERMONT

De vreme ce cei, aflä c1 asM noapte inteo cas1 de-tAimata, jocul

D. DE JERM tNI

SfirrsCe... Cum ? (Sgumot vestind inturuarea nuntaqi1or4

RODOLF

'Mere! Eatti se inturneazä de la biserieá; crutl penevinovata sotie §i onoarea flului vostru. Un secret ne-desvälit...

D DE JERMANI

Ba ! vreu sA aflu...Dermont §i Rodolf de abia sprijinesc pe D. de Jermani care vre

se scóle; toga' adunarea sosesce intoviirAsind pe tinerii insurati.

SCENA XIII

Cei mai din ?Irma, JORJ, AMELIA, LUISA, VARNER,toata adunarea

AMELIA, arunandu-se in brutele lui Dermont

Ah, unchiul meu! Prietenul meu! Pgrintele meu! Ah,ct sunt de norocith !

Dermont o stringe in brate.

sit

si

Ce \Ted!

139

JORJ, in parte

VARNER. anemone

Acesta-i streinul!...

JORJ, incet lui Varner

Nu era aste, uoapte ?...

VARNER, aseniene

Da... Taci!

JORJ

Dar Rodolf?

VARNER

Eu nu l'am invitat.

JORJ

Nu ne descoper oare?...

AMELIA, uitandu-se la Jorj, D. de Jernanni li Dermont

Dar ye inturnati ochii... Nu-mi grtiiti... Jorj, acesta-iunchiul meu !

JORJ

In adever, imi aduc aminte de fisionomia dumisale.Imi pare foarte reu c'a sosit a§a de tercjiu, i n'a amjitjurementul ce am cuventat.

D. DE JERMANI

Poate trebue sa multamesci lui Dumnet.leu!

VARNER, in parte

A spus...

140

D DE JI,RMANI

Lasä-ne peutru un moment fata mea.

AMELIA

Eu!

DERMONT, RODOLF, lomntilui do Jormani

Ce vrei sa faci !

D DE JERMANI, Arneliei

Du-te; am sa graese fiului meu.

AMELIA

Dumneatal... Parintele meu...

JORJ

SU, Amelie, iti ordonez 0, nu te duci, tu nu mai aiaicea alt stapan de cat pe mine... De prisos este sa seinapre cu misteruri ca sa, sfa§ie v6lul cu care ar yrès'acopere defaimarea ce-mi pregatesc. Pricep de undevine acésta mi§eleasca faptil. Urzitorul ei (araänd pe Ro-loll) este fata. Da! dumneata irni vei da sama de o apneru§inata para.

Eu ?...

Cerule!...

Sumetule !

RODOLF

AMELIA

D. DE JERMANI

DERMONT

Nu insulta pe nime; eu am...

141

JORJ

N'ai fi cutezat ; astg noapte ai fost cu mine, §i tre-buea st taci.

TOTI

Astg-noapte!...VALENTIN, alergdnd inspaimentat

Domnule! Domnule ! un Magistrat a v enit ; cere sgintre in datg.

Ha magistrat...

Ce cautg?...

Ce insemneazg P...

JOILJ

D. DE JERMANI

RODOLF

VARNER, in parte

Suntem perduti; e pentru diamanturi...

DEIDIONT

Cerule! Preyed. (Care D. de Jermani.) Scapa onoareacasei dumitale; cli sg se depärteze toti streinii.Dup g. ordinul dat de Dermont slngile tree in galling, i in

vreme ce persoanele none intrg pe sceng, se vede egind toataadunarea.

SCENA XIV

GM MAI DE SUS, ITN MAGISTRAT, DOI SLUJBA§I

IJAGISTRATIIL, Catre D. de Jerrnani

Domnule, en parere de reu via sa tulbur inalta ce-

142

remonie ce ye aduna, dar ap cere datoria mea. Fa, marog sa se departeze persoanele straine.

D. DE JFRMANI

Aice nu este nirne strain; talmacesce-te, domnule.

MAGISTRATUL, care Jorj

Dumneata e§ti D. Jorj de Jermani ?

D. DE JERMANI

JORJ

lii WISTRATEL

Fiul men ?

Eu, domnule.

Ni§te diamanturi s'a furat langa o cask' aria politiaii lea sama. Marturiile multor persoane ce s'au oprit.dovedesc ca dumneata, domnule Jorj de Jermani, e§tiunul din cei obicinuiti a casei aceia ; §i ca asta-noapteai primit in casa aceasta, de la o femee cu prepus, ni§tegiuvaeruri ce nu putè fi a unei persoane de ap dm/.

AMELIA, lui Jorj

Ai...

Taci!JORJ

D. DE JERMANI

Ce ! s'a putut ! ticalosule! iata-te deci insemnat caun jucator ! eat/ numele meu p/tat !Indrepteaza-te saunu te mai numi fiul meu!

MAGISRATUL

Dumnealui nu poate tagadui.

143

Jou.,

Nu; gi pentru ce s tegaduesc ? Nu stint oare stapenfaptelor mele ? Imi este oprit de a cumpera un Meruce-mi place? i, dace acest lucru vine dintr'un izvornecurat, sunt dator i trebue s'o sciu ?

VARNER, incet lui Jorj

Bine! tine-te.

JORJ

ce vrei insfirgit, domaule ?

MAGISTRATUL

Poti intelege ; merturisirea dumitale inaintea judo-cetoriei este neaperate; gi viu se te invit se m urmezi.

JORJ

Eu!...AMELIA

Dumnecleule!

D. DE JERM \

Ce batjocure! s te areti dinaintea unui tribunal im-preune cu vinovatii i criminalistii... Ax, me rog! dom-nule!

AMELIA, inagistratulai

Pentru numele lui Dumnecleu! Crute pe sotul meu;privesce desperarea teteni-seu; ue temem acum de

sale. Ali, me rog, nu-i da lovitura mortii!

MAGISTRATUL

Doamne, rugemintile voastre, lacrimile unui

cli-

lele

bade,

144

sfintenia 1egturii ce ye unesce, toate me invite a mepleca. Dar sottil dumitale, trebue se-mi dee indate... Ceved ? 0 Domne !... Giuvaerurile ce sunt pe dumneata...

Cerule!...

Amelio...

AMELIA

TORJ, vrbnd s'o tragi la o parte

MAGISTRATUL

Opresce-te, doamne, cunosc pe dumneata podoaba cemi s'a insemnat; aceste diamanturi trebue se fie acelefurate.

AMELIA

Ah !... 'Rump zgarda i brntelile qi le mug

VARNER, apuand pe Jorj de mIntt

Nu me numi!

AMELIA, spaim6ntata

Eate-le ! 0 Dumnecleule ! ajute-me; scape-m6 din de-feimare

DERMONI, plitnind'o in brate

Copila mea!

D. DE .IERMINI

Luminti osindite, !... pi de blestem!... Ah, simtesc cernor...

AMELIA, LUISA SI RODOLP

Ah!!!Se r4ede Ia D de Jermani, care 1ein1 in bratele ler, i indatA

toate slugile sale il incongiurl.

!...

145-DERMONT, magistratului

Domnule, veqi co primejdie ameninta qilele acestuibetran; cred ca fail indoeala nu invinovatesci pe acestnemintos ten'er de o a§a fapta, de un prada§ug? Te rogsa nu cei siti te nrmeze in momentul acesta. Respundeu di ce va infato§a la cererea judecatii.

MAGISTRATUL

Aceasta incredintare data de tin om ca dumneata,sper ca va ajunge ca sa se ingadue doveqUe ce se cerde la dumnealui. (Care eau' enii se'i.) E§iti.

Magistratn1 ese; in vreniea aceasta ridia, pe D. de Jermanilqinat. Varner ese qi el.

SCENA XV

DERMONT, JORI, apoi AMELIA, LUISA, D. DE JERMAI I0 toy oamenii casei sale.

DERMONT

Pana aice, dommile, durerea i respectul &au Mutsa tac dinaintea unui parinte oborit subt sarcina ru§i-nei, §i batjocurei unui fiu nevrednic de el.

JORJ, cii furie

Domnule !...DERMONT

Ascu1ta-m6; din nenorocire am dritul a ti-o pretindeNu trebue sa mai sperezi ca dupa stra§nicul vuet ce aatitat viciurile inimei voastre §i isprava lor cea grozavate pot lasa arbitru soartei nenorocitei mele nepoate. Nu;

10

1

146-aceasta insotire pe care n'am putueo preveni; aceasth,mirgava unire, de care gi en voi fi respuqetor, nupoate sa fie. Nu, don:mule, nu vei face o jertva din fiicafratini-meu. Eu am g'o ocrotesc, s'o aper, s'o scap dinprapastia in care ai s'o imbrancesci ; gi o voi scapa,sfarmandu-ti insotirea.

JORJ

Sa-mi sfarmi insotirea! ai fi plait cu viata cuve'ntulacesta... Dar nu, nu ti-ag fi dat timp sa-1 rostesci, dacaaceasth Amelie, acaria sunt acum barbatul gi stapanul,nu ti-ar fi unita c'un nod ce te protectéza and. Cc!pentru ca sa te faci paragul meu, me prigonesci? i cucedrit vrei sa-mi priveghezi purtariIe, sa-mi pui la calefaptele, gi sa-mi inlantuesci voile ? Sunt liber acum,fac ce-mi e voea cu averea mea pe care legea me facestapan ; aice sunt in casa mea, gi baga sama ch amdritul a da afara, pe cei ce se ating de onoarea mea.

DERMONT

Nemultamitorule! cand eu am oprit...

JORJ

Cltnd ai obraznicia...

DERMONT

Sunt in casa prietenului meu, gi nepoata mea nu vafi nici odata sotia unui jucator.

JORJ

Prè despretuesci mania mea! egi! egi de aice, sau numai respund...

Sta!

Amelio!...

147

AMELIA, alerglind insplirantatl

DERMONT, alereind la Hnsa

AMELIA, hit Jorj

Pentru numele lui Dumneqeu, potolesce-ti pornirea;inIdu§e aceste groaznice edenite. ParinteIe dumitale §i-avenit in fire ; e acolè langa Scii cat ne temem de'ea mai mid, tulburare pentru el; s'a sfir§it vamai aucliglasul. Acum malmiciunea sa ii stange puterile,si mania sa a sa-1 omoare.

DERMONT

ticAlosule, ai sit omori pe tatAl tèu.

JOILI, en furie

Omul acesta sa easa de aice...

AMELIA, lui Dermont

Unchiul meu!...

LUISA, alerginif

Doamna! doamna! ah! domnule, tatal dumitale s'aseulat mai mort ; se trage, vine, te ameninta...

AMELIA, atre Jorj

Ah! each la picioarele

DERMONT

N'a sa-i fie mill de tatill seu...

stal...

noi...de-ti

Vecli,

lui.

148

-JORJ, en turbaciune

Nu! in call vreme vei atita tu mania mea! lasati-ma,lasati-ma s dau afara pe omul acesta...Traqi de strigArile liii Jorj, o multime de persoane venite la nun-

tg, aleargl despre grdin. In vreme ce D. de Jermani in ceamai mare nertindueala i zmuncindu-se din bratele siugilor sale§i a lui Ruuoif, ese din odaia ea gi se opresee pe pragul u§ei.

D. DE JERMAZII, fiRlui son

Opresce-te!JORJ, inlemnit

Cerule!!

AMELIA SI LUISA, la picioarele D-lni de Jermani

Ertare! ertare!D, DE JERMANI

Ba nu! glasul lui Dumnqleu sa se auda in cele de peurma cuvinte a celui ce moare. Ascultal... soarta juca-torului este scrisa, pe portile iadului. Fiu nemultamitor !Fiu acum §i uciga§ de parinte! tu vei fi sot viuovat §iparintele neomenos. Jocul va deschide pentru tine pra-pastia relelor ; clilele tale se vor numara prin crimeletale, §i viata ta se ve stange in ticalo§ie, lacrimi §imustrarea cugetului!

JORJ

Parintele meu!D. DE JERMANI

Te blestem! Cade.

TIPET OBSTESC

Ah!!!Amelia §i Luisa rgmän ingemichete la picioarele dorimului de Jer-

mani, i toti cei de fatii piltrungi de maniciune i spaimA.

12I0 A II

PERS OANELE

JORJ DE JERIIANI, in vristii de 40 ani.VARNER 41 ani.DERMONT 60 ani.RODOLF 37 ani.VALENTIN X. 45 ani.AMELIA *. 31 ani.LUISA. * 50 ani.CARL, mic jochein a lui Varner

P3rsoane a slugi, qi a.Cincispredece ani an trecut intre cea i'mtn §i a dona di. Inam-

plarea are loc acum in anul 1803, qi scena se petrece in Parisin casa lni Jorj de Jermani.

Teatru infgto§az g. un cabinet ce face parte din apartamentulAmelii si care dg in camera ei de calcat. Acest cabinet are ateo up: de amindoug laturile §i nna in fund.

SCENA I

AMELIA, LUISA, si apoi VALENTIN

La ridicarea perdelei, Amelia se vede sepnd dinaintea unui scrii-toriu; aerie si-§i §terge ochii. Doug lumingri stinse i mai tre-cute 'gage cg asa a petrecut noaptea.Dup'Aputin, Luisa intrg.

LUISA

.2i§a de mAnecat sculatg!.. Ba nu, luminarile-s trecute.

D D D

* ) D

* D .* D

* *

%. x

bAlubd,

150

(Se.nitil in odaea de culcat.) Agternutul nu-i rescolit, doamna

nu s'a culcat ; ear a scris toata noaptea... (Amelia lasacondeiul i iqi pune basmaoa la ochi.) PlAnge! aga totdeaunacAnd e singurA. Sermana mea stapAnä ! de cincispre-dece ani eat& viata sa! cincisprepce ani de cAnd s'amAritat, gi nici o nici o minutl de fericire! se vedetare ocupatA. (4azg prin odae.)

AMELIA

Aga, trebue sa cerc i aceasta de pe urml silinta, nuca sa me soap pe mine din prApastie : sunt femeea unuijucAtor, se cade sa me hArAzesc suferintii; dar mAcar easA scap pe fiul meu... (Reluand condeiul.) SA sfirgesc.

LUISA

Vorbesce de fiul seu.Doamna!AMELIA

Tu egti, Luiso ?

LUISA

EartA-me; pare c'ai intrebat de fiul dumitale ? Doar-me And, dar daca vrei

AMELIA

Iti multumesc, buna mea Luisa; aga, numai vedereascumpului rneu Albert, imi poate alina mAhniciunile:dar acum de densul, de viitorul lui me ocup.

LUISA

pentru aceasta priveghezi! N'ai minte, doamnit,gi trebue sA te mustru... Am dritul, eu prietena veastricea mai veche, betrAna voastril guvernant5; destul e cr).

qi...

sä-1

151

toatg Oioa iti inghiti necazurile, trebue sg, mai petreci§i noptile pRingend ?

AMELIA

Acesta-i singur momentul in care pot ggndi in voela starea mea. Bung. Luisg, iubirea ta aitre mine, tM-nuirea, mintea ta, meriteaze., sg-ti deschid inima mea :aceste Asap ce me veqi scriind cAnd bgrbatu-meu li-psesce, le adresezu unchiului meu.

LUISA

Cum! doamna, domnului Dermont! Rudeniei dumi-tale pe care D. Jorj l'a gonit dupg moartea tgtgni-seu.. ?(Amelia face semn Luisei.) A§a, ai dreptate; sg nu mai po-menimu acea grozavg, epohg, de cgte ori mi-am doje-nit ca n'am indraznit sg-ti incredintezu prepusurilemele!... Dar, doamng , unchiul dumitale va veni sgte ajute ?

111ELIA

Ii chem §i de multi ani ii ceiu ertare. Acesta-i singurajutorul pentru fiul men... Poti intelege cg, tatg-seu nuseie; eatg pentru ce scriu noaptea, cAnd el joacg,

LUIS k, Ca oVriro

Joni!". Tot jocul!... i tot en osgnditul acel de Var-ner! flinta cea mai rea, cea mai vicleanM Cum, de cinci-spreqece ani D. Jorj nu vede cg omul acest fgtarnicii in§alg, ii ruineazg, ii trage la peire, §i merge cu so-metia §i vicle§ugul pgn' a indrazni s ridice ochii asuprasetiei... mipare a imeliei o opresce )Eti prè bung, §i pre

-

cartile.

152

rabdatoare, doamna, ti-o qic in toate gilele, in locul du-mitale agi desmasca pe giretul acela.

AMELIA

Ah! n'oi cuteza niciodatn! Tu cunosci pornirea gi iu-tala mi Jorj, m infior cand gandese c pot sn-i atit ge-lozia; i Anse ved c me pui in primejdie... (S'aude vuet.)Dar ascultn. Oare-i Jorj... De a perdut geqi lAngnmine.

LUISA

Purure, iubita mea stapInd. (Se duce sa' va(15..) Ba nu; eValentin. Valentin intrl.

VALENTIN

Doamnn, D. Varner.

LUISA

Varner !AMELIA.

SCii Ca nu vreu sä-1 priimesc, cnncil nu-i barbatu-meumsg.

VALENTIN

Sciu Doamna. Dar asta-i a treia (ma ce vine de dimi-neat4 nun pnna a nu se face cjion. In tot randul mi-aparut mai ingrijit, mai turburat. In sfirgit, neputendinUUni pe D. Jorj, mi-a cuis cn trebue numaidecat sn-tivorbeasca indata, pentru o mare nenorocire.

AMELIA

Cerule... 0 mare nenorocire!... Jorj a perdut Mr' in-doealn, i poate disperatia!Prihnebc...

Vecli...

DoamnAl...

153

LUISA

AMELIA

Ba nu!... Ne amAgesce, n'a v6clut pe bArbatu-meu;aceasta-i o curs1 ce ticalosul acesta vrea Una.Valentine, nu-I lAsa sA intro, §i pe urmA sA duci acea-sth scrisoare... S'o inchid.

Merge la scriitor, inchide i pecetluesce scrisoarea.

LUISA, CU Pile

S6rmana femee!

VALENTIN, incet Luisei artitInd nitte hartii

N'am indrIznit sd-i spui... Uitl-te, ear protesturi,hArtii de tribunal! Or sl implineascl ast4i, dacl...

LUISA

Ascultati. S'aude vuet

AMELIA

Valentine, cine so aude ?

Domnul vine!LUISA

AMELIA

BArbatu-meu S'ascund scrisoarea...Bagg rIvaqul in sin.

LUISA, inturnIndu-se epainOntatl.

Domnul a lasat pe Varner, vine singur ; dar se vedec. noaptea a fost viforoasä, cAci e tare sup6rat!

sl-mi

154

AMELIA

Ah! tremur... (Care Luisa.) Nu lasa sa vie fiul matnu fie imam acestor infrico§ate scene. Du-te , §ecli

langa copilul men.Luisa vrea s easà, dar Jorj intrit; se opresce in mijlocul casii gi

Valentin il urmeaa trist; Amelia 1i Luisa reMan ca incremenite.

SCENA IICei din urmd, JORJ

JORJ

Doamna, de cand ti-ai insu§it drit a inchide u§a mea,prietenului meu celui mai bun, lui Varner ?

AMELIA

N'am obiceiu a primi a§a dimineatL. i in nefiintadumitale.

JORJ

Indreptarea dumitale e deprta. [Tra§ti pe Varnerpentru ca-mi e prieten.

AMELIA

El ti-e prieten !...

JORJ, lui Valentin

Te-oi da afara daca de acum inainte nu-1 vei respectadup./ cuviinta.

V iLENTIN

S. me dai afara, domnule; pe mine, vechea sluga aparintelui dumitale. Pe mine care l'am vec.lut murindin bratele mele.

O.

155

JOILL c'un ton infricotiat

Taci...

AMELIA

Valentine! Ii face semn s tacit.

JORJ, in parte

Imi adtice aminte totdeauna... (Lnisei.) Ce faci acoIeF

LUISA

Stain spre slujba doamnei.

JORJ

Nu-i vreme acum... E§iti.

VALENTIN, diind lai Joni nitte Mirth

Donmu le, de dimineata mi-au adus aceste Hail ;mi-au spus c'or sit implineasca

botind hartille cu mitnie

Imi bat joc ! Aide duceti-1Valentin ese prin fund, §i Luisa intra' in camera de culcat. Jorj

Amelia reman singuri.

JORJ

Soarta m'a tratat in asta noapte c'o nAtIngie nepil-duita... Te rog, nu cuvinte; n'am umor s'ascultdascAlii;respunsul meu ar fi fara replica; nu era mai greu ha-zardului a me imbogAi de ce.t a me ruina; dumneataensu§i in mai multe randuri ai simtit isprava favoru-rilor sale; §i aceste remil§ituri de imbelogare a caroraresturi ne imprejura, sunt Ana, dovecli. Imi va veni rIn-dul in capriciile soartei... Dar in asta noapte mai ales!

gi

astqi.LORA,

S.

150

s'a jucat de toate cumpenirile mele. Ce-i dreptul, aveamputine ajutoruri; §i am perdut tot. Imi trebue bani.

AgELIA

Bani !

JORJ

A§a astqi, in aste dimineate... sau sunt perdut !

AMELIA

Perdut! Prietenul meu, cunosci starea noastre: ti-am,dat giuvaerurile mele, nu mai am nimice; nu ne-a re-rnas deal mobilele acestei case.

Sunt zelogite.JORJ

AMELIA

0 Dumnqleule! A§a dar nimic nu-i al nostru?

50RJ

Aicea; nu... Dar, iti recjic §i m'ai asculta fere sfe-tuirile ce ti-a dat unchiul dumitale imi trebui banisau sunt perdut. Se pune jos posomorit.

AMELIA

Me infiorezi, prietenul meu... Ah ! dace cerul, s'arpleca a-ti deschide ochii! Privesce cet am fost de ne-norociti One astecli ! Mai pururea in ticelo§ie, une oripea, §i in mijlocul unei luciri amegitoare; coprin§i degriji, de prigoniri, de grozi, dese oH de oceri §i de de-feimeri, am petrecut cincispreclece ani fere a cunoasceo singure i de odihne, cu cet end mai putin de feri-6re... (Jorj face un semn de nerabdare.) Nu iti descriu a-

157

cestea, ca sa-ti mustru lacrimile mele, dar ca sa-ti ceiuo soarta mai putin ticaloasa. 0 parte din zestrea mea,despartita, de averea ta, ne remane, pentru ca. este amea; venitul ei, §i care trece pe nesimtite in neranduea-la traiului nostru, ne ajunge sa vietuim in pace, in vretin loc departat, intr'o stare intunecoasa , dar cel pu-tin ticnita. Ah! prietenul meu, de ai vrea, de astacli amlasa casa asta mare; ormul acest atat de primejduin-cios pentru tine; minciuno§ii tag prieteni care te vicle-nese. Ai afia un dulce repaos ; a§i jertfi toata viata meaca sa fac pe a ta norocita prin ingrijirile , dragostea§i munca mea de va trebui. Copilul nostru ar crescesub ochii no§trii, §i in curend ai gusta fericirea vietei!Oh! prietenul men ! sa fugim de iadul in care suntemu;paräsesce-te de acest blestemat joc; fericirea ta §i viatainea iti cei in genunchi. Ingenunche.

JORJ, xidic5nd pe Amelia qi ecalIndu-se §i el

De 6 mie de ofi mi le-ai qis acestea; Un venit de ca-teva mii de franci, un sat de locuit; o viata ticaloasa!n'oi putea-o suferi; bogatia ambitionez; n'am avut'o o-data ? Acum e pre tar;liu. Amelio, imi dai restulzestrei tale, aceasta iti cei §i eu.

AMELIA

Cum !...

JORJ

0 suta de mii de fraud pe care e§ti tu stapana. In-credintaza-mi suma aceasta numai papa mani; maniti-oi da-o indoita.

158

AMELIA

0 Dumneftule ! Ce indraznesci a-mi propune ? Ace-sta-i singur viitorul fiului meu.

Mani iti qicu!...JORJ

AMELIA

Astacli vei juca, ci mani fiul meu va remane muritor.de foam; !

JORJ

Amelio, iti sunt barbat, §i scii ca-ti pot ordona.

AMLLIA

Jorj, sunt Para aperare, poti sa-mi iei viata; dar numi-i face nici odata sa desmoctenese pe fiul meu.

JORJ

Aca dar, tu alegi mai bine s me veili in mänelecalaului !

AMELIA

Vai mie! Ce qici? o Dumneqeule!

JORJ

Afla, dar, de vreme ce trebue, afla ca impins de ne-voe, turbaciune ci desperatie, intr'o 0, cli pentru dea-pururea osandita in care soarta me apesa, fiind farnici o speranta, am facut hartii minciunoase !

AMELIA

Ah! tatal tëü preqisese in blestemul seu, c vei sfirciprin o crima!

TicAloas-o !....

159

JOLT, apuelnd'o de Tama

AMELIA

Ertare! Ertare!Valentin, §i Luisa, tragi de strigAri, alearga'.

VALENTIN SI LUISA.

DoamnMJORJ

Cine v6 chiamI?

VALENTIN

Mi s'a Orut c'am audit...

LUISA

Mi-a parut cg doamna chema.

JORJBa nu; e§iti!

AMELIA

Duceti-vö prietinii mei... Vi s'a parut. Vrem s5, fimsinguri. Slugile esu.

JORJ

Cunosci acum tot adeferul; a§a, bileturi de politi min-ciunoase c'o iscalitura facuta de mine... Mai...

AMELIA

Mil ingheti care-i suma ?

JORJ

Mai pe atIta pe cat ai.

AMELIA

Pe atata !... 0 Dumneeule!

160

JORJ

Daca a§a §i in asta sail, n'oi scoate aceste hartii cemi-au fagaduit ca le-or tine in deposit, mani... la ter-min stint perdut !

AMELIA

A§a, perclut !

JORJ, 000tina 0 hiirtie din sin

Am facut acest act... Aceasta-i o imputernicire datitde dumneata lui Varner!...

AMELIA

Lui Varner!...

JORJ

Ca sa iae in numele dumitale banii ce ai la bancher

AMELIA

Oh! flul meu!

JORJ

Eu nu pot 0, m'arèt. A melio , ve0 positia meacea disperata; iscalesce actul acesta, sau aici in ochi-tim'e omor.

AMELIA

Stal... Poti sa te temi ca te voi parasi?JORJ

Priimesci...?

AMELIA

Ada... Scapandu-te pe tine de infamie , scap §i peAlbertul men. Merge la seriitor §i isctilesce.

161

JORJ, in parte

Iscdlesce I

AMELIA

Tine, alearga ; sfarma dovepe erimei... Jorj ! sprere'splatire iti cei numai 0, te lqi de joc.

JORJ

Pentru deapururea, scumpa Amelie. (CIparnA.). Va-lentine ! Oamenii mei ! Valent'n, Luiza si slugile intri.

AMELIA

Ce vrei sa faci ?...

JORJ

Nu te mai teme; soarta noastra se va preface cure'nd.(CAtre slugi.) Valentine, pune sa &eased, sala cea mare,

sä fie bogat impodobita. Am adunare in asta sail;dau bal.

AMI LTA

Bal... ! In momenta..JORJ

Trebne sd-mi ascund supèrarea. Toata lurnea-i invi-tata. Va fi bal §i concert ; nn te ingriji de cheltueald,curkd ti-oi aduce atm Adio, iubita Amelie.

AMI. LIA

Pentru Dumneqed ! alearga de scoate...

JORJ

Bine; am timp. (In parte.) MaT antel trelme sä indoescaceasta alma. Am perdut mill asta-noapte, astall tre-

11

162

hue sg am favor. Varner m'agteaptg; s'alerg! Sprerevedere, Amelio. SI se ingrijascg de preggtirea balu-

Ese; slagile ii urraeazit

SCENA III

AMELIA, LUISA, apoi VALENTIN gi la urma DERMONT.

LUISA

Dumnegeul meg ! Draga mea stapgna, ce a urmat ?Tremur And! gi arise domnul Jorj ese plin de veselie.

AMELIA

Ah! Luiso... De abia Sinytesc cg nenorocireamea este mai presus de puterile m1e. Am fgcut jertva;nenorocitul meg cupil va trai in ticglogie...

VALENIIN

Doarong ! cgnd egia domnul, un om a caruia chip paretg mi-e cunoscut, dar de care nu mi-am putut aduce a-minte, s'a apropiat de mine, mi-a dat acest rgsag,m'a rugat cu oareg care uimire sI dau indatg.

AMELIA

Un rgvag !... Trebui?...

De ce te poti teme ?

LUISA

AMELIA

Nu sciu ce tremur me apucg... Poate ear vr'o neno-rocire... (Cetesce). Cerule! Ce ved ?... Unchiul meg ; este

luT.

ved...

gi

ti-1

163

Dumneftul meu, iti multumesc; imi trimiti insflr§it un protector!

Sa'rutl scrisoarea, Dermont s'arati.

I)ER3IONT

Am elio!

AMELIA, aleurgs spre el

Ah ! unchiul meu !Se arund, in bratele sale; Dermont o privesce cu intristare;

Amelia plange ; Valentin §i Lu sa ese.

SCENA. IV

AMELIA, DERMONT, apol LUISA

AMELIA, plAngt ncl

Nu mai numit gua nepoata damitale !

DERMONT

Nu te-am strems pe inima mea ?

AMLLIA

N11-Dri respundeai; socotoam c m'ai fost pgrIsit.IM,RMONT

Din nal llsasem Europa ; toate scrisorile tale le-amprimit odatl; indatä mi-am llisat toate trebile; in locde a-ti respunde, am alergat, inloc d'a te cerceta, amvenit s. te aflu. Sciu tot. Ei, Amelio, nu ti-am p.reclissoarta ta?

AMELIA

unchiul meu, sunt foarte nenorocita! De me veipkttsi, nu-mi remane decIt moartea!

joi!...

Ale!

164-DERMONT

SI te pgrgsesc!... Niel odatg... Sciu ca. acum Jorj numai are nimic din averea thtgni-seu.

AMFLIA

Nimic.

DI. RMONT

Datorii M ulte...

AMELIA

A§a.

DLRMONT

Dar zestrea ta ?

kw. LIA

I-am dat §i eerag§ita.

DER MON T

Ce ! ai uitat di e§ti mamgi ?

1MLLIA

Trebuia... Ah ! de ai sci...

DLEMONT

A§a, sglnicea lui, tirania WU._ A§a dar, a cA16torit,toatg, calea jucittorilor! fiu ngtging, scit vinovat, pgrintenedrept, nu i-a mai r6mas de cgt a se face criminalic.

Ah!AMELIA

DERMONT

Poate §i este... A§a, infrico§area ta mi-o spune... Pe

165-drumul pkatului nu sunt hotare; jucatorul i§i perde a-verea, §i se face hot.

AMELIA

Vai mie, crutii-1; e tatul fiului meu.

DERMONT, imbratontlu-o

Jalnica jertvg ! Dar sa. nu mai gandim decgt la soartata... Curaj, Amelio, eu voi fi protectorul teu; ansg numa; este vreme de stat in cumpgua; trebue s sfarmiindata ni§te lanturi...

AMELIA

Nu mantni... unchiul meu, cat rn'e judeci de reu!-A las pe barbatu-meu! Aceasta am fagaduit dinainteaaltarului? Ba nu! Sunt a .sa; de ar fi facut qilele rnelefericite, a§ binecuvënta cerul; el le ample de amarg-ciune, sunt datoare sä-rni sufer soarta §i sa-1 intovara-§esc pang la mormènt.

DERMONT

Apoi dar ce w2tepti de la mine ?

AMELIA

Ah ! unchiul men, sunt mama; cunosci grija mea,pentru fiul meu...

DER MONT

Talmacesce-te, ce vrei ?

AMELIA

Eu nu mai am nimic; viata mea este harazitg, lacri-inilor §i nu a§tep decat ticalo§ia... Care mang se vapleca?

Sit !..

Ah !

166

DERMONT

Ajunge; pricep. Ernde-i fiul tett OA slrut.

AMELIA

Ah ! aice, dar nu indrkneam...

DERMONI

Se poate...! SI mi-1 aducg.

AMELIA, chiemand

Luiso, Luiso! (Luisa vine.) Ada-mi pe fiul meu.IngMue !Ce s'aude? S'aude glasul lui Jorj.

LUISA

Domnul vine; intrAl vine in sall.

AMELI

Cent le!DER MONT

Eu es indat6; nu me pot intllni c'un om ce m'a go-nit din casa sa... Ne vom nlai vede, Amelio, imi vei da.de scire la Rodolf Dericurt.

Rodolf?...

A MFLIA

DERMONT

A§a, am plstrat acest prieten; dar Jorj vine. Adio,nepoatl.

LUI,A

Opresce-te, nu te poti feri; vine la doamna.

A MELIA

Sta...

Ba nu pot.

Dug ai vre...

Aceastg odae...

Este a mea.

167-DERMONT

LUISA

Arati calaea de culcat.

bERMONT

AMELIA

DERMONT

Aga, On gi cu pretul acestii umiliri, mg voi feri deun om, a cgruia vedere mi-ar revolta inima.

LUISA

Eat6-1.Dermont intr4 in camera de culcat qi Luisa in cabinet. Jorj on

slugile intrI vesel.

SCENA V

AMELIA, JORJ, VALENTIN i slugi

JORJ, and o pung5 Ini Valentin

Mergeti, impliniti ordinile mele; vreu saloanele me-le sit fie strälucite. Nu crutati banii; vedeti cg, am.(Valentin 0 slugile ese.) Bung dimineatii, inbita Anielie;dar ce? Nu grgndesci la toaleta dumitale ?

AMELIA, ineet

Bine, prietenul meu.Scos'ai hartiile ?

168

JORJ

Desear6,....Mani... Avem duoI(jeci §i patru de ore...SI ne ocupIrn acum de bal; nimic nu va fi mai frumos.Nu iubesc adunIrile cele ordinare uncle uritul §i cu e-ticbeta prezideaza. Dau bal cu masca;... Vor fi femeiminunate : tog/ opera costurnata.

GrIesce mai incet.AMELIA

JORJ

Vreu ea sara mea sl aducl mirare la tot Parisul.Ti-or aduce indata podoabe... Varner le-a aln toate.Vreu sI eclipsesci pe toate femeile din adunarea mea.

AMELIA

Bine... Nu vorbi a§a tare.

Joit.1

Pentru ce?Vor face muzica; Varner mi-a adus a-minte ca-ti trebuea o harpa.

AMELIA

Ear -Varner! Domnule n'oi pute...

.70RJ

Doamna ai sa poti face ce vreu!

AMI,LIA

Bine, bine; nu te porni.

JORJ

Dar de ce aceasta frica? Pentru ce te tot uiti sprecamera aceea?

169

AMELIA

Ba nu; te incredintez...

JORJ

Te tulburi! Arne lio, pesemne este cineva acolo !

AMELIA

Luisa: §i flul meu.

JORJ

De ce te ingalbenesci ?... Ba nu... Imi tainuesci ceva..And Trebui...

AMELIA, orindu-1

Prietenul meu...

70RJ, furioe

Tremuri! Amelio, dad candva un prepus s'ar viri insufletul meu, nu poti sä privesci pana undo furia mea...

AMELIA

o DIHDDDOelfle

JORJ, vre sa intro in camera, Dermont se &rata

Vreu sa aflu...

SCENA VI

AMELIA, JORJ, DERMONT

DERMONT, lui Jorj

Opresce-te!

JORJ

Ce

1...

170

DERMONT

Nu defaima virtutea nsgli.

JORJ, nitandu-se la Amelia

Dermont !...

AMELIA

Pentru numele a ori ce am facut pentru dumneatatnu-1 ofensa mai mult.

JORJ, hiT Dumont

Ce cauza te aduce in casa mea ? Ce cauti aice ?

DI RMON1

Am vrut sa mai ved pe fiica fratini-meu. Am vrutsa judec prin cella mei de soarta ce i-am fost predis.Nu m'am in§a1at, §i ti-ai tinut juruinta. Cat pentruvoi, domnnle, speram se nu calc nici odata, jurementu1ce fäcusem de a nu te mai IN dè. Prepusul vostru celnedrept, gata a se preface in pornire, a trebuit sa mefaca se.-1 uit. N'am a-ti mai dice nimic.

Pleacà sA iasà, Jorj se intarneazI.

AMELIA, birbatu-s&

Nu-1 opresci ?

Nu.JORJ, Cu asprime

DERMONT, oprioduse in fund i primind po Amelia in brate

Ginga§1 §i duioasa jertvä! Pazesce-te sä nu cadi subsarcina lantului teu. Ada-ti aminte c ai un parinte, §ica priveghiaza asupra ta. Adio, fata mea!

Dermont ese; Amelia plAnge, Jorj vine la clan minios.

171

SCENA VII

AMELIA., JORJ

JO KJ

E pre mult ; am suferit ocara, dar vei sci cu ce pret,.doamnd, iti ordon se, nu-1 mai veqi nici cc:mtg.

AMELIA

Pe densul?... Ah, nemultumirea dumitale imi ya re-volta inima... Ti-am jertvit tot : Nu niai am declt acest prieten pe pameut ; fiul meu desmntenit n'are decitt acest protector in lume, §i yrei sit ne lipsesci i de el!

J ORJ

Da; il urrisc pentru cit m despretuesce, i pentru citte invata a me uri.

AMELIA, Cu blandetil

El !... Oh, prietemil meu; nici odata nu vei cunoasceinima mea.

JORJ

Taci ! Vinu; tergeti laerimile.Amelia ii §terge ochii; Valentin intrg urmat de multe modiste

care aduc cutii cu podoabP, i doug slugi o harpg toc.Varner intrii c'un aer vise).

SCENA VIII

Cei mai de sus, VARNE`i, LUISA, slagi, modiste, § a.

VALEN'I IN

Doampq, din porunca domnului aduc pentru dumneata podoabe §i o

lute.

harpa.

172-JORJ

Bine, dar unde-i Varner P

VAI,EN PIN

Eata-I.

VARNER

Buna dimineata, scumpule prietene... Doamna, da-rnivoie ca respectul meu... (Vrea sit s5.rute tfiNna Ameliei ,

ea se trsge. In parte.) A plans... §i mai bine !... (Lui Jorj.)

Prietene, vecli c'am impliuit cu zelul priete§ugului do-rintele §i voia ta. (Modistelor.) Intrati la doamna.,. Du-ceti harpa in sala, §i toed in asta odae.

Arati odaea de culcat. Slugile fac ceea ce le-a IPS

JORJ

Amelio, contez pe complac qea ta ca O. faci dnoarele§i podoaba adunarii.

ApIEL1A

A§a, domnule, imi voi §terge lacrimile, §i voi zimbiprietenilor dumitale.

Jorj duce pe Amelia in cabinetul ei. Valentin qi slugile esu.

VARNLR

Bine! Toate se implinescu .. Proiectul isbufesce, §icursa-i bine tinsa... Jocheiul men este istet §i priceput,in iasta noapte va fi la postul seu... Trufa§a Amelie,trebue 0, te pleci... Mani ai sa fii a mea... Acura A de-partez pe Jorj. Jorj se vede inturnandu-se cu gribire.

173

SCENA IX

JORJ §I VARNER

JORJ

Ei, iubite Varnere, dinioarea cand te-am lasat, ur-mata-i §ansul meu ? Protitat-ai de favorul meu ?

VARNER

Am jucat cateva bilete, dar norocul s'a schimbat deodata. km perdut clece mii de franci.

JORJ

0 bagatela; eu am fost ca§tigat trehleci de mii. Con-tam anca in ca§tigul ce gandem ea-i face tu, ca O. scoto parte din blestematele cele de politi, pe care nu tre-bue s'qteptamu sit se iveasea miini.

VARNI It, c'un mincinos

Nu-i sit le platesci cu banii femei tale?

JORJ

Negre§it, §i suma o am, afará de vr'o cateva mii defranci ce me tine balul acesta... Anse, d'oi da banii, nune mai remane nimic, in vreme ce ei in mlnile noastrein putine oare se potu indoi.

VARNER

Fara indoeala. In asta sara la mieclul noptii, totijucatorii no§tri s'aduna. Are sil tie kneazuaus §i Dam&din Irlanda; lupta a sa fie vie ; sciindu-te ea bani, antdat §i parola ta.

aor

174

JORJ

Bine ai 'Int... Dar, balul men 9...

VARNIIR

Va fi femeea ta.AM.!

Da, destul; ne-om duce. S. las acest aur Oa, a-nu-1 immulti norocul ! De a§ sci cl m'a §i turti subtroata sa. Vom impitri suma aceasta ; vom lua fie§te-care cäte jumkate; §i am'endoi, latori aminte, stator-nici, lini§titi ne vom urma cu ochii...

VARNER

Ba, eu n'oi fi cu tine; dar t'oi ajuta intr'o altI luptl.La Ambasadorul Persienesc sunt, in astI noapte,am dat scire prietenilor mei ; trebue 81 povaluesc par-tidile.

JORJ

Bine. Cunosc iscusinta ta ; n'ati pe jumatate de bani.

VARNER, in parte

L'am prins!

JORJ, dIndu-i bitele

Patru-qeci §i eäteva mii de franci ; imi r/mInumie pe atttia. MIni la §ease oare ne vom

VARNER, in parte

Noaptea este a mea !

§i

JORJ

cu cg§tigul , vom scoate politile pe care an fagl-duit cA rurle vor da, §i vom rumpe pe cele minciunoase.

VAR's!. R

Taci ! Valentin intl.

cIrti;

175

SCENA X

JORJ, VARNER, VALENTIN, LUISA, i n urmamodistele qindu din cabinet

in vremea aceasta Carl Jochein lui Varner se viri,pe friri in odae.

V kLENTIN

Domnule, au inceputu a se aduna.

LUISA

Doamna e gata.

JORJ

Eata viu.VARNER, incet Ini Jorj

Nu uita ea te a§teapta la mieju-noptii.

JORJ

N'oi lipsi.

Mani.TAR/vER

JORJ

A§a mani.Jorj intra la femeea ea. In cremes aceasta modistele eau i jo-

cheinl intr pe furi fá si-i iee sama Valentin. Varner re%mlind singur pe scenit, face semn jo heiulni care se vira inodaeea de culcat.

VARNER, singur

Aide !. Toate mergu bine. Cat pentru Jorj, va sosiprea tarcliu. Hartiile plastografe sunt acum in manileProcurorului craesc; din norocire, en am bani d'ajuns,§i in easta noapte...

Domnule !

176

VALENTIN, vuna

VARNER

IatAm6-s. Teatru se preface.

SCENA XIPANTOMDIA VBAL

Scena infitoceazi o bogatA galerie. In minutul schimbilrii, sevede tot fundul teatrulni plin de cavaleri ci dame impodo-bite. Se pun in rAnd ci balul ineepe. La sfircitn1incephd a intuneca se Jorj ci cu Varner cAutAndu-se,vorbindu-ci in taing, apoi ecind... Amelia ingrijit a. le ia sacra;slugile intr, aduand lumingri; toti eavalerii ian cAte o damilunul ia mAna Ameliei, i toat 5. adunarea trece in sala mnzicei.

(Teatrul se preface)Scena infAtoceazil odaea Ameliei care este de formA pentagonalg.

Jn fund este un pat bogat acternut. Dam6nduog laturile cAte-o fereastri. Mai aproape de privitori, i iarAci amhdnoepArtile &Ate o ucit de cabinet; in stInga se vede tocul unei har-pe. Odaea este mobilatI cu o toaletri ci cAteva Mari, ci pe toa-le tA este un elopotel.

SCENA. XII

CARL, in urmA LUISA SI DERMONT

Este noapte. S'aude sfircitul unni cone( rt de harpe ci alte instru-mente intr'o sail de alAturea. In vremea acectii armonii, to-cul harpii se deschide eAtinel, mieul jochein Carl ese; se uitiin odae, ci ascultd la ugA. Muzica inceteazA. Luisa descbideuca cabinetului , ci indatg. Carl care pAndesce, aleargl de s'a-scunde in toc. Lniza care a intrat c'o lnrninare, aprinde den4

ce stau pe toaleti.

*-

; eie

do

lumingri

177

LIJI A

Oare ce s'a mai int6mplat ?... La " itadoninului Dermont! Nu sciu de lac I. us

nu-1 pot aduce dedt aice... Odaile-s I ni.Valentin a aduca pe scara din dos .. (S'aude bátendincet.) Eatal. Valentin aduce pe Dermont i se trage.

DERMONT

Trimete sit spuie domnului Jorj de Jermani cit tre-bue sl-i vorbesc indata.

LLISA

Domnului Jorj !... Cp ! cu dumnealui vrei sa vor-besci ?...

Nu se poate.

Cum ?

DLRMONT

LUISA

DFRAIONT

LUISA

Oh ! Nu §cii pesemne cit in toate noptile nu-i acasa,§i dui A obiceiu s'a dos sit joace

DLRMONT

Cartile ! Tidlosul ! Dar acest bal ?

LUISA

Numai doamna primesce, silindu-se inghiti la-crimile.

12

m

sa-1

As.

cartile.

a-§i

-

178

DERMONT

Iii ce oare ! Chiming dar pe i poatg-mea.

LUISA

Pe doamnal... Mg ingrozesci, domnule... Ce este ?

DEIIMON't

Vremea trece. ISute degrabg.

LUISA

Alerg. (In parte.) S'a mai inOmplat vr'o nenorocire.Ese.

DERMON r

Este cuneputintg sa-i ascund lovitura ce a s'o oboare.Sgrmang Amelie !... i ticglosul se lasa la turbaciuneajocului, in vreme ce-i ggtesc fere, poate §i moartea.

Luis lcluce pe Amelia, i se trage.

SUEN XIII

AMELIA, DERMONT, T.ITISA, in nrrna RODOLF,CAULU (in toc.)

AMELIA

Dumnepule!Unchiul rneu!... In minutul acesta! Cepricing te aduce noaptea ? Ce nenorocire vii sä-rui maivestesci?

DLIIMONT

0 nenorocire... 4a, o nenorocire nevindecata. Curaj,Amelia mea , nu-ti mai pot tagadui soarta ta. Jorj eperdut de nu va fugi; a facut politi plastografe.

AMELIA

M'a§teptam la aceasla groazuica loviturg ; ce ? s'aallat ?

Scieai ?...

De asta4i numai.

179

DER MONT

AMELIA.

DER MONT

de astacli numai, crimul seu s'a descoperit. Un ti-camatar, in manile caruia vinovatul ten sot de-

-dose aceste hartii s'a infato§at la banchenil a caruinume se vede pe minciunoasele bancherul vedeplastografia, opresce hartille, da de scire; §i curend ese,din marturille camatarului , cA aceste criminale hrtiisunt facute de Jorj do Jennani.

AMELIA

Ah! Unchiul meu! Ajuta-1...

DERMONT

pentru tile... Pentru fiul teu... Dar trebue sa-1gasesc, sa-i dun de scire.

AMI. LIA

Oh! n t sciu. Ah! nenorocita de mine !

LUISA, akrg aid

Doamna, un strain care qice ca, are a-ti spune unmare Meru, cere sa-ti orbeasc5, indata; se respunde dela domnul Dermont.

DEIntovr, cltre nepoatasa

Nu te spaimenta; e prietenul meu Rodolf Dcricurt...intre indatL.. Trebui... Fara sunet. (Luisa ese.)

Eu Pam rugat s. vie ca 85, ne sfatuim, Rodolf te vaservi cu acelq zel precum §i eu.

cabs

politi;

pi sa

Aga,

180

LUISA, adueSndu-1

Eata-1.

RODOLF, Ameliei

Earte me rog...

DERMONT

Nepoate-mea cunoasce pricina ce te aduce; graescece scii ?

RODOLF, Ameliei

Numai oara aceasta a mai remas sotului dumitale-ca sä scape din mana politiei. Ordinul s'a dat ca sagprinda ; se getescu a-1 pune in lucrare ; inchisoarea sedeschide. Mani sotul dumitale va fi in fere.

AMEL A

Ah, m'au oboratu groaza §i spairna!

Doamna...

RODOLF

AMLLIA

Pentru Dumneyu, ce trebue a face ?

DERMONT

SI scapi in bratele mele. Albertul ten s'a fecut fiulmeu; ia §i tu o hotarire ce-o comande sigurantia ta;un sfir§it suferirilor tale; paresesce...

AMELIA

Nici odatal... Luisa alcrgand.

181

SCENA XIV

Cei mai de sus, LUISA gi apoi VALENTIN

Lunn, .pMetil

DoamnI! doamnl! Dumnepule ! ce-am aup?... insall este mare vuet, ic... pic cA pe domnul Jorj or sa-1inchid6 in asta' noapte.

In asta noapte !...

S'a aflat tot!

Aseultati! ..

Ce sgomot!...

tMELIA

DERMONT

LUISA

AMELIA.

RODOLF

Trebue sa-ti inclthp casa.

DERMONT

Av.; Ins6 tu nu te mai poti are'ta, eu voi face s5,tas1 ace§ti primejduio§i prieteni.

VALENTIN, care intrase

Este de prisos, groznica novita a fost d'ajuns; totis'au impra§tieatu.

DERMONT

Mai bine ! Un scandal mai putin. Mergi de stinge,

182

inohide ugile; toate sA intre in Were. (Valentin ese ) Noiinbite i vrednice prietene , aide 0, gdtimu tot pentrufuga lui Jorj. 0! de ar putè si fugA in eastl noapteTu, nepoata, in momentul acest infricogat, nu poti ni-mic, inchide-te in odaea aceasta. De se va arka bar-batu-teu, s'alerge indatA la Rodolf; de l'om putene vorn ispiti apoi s fescumperamu onoarea.

AMELIA

Oh! Scapl, pe sotul men !

DERMONT

Dac'oi pute... Dad, providenta n'a insemnat oara pe-depqii sale... Ese ainndoi re scare din dos.

SCENA. XV

AMELIA, LUISA, CARLU (in toe.)

AMELI en desperati

Eatti deci sosi groznicul moment a degtepUrii! Rui-nat, desonorat, gata a per& gi libertateal... gi jU vre-me ce-1 agtept in chinurile spaimii, el e 6ne6 in miIo-loud tovarägilor gi a fdptuitorilor crimei sale... 0!Dumnerjeul men ! Cg.nd o s vel sfirgitul necazurilormele !

LUISA

Toate s'aq linigtitu ; dar ce viitor ne(Aprooiindu-se de Amelia.) Iubita mea stlrana, ori ce noA(nenorocire te va ameninta , Rigitduesce Luisii sa nute lasä.

t

scdpa,

agteaptd...

l

S.

183

AMELIA

Ala! eu te jur ! rämle iti tear o prietenl.Dar fiul meu unde-i

LUISA

Doarme la mine, doamna.

AMELIA

A§ vrea s1-1 ved... Ba nu, 1as1-1, tulbu som-nul. SL.manul copil! (Merge sk se pue jos, se Oil dinaintea

iqi vede impodobirea §1 se trage.) Ah! Otireaaceasta

§i tidlo§iea! (Ciitre Luisa.) Ie-mi podoabele aceste, giu-vaerurile aceste; greutatea lor me incujbeazti... 0 hainlde doliu ar fi trebuit sA port de la mAritarea mea. Vin,Luiso, vin sa nu me vadg, lime in starea aceasta carem'ar osin di la mai mare deftlirnare.

Luisa ia o luminare qi urmeazg pe Amelia in cabinet,

SCENA XVI

CARLII, apoi VARNER

Elba ce Amelia i Luisa au esit, to ul harpii se deschide &ali-t el, §i Carlu ese, mai nte'i ascult i incredintindu-se se ducede se uita la up eabinetulni; apoi imbarbritindu-se, desehideincet fereastra si Ia e semn c'o basma alb. Cam i se parea r6spuns semnului sea, se inturnesel la toe, din care scoateo semi,' de matase, o arund pe fereastrh §i 1eag eapgtul decerceve. Varner intrii en chipul acesta, tiind o sabie in ma'na.Cum a intrat, ii aratl cu degitu cabinetul unde se desbraciiAmelia, pe urm ia elopotelnl de pe toaleta, rumpe limba;in sfirqit, slujindu-se qi el de semi, ese pc fereastril. Varner as-vide scam i r4rnane singur in (Ake.

Sa-miP

nu-i 'a

oglinija,

ea',

si-i

184

YARM.11.

Am isbandit ! a mea este. Jed nu va veni, l'am in-cuicat eu biue. Aide, curaj, Varner ! eata fapta ta ceade capetenie. Ta ai bani; poti fugi, poti rapi pe Ame-lia... A §a, aceast t noapte va vede triumful tgu. Curenda sl iemäe singura... S'a§teptam.Femee nemultumi-Ore! nu-ti va ft zadarnica despretuirea amorului meu...Eata-le! A, las pe Luisa sa easa... Pare ca toate imi a-juta, ct sa-mi asigurezebiruinta.

Intl.& in toe i s'ascunde.

SCENA XVII

AMELIA, LUISA, VARNER (in toe)

Amelia este inblicata' in alb cu capnl gol.

AMELIA

Acum te poti duce, iubita mea Luisa.

LUISA

Sa te las singural... Da - mi voe s. petrec noaptealanga dumneata.

AMELIA

Ba nu, buna mea Luisa; eine scie ce necazuri ne a-§teapta maui? Dute, crute-ti puterile; odihnesce-te, o ceiaceasta. Incredintaza-te numai daca-i inchis tot §i iacheia scarii din dos. Daca unchiul mea sau D. Rodolfvor veni la noapte, ii vei aduce pe acolo ; de va Nenibarbata-meu, voi deschide dincoace.

Aratil ceea1alt1 u§A.

ai

185

LUISA

Bine, doamnI, voi fa-e ce ordonezi. Dar nu socotim'oi pute odihni cand o mare primejdie te .amenintl;voi a§tepta ca §i dumneata, voi privighè lIng6 fiul du-mitale.

AMELIA

0, a§a! iti recomand pe copilul meu.Amelia se pune pe un scaun. Luiza incue ua scrii, i ia cheia.

LUISA.

De vreme ce vrei, me duo. Adio, dragi. stIpAnl. Ese.

SCENA XVIII

AMELIA, VARNER

Inda ce Amelia a remas singurA. Varner deschide tocul i et,ecAtinel. Se furi0azg pe Fang& pArete, pune sabia pe un scann0 se inainteaz1 in virful degetelor &pre uq a cabinetulni.

AMELIA, socotiudn-se singnrz

Nu-mi pot inchipui toatl lAtimea nenorocirei mele.TicAlo§ie, deflimarea , §i spre virf durerilor, va trebuisl fug, sl m despIrtesc de copilul meu!Varner iacheia de la u§a cab inetului; aceasta pricinuesceunmic

sunet care face pe Amelia sit resae.

AMELIA, spariuta

Dumnecleule !.. Tu e§ti, Luiso ? (Varner se trage caminderAt.) respunde nime. (Se scoall.) Este cinevaaice... cine-i?

VARNER

Eu.

cl

Nu-mi

Ah!

186

AMELIA

VARNER

Tacere!... Nu tipa, nu face sgomot !Amelio, asculta-m6._

AMELIA

Ce cauti aice ?.. Laca-me... oi sa chem. (Alearga s ia

c1opotelu1 i vede c e stricat.) Ah! nu pot...

VARNER

Nu; uita-te, am preailut tot. Ii arata cheia.

AMELIA

Vai mie... Sunt perduta!

VARNER

Ba nu; viu sa te scap; cu toata asprimea ce mi-aiamorul meu...

AMELIA

De grozavie! Noapte!... Ah, ved toata adancimea cur-sei unde vrei sä me tragi. Dar toatl casa mea cunoasceura ce-mi insufli ; nici odata nu-mi vor prepune peca-tul a-ti fi tovara§ita; nu n'am a me teme de nirnicchemand intr'ajutor, §i te vor izgoni ca pe cel mai in-josit om, §i ca pe cel mai ticalos facetor de rele... E§i,e§i indata farA.sa te ascuncli, fara taina. Acest fel o fe-mee ce se respecteaza trebue s'astupe gura prepusului,§i clevetirii... E§i!

VARNER

o gandesci aceasta ? eu, sA me due, dupa toate

arltat,

187

cate am uneltit ca s te pot yea singura! eu sa mëlas de fericirea a to sili s m'asculti?

AMELIA

Dumne Pule! ce? ai cutezal...

VARNER

Nu me tern de nime acurn; barbatul nu-ti va veni;slugile vi-s departe; a mele -privegheaza subt fereastra.aceasta; §i dad vr'un cutezator... Uita-te, am arme.

AMELIA

Ah ! Me infiorez !..VARNLR

Lini§tesce-te, nu te terne nici cum_ Un amorezat .

trel ue oar( :4 iusufle atOta spain-W A§a. , n

Atnelie, te iubesc cu nemarginire, §i cu tot dispretulce-mi arrtti vreu sa to scot din cea mai gr oznica neno-rocire. No cauta a te mai arnagi. 0 prapastie iti sta des-chisa subt picioare. Jorj e desonorat... perdul, o scii;mani, ticalo§iea, difilinnre... Nu mai are azil de cat fun-dul unei Eata peste cateva oare, ce soarta osa ai cu Jorj. Sfarma deci vest lant de fer ; priimecceun protector, §i mai begata cu mine de curt ai fost veo-data, vei avea eara§i desfatarile, irnbel§ugaiea, fericirea;§i te-oi da eara§i la lume, un le trebue sa imparatascafrumusetile dumitale.

AMELIA

Ticalosule!... Nu solo cum putui sa te ascult furl samor de ru§ine §i de ingreto§are... Nu, un st flet ca ateu nu-i de natura omeneasca. Tu, ce singur e§ti pri-

i tg(1

lachisori...

188

cinuitorul §i unealta tutulor gre§alelor sotului meu, §ia nenorocirilor ce ne impileaza, ; tu ai iuveninat inimasa cu scarboasele vitii, ce degrAdeazI pe a ta ; tu l'aitras la desonoare, la ruinare, la peirea sa. i vrei sn-tiincoronezi crimele apindu - mi onoarea Ba nu, acite-oi desmasca ensu§i dinaintea sotului meu.

VAIINI R

ai indrAsni?... A§a dar earA§i arunci propunerilemele ! Devreme ce este a§a, atata urI trebue st inso-teasel re'splAtirea cu amorul.Nu me mai tern de sotulteu, §i vei fi a mea, m'am jurat.

AMELIA

Ah ! moartea imi areti !

VARNER

Amelio !...

AMELIA, grind sabia pe un seaun

A !.. Am scApat ! (Apuca arms.) Mai bine moarte dect desonoarea.

VARNER

Nebuno!... Ii zrouncesce arms, tio arund jos.

AMELIA

MoruCade 1elinata; pgru1 se'u se desleaga gi se resfira pe Ianga ea.

VARNER, sprijiuindu-o

Ah ! In minutul acesta s'aude bate'nd la u§a caninetului

I..

189

SCENA XIX

Cei mai de sus, JORJ

JORJ, rlinaf irit

Deschide, deschi de, Amelio !

VARNER

0 blestem ! Jorj!AMELIA, viinde i in sine

Ah! sotul meu!...

JORJ, cu Uric.

Deschide, deschide, iti (;lic ! Amelio !...

AMELIA, atrd Vszner

Fugi, fugi!

VARNLR

Nu-i Cu putinta... gnse... tacere!... (Sta'nge lurninarleJCugeta ca e§ti desonorata de tile vei descoperi ! (S bag,1

in tocul harpei )

JORJ

Iti ordon 0, deschicli, sau stric up! 0 zgiltie..

AMILIA

Ah ! Aceasta-i moartea mea!Merge sl deschidA, dar se povarnesce si cade 1esinari, Vanga

toaletl. Jorj, spArgend up, intrii, si isi leapgdil, mantaos.

JORJ

Nime !... intuneric, tacere !... Mi s'a pgrut ans6 c'amaudit vorbind; imaginatia m'a amagit. Amelia doarme

190-far' indoeale. Nu scie and, peirea, ruinarea, prirnejdieace m imprejura?... Eram prepadit, dace, din intam-plare nu aflam tot... i Varner me parasesce in mo-mentul nest groznic! §i prin o soarta osindita, eara§iam perdut! Ursita blesternata! Aide, trebui sa fug in-

! SI fug... Singur ?... Ba nu, Amelia trebue sa meurmeze ; care ar fi mangaerea mea?,.. Ah, shut ca-mi-este pururea scumpa, sunt incredintat ca me inbesce...Me va urma pretutindine.... Trebue s'o de§tept. (Mergespre pat, §i se impiedic& de sabiea lui Varner.) Ce lucru... (Se

§1 rgdicA sabia.) 0 sabie !... Cerule!... A. cui sa fieferulu acesta ? Nu-i ala MM.. A intrat cineva la mine!A§a, imi aduc aminte... IJ§a era incuiatrt pe dinleuntru,am aqit grain& an tacutu cand am batut... Ah! des-coperire a iadului! Sunt tradat, tradat de densa in mo-mentul cand §i soarta me turtesce! Vai §i amar nele-giuitilor! In furia co m'aprinde m'oi resplati in srmgelelor ! Amelio ! (I)eschide perdelele; umbla prin toatà odaea, givine la jiltuul langl care ea stg, leOnatà.) Eata-o!... Inghe-tate... moartal... (0 ridica.) Amelio !

AMELIA

Ah! Sotul meu! ertare ! ertare ! Cade in rnuchi.

JORJ

Ertare (jici ? Cul entul acesta te osandesce! e§ti vi-novata!

AMF

Ba nu, nu... Dar tremur... Fugi ! (Veynd pe Jorj auttiniimpregiur.) Nu-1 cauta ; s'a dus.

&AA

plural

191

JORJ

S'a dus... TicAloas'o !... Privesce acest fer asupra capu-lui ten, §i respunde judedtorului ten. Care-i infa-mul ten amorez ?

Nu iubesc pe nime.

AMELIA

JORJ

OsAnditul ce a fost aice !

AMELIA

Nu indrIsnesc; ii vei omori !

JORJ

A§a, ii voi omori ! se cuvine laucli virtu--tile, sä-mi imputezi greplile §i r/t6cirile ! Tu RtrAde-lege, sotie pangrtrita! care te folosesci de peirea mea,ca sa faci cea mai neru§inatl nelegiuire! Dar, bleste-matal teu tovargl va peri subt ochii tei ! Unde s'as-cunde ?

AMLLIA

Nu sciu... Am vrut sl mor; n'am mai veOut nimic.

JORJ

Aicea este; nu va e§i viu!Unde te mistuesci ?Umblg, prin odae, i merge de zgaltie ua scArii din dos.

AMELIA, ti'ndu-se de dtln.ul

Sotul meu! sotul meu!

JORJ

Unde-i cheia ?

Ti sa-ti

192

AMELIA

N'o am... Fugi..!

JORJ, imbrancind'o

Linisce, de vrei sg-ti cruti viata. Sparge ua i ese.

SCENA xf

AMELIA, LUISA, VARNER (in toe), 11ODOLF, apoi JORJmai in uninti, DERMONT, VALENTIN,slugi, soldgi.

AMELIA

Dumne(leul. men! Dumneftul meu! opresce aceastg

LUISA, tiind o luminare

Doamna, D. Rodolf vine; trebuie sg-ti grgiascg.Se ivesce de (yd.

AMELIA, alergdnd inaintea lui

Cerul imi trimite acest ajutor!

ROD OLE

Doamnl., caut pe sotul dumitale, l'au vgclut viind a-casg; soldatii au incungiurat casa , trebueIn 'none ce vorbescu, Varner ese pe furig din then] harpl, §i

trechd pe nesirntite pe dindhiltul lui Itodolf, ese dnp5; Jorj.

AMELIA, Nitre sodolr

Ah! domnule ! Nu mg lgsa; scapg-m6, seapl-mg!o infricoptg amggire rgtgcesce pe bgrbatul meu ; siingea sa se verse...

RODOLF

0 Dumnegule!... cum !...

11

Ah !

nil foga...

193

VARNER, apncrind pe Jorj care tine pistoale in miniarPtiinddu-i pe ltodolf

Eata in§elatorul Ameliei !

AMELIA

Ah!...JOILI

sa mori osanditule!AMELIA SI LUISA

Sta! sta !Amelia s'armla inaintea blirbatului se'u. Luisa trage pe Rodolf-

spre cabinet.JORJ

Da-te in laturi, ticaloaso! sa-mi satur turbaciunea.Impinge pe Amelia qi sloboade asupra mi Rodolf am6ndou6 pi-

stoalele; Rodolf cale mort, r2i Amelia lesinatA. S'aud strigAridin toate p'artile, §i Dermont intrfi cu graire pe ua scAriliin dos; Valentin il urmeazA.

DERMONT, hil Jorj

Fugi! nenorocitule! Nu te mai improtivi; teasura,cal.; tot este gata...

TOTI, afarl de Amelia

Fugi!... S'aude un sgomot de p4i, de arme i de strigari.

JORJ

Me due... (Ia pe Dermont de mn i ii aratI trupul luiRodolf. Dar m'am resbunat. (Inturninclu-se spre Amelia.)Tu, vinptoare, vei fi parta§1 soartei male. (0 ridia iibrate i fuge cu c1.6nsa pe seara din dos).

Dermont i Luias, remAn ineremeniti. Valentin incue ua sarii.In momentul Ucesta, politia, care incungiurasé casa, trasit devuetul armelor, nivalesee in odae prin uma cabinetulni urmatAde toate slugile. 0 parte din soldati cuprind u§ile; altii striauma sarii gi se ha dna fugari, dar Luisa, ce sti la o ferea-stra, aratA prin semn lui Valentin, a stapAnii hr ati sapit.

13

§i

0

194

PIOA IIIPERSOANELE

JORJ DE JERMANI, de 55 ani. Nenorocit, imbrIcat calicesceinbkrInit de ticIlo§ie, mai milt de cat de vristA, i purtgud infat a. desperarea qi dovada crimei.

VARNER, de 56 ani; teaks qi cer§etor ; trentos i cu traistain qolu; fata lui zugrivesce toatA degradatia crimei.

ALBERT, fbi lui Jorj §i a Ameliei , de 21 ani, ten& ofiter.

BIRMAN1

tractirgiu.D-NA BIRMAN.

EN CALETOR, 30-40 ani.

AMELIA, 46 ani, imbritcat 5. prost ns curat, peritl la fatft,dar tot cu inffitoq area blandetii.

JORJETA, fiica mi Jorj mj a Ameliei, de 8 ani.Shgi, fate, fl6c6i, drumeti, titrani, soldati :

Cincispretlece ani an trecut intre actul acesta §i cel din urma,.Inte'mplarea este in Bavaria pe drumul de la Minih, i scena sepetrece gnt6iu inteun tractir, §i in urmi in coliba lui Jorj.

-

195

Teatrul infiitopz5; curtea nnui tractir care cri in drumul mare;in stanga, casa cu marca Leului de aur. De ceea parte, nsa u-nii pivniti. Dinaintea casii si prin ograch mese cu 1avii, qi fe-lud de jocuri obicinuite pe la crcimile satelor.

SCENA I

D-NA. BIRMAN, slugi slujnice a casei, berari

D-NA BIRMAN, otind din casi

Aide, Babeto, mi§ca-te ! Lite ! Dati degrabl! Punetimasa cea mare in sala d'o suta de tacamuri! Tu ce§elp? Dute hi pivnita §1 pune bere proasp6ta in ulcioare.(Se vgd intrand deoparte patru berari adtichd ate doi, balercide bere, si de ceealaltI o slujnia vine c'un paner mare. Cltreberari). Bine ati fault c'ati venit, or sa bee aqi, e praz-nicul satului. Coboriti tot in pivnita... (Catre slujnicaYin mai aproape... (Cguttind in paner.) Ia sl Ved; v'enat,pas6ri; bine. SI smulga, puii ace§tia, sa pue doi in fri-gare,§1 sa duc I degraba unul fript la cal6torul de la N. 4.

Birman sosesce prin fund, slugile aleargd, inaintea

SCENA IIBIRMAN, femeea hci, slugi

BIRMAN, intrind

Deslegati desagii; duceti pe sura la grajd , §i-i datiun manunchiu de fan.

§i

lui.

196

D-NA TURMAN

Eaca blrbatul meu!...BIRMAN

Bun g. tliva, femeiu§ce. (I§ di mantaoa, biciu §i un pulletla o sIngi care le duce in mi.) Un mAnunchiu de fen, au-tliti! (Citre femeea lui.) SM7mane, epu§oarl, done' mile intrei sferturi.

D-NA BIRMAN

Te-ai intelnit cu Bailifu? Adus-ai voe ca se. punempe marca noastre : Armele Bavariei ?

TURMAN

Mai rememe indoiale!... 0 table, de 6 palme, §i literede aut tocmai ma de mari... Pen' intr'o lune, ve1i tu,nu-i se, mai autli vorbind dece.t de ospetaria de la Leulde aur, §i care sä aiba mei multi mu§terei pe drumul-cel mare de la Minili; eaca toate pe forme,.Scoate din buzunariu voea §i o d femeii hi; mai are i doui

scrisori pecetinite.

D-NA BIRMAN, vNend scrisorile

Ce mai ai tu acolo ?

FURMAN

Aste-s done scrisori ce le aducea clrucerul de laVaisbruc; l'am intelnit in drum. (DAnd nna femeii.) Asta-ipentru veru teu Gurt : Ii trimete-o.

D-NA BIRMAN

Bine... Da ceealalte.?

uitt-te,

197-BIRMAN

Ceeala1t5,?... 0 ceealalta... Ii pentru oare-cine ce nu-1cunosc, §i care nu-i d'aiti din tara.

D-NA BIRMAN

Cum se poate ?

BIRMAN

Pentru un capitan Frantez , care cgetoresce, care asl tread, pe drumul aista, tl'a s5 stee la noi.

De mirare !D-NA BIRMAN

BIRMAN

peu ap, cauta deasupra, tine, uita-te.D-NA MEM" cetind

Ap... La D. Birman, la osp6taria Leului de aur pedrumul de la Minih... Stränge-o , §i d'a veni capitanulFrantez, ii da-o.

BIRMAN

Negre§it. (0 pune ear in buzunar.) Ei, ia spune-mi dileti-a mai venit cat n'am fost eu acasa ?

D-NA BIRMAN

Un negutitor; a mas aice, plead, in astä dimineata;dar tu cum ai umblat ?

BIRMAN

Eu! Ia ap cum nfe Imp, am §eclut la masa cu dom-nul Bailif.

D-NA BIRMAN

Ce spui!

198

BIRMAN

Ce vin ! Ce ostropet de epurc , gi ce om de ispravgD. Bailif ! Am se-ti spui o stragnicg veste , o vestecare are se, facg o serbetoare in tot satul.

Ce me rog ?D-NA B1RMAN

DIRMAN

Tu scii pe omul cel feu ce-a sosit inteo dimineatgsunt doi ani d'atunce, care gicea cg vine din Boemia,din tara Ungureascg , din toate Virile, c'o femee gi c'ocopilg : care sameng aga de sgrac, streinul cel din mun-tele rogu, ce gice ce-1 cheame Jorj...

Jorj... Ei apoi ?...

Apoi; a se, ne lase.

D NA BIRMAN

BIRMAN

D-NA 13IRMAN

Cum! Jorj se duce din tara noastrg?

BIRMAN

Aga, slave, lui Dumnegeu! N'a pletit pe un an intregtacsia gi chiria colibii. Ii un bun prilej, vegi tu, Ca sa-1goneasa; §i cum n'are gend nime din sat se-1 prima-see, mgni desdimineate il alunge, ca pe un om fell el-petei gi vagabond.

D-NA BIRMAN

Bine !... gicend... o Doamne, dar sgrmana femeea luigi copila!

199

AIRMAN

Pe drum cu densul! o! s'a hotarit; am veclut poruncascrise pe hartie §templuita ; aceasta, scii tu, nu-i prèreu pentru casa noastra, pentru ce, de cand blesternatulaist de om a venit §i s'a a§egat in munte, e mai reu deat ca and ar fi locuit de o turrne do lupi. Nime numai indrasnesce s treaca sara pe drumul de la Clains-feld. Cum asfintesce soarele, toti mn§tereii no§tri seduc fuga ca sa nu cumva sa intelneasca pe omul dinmunte. Asta ne face sh pagubim vinciare de 20 de ul-cioare de bore cel putin; §i apoi and din nenorocire seintampla de trece pe dinaintea casii noastre intr'ode serbatoare ori de duminica §i intra, sa veqi cum i§iieu toti paharele §i fugu de la masa unde Se pune el.Pare ca omul acesta poarta blestemul cu densul.

D-NA BIRMAN

Of, tot a§a e§ti tu! Oici tot ca §i ceealalti. Poatecrecli ca el a ucis §i pe drumetu ce l'a gasit in septe-mana trecute in fundul unui ponor?

BIRMAN

Deu! Sciu pe multi care il prepun.

D-NA BIRMAN

0 Doamne! Me ia gróza! §i eu care am fost 840-mana trecuta la coliba lui !

BIRMAN

Tu! i ai indrasnit...?

D-NA BIRMAN

0, Jorj nu era; am vqut le sarmana femeea i co-

di

200

pila Doamne sfinte! ce ticalo§ie ! §i acum me doareinima; le-am dat un florin.

IHRMAN

Ai facut tare reu.

D-NA IHRMAN

N'avea nici o buclitea de pane.

TURMAN

Iti spui c'ai flout ren. Nu trebue nici odata sa in-Mrbatesci... Se v6d oameni in fund.

TERANI, DRUMETI, S. A.

Ei, doamna Birman ! de beut! de bent L.

D-NA BIRMAN

Acum, fetii mei ! Aide! Nu-i nime. N'aucjiti PClieamg.

SLUGILE, din afarl

Eaca venim! Slugile vin §i shijese oaspeti.

D-NA BIRMAN, ciltro blrbota-au

Eaca yin de la biserica; or sa traga la tinta. Ajutabaetilor; en me due sa mai ved la cuhne. Ese.

oAsPETII, po 1. moss

De beut ! de bent...

DIRMAN

Acum, voinicilor, la toti. Putintica rabdare.la nleiórele de§arto qi se coboarl in pivnitil.

p

201

SCENA IIICei din urnia, JORJ

Oameni de toate stilrile, Vrari druceri gi altii g'ed pe la mesegi in fund pe 16.ng6, nigte boloboace degArte. Unii furag, altiise joadi in dirti, gi la alte jocuri. CAnd Birman a intrat in piv-

femeea hi in cubne, Jorj se aratà in fund; feta sa estegalbenl, aerul su obosit si eAufatura grozavg, Intru infato-garea sa, cei ce joad continesc, cei ce sed se scoalg a-rad cu degitul... Jorj intrand Meet gi Mt a lua sama la ceeace urmeag, se trage pan5, la masa de dinaintea easel, gi ve.-

6nd un loc slobod se pune jos.. IndatA doui rani se scoaliide la masA, ii iau pahaiele i uleioarele gi se pun mai departe.Jorj pare c nu bagh sama; el este eufundat intr'o adrmeAposomorAtti Ondire. In momontul ce pranii se dep.arteadt deJorj, Birman vine en bere.

BIRMAN

Ei! eatAml-s, fetii mei; unde ye duceti? Pentru ceschimbati locul? (Ei ii arattl pe Jorj.) A! Ved ce-i pri-

cina... Blestematul cel din mute! (Doamna Birman vine.Birman ii ese inainte i aratil pe Jorj ) Pemee,ce-ticliceamdin,oarea? Tine, Eactita-1!

D-NA BIRMAN

0 Doamne ! Da ia uita-te cum ii de slab, cum ii degalben... Crede-me are trebuinte, de ajutor.

"{LIMAN

De ajutor? A§teapte,, alteaptl, mai gated oiu se.-1poftesc se, se duce,.

D-NA BIRMIN

Nu-i vorbi en asprime.

i i-1

ye

pi

202

BIRMAN

Ia lasgDomnule, ei, omule! Domnule Jorj !...Acesta ridieg capul, se uitg in fata lui Birban, care i se inehina:

cu oarepare frieg.

JORJCe m vrei?

BIRMAN

Este... Ii SI nu Mnuesci; din improtivg en a§ vrgsg sciu dumneata ce poftesci?

JORJ

Nimic. Puting odihug p'aceastg lavita.

BIRMAN

Scin el la aceasta nu se 1ice ba; dar masa era prinsg.

JORJ

Mai foregsese un loc; aveam dritul sg-1 ieu.

BIRMAN

Dritulu... A§ vrea sä Sciu... (Femeea lui ii trage de haing.)

Lasg-mg vorbesc; poate ggndesci cg mi-i fricPDritul, veqi dumneata poate se-I aibl cineva cgnd cum-perg ceva, dar nu se cade a scula pre oameni, and nucumpgrg nimic.

JOBJ, oculindu-so i uitInclu-se grozav

E§ti tare nemilostiv !

BIRMAN

0! Uneori... Cum se intgmplg...

D-NA BIRMAN, atm barbag-sen

sl te apuci de sfadg.

cal..

sa-i

0

203

JORJ, cii discuraj

Nu pot cere nimic; n'am nici un ban. Dar am mersmult; de ai vrè sa-mi dai numai un pahar de apa, apoia§ putè sa-mi urmez drumul.

Birman qi femeea mill se privese en milli,.

Aucli tu, ii sa te...

Cere numai apa.

BIRMAN

D-NA TURMAN

BIRMAN

Tine, vecli, mi-i mild : nu-nii mai vine sa-1 gonesc.

D-NA BIJOUX

Nu, nu-1 goni; §i el ii 0111; dai un pahar de bere §'obucata de panP.

BIRMAN

pal, bine clici; me due sa-i aduc, mai ales ca-i cea depe urma-data co facem cu el pomana, pentru ca D. Bai-lifu mani a sa-1 incarce.

D-NA TURMAN

A§a dar, pune-i §1 ceva pe pane.Cita se intnrneazi Birman, vede pe Jorj gata s easit.

BIRMAN

Eil sarmane omule, ingadue putintel. Ma due sailaduc ceva.IntrA in casl. D-na Birman Cana pe la mese dad, nu lipsesce

oaspetilor ceva,

-

204

JORJ

Cum o s intru acas1 fr s'aduc pane femeii mele,copilii mele? Cum o sä safer vitrile1or, s'ascult su-spingrile lor, §i s5, nu le pot potoli foamea? Cum o 81le clic : An.ni nu mai avem addpost, ne isgonesc dinteotic6loas ri. colibI; mAni n'o si avem alta acivare de castäncile!... (Arunc . imprejur o cutilturti, sAlbaticg.) D'a§ §i in-

pe cineva... (Face mipare tinui om care se infiorearl degrozgvie.)

D NA IIIRMAN, viind 1 dOnsul

Sarmane omule, sameni tare trudit!

JORJ

A§a am umblat toata noaptea.

D NA IIIRMAN

Toata noaptea! Pestimne ai fost undeva departe?

Ba nu.

JOJ

D-NA DIRMAN

Cum nu! Apoi dar d.e undO vii?

JORJ

Din codru.D-na Birman face un semn de frica", i se dep§steaa, de el.

Birman intrA §i pune pe masI dinaintea lui Jorj o ulcid debere §1 o bucatii de prime, pe care este putinticI Blaming% Invremea aceasta, ciatorul de care s'a gralt ese din easA §i a-propiindu-se de Jorj, ii privesce cu mi15.

-

LIMA

205

SCENA IV

Cei mai de sus gi CAI:ETOM:11

TURMAN, lui Jorj

Tine, nu mai ;lice cd tractirgiul Loului de Aur nu-imilostiv ; be mlnIncl, i Prov6dinta sl se povgtueascl,daca meriti sI-i fie mill de dumneata.

Se departeaza intru aqui numelui de Provedintfi, Jorj careapucase paharul i era sa bee, se opresce.

JORJ, in parte

Provedinta! (Sloboade o adanc . oftare, apoi linjtindn-se. rumpe in doue bucata de One, 1 pe jumatate o bagl in sin.

Pentru familia mea.Incepe a mAnca culacurnie; Cal etorul, care il privea, vine spre el.

CALETORUL

SArmanull

D NA BIRMAN, bib-bag-man

A! eaca c/126torul care a sl plece pentru Minih. Slu-ga dumitale, domnule; dormit-ai bine? fost-ai bineslujit ?

CALETORUL, c:itre doamna Birman

Poarte bine, draga mea dam1.Spune-mi, domnule,pesemne aveti multi sand aici in tarl ?

HIN).EAN

Säraci?... Ba nu, slavl lui Dumneyu!CALETORUL

Apoi, eine e nenorocitul acesta ?

206-TURMAN

Al omul acesta ii alt lucru. Ii un strein care locuo-sce in munte. Well, ear fi venit din Franta.

CALETORUL

Se pare foarte de jelit; face o ticeloase medicare.Pan' a nu pleca, imi place sa gesesc prilej a face vr'unbine ! Aceasta aduce noroc la drum. De-mi, aice lamasa o butelca de yin bun; oiu se ben paharul de iva-bung; §i cred el acestui biet om nu-i va Ore reu seme intovere§asce.

BARMAN

Cum ! Vrei se, bei cu densul ?

D-NA 13IRM1N2 blrbatI-sgu

Lase-1, ce-ti pase; ii o butelce vendute. Babeto, inhruba cea mica; pecete verde... degraba.

CA.LETORUL, catre tractiritw.

Fe-mi me rog socoteala cheltueli; am nevoe s'ajungdevreme la Minih.

D-NA. IIIRMAN

Lida* am numai se adun.Se pune pe un scaun si is ia tabla ce neagril si creda; Babeta a-

duce o bade& si un pahar pe care calgtorul ii face semn di lepue pe masa nude este Jorj. El OA' atunce n'a hat almaatreinului. Aceasta i§i toarnit in pahar; pe urma ia paharul luiJorj, varsa berea ce mai era si il umple cu yin. Jorj atunci 11-dica capul si il privesce cu mirare.

207-CALETORUL, zimbindu-se de mirarea Ini Jorj

Gust a. viuul acesta, bunule om; cred cA-ti va incIllimai, bine stomahul de cIt berea.Tinde paharul ca sEi. ciocneasa Jorj in mirare, tinde Eli el pe al

sgm toti cei de fatA fae o mipare ca &And ar vrea s5., opreasertpe strein; dar Birman ii opresce spnindn-le &A este nn drumetcare nu cunoasce pe Jorj.

C tLETORUL, ciocnind

La rnilostivirea cereascl care vine spre ajutorul co-lor nenorociti! (Raj intoarnti capnl qi vrè A, pue paharnl pemasa%) Be, prietene.

JORJ

Ah! cum me insufletesce vinul acesta!

CALETORUL, zilnbindn-se

Imi pare bine ca-ti place. (Turand eari10.) Aide, la unmai bun viitor !

JORJ

Aga, la un mai bun viitor... (In parte.) i mäni n'amunde imi pleca capul! Ben.

BIERMAN, femeii Bale

Feniee, me temfi 0, nu se intimple dintr'asta vr'onenarocire streinului.

D-NA BIRMAN

Patru gi doi facu vase fiorini. Lasa-me, o 0, mefaci sa gregescii...

CALETORIIL

Spune-mi, bunule omil, cunosci bine locurile?

208

JORJ

Foarte bine. domnule.

CALETORUL

Mi-au spus di este un drum de mers la Minih mullmai smut de &A cel mare.

Jo11.1

Adeverat, domnule! Ace la ce ii ic a muntelui ro§u,§i in jumetate cat celalalt.

CALETORUL

Ce dracu! deosebire este mare. Poate merge cine-vacalare?

30RJ

Prè l'sne, numai scie. (II privesce culuare aminte.)Cum ved, nu e§ti de p'aceste locuri?

CALETORI 1.

Nu, viu din Elvetia, §i me duc in North

D-NA DIRMAN, viind lanes' nut 5.

Domnule, eatit socoteluta dumitale curatl §1 dreaptii;m5mcare, culcare, gustare; dumneata §i calul dumitaleopt fiorini; afarl de butelcI.

CALETORUL

Ii o bagate15...&rade o pungil Ong, de aur pe care o de§arttt pe jun-II-tate pe

mass; Jorj face o mipare qi se ilia cu litcomie la aur.

3011.7, in parte

Aur!!

sä-1

209

CALETORUL

N'oi uita tractirul dumneavoastre, draga mea darnA,§i cAnd rdoi inturna ear me yeti ave in gazdA.

D BIRMAls.1

Foarte mulmim, domnule !

CALETORUL

pi m rog sA-mi lege desagii, §i sn-mi aducA calul.

D-N IIIRMAN

IndatA.JORJ, in parte

Ce drum a s'apuce ?... Aide, sl-i es inainte ! . esinainte?... El m'a milult... Ah, uici odatI ... nu! nu!O. fug! Plead sit easa.

CALETORUL, in sine

Kari! prilejul s'aratA... Astkli ii serbAtóre, voi gagcu greu un crilANz; sAracul acesta... (Se intoarni spre Jorjand era gata s easa). E, bunule om, nu te duce AncA; euvreau s'ajung devreme la Minih §i me hotArlsc a luadrumul cel mai scurt; Anse me tem sa nu retAcesc prinmunte; de vrei fii cAlluz...

JORJ

Eu!...CALETORUL

Te voi multAmi.

BIRMAN

Cum se poate !14

sa-i

sa-mi

210

JORJ

Sk-ti fiu cnInuz ?... Ba nu.

CKLETOLWL

Pentru ce?... Cunosci drumul ; vei cpëta doi fiorini;fiind en e§ti sane, aceasta iti va fi o bud, qi.

JORJ

A§a este ... Primesc.

CALETORUL

A§a dar, gatesce-te s mergi , §i mäntue §i butelca.

JORJ vd la i a

Doamne, scapl-m6 din 1pita aceasta groznica I

BIRM1./r, f i ale

Iti spui en vret vorbesc; nu 1, reu 01 am aceastain geti I (Cure cg.16t 1.) Eartn-nie, domm le...

D-11A BIBMAN r at - eu

Nebunit-ai I ofi ni ti-i mult? Vrei s. opiesci peracul acesta ce moare de foame de a cnstiga o bucnteade pane? i de ce te tenn, inteo sftbntoare, clioa meazamare cnnd sunt oanienii pe toate drumurile ? Nu gnn-desci c mAni pe ticnlosul cu femeea §i copila lui orsn-lmgoneasen din coliba Ut, §i cn ceea ce a d§tiga, l'ainlesni sn, se duel din tarn §i gn. ne intintuim de eL

MR IAN

Cam ai dreptate, nns8 daca... pentruIn vremea aceasta calelorul si-a imb 6. at mantaoa i s gata

sa plece

si-irims .

5.

st-

eg...

211

0 SLINIA

Calul domnului este gata la poartl.

CALLTORUL

Bine. Adi , domnule tractirgiu. S. ne vedemdoamna'. (Catre J Aideti.

D-NA BTRMAN

Caletorie b in, domnule !

BIRMAN

Dumneijeu sA-ti ajute ! Nu te znovi pe drum; sile-scete s'ajungi clevrerne.

AM NDOI

Adio, adio...(-11'a rul §i Jorj au eptu, se aude indatg, o mU3lcL veselit.

SCENA V

BIRMAN s femeea 14 tai a i, 0 tot tineretut-ee'9 atate

BIRMAN

Atuji, femee ; tine,'eael tot tineretul locului ; or

tragI la prin.... T t tineretul Intl& cu veselie.

Ei! i ite, degrabg! Babeto! Genie! Aduceti arce.voi, dragii rnei. iscusintA, chititi bine. Dati-rni jos

paserea din cea din tei data, §'apoi veniti de jucati pInIin noapte. (Catre tarani.) Aide, prieteni, duceti-1sa' trilepsel, dragostele §i ee1ia !Toti taranii i sàtenii ese veseli. Birman i ferneea lui intrl in

casà. Se vede indatA un te'ner cAlelor, 1 ainele sale arata' c.este oltean. Acesta-i Albert de J-rmani.

sl-n'to§i, rj.)

sI

N

212

SCENA. VI

ALBERT, i mai pe urmg BIRMAN

ALBERT, C, utand o

Ospalaria Leului de Aur, pe drumul cel mare de la,Minih... Aice, dupa mar§rutul meu, trebue s stausa priimesc noue sciinti. Ei, cineva !

GERL, alorgind.

Ce poftesce, domnul ?

ALBERT

Pe stapanul casei.

GERL

Indata, domnule. Intrii iii pivnitii,

ALButr, nruncanduii unntacrt PG un bc.tua

Oare sosit-am la sfir§itul cercetarilor mele ? Afla-voi pe parintii mei ? Pe maica inea cè atat de virtuoasM

pe tatal Vai mie ! care a fost foarte vinovat,dar care trebue sa-§i fi resplatit cu amar gre§ealele.Cincisprecjece ani de cand ii destarat, patimind, iii ti-calo§ie poate... Ah! asi fi zburat mai degraba in ajuto-rul lor; dar numai moartea unchiului meu me putè des-lega de ascultare la care me indatorea binefacerile sale.Acum sunt liber, §1 nu voi gusta o qi de odihna papan'oi afla azilul lor. Sciu atata ca dupa indelungate ne-norociri §i patimiri au venit in partile aceste.

Birman i Gerl ese Gerl poarti un paner cu Weld.

hrio

§i

meu...

213._ _BIRMAN

Aide, Gerl, du panerul acesta. (Ca lre cillelor.) Slugaclumnitale, domnule, ce doresci?

ALBERT

Dumneata esti stepenul ?

BIRMAN

Eu, domnule... A§teapte!... Dumneata sameni strein_§i o§tean?

ALBERT

A§a este. Sunt frantez.

Vii de la Minih?

A§a.

IIIRMA/s

ALBERT

BTRMAN

Eram sigar ! §i ai se priimesci o scrisoare la ospe-teria Leului de Aur.

Vream se te'ntreb...ALBERT

BIRMAN

lJn minut... Pentru el, yelp dumneata, nu trebue seme in§el... Numele dumitale ?

ALBERT

Albert de Jermani.

BIRMAN, clutand adresa scrisoarei.

Albert de Jermani, Cepitan... A§a este... Tine, dom-nule cepitan.

214

LLIINAIT

Ah! dA-mi , imi este de cea mai mare trebuintA.(0 deschide). ToatA fericirea vietii mele a sA aterne dinceea ce c iprinde. Cetesce cu cliii

BIRMAN, 'n parte

Ce grabl!... tJn cApitan frantez, na de tenet.. Cumse vede ii vr'o treabl de a ior, sau

ALIIMI I 0 s ne

A§al... Aceasta adeveresc... 0 D imnecle Ile ! Se vedecA este aproape d'aice... (CAtre Birman.) prietene!

Domnule ![URAL IN

ALB} 11

Trebue sl capet indata vr'o st,iintA; de me vei aj itanu-mi va 'Area nimic le ajt ns ca s te multamese.

BIRMA

Greesce, domnule cApitan, ti-oispune bucuros ce-oi sci.

ALB bR I

Vei fi cunoscend pe toti loeuitorii de prin pregiur ?

[UNMAN

Fla osebire.ALB FRI

Nu este vr'un strein ea de 55 ani, sArac (cred) §1 ceu-tänd singurAtate?

IIIRILAN

Nu! nu cunose.

poato...

\

215

ALBERT

Nu cunosci ?... AnA me incredintazk... Imi scriu cksunt dui ani de cknd persoana de care-ti gdiesc s'astatornicit pe aceste locuri.

Doi ani!BIRKAN

ALBERT

A§a; §i cred ck este tketor de lemne.

BIRMAN

De lemne Oare sk fie ? Ba nu, nu se poateCorn il cheamk me rog ?

ALBERT

De pitstreaz1 tot numele sell, t .ebue se-I cheme... Jorj.

BIRMAN

Jorj ? Tocmai! Un om vanjos, tare; corn sk nu-1 cu-nose.

Il cunosci?ALBERT

BIRMAN

0! nu doar ck me laud; §i, vedi dumneata nu ti-I re-comenduesc de prietenul meu.

ALBERT

SI nu pei nirnic reu.Era insurat... Cunosci §i pefemeea sa ?

BIRMAN

Fla indoealk. 0! at pentru densa ii mare osebire;0 bunk fiintit, 0...

216

ALBERT, gtergthhiu-ti Mill

Sarmana mama! 0 sa te mai ved!

BIRMAN, in parte

Cat e de uimit!ALBERT

Sfir§esce a me lamuri. Unde locuesc acum ?

RIEMAN

0 mila departe de sat, la jumatatea drumului de lasehastria muntelui ro§u, intr'o ticaloasa coliba parasitafacuta pe naruirile unei biserici Nechi, pe malul ripeicei mari.

ALBERT

0 cerule ! Pesemne soarta kr este foarte jalnica!

BIRMAN

Cea mai desavir§ita ticablie... Tine, dinioarea n'orfi (.Iece minute de cand Jorj §edea pe asta lavita.

ALBERT

Aici?BIRMAN

La coltul e§tii mese; l'am miluit c'o bucata de pane.A e§it chiar cum intrai dumneata; §i acum slujesce decalluz unui drumet strein. SI dee dumneOeu sa-1duca! (Albert s'apropie d'un seaun i cade pe el) E! ce aiDomnule?... 0 Doamne! Ingalbenesce! Nu cum va ai?...

ALBERT, selandn-se j silindu-se ainui uimirett

A§a... A§a prietene... Am umblat mult, caldura...BIRMAN

Doamna Birman! Babeto! Genie!

-

ali

217

SCENA VII

-Cei din urma, D-NA BIRAIAN, GERL, BABETA, GOT, tii apoisdteni, tdrani, §i tifiranee.

D-NA BIRMAN

Ce este ? Ce s'a inCemplat!

BIR MAN

Degrabg, iute , aduceti yin ; dati ceva istui th6r o-fiter.

ALDER r, scullndu-se

Nu trebui; ye multImesc prietenilor; n'am cand gbovi;trebue sl plec indatg. ;In astl sara oamenii §i trAsurilemete or O. sosascl de la Vaisbruc; O. tineti gata pe mlnecele mai bune odgi ce aveti pentru familia mea.

D. NA BIRMAN

Familia dumitale!

BIRMAN

Cc! vrei sI pleci acum?Vremea se intuneca. §i nn vifor se vestesee.

ALBER I'

A§a; eatl mai inainte pentru multAmita ingrijirilordornnieivoastre. (D a egtiva galbeni.) Aietati-mi drumulmuntelui ro§u §1 a colibei lui Jorj.

Toti se privesce en mirare.

BIRMAN

A colibii?

218

D-NA DIRMAN

Ce qici, domnule capitan? E, pentru Drimneclen, ceo s faci acolo?

ALBERT

Grabiti-fe a-mi spune, prietenilor; fie§te-care momentdP intarcliPre este un chin pentru inima mea. (Fulgeri )

BIRMAN

Vrei sa te duci fiIr sa mananci ceva?

D-NA BIRMAN

Vremea se intuneca, eata cit §i fulgera; a sa fie vifor.

ALB] ItT

Nimic pe lume nu me poate opri. Me rog grabitia-mi areta drnmul.

D. EA BIRMAN

'fine, eaca tot tineretul locului a1earg1 de vin dinpricina vremii. (S'aude muzich.) Uite, tuna, ploa!

BIRMAN

Alergati fuga; veniti iute, baetiToti shtenii i fetele intrh cu veselie §i se cnnoasce intre

fete imphratulqi inaphrhteasa srbtorii. Albert ,2i-a luatmantaoa; slugile due scaunele i rnesele in cash.

ALBERT

Nu me mai zaboviti. Care-i drumul la colib1?

BIRMAN

Dad, vrei numaidecat, tine, domnnle ofiter, s treciprin sat; sl la§i codru in stanga, §i apoi tine tot dru-mul cel Mut, §i te tot sue.

Nog gi

219

II-NA 'UNMAN

nu te apropia de prrip4ti.

IIIRMAN

nu te intArcliea pe irum. (Tunetul se maresce ) Adioadio. (Albert ese )

D-NA MAN

Intrati, intrati, fetii mei.luta cu totii in cask.

Teatru se pretace i intatogat coliba lui Jorj pe costisa nuim te petros salbatic i ocolit de prapastii. Din tariga rivi-torului se re le un cuptor lesert; utin mai in olo, o bu-atade ptr le 1 pknra bpartl.", i mai cu totul ascunsa sub pPrdema gin. un ii pat. In stAnga este o a dona odae a cariea usaeste leschisa In fundul acestii ticaloase locuinti se W'd loneferestre mari, obloane, intre care se zarece privirea ceatrista si selbatica ce infatosaza inWilj, si intre amadou6 fe-restrile o isa, a aria scilmluri sunt rau incbeete.mu i se nerucisese rin munte care alcatuesc un n are a nfi-teatru le stinci si Ic prapabtii : §'i chiar in fund h /e artarese zares e chit ul pe culmea muntelui ceIni mai n It. Totulin Muntri I colibii infatosaza ii sa i ticalosiea cea mai esa-virsita ; este numai o mask fAcut6 linteo bucata de scan ura,pe care swnt luoe' ghergl efuri le facut blonda, i patru scaunerele, o c L i niste oale s nt pe c iptor.n. Inteun c It se N. denn topor

Multe Isa-

I

Vs'

220

SCENA VIII

AMELIA., si mai 11)01 JORJ

Timpul este posomorit, fulgera qi Sgntul quell cu pornire. Ame-lia viind din inchisul ce este in dosul perdelii de pa'nza, intraarela'nd putina, fric5, dar mai multa intristare.

AMELl&

Viforul se maresce, s'apropie de munte. Véntul sgal-tie coliba aceasta ticaleasa; §i Jorj anca n'a venit deieri L.. Nu va fi gasit de lucru; nu va fi capetat, ajutor !Ce me voi face de n'a veni acask in easta noapte...Sau de va veni fara sa aduca o bucatea de pane pentrufata mea P... (Tuna mai tare). Cerule! Furtuna a s'o de-§tepte... (Se apropie si se uita in odaea din la'untru.)Doarme!

Samna, copila, Dumnecleu sa-ti lungeasca somnul §is1 crute pe maica ta de durerea a te agi 4ic6nd : Ma-ma mi-d foame!... (Plange in tacere. Tunetul vuesce si vgn-tul sufla cu pornire.) Dar natura nu imi cere lacrinii pen-till fata mea, sa me silesc a gati degraba acest lucru;dad, Jorj n'a aduce nimic, m'oi duce de l'oi vinde insat cum l'oi isprävi. (Ia un gherghef si incepe a coask) Dadcerul a otarit ca viata mea sit se petreaca in aceastagroznica ticalo§ie, oare trebuea sa lasa sa fiu de doneori mama P... Ah! incalte Albertul meu va fi mai feri-cit! Ce va fi de densul? Era un copil cand l'am lasat;acum este om... Vai mie ! eu ensu§i nu l'a§ cunoasce.Oare sunt osindita sa nu-1 mai fed ?Isi sterge ochii. In momentul acesta vifornita se pornesce, vh-

tul cresce si usa din fund zmultá din titini cade in co1ib5. A-

221

melia insplime'ntata: se scoalii; sloboade un tipet la care alttipet gspunde : Aceasta e Jorjeta care ese din odae spriettiSi s'arunc . in bratele muma-sa.

tMENDOUE

Mama! Draga mea! Amelia o tine imbrAto;atrt.

AMELIA

Nui nimica, Jorjeta mea; furtuna a dar up. jos.

JORJLTA

Oh, mama, mi-a fost tare frica!AMELIA, cautand imprejur cu fricI

Vai mie! daca vèntul s'a mai porni Tata-t6u valega u§a cum scii c'a legat-o.

Tata venit'a mama ?JORJET

AMELI

Ba anca nu. 0 Dumnegeule!

JORJETA

Nu plange, mama; oi a§tepta §i en ca tine.

AMELIA, tulburatA

Sarmana copila!

JORJF.TA

Mi-a trecut somnul; yin s'a lucrana amèndou'e !

AMELIA

A§a; aide sa ne silim, fata mea. ea gherghefulti; co-

pila se punepe un sciunel lingI ea.) Lucreaza §i tu... Curaj.

mti

(10

222

JORJETA

A-,a! mama, curaj. Dar... Nu pot lucra.

AMELIA

Pentiu ce, fata n ea ?

JORJ LTA

frig!

AMELIA, d graba lucrul

0 Dumneleule! Gum s'o ale'r langa, mine ;te-oi inca4i in sinul Pfl e u. (Se anie iet ) Cerule! Poatevine cineva in ajutorul nostru.

JORJErk. r Id jie fund

Mama! ii tata!

Ah !AM F LIA, ,tlerg nd intinto

SCENA IX

AMELIA, JORJ, JOITETI

J rj intra cu pnvire ca cAnd s'ar terue, tiind un paner pEn denerinde, fata sa este schimbata' §i dutgtura p somorita; aj s jos anerul acoper t c' n s rvet.

AILIA

Ah prietenul men! cat imi pare de bine ca ear te vgd

JORJETA

Tata, ne-au fost tare fl

JORJ

FricM de ce ?

?-17in

Ati-i

223

AMELIA

De furt nL.. dar tie nu ti s'a intamplat cea ?

Cum ! ce yiei s ki ?JORJ

1.MELIA

Ai petrecut noaptea

JOIE

A! A§a este... Nu, nu mi s'a intamplat nimic.Ii da' lAtul i pAlAria la Jorjeta care le pune intr'un colt.

AMELIA

MC bucur prietenul meu; dar noi cu ce nerndare tea§teptam Primit-ai yr'un ajutor ?

JOBS, avend pmerul

Nu veli ce aduc ?

AMELIA, I t ER I panorul i duseop

0 cerule! eine este acela care ne-a miluit cu atAtadarnicie?... Muncii tale, rugAciunelor tale poate Andmai suntem datome... Vin Jorjeto, yin degrabA; bine-

inteay6 niba cea darnica... Dar dute mai Ant'ei deinbritto§ag pe tatal

Jorjeta aleargg Ia Jorj, care o impinge infioradu-sc.

JOBS

Nu multami nimIrui!Amelia i0 ia fata de ing.n5, gi amadoue' Olen masa.

Jour, rineu lupd putini taco re

GrAbesce-te, sunt obosit de osteneal6... o sete aide-

.rintln-1

afar?...

!..

Ulu_

224

toare me usuca... Sangele clocotesce in vinele mele...DI mai iute... ecle la mass.

AMELIA

Ii gata... A§a, e§ti obosit, -schimbat... Ai suferit.

Joro

Suferit !... ce-mi pasI ? Aide, nu ve va lipsi nimicastlqi... sa fitn VarsI-mi de acest yin; credca me va intIri. (Amelia ii vars6 vin intr'un pabar; el il a-propie de buze, i indatfi II dti in laturi frirri sri piste.) Banu, tineti pentru voi; eu nu vreu nimic ! (Merge de se punein cela unghiu a colibii.)

A41.1LIA, scu1andu-S0

Nu vrei st iei nimic, prietenul meu, §i Inse

30113

Mi-i sete... Jorjeto, dI-mi un pahar de apa.AMELIA, turnand

Tine, du la tata-teu.

JORJETA

Tine tatd... (Jorj ia pabarul , be si ii dri apoi copilii care

strigri.) Tatä! e§ti ranit... Ti-s manile pline de sInge.

JORJ

Sange!!AMELIA

Sange ! e§ti ranit !

jogj, senlandu-se

Ba nu! Caidrandu-me pe stiinci, m'am sgariet... Nu-inimic... Mi-i frig; fa foc.

ficeai...

ferieiti...

Foc... i cu ce ?

225

AMELIA

JORJ

A§a este... Nu mai avem lemne. (Rilad co silk) Eibine! Bucura-te; soarta noastra a sa se prefaca; o sa la-sam aceasta ticaloasa coliba.

AMELIA

Cum !JORJ

A§a , trebue sa plecam mani la resaritul soarelui...Eri Bailifu de la Clainfeld mi-a dat ordin cand ii ru-gam in genuchi sa me mai a§tepte o luna pentru platatacsiilor... Cetesce.

AMELIA, cetind

Dumnepule!... Isgoniti... Nu mai avem nici un a-dapost ! Plange.

JORJ, botind Ihirtio,

De ce plangi ? iti poate parea reu dupa aceste scan-dun putrede ce nu te potu apera de vent §1 de ploae ?E bine ! De acum nu vei mai dormi pe paile aste udatede lacramile tale. 0 sa parisim pentru deapururea a-cest loc a durerii §i.a ticalo§iei... tCu nerlbdare vgcle'ruln-oca tot pIgnge.) Nu ti-am spus ca soarta noastra se pre-face ? Mani, vom pleca pentru vr'un ora§ mare, Viena,Hamburgul, Berlinul...

AMb.LIA

Inca §i mai departe de Franta, mai departe de fiulmeu!

JORJ

Nu trebue sa-ti mai aduci aminte ; fiul acesta este15

226-perdut pentru noi. Far' indoeall unchiul t'eu l'a inv6tata ne blestema.

AMELIA, tot plInend

i cum o sa ne ducem ap departe fara de nici o in-lesnire P

JORJ

N'am purtat degrija pe astaqi P (Scoate o ming de aurdin buzunarn.) Privesce! eaca, am aur !

AMELIA, cliMucurie

Dumnegeule! Cine ti- a dat aceasta avere P

JORJ, dupt o lungd trteete

Am gäsit-o.AMELIA, Cll spaimn

Ai gasit-o !... 0 Dumnecleul meu!

JORJ

Junfelate din suma aceasta ne va ajunge ca sa neducem la vr'un ora§ mare, §i ceealalta jumelate... No-racul nu-i totdeauna improtivnic, are §i el inturn'rilesale de favor. Mi-i destul sa gasesc locuri made aurulcirculeaza, §i cufelnd ear voi apnea norocul §i bogatiea.

AMELIA

Ah! Ear o sa joci!

JORJ

Taci !... oare cine s'apropie. Ascunde merindele ace-le... Nu spune ca am bani.Amelia spgrietit vre s'alerge ea s'aseundl cele de pe mag, dar

in momentul acesta, un cerptor trentos 0 cu traista in Eiold,se apropie la up colibei; acesta-i Varner.

227

SCENA X

Cei mai de sus, VARNER

VARNER, la 114

Bunul meu Domn, buna mea doamnA, fie-v6 millde un biet cer§etor! Milostiviti-vA pentru dragostea luiDumnegeu! Tinde mina incetiqor in colibi.

AMELIA

Ii un nenorocit.

JORJErA

TatA ii tare sArac!

JORJ

Alungati pe ticalosul acesta, nu 1Isati sI intre ni-me; dati-1 afarM

AMELIA

SA-1 miluim, prietenul meu; nici noi nu.suntem mainorociti, §i poate cl nu meritl de a fi inteatIta.

JORJETA

SA-i dau numai o bucAticl de pane; tare e rëu foamea!Sorj tresare; e uimit, dar frica covirpece mi .

JORJ

Ba, s nu-i dati nirnic!

VARNER, care a iutrat

E§ti tare aspru! Din norocire c aceastl buna damaeste mai miloasa decal dumneata ; a§a dar §i Dumne-Oen ii va resplati... (Se Ilit . cu luare aminte i cunoasce pe

Amelia i pe Jorj.) Ce Niel? El este!!

228

JORJ SI AMELIA. Cculosandu-1

Varner !

VARNER

Jorj !JORJ, ap wand toper&

Ticalosule! Eadul te trimite aici ca s te dee re,,bu-narii mele; vei muri de mama mea!Vre loveasci, Varner ridicl ciomagul; dar Amelia qi Jorjeta

riped inaintea mi Jorj.

AMELIA SI JORJLTA

Sta! Sta.! Tata!ArnadoM1 opresc pe Jorj, acgruia brat inarmat remane ridicat.

AMELIA

Ah ! Prieteuul meu te jur, nu mai versa sange. Tuscii, scii ce nenorocire aduce ! Privesce pe ticalo-sul acesta, cerulu nu l'a pedepsit mai putin decat penoi; uite-te cum se respliitesce uciderea.

JORJ, cu spaimiUciderea!

Laski s cala to1 orul §i ii inturneazfi feta abdtutg Jorjeta iiia §i-1 ascunde.

VARNER, eu linisce

Tot pornit esti. Daca femeea ta n'ar fi fost mai cuminte decat tine, Dumnecleu scie ce s'ar fi mai intam-plat... i ce ai fi mai ca,§tigat a me yea intins acole?..Marturisesc ca m'am purtat reu catre tine... (Amelia ii

face semn si tad.) Dar tu vei fi sciind acum tot adeverultimpul spall-multe lucruri. Marl de aceasta, precum

tioamna Oicea, daca ai a me mustra, norocul s'a in-.

sa-1sa

ahl

i,

229

sarcinat a te resbuna. Dupa cincispredece ani de neno-rocire §i de ticalo§ie, hazardul ne intalnesce mai totp'atata de ticelo§i. De a§i fi ca tine , a§i urma pildiice-ti dau; a§i uita cele trecute, a§i tinde mena vechiuluimen tovare.§; §i am mai auto, impreuna chipuri a con-jura steaoa noasta cea rea.Jorj §ade, femeea lui este NATI Unsul; el i§i tine copila in brate

§i din vreme in vreme i§i plead capul pe dasa, ca and nu arvre s'auda pe Varner.

JORJ

Ba, ba, nici o aliantie d'acum intre noi. Tu m'ai im-brencit in ripa peirei , facendu-me 0, fac o grozavamoarte.

VARNER

In oarba ta pornire, iti trebuea o jertve ; nu era h-rese oare se, caut a-mi cruta viata ? Cu toate ca tot amimpertit pedeapsa crimei tale ; invinovatit ca tine, 0-sindit ca tine, am fugit; §i far' indoealä, ear ca gi tine,am trait ticalos , cutrierancl lumea, ispitind norocul,tarand ticelo§ia. In sfir§it, dupe, multe nenorociri, so-sesc de la Ratisbona in starea ce me vedi, §i mergeamcalicind la Minih, dud ploaea, osteneala, foamea, §1mai ales apropierea noptii §i a furtunii, m'a fault saintru in singura coliba ce se vede p'acest drum pustiu.Nu gandeam ca voi gasi vechi cunoscuti, de vreti anca,vechi prieteni.

AMLLIA

Prieteni ! Poti pangari inteatata cel mai sfint nume!

230

VARNER

Ah, draga mea doamnI ! Continesce cu morala, mërog. In starea mea, n'are ce-mi fi bunl... Mor de foame§i de frig ; gazduire numai in easta noapte,daca Jorj tot va mai ave ceva pe mine, mIni cum s'aface ç1io, toeagul, traista, §i pe drum.

AMELIA, eItre blrbatal sea

Jorj ?JORJ, seulandu-se i inturandu-se

Fa cum vrei tu.

AMELIA, tiinduli eopila de Juana

Remai, donthule ; nu vom aye a ne mustra c'am go-nit pe un nenorait ce ne cerea in adapost. Aceastalocuinta nu mai este a noastra; mani §1 noi o lasam,cred ca sotul meu nu me va indatori la grozavie a teintovara§i cu densul. Vin, fata mea.Ese cu Jorjeta; Jorj o duce pan' in fundul colibei, pe urma se in-

turneaza posomorit.

SCENA XI

VARNER, JORJ, i la urma JORJETA

VARNER, lepidanduli traista i toeagul

Bucuros! Nu cei companie... Dar de vreme ce tu-midai gazduire, far' indoeala ca-mi vei da §i rema§ita ci-nii tale. (Se puns la masa : Jorj Elade in ceea margine a colibii.)

C e dracu!.. Tu nu esti, precum ved, a§a sarac cum sa-Minunatul yin ! (Bea.) Ah ! trebuea aceasta ca sI

§i

meni...

231

me intAreascl. Jorj, tu gedi deoparte... Aide, ia vinosA bemu cAte un pahar... Tu nu vrei sl bei cu mine?...Poate mai ai AncA veo poft 5. de resbunare ?

Pune Jana pe eiomag

JORJ, pOsoMOrit

Ba nu; un cuvent ce tu nu l'ai putut intelege, a des-armat maim mea. Am perdut dorinta de a me resbunade tine; poate am perdut Inch gi dreptul... Dar pe A-melia, tu pre mult ai ofensat-o; ea are cuvent sl te u-rasa, gi sA te despretueascA.

VARNER

Adeverat, cam are dreptate... i Anse e de superare !Aga, e de superare, poate, mai virtos pentru tine.

JORJ

Pentru mine ?VARNER

Dad, nu cumva vei fi avend alte inlesniri. (Urmind abe i a mgnea.) Cat pentru mine , patina rAbdare gi en-raj... Nu trebue deal o ocazie, o intilnire, care poateveni in toate dilele; gi starea me ear se statornicesce.

JORJ, luindui sama

Cum ?VARNER

Aga. Am descoperit un secret.

JORJ

Un secret !

VARNER, Scohtnda-se

Nici nu ghndeam la tine sosind in tara aceasta; dar

232

ggsindu-te intr'o stare ap de ticaloasä, vechiul nostruprietepg, amintiri a junetii, ail* tl'am uneltit rui-narea ta, aceste toate m'ar fi feed a imperti cu tine,§'a repara inteo qi 1.'6'11 ce ti-am flout.

JORJ

Ce vrei se. (alici?... Cum ai putea ?... Tice lo§ia ta...

VA RN ER

0 ! Sciu pre bine ce trentele mele imi dau de min-ciuna vorbele; sunt gnca foarte sigur ce tu n'ai vrea seme cre0i ; ap dar se lesem areasta. Inteo cli vei avedovade.

JORJ, cu cerAbdare

Dovade... De ce ?...VAR is ER

Nu mai este o amggire, nu mai este o perere ; amaflat secretul d'a ca§tiga totdeauna. (.Tod se apropie engiabire de Unsu1.) Ap. Sunt sigur se sparg toate ban-curile Italiei, §'acum me duc la Piemont.

JoRJCe! Ai aflat?...

'VARNER

A§a, iti ;lie; §i nu mi-a§i vinde secretul p'un milion:

JORJ, privindu-1 cu ne'ncred re, dar cu oaret-ce inturnarede prietenie

tu erai otarit a imperti cu mine?VARNER, cu viclenie

peu, ap !... Dar acum e de prisos; tu e§ti prea por-nit pe mine.

233-JORJ, ddridn-i tabac

A trecut furia d'ant6i.

VARNER

Bine .. Dar mania femeii tale...

JORJ

Voi face-o sa tad..

VARNER

Pre bine... Dar... Nu... Este o piedeca mai mare decat aceste toate, §i care ar face zadarnica marturisireace ti-a§i face. Trebue bani; §i nu te cred mai bogatde cat pe mine.

Poate...

Ha!

Uita-te !...

JORJ

VARNER

JORJ, acotind anr din linannar

VARNER, CU likemic

Tu ai bani? Prietenul meu, trebue sa ne intovara-vim... ia sa vedem; numai atata ai P

JORJ

Atata... Trebue mai mult ?

VARNER

0! Negre§it.

Ce nenorocire!JORJ

234

VARNER

De ai putea... Cum ai pus maim pe suma aceasta?

JORJ, dgndu-se ind.leipt eu spaima

Cum? Nu-ti pot spune.... (I§i aseunde aurul.) Dar 5ec1iCU mine §i... (Incepe a inopta. Se vede chiar in fundul muntelui

trednd un tgar o§tean; acesta-1 Albert.) Ce s'aude?

VARNER

Nimic; femeea §i fata ta in ceea odae... Ce qiceai?Albert se face neve'ch t.

JORJ

Pot, platind tacsiile cu care sunt dator sa mai 5edaice cateva clile, 5ecli cu mine, 5i...

VARNER

Ba, ba... Aceasta alcatuire nu-mi vine la socoteala.SI 5ed cu tine, bine; dar aice nu; sau cel mult pan/ingni dimineata, 5i anca pentru ca e pre rea vremea 51intunerec ca sa plec in asta noapte.

JORJ

i pentru ce!... Coliba aceasta ii ticaloasa , dar euam trait doi ani inteinsa; tu poti...

VARNER

Nu-i aceea; este in alt rezon... Eu sunt strein, farahartii, cerptor din num'erul acelor ce le clic vagabonqi;te pricepi ce-mi poate da grija cel mai mic luciu; 5i...(Mai ineet.) Din ioarea viind incoace, pentruca m'abatu-sem din drumul mare ca sa scurtez din cale, acolo subto bucata de stanca, dau peste o movilita de petie, de

235

burueni, de pamènt aruncat... Prin curiozitate, am datin laturi cu cap6tu1 batului cateva petre, gi subt eleam descoperit...

JORJ, aracandu-1 de ralni

Taci!!

Tu scii P...

L'ai descoperit P...

Da.

VARNER

JORJ

VARNER

JORJ, 'II groan&

Vino; e noapte, cerul e intunecat... Vin de-mi ajutasa-1 ascund.

Ce! tu...

VARNER, Se da indZirlpt en groazri

JORJ

Ba. Lipsa gi desperareal... Vin, trubue sa-1 as-cundem.Varner ili ia traista §i ciomagul, dar and vror si easi, Jorjeta

s'aratet c.o luminare in mama'.

JORJETA

Tata, eata luminare.

JORJ

Nu ne trebui; ne ducem. De ne va intreba maica-ta,sa-i spui ca ne-am dus... la sahastrie. Ese en Varner.

236

SCENA XII

JORJETA qi, apoi ALBERT

JORJETA

Me lasa singurg §i furtuna ear incepe. 0 A, diem pemama. (Albert intrI §i se nig impregiurul lui. Jorjeta il vede§i se inturneazEi alergInd.) A! un strein!

ALBERT

Nu te splria, dr5gutA, §i d'A-mi voe 0, intru ea sl a-flu unde sunt.

JORJETA

Iiitrg, domnule; ce doresci ?

ALBERT

Dumnecleule! oare aice sI fie ? Spune-mi, draguaasta-i drumul muntelui ro§u?

Aista, domnule.JORJETA

ALBERT

In eoliba aceasta locuesce Jorj?

JORJETA

Intfasta, pentru eA, alta nu mai este pe munte.Intru aqul cuvintelor acestora, Albert i§i is. plillria cu info-

§are respectului qi a mahniciunii. lei leapIdl mantaoa §i sepune jos patruns de intristare.

ALBERT

Aice!... Ce grozaA ticalogie! DrAguta mea! (Ia peJorjeta de ing,n6.) Uncle este st1p6nu1 casii?

237

JOR.IF.TA

Chiar acum a e§it.

ALBERT

Dar ma... femeea sa?JORJETA, arkand ceealalta odae

A! mama ii acolo.ALBERT

Maidtal... Este cu putintl ! Mititico... Ce? estifata lui Jorj?

JORJETA

A§a, domnule; eu sunt Jorjeta fata lui Jorj.

ALBERT

0 Dumne4eu1e!... (la pe Jorjeta in brate si o sgrata : seaude glasul Ameliei care o cheamá.)

JORJETA

Au li, mama me cheaml. Plead BA intre in odae

ALBERT, sculindu-se

Ali, maica meal... Dar nu; sa nu me descoper Anaea a patimit atAta! trebue s'o pregltesc pe incetul lafericirea ce ii aduc. 0 cerule! Eata-o!

SCENA XIII

ALBERT, AMELIA, JORJETA

AMELIA

Un strein ! Unde-i tatAl ten fata mea!

JORJETA

S'a dus la snästrie en gracul.

238

AMELIA

La sahastrie!... Dute in casa.Jorjeta 10 ia gbergheful 0 se duce.

ALBERT, ia parte

Eata-ne singuri avè-voi care putere?

AMELIA

Mi-e de mirare, domnule, c'un strein ca dumneatav'ati plecat a ye opri in locuinta noastra, §i mai cusang and auqind c'aveti sa-mi vorbiti.

ALBERT

Doanana... lin motiv insemnat... Dar dumneata num6 cunosci ?

AMELIA

Ce ! domnule, v'am cunoscut veodata?

ALBERT

A§a... doamna... departe de aici, intr'un timp ancierai mai fericita.

AMELIA

N'am fost nici odata.

ALBERT

Nici odata! (Vrè s'o apuce de ingli'd, Amelia se trage cudeed.) In Franta...

A MELIA

In Franta?.. Ah! Bine qici atunci eram fericita; aveamanca pe fiul meu. (Lulnd same lui Albert cu oare§-care tulbu-

rare.) Dar, cum se poate ?... D'atunce e atat de mult...

239

Ved c'a ve tulburati , domnule... Pare cl te temi. DinFranta veniti ?

A§a!

Din patria mea!

ALBERT

AM ELIA

ALBERT

iti aduc este de cineva...

AM ELIA

De fiul meu?... oh !... Trlesce ? SO.!cerule !... vrista, lacrimile... Ah Doamne ! nu fie ama-tire, sau mor !

ALB ERT

Ah! OtArisem sa-ti crut inima, dar nu mai pot opripe a mea. Fiul pe care il plAngi, fiul ce te inbesce...Maid !...

AMELIA

Ah!!! (S'aruucg in grumazii sei.) El este! el este! (n im-brátoptza cu pornire.) Acesta-i fiul meu! Albertul meu!Ah, Dumneqeul men! am tras atate cu barbItie, nu melasa acum sI mor de bucurie.

ALBERT

Maica meaL. Itibita mea maicL.. Viu sfigescnecazurile; iti aduc bogatia §i fericirea.

AMELIA

Ah! nu-mi mai trebui nimic! sunt fericita! sunt bo-gatl, dci am pe fiul meu.Tu nu me vei mai parAsi ?

,i

Veclutul-ai?...

sa-ti

240-ALBERT

Nici odata.

AMELIA

Nici odatal... Dar cum se intempla de te mai ved ?Cum ai aflat aceasta ticaloasa locuinta?

ALBERT

Ah! maica mea! Aceste spuneri sunt prea lungi, §iinima mea e prea plina de bucurie !... Tii minte ca m'aiincredintat dragostei unchiului meu; el mi-a fost pa-rinte §i averea lui adaogita prin o mare mo§tenire, estetoata a mea... A ta; drag/ mama!

AMELIA

Cc ! fiul meu; unchiul. feu a murit !... ertatune-a?

ALBER r

Ah! maica mea; el Ye iubea, §i n'a incetat de a facecele mai mari cercetari, care anse toate au fostu zadar-nice. Remaind liber am adunat putinele sciinti ce elprimise din timp in timp; lin prefacut in bani mo§te-nirea sa, §i am plecat cu hotarire sa ye caut ensumi. Ce-rul m'a pol ;quit, sora-mea m'a primit Intei, §i sunt inbratele voaere !

AMELIA

Sora-tal... Tu o vei iubi !... A§teapta... Jorjeto !...

JORJETA, aleargg aduanduli ghergheful pe careil pune pe lima.

Mama!ALBERT

Nu-i spune Anca,.. Vreu singura sa me iubeasca...

241

AMELIA, Inlincla-o in bratele ini Albert

Ah! acum sunt fericitg.

ALBERT

A§a; Cu totil o sg fim fericiti! Aice, in portofelul a-costa, aduc in asignatii sumg de un milion.

AMELIA

Un milion!JORJETA

llult e un milion, mama?

ALBERT

Aduc Anse' o avutie §i mai mare; ertarea tgtgni-meu.

AMELIA

Este cu putintl! Vom revedea Franta!

ALBERT

Aga §i Mal grijg. Juded cu ce nergbdare doresc sgTed pe tatgl meu.

AMELIA

Pe tatgl MIL.. A§a, dragul meu, vei primi imbrgto-§erile sale. (Se depArtcazh ghndind. Albert diJorjetei o pun-gh plinit de anr; copila varsh, banii pe mash.) Ce eram el fac?...

SI-1 due la slhastrie! Acolo ar gasi pe Varner gi ticg-losul acela vepndu-ne in fericire, s'ar lipi ear de noi...OIL.. Nu! SI nu cunoaseg niciodatg pe fiul meu... Tre-bue sg dau de scire bgrbata-meu; trebue sg departampe Varner... Agal... Dar noaptea, vifornita... Nu-mipasg; nimic nu me poate opri. S. tginuese de fiul meu.

Albert!... Dorinta ta se va implini, curend vei fi inbrat& pgrintelui teu; agteaptl-me.

16

242-ALBERT

Te duci!... merg §i en...

AMELIA

Ba nu L. Nu me urma, te rog...

ALBERT

Ce! vrei...AMELIA

Pleaa-te la rugamintea mea; nu pot sa-ti spun...Fericirea noastra a§a cere.

ALBERT

Ah! Purureal... Me supui.

AMELIA, cotre Jorjeta

Tu, fata mea, fii supust, ascultatoare la cele maimici ordine ce ti-a da prietenul tau... Ah! ta imi estitii mai scumpt de cand sunt fericita! (Eond.) A§teptati,a§teptati.

SCENA XIV

ALBERT, JOBJETA

ALBLET

Pan' a veni, draguta, da-mi ce trebui pentru scris.

JORJLTA

Bucuroast; §i Ana §i luminaie pentru ca-i intuneric.It trá in od e alerghtd.

ALBERT

Cateva cuvinte la ospataria Leului de aur ca st-mi

243

trimata aici trasura. Cel antei trecelor le va duce. Maitrebui anca sa pun in randueall 1irtii1e ce asigurapentru totdeauna fericirea tatani-meu...

JORJEFA., inturnandu-.c cu tot co trebai pentra cr's,t'un fanar aprins

domnule; eata luminare §i tot ce trebue cascrii, intra in odaea mea; aga de frig ca aici, gi nu-ivedAa cum fulgera.

Dar tu ?ALDFRT

JORJL1A

Eu lua gliergheful, g'oi coasa 1iiga dumneata.

ALBER

Aga, tu vei fi purui ea tovaragita mea. (Albert ia lumi-narea. calamarea. portofcln, i intra in odaita.)

JOBJEIA

Eaca viu §i eu! ... Tuna, ii intuneric, Of! tare magteme and a§ fi singura! Aide fugalAlearga de i0 ia gherghefu §i vre sa intre dupa Albert; dar tuna

tare 0 ea sta in loc, §i in momentul acela s'arata, tit Jorj cuVarner la u0i. Indata Jorjeta ii pune gbergbefu p'tn sca nl'alearga inaintea tatalui senA ! Tata!

SCENA XV

JORJ, JOBJETA. VARNER

Jorj §i Varner intra cu grabne. Jorjeta apu a de mana I e tata-Ben §i-1 trage si le odaea in care-i Albert Vainer merg doIi pune traista i ciomagul pe mani.

sanu-i

mi-oi

MI%

244

VARNER, Oend mantaoa i pAlAria Jai Albert

Ce-i aceasta?

JORJETA, t1tgni-s6u.

Nu face vuet...

JORJ

S. nu fac vuet!... Pentru ce ?

VARNER, vel6nd maul

Aur!...

JORJETA, rspunpnd tatani-Ou

Pentru c'a venit un strein.

JORJ

JORJETA

Ii acCdo scrie... Tine, uitl-te.

JORJ, nitlAda-se

Un o§tean!... nu vreu...

VARNER, ii apuca de mina i ii trage epre masi

Tt! Privesce!

Ce insemneazI..?

Un strein!...

JORJ

Futuna cresce.

VARNER, cAtre Jorjeta

Ace§ti bani a lui sunt?

JORJETA

Ba is a mei, el mi i-a dat.Varner ea, ilia in odaea nude este Albert.

245-JORJ

Ti i-a dat!... Toti? Pesemne ii tare bogat ?

JORJETA

0! tare bogat! cliand... un milion.

30RJ i VARNER

Un milion I

JORJETA

A spus mamii eN, avea un milion inteun portofelmare; §i-i prea adev6rat, pentru ca §1 mama §i eu l'amvseclut. Tine, yelp portofelul eel de MITI dhsulP

VARNER, ilittati-se

re'd!...JORJ

i de unde vine streinul aeesta ala bogat?

JORJETA

Nu seiu.

Cine l'a primit?

Mama.

Si unde-i maid-ta?

JORJ

JORJFTA

JORJ

JORJE f A

S'a dus sl ye caute la salirktrie.

JORJ

Singurl?... trebui...

246

oprindu-1 lo manS

IngAdue! (Jorj st5 cu ochii intii pe mas5. Jorjeta vreia ghergheful i s5 intre in odae; dar Varner o odresce).

ghergheful, §i mergi de te pune pe marginea drumuluice vine din munte , subt stanca cea mare; maid-ta n'asl zithoveascd; cum ii ved.23-o, s vii s ne dai de scire.

J ItJLTA

De ce nu ve' duceti voi s'aduceti pe mama?

Va veni cu sahastrul.

Dai..

V iltNIF II

JOIIJk.

V Ut N]. I.

Aide, a§a vrè tathl tea! fä cc ti ic, i nu intra pdnrtnu s'a inturna maica ta.Valuer o ia de ni;ina' si o sc te Atari, a e'tandu-i locul tulle s5

;ead5.. Inturi indu-se include ty, odaii din fund. Jorj nu s'amiscat.

V t/INER

Jorj ! Ce noi dinioarea suindu-ne pe poticaeea stancoasa? Srt edem impreunA; s'a§teptlm un ri-lej §i s nu-116sAm t scape; §i cAnd vom ave bani deajuus, ne vom duce in Italia, vom pune in lucrare noulplan ce ti-am ineredintat, §i ne vom face mai bogati decAt ni§te impèrati.... Et! Jorj, prilejul a venit.

JORJ, t mitt, p mo it ii ochii intT

Prilej 11!

V IRNER,

Lasg-ti

A

liceam

I

247

VARNER

A§a; momental este otaritor.

J(JRJ

Nu te inteleg.VARNER

Din improtiva, Jorj, m6 intelegi pre bine; uita-te latrentele noastre, cugeta la ceea ce ti-am spus, privescein marine noastre un milion!

JORJ, on pornire

Taci! tu e§ti duhul iadului care vii sa ispitesci tica-lo§ia i disperatia mea; dCUflI sunetul glasului t6u fra-manta inima mea; acum vapaea iadului petrunde insinul meu cu graiurile tale : Lipsesce !

VARNER

Jorj, abcu1tit-m6.

JORJ, ea in vis

Ba. lipsesee, iti qic! tu e§ti geniul chinuiril mele!N'am facia pana acum trei morti ? Nu privesci inainteaochiloi no§tri leul cel sarbéd cP-1 ingroparam ? N'auqicel mai de pe urma gemet a tatani-meu? Fiinta a ia-dului ce mai cei P N'am umplut masura ? Nu m'am co-borit in vecinica noapte !...Cade fe'aturnat pe masg, i ea fttig simtire. Viforul, ploaea,

erese pe tot ininutul.

VARNER

Nenorocitule!... Vinoli in si E§ti in buimacire...Jorj!... II apnea' de mitna'.

vatul,

,e...

248

JORJ, C& cand s'ar trezi

A! Unde-i femeea mea?...

VARNLR

Departe.

Fata mea?

Dupl maid-sa.

Fiul meu?

JORJ

VARNER

JORJ

VARNER

Sunt cintispreclece ani de cIncl nu mai ai. Jorj, vi-no-li in sine; adunl-ti simtirile...

JORJ, acuninduan &an aer infricolat

Ce! Vrei sl ucid pe streinul care ii acolo?

VARNER

Este noapte, el e singur... Un milion! Nici odata. nus'a afla c'acest the'r srein a fost aici.

Amelia l'a primitJOBS

VARN,ER

Ii vei spline cä s'a dus.

JORJ

Vor remAnea semne.

Tnnetul se indoescc ; trasnesce.

249

VARNER

Uitl-te!... Viforul se mkesce; trIsnesce... Oare dactitrasnetul ar caclea pe colibI §'ar arde-o, am fi noi re's-punOtori?

aoar

Ce idee!

VARNER

Privesce... ScIndurile aceste cad de putrede; v'entulpoate s'aprinda focul ca gi träsnetul... Tine! eaca a tits-nit la o sutl de pagi I dl-mi cel fer, gi ia un Winne.

JORJ

Nu pot... Sant ca ghiata.

VARNER.

Becisnicule!... este el mai stragnic de clt celalaltcalgtor ?

JORJ

Iti spui c5., inima mea e rece ca moartea.

VARNER

Ei! reUfdi dar; nu läsa sl intre fitta ta; gi de voi striga,vin numai de-mi ajutl. (la un cutit de pe masA.) Venivei?

JORJ

Voi veni.VAR/NEB. arkand up

Privegh eazI. (TrAsnesce ) TrAsnetul !... Aide !Intrd in odaea uncle este Albert. In momentul acesta trIsnetul

cade tot-odatl pe colibit si pe munte; fulgerile. ploaea. v6ntu1r escu, si na lira toatA seamaii asturnatA.

250

JORJETA, alergand spIriata

Tat,! tatA!... Tunetul !...

JORJ, luandII-o in brate

StM... Varnere !... stM

SCENA XVI

Cei mai din unnd, AMELIA, ALBERT, Streini solday fi a.

Varner esind din odaea intunecoasit, arum& portofoliul la picioa-rile lui Jorj i inchide usa. Para incepe a lumina in lAuntruleolibii. Amelia aleargi in cea mai mare nerAndueaLl, si sae-nii o urmeazI viind prin munte.

SCENA XVII

JOEY, VARNER, AMELIA, ALBERT, JORJETA,

un ofiteru, solday, s«teni qi a.

AMELIA, alergAnd he Jorj

Prate ! frate ! o ucidere s'a fAcut aici .aproape; au ga-sit un leg... Soldatii vinu s te opreaseg; cheama' pefiul tëu. Are'ta'nd odaea intunecoasi

JORJ

Fiul meu!!..AMELIA

Albertul nostru; el este acolo !

JORJFiul men !!!

Acum para gAlgitesce. Jorj s'aruncl in odaea apring. Am liavre urrneze, dar tA ranii o oprec §i o trag de ceea parte. Jorjse vede esind din foc; tine in brate pe Albert care samAng.nit si ii aduce la Amelia.

si-1

ra.-

251

JORJ es.it din sine

Iti dau pa fiul feu, dar... Ceasul meu a sosit.

ALDER

MamA ! tatAl meu mi-a scApat viata !Varner, care fuellse, vine alungat de terani.

VARNER, apucand pe Jorj i trAggnc1u-1

Yin, sa fugim... Suntem perduti...

JORJ

IngAdue, s imbrAtorz pe fiul meu. (Strange De Albertin brate Tu scii adevkul, fiul men; crap, pe mai-cA-ta ! re'mAi sInAtos ! (Apia, cu furie pe Varner ingrozit.)Vin acum. Nu te vei mai despArti de mine ! 1116 jurpe Iad !!

II trage spre foe; Varner sloboade cele inai patrunclatoare ti-pete. Soldatii alearga: ea sa-i apuce; dar in tnomentul acestacoliba aprinsit se rasipesee pests Jorj §i Varner, care se paringropati subt foc, 0 se vede tot muntele acopelit de sáteni§i so1dati. In sfir§it soldatii navMese i ei in foe, i prind p'a-mandoi vinovatii dintre naru'ri, §i Jorj cade oboat intre fe-meea i copiii lui carii stau ingenucheti imprejurul luL

RNLI

Ah ! nu m6 tanguiti... Mi s'a &Out pedeapsa aceastAgroznicl. Fiul. meu... sA urAsci jocul... Veqi furiile5i crimele sale.Scumpl sotie, eartA-m6... 0 sA mor!...Virtutile voastre capete resplAtirea kr, 5i ertareavinovatului. Moa re

§i-i ipce.)

sl-§i

Eatn-1...

MARIA TUDOR(TRADIICERR DIN VICTOR HUGO)

CATRE D. NEGRUZZI

Domnul nzeu!

Ca O. vorbesc ceva de Victor Hugo, e prè putin panamea dud de atItia ani se ocupl tiparul Europii de scoalalui, gi and i chiar din hetrInii urmagi ai scoalii ceivechi, cu toate prejudetele lor, au inceput a recunoascegeniul gi adeve'rul autorului acesta. Atata clic cO, laideile gi geniul lui limba frantozeasca cea de acum pe elnu-1 incape; gi ii vecli a croi singur vorbe nouenumi ideile, gi a-gi face un drum nuou, a-gi face un loc

o limba a sa. M marginesc numai a-ti vorbi desprefrumoasa dumitale traductie.

Domniata urmAnd pe tipul limbei noastre bisericesciadoptate de toti romanii de obgte , incat pentru aceeace se atinge de ideile cele nuoI gi de stilul lui Hugoti-ai ales vorbele, frasele gi chipul de a te esprima,

a-gi

gi

gi

256

din tara Romaneasca §i din Moldova, §i ai Mut un a-mestec fericit prin care ai putut cu atata justetA O. in-nemerire sa areti Romanilor pe autorul d-tale. Vedend,domnul meu, traductia dumitale §i dupa alte incercarice s'a intemplat sa am in limba noastra cat fagaduesceea celor ce vor ajunge a o cunoasce §i dupa firea ei a ocultiva; par'ca imi vine a dice cit daca limba romanea-sea ar fi fost in mijlocul Europii, sau daca am fi avutnoi de vecini pe Frantezi, Englezi, Italieni §i Germani,in cat obiceiurile, institutiile §i cunoscintele lor sa nefi fost mai familiare; lui Victor Hugo, limba aceasta is'ar fi cuvenit la ideile §i drumul sen cel nuou. Poateca aceasta parere a mea s'ar pare un paradocs la multi,dar viitorimea cred ca imi va da dreptate. i domniata care ved ca atata de bine ai cunoscut pe Hugo, me§i intelegi foarte bine.

Pot dice in bung, voe multi Moldoveni ca domnia tain rnulte locuri romanesci, §i multi Romani cilm camoldovenesci, dar acela e Roman §i Moldovean adeveratcare tot de odata e §i Roman §i Moldovean. Cui ii placenumai una sau numai cealalta, acela nu e nici una nicicealalta. E un fanatic ce nu se socotesce, §i ce e mai deris, un fanatic !Ira fanatism §i cu sangele numai ghiata.In D-ta eu vë1 i un Roman §i un Moldovean, adica unroman adeverat, §i in limba D-tale din Maria Tudor/ed pe Victor Hugo; ear in geniurile ce vor intrebuintalimba aceasta §1 o vor lucra dupa insu§imea §i bogatiaei ved ca printr'un !gel abia transparent al viitorului peVictor Hugo , cand ar fi avut o alta limba ear nu pe-

257

cea frantozeascg, dar nici englezeascg nici italieneascg;ve0 aceea ce viitorimea va vede mai bine, gi va sci sggi icit mai bine ceea ce am v'eOut.

Binevoesce, domnul men, a priimi incredintarea decea mai deosebitg gi whim/ a mea cinstire cgtre vred-nicile D-tale talente gi osteneli, cu care am cinste a meinsemna.

Al domniei Tale

le ata' I gaI. Eliad.

17

DOMNIILIJI AGA A. STURZEA

TraduC6nd aceasta drama inteun stil mai potrivit cucivilisatia veacului nostru voi a dice, in felul roma-nismului far' a fi impanata de qiceri eterogene o

dedic domnin tale ca unui barbat iubitor de culturalimbei, §i ravnitor de sporirea luminilor in patrie.

C. Negruk-zi.

PRECUVENTARE

Penttu ca D. Jurdan a facut patrucleci de am proza`rata sa scie, i§i inchipuesce cineva ca nimic nu e maiu§or de cat a soli in proza. Pe ideea aceasta, o gloatad scriitori a nabu§it pe scena Frantii; au introdus peteatru sistema lui Sacspir, Gcete, §i Siler. Dar nu estedat tutulor a fi Sacspir sau Stler. Scriind numai ca sä(lid cii a scris; curénd s'au deosebit DD. Jurdani, §i o-pintirile lor n'au slujit de cat ca sa fug, sa straluceascamai tare adeveratii poeti si scriitori precum : Hugo, De-lavigne, Dumas §.a. Ace§tia intelegend duhul parteruluice se saturase de tragediile inalte'a lui Corneil, elegiacea lui Racin §1 filosofice a lui Volter, §i-au croit planuldupa o sistema mai potrivita tu veacul lor; §1-au luats 'enele chiar dintre societate, precum in Jucatorul decarti etc., sau din istorie, precum in Maria Tudor etc.

i acum nu mai vedem pe Sudan concherant falnic sus

260

pinand ea un tear bletel dupa amorul uuei fetipare .peatru care apoi se §i injunghe, nici pe Scapin batèndpe stapanul Au in sac! Care aceste amëndoug sunt a-tat de cu greu a se crede.

Traduce lortil Mariei d'Englitera cunoasce ca este ostfavaganta lui, Romanului sa graeasca astfel de ni§tecap-cl'opere a artei dramatice, dar el nu critica (doamne feresce!), voesce numai sa arate ca pe teatru (a-ceasta scoalä de moral) ar trebui 0, se infalo§eze scenegrandioase, mar* §i mai ales adeve'rate.

Cat pentru stilul traducerii sale, el s'a silit pre cata putut a'l face inteles §i corect ca sa poata esprimatoataideea autorului. Si (.1icerile ce se vor socoti streinece le-a intrebuintat in traclucerea sa , sunt acelea decare limba romaneasca pan' acum era lipsita, care s'aupriimit de clasice de o societate de barbati literati ceau lucrat §i neincetat se ostenesc pentru cultura limbei.

In sfir§it, traduatorul acestii drame, nadajduesce ea,viitorimea va sci pretui osteneala sa mai bine de catcontimporanii sel. Ear criticilor,, fail a'i despretui, le-Aspunde ca, dm/ el a %cut rgu, faca altii mai bine

i'raducetorul1837, Martie

-

PERSOANE"MARIA, regina

JANA.

GILBERT.

FABIANO FABIANI.

SIMON RENARD.

JOSHUA EARN ABY.

LN JID0y.

LORD CLINTON.

LORD CHANDOS

i ORD MONTAGU.

ENEAS DULVER TON

LORD GARDINER.

Un temnicer. Donn". pagi, strejari. gAdea.Londra. 1553.

QI0A

OMUL DIN NOROT

PERSOANE

FABIANO FABIANI.

SOLON RENARD.

Loup CHANDos.

LORD CLINVION

LORD MONTAGL.

JOSHUA F tRNART

JANA.

JIDOY

ANTEIA.

GILDER I%

Termul Temzei. 0 pia pustie. 0 bucata le zid in daramare a-scunde inalul apei. In drépta, o mei proasta. La coltul casiio mica statua a Madonii dinaintea caria arde o candela' de fer.in fund peste Temza, Londra. Se vt'd mai ales dou6 mari zi-diri, turnul Londrei palatul Vestminster. pioa se plead'spre sara.

SCENA I

Muly oaineni impiirfiy in ate prin ?nap, pintre eariiSIMON RENARD, JOHN BRIDGES, BARON CHANDOS; RO-BERT CLINTON , BARON CLINTON , ANTHO2NY BROWN,

VICONTE DE MONTAGU

LORD

dreptate, milord.OHANDOS

Ai Blestematul acest de Italian afermecat pe regina. Regina, nici eh' poate fail el. Tile-sce numai prin el , el ii este bucuria , ii asculta numaipe ansul. De trece o qi fara sa-1 vaqa, ochii ei tan-jesc, scii ca atunci cand inbea pe cardinalul Polus.

SIMON RENARD

Adevarat, e tare inamorata, prin urmare §i tare te-mètoare.

LORD CHANDO

Italianul a fermecato !

gi

264

LORD MONIAGU

In adel ei, spun ca cei de natio, lui sciu feluri de far-meci pentru aceasta.

LOUD CLINTON

Spaniolii sunt indemanatici la otravi care omeara ,

§i Italienii l'acelea ce fac de iubesc.

LORD CHARDON

Apoi dar Fabiani e §i Spaniel §i Italian. Regina e in-namorata §i bolnava ; i-a dat d'arnhdouë.

LORD MONTAGt

Spaniel e ori Italian ?

LORD CHARDON

Se vede curat ca e näscut in Italia in Capitanata, §ic'a fost crescut in Spania. Se clice aliat c'o mare familiedin Spania. Lordul Clinton o scie aceasta de rest.

LORD CLINfON

Un vhturator. Nici Spaniel , nici Italian , §i §i maiputin Englez, slava mi Dumne4eu! Oanaenii ace§tia cen'au nici o n'au nici o mild de tari chd au puterein mana!

LORD MON fAGI

andos, qiceai c regina e bolnava, aceasta n'o opre-s ce d'a petrece viata vesela cu favoritul sh.

LORD CLINTON

Viata vesela! viata veseld! In vreme ce regina ride ,

popolul plange §i favoritul este plin de toate. Manama

tarl,

265

aigint §i be aur, omul acesta! Regina i-a dat averilelui lord Talbot! Regina l'a facut conte de Clanbrasil §ibaron de Dinasmondi, p'acest Fabiano Fabiani, care se(.1i .e din familia spanioala a lui Penalver §i minte en-rat! El este Pair de Englitera ca tine, Montagu, ca tine,andos, ca Stan lei, en Norfolc, ca mine, ca Riga! Are

ordinul Caltavetei ca §i infantul Portugaliei, ca §1 RigaDanemarcei, ca §i Toma Persi, al §eaptelea conte deNortumberland! §i mai tost'a vr'un tiran ca tiranul a-cesta ce ne stapanesee din patul lui! Nici o data analniü greu n'a mai statut pe Englitera. Si eu sunt be-trail, am ve'clut destui! sunt §aptecieci de spancluratorinuoa la Tiburn; coptoarele suut tot jeratic §i nici odatacenu§a; securea gadelui in toate diminetele este ascu-tita, §1 in toate serile tampita. Pe toata qioa omoaracate un gentilom. Alaltaeri pe Blantir, eri pe Norcuri,agtaqi pe Sutrepo, maine pe Tirconel. In septemanair iitoare vei fi tu, Sandos, §i in lima viitoare, eu. Milonji !Milorcli! Este ru§ine §i pecat sa ca,da, astfel toate a-ceste bane capete Englezesci pentru placerea a nu sciucarui tieMos venturator care nici nu e din tara aceasta!Este him grozav §i nesuferit a gandi ca un favoritNapolitan poate scoate cate epfode v a voi de sub pa-tul acestei regine! Petrec viata Vesela, clici, amendoi.Pentru Dumneyu! e batjocura! A! petrec viata veselaamorezatii, in vreme ce taetorul de capete la up lorface veduve §i orfani ! 0 ! chitara lor cea italieneascaeste prea intovara§ita de sunetul lanturilor ! DoamnaRegina! iti aduci cantareti de la Capela din Avignion,

ai in toate Ii1e1e in palatul teu comedii, teatrP, stradepline de musicanti. peu, doamna mea, bine ar fi cevamai putina veselie la voi, gi mai putina jale la noi; maiputini baladfni aicea, gi mai putini calai colo ; mai pu-tine mese la Vestminster gi mai putine egafode la Tiburn!

LORD MONTAGU

Ia sama noi suntem supugi credinciogi, milord Clin-ton. Nimic asupra Regiriei, tot asupra lui Fabiani.

SIMON REN RD, puind tn:ina pe nmhul lui Clinton

Rabdare!

LORD ( LINTTON

Rabdare ! Dumitale ti-e lesne a qice, domnule SimonRenard. Egti Baili de Amont in Frang-Comte, upris atimperatului i legatul sen la Londra. Aicea infatosezipe printul de Spania ce va sa ia pe Regina. Persoanadomniei tale este sfintita pentru favorit. Dar cu noi, ealta treaba.Vecli ca Fabiani pentru voi e pastor; pen-tru noi e casap. A inoptat cu totul.

SIMON RENARD

Acest om nu me supera mai putin de cat pe voi. Voitemeti pentru viata voastra , gi eu me tern pentru

creditul meu. Aceasta e mult rnai mult, eu nu vorbesC;lucrez. Am mai putina manie de cat voi, milordi, daram mai multa ura. En voi obori pe favorit.

LORD MONTAGU

Oh! cum sa facem! toata clioa gandese la aAa.

ye'

207

SIMON [UN tRD

Favoritii reginelor nu 8., fac nici se desf tc dioa,noaptea.

LORD CHANDOS

ASeasta este foarte neagra i grozni a!

SIMON RI,

Mie pare frumoasa pentru aceea ce voi A fie.

LORD CH tNDOS

Ce vei A faci?

SIMOM

Veti vedè. Milord Fari 1 eind irn ratesc o fe-mee, imperatesee eapritul. Atuncea i_olitica nu mai estelucrude socoteald ci de noroc. Nu mai poateci»e-vapunetemei pe nimic. Ce e astkli ne este mAine, trebile nuse joacl in ahuri, ci in carti!

LORD CLINTON

Acestea toate-s bone, d LV t Yenim la pricint Dom-nule Baili, And ei sa ne mantui de favorit? Treb iedegraba, mline ye tete pe Tirconel.

SIM )1 RLNAIID

Daca in astA noapt voi intAlni Un orn piecuru cTirconel miine cara va dna cu voi.

LORD LLIN r

Ce viei DAr ce se va face Fabiani ?

SIMON RE N 'LAD

Ai ochi buni, milord?

N (RD

'mi

t N %RD

sd

,

dici?..

268

LORD CLAN rON

Am, macar cA sunt b'eträn §i cA e tare intuneric.

SIMON RENARD

Vep Londra dincolo de apl.?

LORD (LINTON

0 vèd, pentru ce?

SIMON RLNARD

UitA-te bine; d'aci se vede virful §1 poalele noroculuiori cArni favorit, Vestrninster §i turnul Londrii.

LORD CLINTON

Si apoi?

SIMON RI,NARD

De-mi va ajuta Dumnepu, este un om care in ceasulce grlim e6te Auc'acolo, (Irgand palatul Vestminster) §icare mAine la acest ceas va fi dincolo.

Ara And turnul.

LORD CLINION

Dumnerjeu ajute!

LORD MONTAGL

Popolul nu-1 urasce mai putin de cat noi. Ce s'erbh-toare a sa fie in Londra in poa ce va cabal.

LORD CRANDOS

Ne-am dat in mAinele dgraniei tale, domnule Baili,spune-ne ce trebue a face ?

SIMON RLNARD, utetund eau de langd ups

Vedeti toti casa aceasta. Asta e casa lui Gilbert stra-

st-ti

269

garul, nu o perdeti dirt ochi. Impra§tiati-ve cu oameniivqtri, dar flra a ve departa prea mult, mai virtosnu faceti nimic WA de mine.

Am augit.LORD CII NDOS

Es toti prin deosebite parti

SIMON RLNARD

Un om ea eel ce-mi trebue nu se gasesce lesne.- Intel Jana si Gilbert tiindu-se de mAng. Joria Farnabi

ii intovarIsasee invalit in manta.

SCENA 11

JANA, GILBERT, JOSHUA FARNABY

JO RUA

Ire las .aicea, bunii mei prieteni. A inoptat, §i trebneme due sa-mi iau slujba de temnieer la turnul Lon-

drii. Eu nu suut slobod ea voi, en! scii c un temnieere un fel de inchis? Bernal sanatoasa, Jano. Remai sa-maths, Gilberte. Veu prietenilor sunt foarte fericit, pen-tru ca ye vecl fericiti! E, Gilberte, pe cand nunta ?

GILBERT

De astecli in opt ile; a§a e Jano?

JOSHUA

pa, poimaine avem Craciunul. Aceasta e qioa dorin-telor §i a uraxilor, dar n'am co sa ve mai doresc, estecu neputinta a dori mai mu1t1 frumusete logodniceimai mult amor logodnicului! sunteti fericiti!

GILBERT

Bunule Joshua! ce, tu nu e§ti fericit?

bl

Esc..

sl

§i

270

.10$111

Nici fericit, nii nenorocit M'am li-tat de that, en.Vedi t i, Gilberte, in I, tun inantaoa gi a ata' n ampde chei ce U spAqurk' la brtiu.) Chei de temnite care ne-incetat iti sund la cingetoare, aceasta vorbesce, aceastaii insufid feluri de cugetdri filosofice. Cdnd eram

eram §ieu ca §i amorezat o lI intreagd, am-bitiog, o land, nebun tot anul. Amish era in 1 remearigii Ernie VIII. Era un de§dutat om riga de Enric VIII,eu eram june. Un om care schimba la femei, cum schimbdfemeile Ia rochii, pe cea d'ilaitei a lepadat-o, a tdiat ca-pul celii d'a doa, pe cea d'a trea a spintecat-o; pe cead'a patra a ertat-o, a gonit-o; dar spre despdg iiiii e pecea d'a cincea a tdiat-o. Aceasta nu e poveste, fiumoasoJand, aceasta e istoria lui Enric VIII. Eu, in vieweaaceea, eram amestecat in resboaele religiei, me b iteampentru nnul §i pentru altul ; cdci p'atunci eai de ce

te apuci mai bine. 'afard d'acegea pricina era preaspinoasd, trebuea s fii pentru, sau improtiva lii. Oa-menii rigii spdniurau pe cei ce era pentru Papa, §i ardepe cei ce era improtiva lui. Pe eei ce nu tine niei

nici cu altul, ii arde san ii spdnznra, cum se 'a t im-pla. eine pute, acela scdpa. As, streangul; llmintrilea,focul; nici a§a, nici almintrilea, focul §i §treangul. Eu,care ve grdesc, m'am dogorit de multe ori, §i un sciude done sau de trei ori, am scapat din spänzuraloare.Era o frumoasd vreme atuncea, mai ca aceasta de acum.La dracul de sciu acum pentru ce §i pentru eine mebdteam. Dad imi mai vorbesc acum de Luter §i de Papa

(to d..

MO,

reals.

nut

tl-der,

ru u-

271

Pavel III dau din umere. Vedi tu, Gilberte, dnd ti-adruntat perul, nu trebue a mai cerceta pricinile pentrucare se fg.cea resboaie §i femeile pe care le iubeai dnderai d, douecleci de ani. Si femeile, si princinele iti parfoarte slutp, foarte betane, foarte de nimica, foartestirbe, flarte sbircite, foarte dobitoace. Aceasta e isto-ria mea. Acum m'am tras din pricini. Nu mai stint sol-dat al Rigli, nici soldat al Papei , sunt temnicer alturnului Londrei. Nu me mai bat pentru nimeni, si in-chid pe toatä lumea. Sunt temnicer i betrn; mi-e unpicior in groap i unul in temnita. Adun budtile tu-tulor favoritilor ce se sfarm g. la regina. Petrec minu-nat si apoi am un copilas pe care il iubesc, si pe voiamendoi pe carii iar ye iubesc, si dacil, snnteti fericiti,sunt si eu fericit!

GILISLItT

Apoi dar, flu fericit, Josua! asa e Jano?

JOSIIL A

Eu, nu pot face nimic pentru fericirea ta, dar Janapoate tot; tu o iubesci! nici pot sA-ti fac vr'o slujb'a inviata mea. Din norocire, tu nu esti domn mare ca s. aibivr'o dath trebuinta de temnicerul turnului Londrei. Janava implini datoria mea ca si pe a sa. Pentru ct si ea sieu iti suntem datori en totul. Jana era o biata, copilliorfanA lepadatA, tu ai adunat-o si ai crescut-o. Eu, meinnecam intr'o di in Temza; tii m'ai sdpat.

GILBFRT

Pentru ce tot vorbesci de aceasta, Josua?

272

JOSHUA

Pentru ca sa-ti spui ca datoria noastra a Janei §i amea este si te itibim, eu ca tin frate, ea...Nu ca o cop !

JANA

Nu.Ci ca o sotie. Te inteleg, Jo§ua.Cade iara'i in g&nduri.

GILBET, in cet lui Joqua

Privesce-o Jo§ua! a§a e c. e frumoasa §i minunati, §ifi vrcdnica §i d'un impèrat? Cand ai sci! tu nu

iti poti inchipui cat o iubesc de tare!

JOSHUA

Ia seama, e nebunie, o femee nu trebne iubita atata;un copil, e alt lucru!

Ce vrei sa Oici?

GILBERT

JOSHUA

Nimic voi fi la nunta voastra de alp in opt Oile.Nadajdueqc ca atunci trebile Statului imi vor lisa

ceva rigaz i ci s'or isprivi toate.

Cum? Ce s'a isprivi?GILBERT

JOSHUA

0! tu nu-ti bati capul de lucrurile acelea, tuTu e§ti inamorat, tu e§ti din norod. i ce-ti fact ie in-trigile de sus care e§ti atita de fericit jos? Dar dacami intrebi, ti-oi spune ca -se nadajduesce ci pin' in opt

-

ci, ax

Gilbert..

27:1

qile poate, poate §i pin' in douNeci §i patru de eeasuri,o si ia altul hen] lui Fabiano Fabiani lingi regi»a.

GILBERT

Cine e Fabiano Fabiani?

JOSHUA

Acesta e amorezul reginii , un favorit foarte vestit§i minunat, un favorit care tae mai lesne capul unui omco nu-i place de cit inghite un burgmeistru ilimind olinguil de supl, cel mai bun favorit ce a avut &leaal turnului Londrei de ciece ani, pentru ci scii at gideapriimesce penteun cap de un domn mare (jece scude deargint §i uneori indoit cind capul este insemnitor.Top doresc ciderea lui Fabiani.Adevirat, ca in slujbamea la turn, n'aucl vorbind de dinsul de cat tot oamenisupirap, oameni cirora o sa le tae gatul cel mull }Anaintr'o lunä, oameni nemultimiti.

GILBETC I'

Manance-se lupii intre dén§ii! Ce ne pasi noi deregina §i de favoritul reginii ? A§a e Jano ?

JOSHUA

0! este un stra§nic complot asupra lui Fabiani! Deva scapa, va avea noroc. Poate si se 'nt'emple ceva inasta noapte. Am *jut dineaorea =bland domnul Si-mon Renard prea pe ginduri.

GILBERT

Cine e domnul Simon Renard?

JOSHUA

nu scii? E mina dreapti a imp'eratului la Londra18

274

Regina o sd ia pe printul de Spania, al cAruia SimonRenard este legat llingI densa. Regina il urasce, dar seteme de densul §i poate face nimic. PAn' acquit el aoborait doi san trei favoriti. MAturA palatul din yremein vreme. iJn om iscusit §i viclean care scie tot ce seface, §i care sapA totdeauna trei patru randuri de intrigiascunse subt ofi ce intemplAri. Lordul Paget pare cA

m'ai intrebat §i de lordul Paget este un gentilorn-vrednic care a fost in trebi subt riga Enric VIII. El emAdular al sfatului de tainl. Cella lti ministri nici crric-nese inaintea lui. Afarl Anse de cantelerul, milord. Gar-diner, care it urasce. Gardiner, e om iute §i de bun neain.Paget, eqe din pro§ti, fecior de cismar. 0 si1-1 faca ba-ron Paget de Bodezert in Staford.

Cum le scii de bine toate !

JO711TIA

Peri! tot aulind vorbind pe inchi§ir statului. (Sii rnRenard s'aratii in fundul teatrului. Veqi tu, Gilberte, omulcare scie mai bine istoria vremei ace§tia, este ternnice-rul turnului Londrei.

SIMON RI NARD, din fund a dind orb lc I U J

Te in§eli, domnul meu; acela ce o scie mai bine este&lea.

JOSHUA, neer lui Gil Pa t. Jan i

SA ne dam mai in laturi. (Simon Renard ese ineet.) A-cesta e Simon Renard de care ye spuneam.

nu-i

GILD fl

§

275

Gil BERT

Acesti (5meni ce tot umblã imprejurul casei mele,nu-mi plac.

Ce dracul cauta el p'aicea ? trebne s me duc degrab;.cred gatesce de treabg. Rain s'anetos, Gilberte.Bern5i siinetoasri, frumoasa Juno; te sciu numai at1ta{le mare !

(,IL1 jill

Mergi sanetos. Josua. Dar , spune-mi, ce ascundiacolo subt manta ?

A ! am 5i eu complotul meu.

ClILBFR

Ce complot?JUSIR

0 ! amorezatilor care uitati toate! V'am adus amintee. poimAine este cjioa urgrilor si a darurilor. Domniicomplotil o surpriz1 lui Fabiani, §i eu ear din parteamea am complotul men. Regina poate sa-§i dea un fa-vorit nuou. eu o sa dart o pgpusl copilului meu,(scoate o prima' de subt manta). Eall§i nuol. Vom ye--dea carele dintr'amendoi isi va strica mai degraba ju-chia.Durnnedeu s. ve aibil in paza sa, prietenil mei!

GILBLRT

ne vedem slnetosi, Josua.Josua se departeszà. Gilbert ia nigna Janei, i o siruti cu inf -

care.

ca-mi

.11:PAIL

i

SI

.10011,

276

JOSHUA, in fundul teatrillui

0 ! Cat este de mare Provedinta! da fie§i car uia ju-caria sa : papu§a copilului, pe copil omului, pe om te-mei, §i Pe femee dracnlui ! Ese.

SCENA III

GILBERT, JANA

Ul LBER

Trebue sa te las §i eu. Adio, Jano; dormi bine.

JANA

In asta seara nu vii la mine, Crilberte

GILBER

Nu pot. Scii ca ti-am mai spus, Jano, ca am de lucruin asta noapte. Am sa fac un eineru de cutit pentruun nu sciu care lord Clambrasil, pe carele de cand suntnu I-am vOut, §i care- il vre numai decat pe maine

JAN 4

Apoi dar, noapte buna Gilberte. ne vedem sane-to§i maine.

GILBERr

Ba no, Jano, mai stai un minut. Ah! Doamne ! Ce

durere am sa me despart de tine macar §i pentru cate-a ceasuri ! e adeverat ca tu esti viata §i bucuria mea!

§i Anse' trebue sa me duc sa lucrez, suntem atat de saraei ! Nu voi sä intru la tine ca sa nu zabovese, ce omslab sunt, nu pot sa te las ! Tine! sa §edem putin la

?

t

dimineata.

St

277-pe asta lavitA; imi part c nu-mi va fi a§a de greu

a me duce precum mi-ar fi dac'a§ intra in cask §i maiNirtos in cImara ta! Dl-mi mlna. (Se pune joe §1 ii apnc6,arandoue niinile intr'ale sale.) Jano, me iubesci ?

JANA

Oh! Gilberte ! cu totnl itd stint datoare ! 0 sciu, cutoate c te-ai ascuns athta vreme de mine. Mica, po tdice mai in leagau and, plrintii mei m'au plrlsit §i tum'ai luat. De §aispredece ani, mainile tale ca ale unuiplrinte au muncit pentru mine, ochii tei ca ai unei mu-me an priveghiat asupra mea. 0 Dumnedeul rhea ! Den'ai fi fost tu, ce m'a§ fi Mut ? tot ce am, tu mi ai dat,tot ce stint, tu ai flcut.

GILBERT

Jano, nie inbesci?

JAN A

CIO clragoste la tine, Gilberte ! muncesci qi §i noaptepentru mine, iti ardi ochii, te omor!. Tine, §i in astanoapte iar, §1 nici odatl, nici o dojana, nici o asprime,nici o milnie. Tu care esti atlta de slrac ! pia §i mi-cile mele cocheterii de femee, ti-e mill de ele §i le im-plinesci. Gilberte, cand gandesc la tine, mi se umpluochii de lacrimi. De multe ori ti-a lipsit paine, dar mienici odatl nu mi-au lipsit cordele.

Jano, me inbesci ?GILBERT

JANA

A§ voi sa-ti sand picioarele, Gilberte!

11§2

278

GILBERT

Me iubesci? Me iubesei? Oh! toate acestea nu-mi spunde me iubesci. De vorba aceasta am trebuinta; recuno-9cinta, tot recunoscinta! Oh! recunoscinta o calc eu inpicioare! voi dragoste saa nimic. 0 sil mor! Jano,.de §aisprerlece ani, esti fata mea, acorn ei sa-ini fii so-tie. Te luasem fata, voi sa-mi fii femee. De astacli inopt qile! Self, mi-ai Mgaduit, ai primit-o; esti logod-nica mea! era o vreme, nu sciu de-ti mai aduci aminte,.cand imi Oiceai te iuirscu! frumo§ii ochispre cer. Ea te voi tot ap. De multe luni mi se pareca este ceva schimbat in tine, mai ales de trei septe-mani de cand lucrul me silesce a lipsi uneori noptile.Oh Jano! Eu voi sa me iubesci , m'arn deprins cuaceasta. To, mai inainte atat de veselä, acum esti tottrista' §i pe ganduri; nu te areti rece, sArmanäcad te silesci cat poti ca 82,' nu te areti; dar simt bineca vorbele .de dragoste nu-ti mai yin ap bune §i firesciprecum o dinioara. Ce ai? oare nu me mai itibesci?gre§it, ca stint un om cinstit, negre§it ca sant tin bunmester ; negre§it, negre§it, dar a§ voi sa fiu un hot §i unuciga§§i sit me iubesci!Jano! cand ai sci cat te iubesc!

IANA

Sciu, Gilberte, §i plAng.

GILBERr

De bucurie! ap e? spune-rni ca de bucurie. Oh! amtrebuinta sI o creq. Numai aceasta este in lume, a fiiubit. Eu nu sant de cat o saraca inima de me§ter, dar

: radicadu-ti

copal,

Ne

27 9

trebue sa me iubeasca Jana. Ce-mi tot graesci de aceeace am facut pentru tine ? Jano, numai o vorba de amordin gura ta, me face pe mine indatorat. M'a§ da iaau-lui §i a§ face ori ce pecat pentru voia ta. A§a e ca veiIi femPa mea §i ca me iubesci? Vei tu, Jano, pentru oeautatura a ta mi-a§ da munca §i osteneala, pentru ozimbire viata, pPntru un sat utat, sufletul!

JANA

Ce nobill inima ai, Gilberte!

GILBERT

Iscultä, Jano! riqi de voesci, eu stint nebuu, te tern!a§a, dar nu te mahni. De cata-va vreme mi se pare ca\ cl 111 ilti tineri domni umbland p'aici. Scii, Jano, castint do treicleci §i patru de ani? ce nenorocire pentrunu 'adios me§ter nedeprins §i reu imbracat ca minecarele nu mai stint teller §i frumos, de a iubi o frumoa-sa §1 minunata copill the aptesprepce ani, care tragepe frumo§ii tineri gentilomi auriti §i impodobiti, ca lu-mina pe fluturi ! Oh! tare sufer! Nu te ofans nici o dataiu gandul meu, pe tine atat de cinstita, pe tine atat decurata, pe tine a caria frunte n'a fost inca atinsa de catde buzele mele! Gasesc numai ca uneori tu ai preamulta placere a vedea cum tree cortegele §i cavalca-dele reginei, §i toate aceste haine frumoase de atlas §ithe catifea subt care sunt atat de putine inimi §i atat deputine suflete! Iarta-me.Doamne! pentru ce tree p'aiciatatea tineri gentilomi? Pentru ce nu sunt tenser, fru-mos, nobil §i bogat? Gilbert strugarul, atata e tot. Ei,

280

unt lord andos, lord Jerard, Fit-Gerard, conte d'Arun-del, duca de Norfolc! Oh! cat ii urasc! imi petrec viatastrujind pentru ei manere de sabii, a carora fer a§ voisA le-1 infig in pantece.

Gilbertp!...JANA

GILBERT

larta-me, Jano. As e ca arnorul face tare feu pe om?

JAN A

Ba, tare bun. Tu e§ti bun, Gilberte.

GILBERT

Oh! cat te iubesc. Din cii in Oi mai mult. A§ voi samor pentru tine. Tu ori me iubesce ori nu me iubi, e§tistapana. Eu stint nebun. larta-me de cele ce ti-am Ois.E tari.liu, trebue sa le las, adio. Dumneqeule! cat estede trist a te Msa. Intra la tine. Ce, n'ai cheea?

JANA

Nu, de cate-va clile nu sciu ce s'a facut.

GILBERT

Tine pe a mea. Maine dimineata te voi vedea.Jano, nu uita ea astqi iti stint anca tata, ear peste oseptemana barbat. 0 sgrutA pe frunte gi ese

JANA, siugurl

Barbat! Oh nu, nu voi face pecatul aceste sarmanulGilbert, el me iubesce. Dar celalalt...! De n'a§ fiales de§ertaciunea mai bine de cat amorul! Ticaloasafata ce stint, intea cui aternare me aflu acum? Oh! suntfoarte nemultamitoare §i foarte vinovata! au0 viind, A.intru. Intrii in cask'.

--

_281

SCENA IV

GILBERT, UN OM, invelit intr'o manta purtand o scufiegalbenci pe cap

Omni apucg. pe Gilbert de nigna.

GILBERT

A§a, te cunosc, tu e§ti cer§atorul jidov care de atela clile te tot vO1 umbland imprejurul casii ace§tia. Darce vrei? Pentru ce m'ai apucat de mama §i m'ai aduseard§i aicea?

OMUL

Pentru ca aceea ce am sa-ti spui nu ti-o pot spunede cat aici.

GILBERT

Ei bine! ce este? Graesce degraba.

0 SIUL

Asculta, tinere. Sant §aispre(Jece ani, in aceea§inoapte ce lordul Talbot conte de Vaterfard a fost tdiatintru lumina facliilor pentru vinovatie de papism §i derebelie; partisanii lui au fost taiati in bucati chiar inLondra de soldatii rigii Enric VIII. S'au impurat toatanoaptea pe uliti. In aceea§i noapte, un prea tenOr lu-crator, cu gandul mai mult la treaba lui de cat la resboi,lucra in coliba sa. Cea anfei ce este la capOtul poduluiLondrei. 0 u§d mica in clreapta. Pe parete se vki Incasemnele unei zugravele ro§ii. Putea sa fie dou6 ceasuridupa mieclul noptii. Se batea pe acolo. Gloantele treceaTemza §uerand. D'o data, a batut la u§a colibei pintre

282

care lampa lucrltortilui slobofta himinâ. Me§terul des-chise. Ern om pe carele nu-1 cunoscea a intrat. Acestom purta in brate un copil in, fa§e foarte speriat, carephingea. Omul a pus copilul pe masl §i a gis : Eatl o

care nu mai are nici tatl nici mama. Pe mina, ae§it incet §i a tras u§a dupl sine. Gilbert, lucratorul,§i el n'avea nici tatà nici mami. Lucratorul, a priimitcopilul, orfanul a crescut pe orfana. El a luat-o, a pri-vegheat-o, a imbacat-o, a hranit-o, a plzit-o, a cre-scut-o, a iubit-o. El s'a dat cu totul ace§tii sarace micizidiri pe care resboiul civil o arunca in coliba sa. Auitat tot pentru ea, tineretea sa, dragostile sale, phi-cerea sa; a flcut din copilul acesta singur objetul inun-cei sale, iubirei sale, vietii sale, §i eat/. §aispregece anide clod tine aceasta. Gilberte, lucrAtorul, erai tu; co-pilul...

GILBERT

Era Jana. Toate sunt a§a precum gici, dar undevrei el vii?

OMUL

Am uitat sa spui ca pe scutecele copilului era o liar-tie prinsl c'un ac pe care scria gfie-vl mill de Janad>

GILBFRT

Era scrisl cu sange, am hartia aceasta, o port totd'auna ci mine, dar tu me muncesci. La ce vrei sI vii?spune.

OMUL

La aceasta. 1Tqi ea iti cunose trebile, Gilberteprivegheaza-ti casa in asta noapte.

hint/

!

2b3

GILBE.RT

Ce vrei s, dici?ONIL'L

Nici o vorbg mai mult, nu te duce la lucru. eipan prejurut ace§tii case. nivegheaza. Eu nu iti stintnici prieten nIci du§man, dar iti dau o insciintare. A-cura, ca s nu-ti faci edu tie 6nsuti, lasa-m6. Date intr'acolo §i vino daca me vei amp cbem4nd ajutor.

GILBERT

Ce insemneaza aceasta? Ese cu pa0 innet.

SCENA V

OM UL , singur

Lucrul este bine rAnduit astfel. Avearn trebuinO, deun oare eine t6n6r §i vArtos care poatg, da ajutorde va fi nevoe. Acest Gilbert este acea cP-ini trebueMi se pare el am-.1 un sunet de vle §i de chitara peapg. Aa. Se thice la parapet

amle o c1itar i un glas deprirtat care ant; :

Cánd legAnatA cánite tin seara 'n brata

La tine e gandul meuTn e§ti a mea viatA.Cintarea ta cea dulceFericire 'mi aduce...

Cant& frurnoasa mea;Ciintii iubita in a;

Se

sa-mi

fi

Omul meu este.

284

OMUL

GLASUL

S'apropie la flelte care cuplet.

and ridi pe gura ta,Amoral infloresce.S'albaticul prepusPiere, se raticesce.Risul purarea-arata0 inima curatii...

Ah ! ridi frumoasa mea;Ridi, prea iubita mea;

and dormi. suflarea taCurata, ae..oasiSusping &and li dud0 Eioapt' armonioasg.Trupu-ti se desvnlesceSufletu-mi se branesce...

Ali! dormi frumoasa mea;Dormi, prea iubita mea;

Cand imi dici : Te iubcsc;In dulcea ta zimbireEu v4I cerul deschisM6 'neat' a ta privire§i ocbirti seanteeagFrumoasi d'amor razg...

Iubesce, scum a mea;Iubesce. draga mea;

vecii tu 9 traiul tot etanine 'n patru cuvinte

285

Ori ce bine noroc§i fericita, minte.Orl care veselie§i ori ce bucurie. .

A ride, a dormiA cinta, a iubi.

OMUL

Desbarcl, bine. Da drumul vlsla§ului. Foarte bine !(Vine iarggi dinaintea teatrnIni.) IatI'l vine.Intri Fabiano Fabiani, brat in manta; se indreptéz5; spre up%

casii.

SCENA VIOMUL, FABIANO FABIANI

OXIM, oprind pe Fabiani

Un cuve'nt, te rog.

PABIANI

Imi grIesce nu sciu eine. Cine e blestematul acestaeine e§ti ?

OMUL

Aceea ce-ti va placea s/ fiu.

PABIANI

Nu se vede bine de la fOnarul acesta. Dar mi se pareea ai o scufie galbena, o scufie de jidov P Jidov eTti ?

OMUL

Dar, jidov ; am sl-ti spui ceva.

1. A BIANI

Cum te chiaml?

P

286

OMI L

Eu iti sciu numele §i durnneata iiu mi-I scii? Te in-tree la aceasta. Da-mi voe sa nu ti-o spui.

FABIAM

Tu imi scii numele, tu? Na este adeverat.

OMUL

Jti sciu numele. La Napoli, iti gicea sinior Fabiani;la Madrid, don Fabiano; la Londra te numese lordFabiano Fabiani, conte de Clanbrasil.

Dracul s te ia!FABIAN

OMUL

Dumnegeu sa-ti ajute!

FABIANI

da batae. Nu vreu sa mi se scie numele andumblu noaptea.

Oh I

Mai ales arid mergi, unde te dud.

Ce re s. (Jim?

De ar sei regina?

Nu me due nicairi.

FAB ANI

011 L

OMUL

Ba, milord! te duci la frumoasa Jana, logodnica luiGilbert strugarul.

Ti-oi

FADIAII

287_FABIANI, in pario

La dracu! eatA un om de primejdie.

OMUL

N rei sa-ti spui mai mult? Ai in§Alat pe fata aceasta§i de o lunI te-a priimit de done ori noaptea la densa.Astdcli este a treia oarA. Frumo isa te a§teapta.

FABIANI

Taci! taci! vrei bani? na sA taci. CR vrei?

OMUL

Actl§i vom vedea. Acurn, milordule, vrei sa-ti spuipentru ce ai in§Alat pe fata aceasta ?

FABIANI

peu! pentru cd-mi era dragl.

OMUL

Ba, nu-ti era dragA.

Nu iubeam pe Jain?FABIANI

OM L

Precum nici pe iegina. Amor, nu; ci socoteala.

} AB ANI

N'ainp, ticalosWe, tu nu e§ti om, tu qti cugetul meuimbrIcat jidovesce!

MUL

0 sA-ti vorbesc ca §i cugetul dumitale, milord. EatItoatI pricina. E§ti favoritul reginei. Regina ti-a dat

288

ordinul caltavetei, contia, §i sinioria, lucruri de§artetoate! Caltaveta, o petica; cOntia, un cuvént ; sinioria,dritul d'a avea capul thiat. Iti trebuea ceva mai bun.Iti trebuea, milordule, mo§ii bune, posesii bune, castelebune, §i venituri bune in bune livre sterling. Riga En-nio VIII confiscase averile lordului Talbot, taiat, suntacum §aispreftce ani. Ai Mout pe regina Maria sa-tidea averile lordului Talbot; dar pentru ca sa fie daniastatornica, trebuia s fi murit lordul Talbot fall ur-mali. De ar fi un mo§tenitor sau o mo§tenitore a lor--dului Talbot, ca unul ce lordul Talbot a murit pentruregina Maria §1 pentru maicasa Catarina de Aragon,ca unul ce lordul Talbot era papist §i ca una ce i re-gina Maria este papista, nu este indoiall c. regina Mariati-ar lua indarat averile ori cat e§ti de favorit, milor-dule, §i le-ar da eara§i pentru datorie, pentru multumire,pentru Religie, mo§tenitorului sau mo§tenitoarei. Erailini§tit despre partea aceasta. Lordul Talbot a aN utnumai o copila mica ce se Meuse nev'eguta din 1eaganu1sgu la vremea taerei tatalui ei, §i pe care toata Engli-tera o socotea moarta. Dar spionii ce ai, au descoperitnu de mult ca in noaptea in care lordul Talbot §i par-tida sa perise din porunca lui Enric VIII, un copil fusesedepus in taina la un strugar de la podul Londrei; §ica era de crept ca acest copil crescut subt numire deJana, putea sa fie Jana Talbot, mica copila ce se 'lieu anev6Outa. Adev'erat, dovqi in scris de nascerea sa nuera, dar in toate Vele se putea afla InUmplarea rade sup6rare, a te vedea poate silt intr'o qi a da ina-

289

poi unei mici copile refsburi, Vecsfordul, carele esteun frumos ora§, §i mandra Contie de Vaterford! asprulucru. Cum sa faci? Ai cautat un chip sa sfararni §i sauimicesci pe te'nèra fata. Un om cinstit ar fi ucis-o sauar fi otravit-o. Dumneata, milordule, ai Mcut mai bine,ai necinstit-o.

FABIANI

Obraznicule!0111UL

Cugetul dumitale grasesce, milordule. Mtul ar fi luatviata tinerei fete, dumneata i-ai luat cinstea, §i a§a dartot viitorul. Regina Maria nu scie de gluma, macarare amoi i.

F ABIANI

Omul acesta merge in fundul a toate.

ON IT

Regina este bolnavicioasa; Regina poate muri, si a-tuncca dumneata, favorite, vei cadea in darapanare pemorm6ntu1 ei. Dovegile rnateriale a tinerii fete se potgasi, §i atuncea, daca regina ar muri, ori cat ai ne-cinstit-o, Jana tot va fi cunoscuta de mo§tenitoare lor-dului Talbot. E! ai prevegut aceasta int6mplare ; e§ti

un cavaler tear §i frurnos, ai cautat de te-a indragit ;ea ti s'a dat, si daca nu vei avea ce face alta, te vei in-sura cu ea. Nu te ap6ra de plamil acesta, milordule,eu ii gasesc iscusit. De n'a§ fi eu, a§ vrea sa fiu dum-neata.

FABIANI

Mu ltumesc.]o

ca

290

ODIIIL

Ai mlnat lucrul ea me§terig, ti-ai ascuns numele.E§ti (IA grijA despre regina. Saran fatl crede c'a fostin§AlatA d'un cavaler din Somerzet, numit Amias Pavlet.

PAIIIANI

(Tot! scie tot!) Aide acum sfir§asce, ce m vrei?

Ob1131,

Milordule, daca cine-va ar avea in stApInirea sa hAr-tiile ce dovedesc nascerea, traiul §i dritul mqtenitoareilui Talbot, aceasta te-ar face grac ca pe strAmo§ul meuToy, §i nu ti-ar lAsa alto. palaturi, don Fabiauo, de cAtpe cele ce le ai in Spania, care ti-ar cAdea foarte rAu.

FABIANI

A§a este; dar nirneni n'are hAxtiile acelea.

Ba, le are.

Cine?

Ea.

OMUL

FABIANI

OMOL

FABIAN!

Ba! tu ticAlosule! Nu e adevArat. Jiclov ce grAesce,gurA ce mintesee.

Am hArtiile acestea.

Uncle 1 e ai?

OMUL

FABIANT

Minti.

291

OMUL

In buzunarul men.

FABIAN'

Na te ere(); sant in rAnduiall? Nu lipsesce nim.c?

OMUL

FADIANI

Apoi dar imi trebuesc.

01ILIL

Incet.FABIANI

Da-mi-le, jidove.

oueL

Foarte biae.Jidove! ticaloase vr§nor ce trece pedl-mi ora§ul refsbari , da-mi ora§ul Vecsford ,

d-mi contia Vaterfordului.Miluesce-m6, m rog.FABIANI

Aceste hrtii sunt totul pentru mine §i nimic pen rutine.

OMUL

Simon Renard §i lord ianilos mi le-ar plati foartescunip.

FABIANI

Simon Renard §i lord atidos sunt ain'endoiintre card voi pun 3 sa te spiinzure.

OMUL

Alta n'ai nimic a-mi propune? R6m5,i san'etos.

RI BO.,

CiRii

Nimin.

282

FAMANI

Stai jidove ! Ce viei sg-ti dart pe Baffle acelea?

OMUL

Un lucru ce ai

FABI

Punga?OMUL

Ru§ine! vrei sg-ti dau p'a mea?FABIANI

Apoi dar, ce?OMUL

Ai un pergament care nici o data nu'l la§i de 161sine. Acesta e Un blanchet ce dat regina, si in carese jurg pe catolica sa corong, sg implincased ori-ce cererei-ar face acel ce i-1 va infgto§a. Da mi acel blanchet, §ivei avea locumenteleJanel Talbot. Hartle pentru biirtie

F U31 1.NI

Ce vrei tu st faci cu deU6u1?

OML L

SI leder)]. Jocul e pe masg, milor lute, ti-aiu sp istrebile dumitale, acurn o sg-ti ui p'ale mele. Eu suntuntil din cei Ant6i jidovi din ubta Uintersten la Bru-csele. Dan bani cu impiumutare, aceasta 'mi este me-seria. Dau tlece §iiau cincispieOe'e. lmirumut pe to ag,lumea; a§ imprumuta pe dracul, a§ imprumuta pe Papa.Sunt doug luni de and unul din cei ce'mi sunt datoria murit frtr sg-mi pläteascg. Acesia era o veehe shigl

asuprI-ti.

gali-a

293

-surghiunitd a familiei Talbot. Bietul om nu Idsase docdt ni§te rufe, le-am luat §i in ele am gdsit o cutiein cutia aceea hdrtii. Mail le Janei Talbot, milordule,cu toatd istoria ei arelatd pre larg §1 sprijinitd cu do-veqi pentru mai bune vrerni. Atunci tocmai iti dedese§1 regiva averile Janei Talbot. Deci, §i eu aveam tre-buinta de regina Engliterei peutru un imprumut de Oecemii marci de aur. Am inteles cd se putea face o treabcu dumneata. Am venit in Englitera in hainele acestea,ti-am "Audit eu ensumi dile, am 'Audit §i pe Jana ,am Mut se"nsumi toate. C i chipul acesta, am aflat tot,§1 iatd-m6. Vei avea hartiile Jauei Talbot , de-mi vcida blanchetul reginei. Voi scrie pe el di regina imi di*pee mii marci de aur. Mi se mai cuvine ceva de I tbane dar nu voi face vorbd. pece mii marci de aur, ni-mic mai mult. Nu iti cer dumitale suma aceasta, pentrcd. numai un cap incoronat o poate plati. Cred c'aceastaeAe vorbd curatil. Verji ce, milordule, doi oameni a§ade iscusiti precum dumneata §i eu n'au ce cd§tiga in§e-landu-se unul pe altul. Daca adev6rul ar fl surghiunitde pre pdriAnt, numai in vorba a doi §ireti s'ar putea

rABIANI

Nu se poate. Nu pot sa-ti dau blanchetul acegta. pe-ce mii de marci de aut.! ce ar dice regina? i apoi mainepot sa cacl din favor. Acest blanchet este paza mea ;-acest blanchet, este capul meu.

OMUL

Ce-mi pasa mie ?

si

alb.

294

FAETANI

OMUL

Aceea voi.

FABIANS

Jidove, dä-mi h6rtiile Janet Talbot.

Cere-mi alt ceva.

OMUL

Milordule, d6-mi blanchetul reginei.

FABIANI

Aide, jidov blestemat! traue s me' plec.Scoate o haitie din btzunart.

OMUL

Arath-rni blambetul reginei.

FABIANI

Arath-mi hArtiile liii Talbot.

OMUL

Pe urm5.S'apropie amhdoi de fanar. Fbb'ani mai in tun a jidoTnlui, Cm

milna stlingit ii tine Hrtia subt olii. Omul o

carrL, cetind

«Noi, Maria, regina...) Bine.Vegi cà stint cadumneata , milordule, le-am socotit toate, le-am pre\Nut toate.

FABIAND

Scoate cutitul cn milna dreaptä gi ii infige in gat.Afath de aceasta.

cauta.

§i

295

OMUL

Oh! vinptorule Sgriti !Cade.Cgqgnd, aruncii. in =bd din dosul lui tin plic pecetluit,

Mr sg-1 vacli Fabiani.

FAB1ANI, plecandu-se pe trap

A murit, cleu! De grabg. hArtiile ! (Ceuta: pe jidov.)Dar ce ! n'are nimic! nimic asupra lui! nici o hgrtie!betrgnul pagan ! mintea! me amggea ! m prgda! ve-deti, afurisitul jidov ! Oh! n'are nimic, s'a sfir§it ! L'amomorit pentru nimic ! a§a sunt toti aceuti jidovi. Min-ciuna §i furti§agul , asta e tot jidovul. Aide, sg, nemgrituim de trap, nu-I pot lgsa dinaintea ace§tii u§i.(Dueendu-se in fundul teatrului.) St vedern de nu s'a dusvdsla§ul, sg-mi ajute arunc in Temza.

Se coboar i se face nevNat dupg parapet.

GILBERT, intrhd prin improtivitn )(Awe

Mi se pare c'am audit un rgcnet. (Vede trupul intins joesub fanar.) Un om ucis ! Cer§6tond

OMITL, ridic5ndu-se pe jumItate

A !...Vii prea tgxcliu, Gilberte. (Area' eu degetulunde a aruncat plicul.) Ia acestea; aceste-s documente

ce dovedesc cl Jana, logodnica ta, este fiica §i mo§te-nitoarea celui mai din urmg, lord Talbot. Ucigapil men,este lord Clambrasil, favoritul reginei.Ah! me 'nec.Gilberte ! resbunl-me §i resbung,-ti !... Mo are.

GILBERT

Mort ! Sa-mi resbun ? Ce va sg OW Jana, fiicalordului Talbot ! lordul Clambrasil! favoritul reginei

-

sa-1

lo-

cnI

296

Oh! me peN! (Sguduind trupul.) Grbsce! qncl un cu-A ent! A murit.

SCENA VII

GILBERT, FABIANI

FABIANI, intoranda-sa

Cine e acolo ?

GILBERT

Nu sciu cine a 'leis un orn.

FAI3IANI

Ba, un jidov.

GILBERT

Cine a ucis pe omul acesta?

FABI AM

p6u! ori tu. ori cu.

GILBERT

Dumnule!...

FABIANI

Marturi nu-s. Un trup mat, doi oarneni lAnga el.Care e uc:ga§ul? nimic nu dovedesce c6 este unul §i nualtul, eu §i nu tu.

GILBI. RT

TicAlosule! uciga§ul Lu e§ti.

FABIA NI

E, bine, eu sunt !Apoi?

Voi cherna streaja.

297

GILB MIT

FABINNI

Ba imi vei ajuta s'arunc trupul in aria.

GILBER1

To vor inchide §i te vor pedepsi.

FABI 11\ I

Ba imi ei ajuta s'arunc trupul in apa.

E§ti fara ru§ine!GILBERT

EABIANI

Crede-me, ia sit §tergem toata urma astora d a icad tu ai mai malt interes de cat mine.

GILBER I

Asta e prea mull.

FABIAIN I

Unul din noi a facut fapta. Eu , en sunt un dornnmare, un nobil lord. Tu, tu e§ti Un trecator, un proit,un om din norod. Un nobil daca omoara un jidov, pla-tesce patru bani gl .ba. Un prost ce omoara pe altul,.se spanzuril.

GILBLRT

ai cuteza?...

Ird.13111\ I

De me vei pari, te parasc. MC vor crede mai degrabade cat pe tine. In ori ce intemplare, urmarile 11U shnt

28

d'o potria Patru bani pentru mine , spnizurAtoareapentru tine.

GILBERT

Nici un martur! nici o dovadA! oh! capul mi se rgt5-cesce, tic51osul m'a piing, are dreptate.

FABIAN!

sa-ti ajut s5, arunci trupul in ap5?

GILBERT

E§ti diavolul!

FABIAN!

A§a, (Gilbert ia trupul d- cap, Fabiani de picioare; il duepang la parapet.) pen, iubite, nu mai seiu in adeve'r caredin noi a ucis p'acest om. Se coboara dupa' parapet.

FABIAN!, intoratildu-se

S'a isprIvit.Noapte bunA, tovaro§e, dute de-ti cau-11 de treabA. (Merge spre east ei se intoaree, ve'clend ea Gil-

bert il nrmeaze...) E! ce mai vrei? sl-ti dau ceva pentruosteneall? dup5, drept cuvënt nu-ti sunt dator nirnic;dar, tine. (Dii punga lui G Ibert, carele antei nu vrea if() ia, elapoi o priimesee ca un om ce i-ar fi hat de ceva sania.)Acum,dute. Ei! ce mai a§tepti?

GILBERT

Nimic.FABIAN!

Premelege §egi aici de-ti place. Tie steaoa cea fru-moasg, mie fata cea fru moasit. Dumneden sl te aibl,in paza so!

Se indrepteazil spre Ilea easel §i vrea s'e desehig..

Linde te duci a§a?

Dude? la mine.

Cum, la tine?

Dar.

299

GILBLRT

FARIANI

GILBERT

FABIANI

GILBLRT

Care e acel ce viseaza dintre noi amendoi ? Dinta-orea imi diceai ca ueiga§ul jidovului sunt eu, acum imisi ui ca casa asta este a ta.

FABIANI

A mea san a amorf zei mete, care vine tot una.

GILBERT

Mai spune-mi ee ai (ji?

FABIAN!

pie, prietene, de vreme ce vrei sa scii, ea. casa astaeste a unei fAe frumoase numite Jana care-mi esteamoreaga.

GILBERT

eu, milordule, 1ic s minti! pic ea e§ti un calpu-zan §i un uciga§, clic ca maica-ta a fost palmuita inpiata publica de gade, §i ca-ti voi lua capul en amen-done mainele, ve0i, voi taia limba cu dintii tei.

FABIANI

E, e. Ce drac de om este acesta?

GILBERT

Eu sunt Gilbert strugarul. Jana e logodnica mea.

tigi

P00

IABIANI

Si eu stint cavalerul Amias Pav let. Jana e amorea-ia mea.

GILBERT

Mutt iti Oic, tu egti lordul Clambrasil, faveritul re-g'nei. Nebunule, socotesci c. n'o sciu aceasta!

FABIANI, in parte

ToaUL lumea me cunoasee in asta noapte! 'Am nnom de primpjdie, care va trebui pus la cale!

GILBERT

Spune-mi indata c'ai mintit ea un migel, i ca Jananu e amoreaza ta.

l'ABIANI

Ii cunosci slova? (Scoate nn rgvaq din buzunar.) Cites Ce.In ratte. In vreme ce Gilbert deschide spasmoticesce )

Ag vri a sa intre la densul i sa s1apuce de sfa lii cuJina, aceata va da vreme oamenilor rnei s soseascii.

GILBERT, Citiud

< Voi fi ,,ingurri in asta noapte; poti sA viid> Ble-stem! milordule, tu ai necinstit pe logodnica mea , egtiun neruginat! cuvent!

F till tNI, scott nd sp aga

Bucuros. Unde-ti este spaga ?

GILBERT

(0 turbare! a fi din norod! a nu avea nirnic asupritmci spagA nici cutit!) Las, te voi agtepta noaptea inungbiul ulitei, i iti voi infige unghile in gat gi te voiuci le. tiailosule!

rgyaIul

Da-mi

301

FABIANI

E, e, e§ti prea iute, tovaro§e.

4ILBLIII

Oh! milordule! imi voi resbuna cu tine!

FAI3IANI

Tu! sd-ti resbuni cu mine! tu, atAt de jos, eu at-it 1

sus! e§ti nebun, nici voi sd te 4sciu.

(MAIER r

Nici vrei sd me scii?

F 1 IIIANI

Dar.

GILI3LRT

Vei vedea!

FABIANI. In parto

Nu trebue ca soarele de in:cline sa resae pentru omulasta. (Tare.) Prietene, crede-me, dute in casrt-ti. lmipare reu c'ai ailat aceasta; dar iti las pe frumoasa. Maivertos cit nici imi era gdndul sd-mi intind dragostilemai departe. Dute in casd-ti. (Arund o cheie la picioarelelui Gilbert.) De n'ai chei, eatd-ti dau eu. San, daca vreimai bine, bate de patru ori in oblonul acela, Jana vasocoti cd sunt eu, §i iti va deschide. Noapte build.

Se gu .e.

SCENA. VIII

GILBERT, singur

S'a dus! nu mai este aici! Nu-1 am framAntat, 1111-1am sdrobit subt picioarele mele pe omul acesta! a tre-

302

buit sa-I las ca se ducat. nici o arrna pe mine! (Gáseseejos cutitut cu earele lord Clanbrasil a fost ucis pe jidov;cu o grabs furioasA ) ! tu prea taqiu sosesci! Tunu vei putea i1 ornori de cat pe mine! Dar.tot nna este,on c e§ti catlut din cer sau versat din iad, te bine-cu-vintez! Oh! Jana rn'a vendut! Jana s'a dat neru§inatuluiacestuia! Jana este mo§tenitoare lordului Talbot! Jaineste perduta pentru mine! 0 Dumnecleul meu! eataintr'un ceas mai multe groznice lucruri peste mine, decat poate purta capul meu! (S'inon Renard s'aratA in intu-nerec in fundul teatrului.) Oh! sa-mi resbun de omul ace-sta! ca-mi iësbun de acest lord Clanbrasil! De mevoi duce la palatul reginei, slujitoiii me vor asvarli a-far/ cu picioarele ca p'un caine! Oh! sunt nebun, capulmi se sfarama. Oh! aceasta imi este totdeauna, sa mor,dar a§ voi sa fiu resbunat! mi-a§ da sangele pentru res-bunare! Nu este cine-va pe luine care sa vrea a faceaceasta tocmeala cu mine ? Cine vrea sa me resbune delord Claubrasil §i sa-mi ia viata pentru plata?...

SCENA. IX

GILBERT, SIMON RENARD

SIMON RENARD, Mind un vas

Ea.

Tu! Cine e§ti tu?GILBERT

SIMON RENARD

Eu sunt omul ce doresci.

ii alinedAim

303

GILBERT

Sell tu eine sunt eu?SIMON RENARD

Tu e§ti omul care-mi trebues.e.

GILDER l'

Numai un gaud am, o seii aceasta? sa fiu fesbunatde lordul Clanbrasil, §i. sa mor.

SIMON RENARD

Vei fi Asbunat de lordul Clanbrasil, §i vei muri.

GILBERT

On eine qti, iti multumesc!SIMON RRNARD

Vei avea Asbunarea ce vrei, dar nu uita cu co toc-meal. Imi trebue viata ta.

Ia-o.

GILIMRT

SIMON RENARD

Tocrnea la e sfir§ita?

GILBERT

Dar.

SIMON RENARD

Vino dupa mine.

GILBERT

'Gude?

Vei afla.

304

SIMON RENARD

GILBERT

Giindesce cA-rni filOduesci sä m'e r6sbuni!

SIMON RENARD

G'indesce eil-mi fitetdriesei 0, mori!

305

_VIOA A DOA

REGINA

PERSOANELE

REGINA

GILBERT.

FARIANO FABIANI.

SIMON RENARD.

JANA.

LORDI.

GAD A.

0 eamer g. din apartamentul reginei. 0 evangelic, deschisg peo mesuta. Corona rigalg pe alta. IJqi de amadou6 laturile.0 up: mare in fund.-0 parte a riretelui din fund imbracatgcu o bogatA tapiserie.

SCENA I

REGINA, stralucit imbracaea, culcata pe o sanapea; FABIANOFABIANI, pe un je aldturea; el este bogat imbracat ipoartaordinul ccatavetei.

FABIAN; 00 0 chitarl in Tarifa eIntAnd

Und dormi, suflarea taCuratg, aeroasi

20

)

306

Stispinit cg.nd §i ciind0 lopt' armonioasil ;Trupu-ti se desvalesceSufletu-mi se hrApesce...

Ah! dormi frumoasa mea;Doimi, prea lubita mea;

and imi ;lid : Te iubesc;In dulcea ta zimbireEu v6i1 cerul deschis1116 'ncant' a ta privire§i ochii-ti seinteeazsg,Frumoasrt d'amor razi.

lubesce, scunipa mea;Iubesce. draga mea;

Ve41 tu? traiul tot AlNuma 'n patru cuvinteOn ce bine noroc§i fericitft minte.Oil care veselie§i ori ce bucurie...

A ride, a dormi,A &luta, a iubi !

Pune chitara jos.

Oh! doamna mea, nu iti pot ar6ta c/t te iubesc!dar Simon Renard! Simon Renard, mai puternic aiceaki1 de at Marirea Ta! oh! il urAsc.

REGINA

SCii CI nu pot nimic, milord. El este aici legat alprintului de Spania, care o sa-mi fie blrbat.

FABIANI

Care o A.-4i fie Mat !

307

Lash, milord, sa nu mai vorbim d'aceasta. Te inbesc,alta ce-ti mai trebue? §'apoi este vremea sa te dnci.

FABAINI

Mario, And un minut !

REGIS,.

Dar este ceasul cand a sa s'adune sfatul de taintpan' in ceasul acesta aici a fost femeea, trebuesam acum sa intre regina.

FABIANI

Eu voi ca femeea sa faca pe regina s'a§tepte la up.

REGINA

Ap vrei tu! ap vrei tu! Uita-te la mine, milord !-tu ai un tener §i frumos cap, Fabiano!

FABIAMI

Tu esti frumoasa, doamna mea! Nu ai avea trebuin-ta de cat de frumusetea ta ca sa ifi atot-puternica; estepe capul tea ml oare§i ce care spune c e§ti regina,Anse aceasta este mai bine 6cris pe fata ta de cat pecorona ta.

Me magulesci!

Te iubescu.

REGINA

FABIANI

REGINA

Me iubesci, ap e? numai pe mine me iubesci? maispunemi-o Inc' o data ap cu ochii aceia. Ah! noi sar-

REGINA

sO M-

308

manele femei, nu scim diept nici o data ceea ce se pe-trece in inima unui om; sontem nevoite a crede ochiivogtri, §i uneori cei mai frumogi, sunt cei mai minci-nogi. Dar intr'ai tzi, milord, este atata credinta, blau-dete, atata statornicie, in cat nu pot minti, asa e ?frumosul men paj , cautatura ta este nevinovata §icurata. Oh ! a lua ochi ceresci pentru a in§ela, ar figrozav lucru. ()dill tei sunt ori de anger ori de diavol.

XBI iNI

Nici diavol, nici anger. Lin om care te iubesce.

HFUI \

Ce iubesce pe regina ?

1 U3IANI

Ce iubesce pe Maria.,GINA

Asculta-me, Fabiano, i eu te iubesc. Tu esti tear,§i sciu ea stint multe femei care te privesc en mare dui-ceata. i in sfirgit se satura cineva d'o regina ca §i d'oalta. Nu me curma. De te vei inamora vr'o data de alta,vreu sa-mi spui. Te-a§ erta poate daca mi-a4 spune. La-sa-me sit graesc. Tu nu scii in cat te iubesc, nici eensami nu sciu. Stint minute, este adeverdt, in caie te-ag iubi mai bine mort de cat fericit eu alta ; dar suntminute in care te-ag iubi mai bine fericit. Doamne sfin-te! nu sciu pentru ce vor sa-mi scoatA, nume de fe-mee rea.

ABIANI

Numai cu tine pot a fi fericit, Mario; numai pe tinete iubesc.

F

II

i.

.A;;a,

309

RErINA

Adeferat e ? la mine. Adeverat e ? 0 ! Eusunt temetoare uneori! imi inchipuese care e fe-meea ce n'are astfel de idei ?imi inchipuesc uneoricg me in§eli. A§ voi sg fiu neveclutg ca sg te pot ur-mari §i sit sciu totd'auna ce fad, ce gici §i unde e§ti.Spun din poveste ca este un inel ca,re te face neveclutd;eu mi-a§ da corona pe inelul acela. Imi inchipueseneincetat cg tu umbli dupa cele mai frurnoase fete cesunt in ora§. 0! vecli tu, sg nu cumva sg me initli !

PABIANI

Dar, doamna mea, lipseascg-ti aceste idei. Eu sa tein§gl, doamna mea, irnperateasa mea, buna mea stapgng!Ar trebui sa fiu cel mai nemultamitor §1 mai Halosdin oameni ! Dar n'ai nici un cuvént ca sa me soco-tesci cel mai nemultImitor §i mai ticglos din oameniEu te iubesc, Mario, te slIvese ! Nici n'a§ putea sg menit la altg femee! te iubesc iti clic! Dar n'o veqi aceastain ochii mei? 0 Dumnecleule! i Anse ei ar trebui sit teincredinteze ca iti spun adeverul. Sit vedern, uitg-te lamine, spune-mi seamgh uuui om ce te vinde? and unom in§alg p'o femee, aceasta se vede indatg. Femeilemai vertos indatg-1 cunosc. i ce minut ai ales, Mario,ca sg-mi ici aceste lucruri? Minutul vietii mele in carepoate te iubesc mai mult! In adever, mi se pare eg niciodatg nu te-am iubit ca astgcli! aicea flu vorbesc reginei.p6u, imi bat joe de regina. Ce-mi poate face regina?Poate sa-mi tae capul, §i apoi ce? Tu, Mario, tu poti

UitA-te

310

sl-mi sfarlmi ihima! Nu iubesc m/rirea voastrl, te .iubesc pe tine. Mina ta cea albI §i moale o särut §islavesc, doamnl, ear nu sceptrul vostru!

REGINA

Iti multlmesc, Fabianul meu, adio. Pentru Dum-nepu! m.ilordule, ct e§ti de tear ! ce frurnos capce frumos per negru ai !sa vii dupl un ceas.

F tBIANI

Acela ce voi ii numlti un ceas, en ii numesc un veac.Ese.

Indat g. ce a elit, regina se scoal.1 cu grabire, merge la o ufa tài-milt& §i o deschide. Intr.1 S. Renard.

SCENA II

REGINA, SIMON RENARD

Ft GINA

Intrl, domnule Baili. E fost-ai acolea? augitu-l'ai?SIMON RENARD

Dar, doamna mea.

REGINA

Ce (lid? Oh! E cel mai §iret §i mai mincinos orn.(lied?

SIMON RENARN

pic, doamng, el se cunoasce di, este Italian.

REGINA

Si e§ti sigur cI merge noaptea la femeea aceea? L'aiec.1 ut ?

a

Ce

311

SIMON RENARD

Eu, andos, Clinton, Montagu §i alti qiece marturi.

REGINA

Ah! intru adevar, e de batjocura!

SIMON RENARD

Mara de aceasta, pricina se va dovedi indata catreregina, tan6ra fata este aicea, precum am mai spusMarirei Voastre astg noapte am pus d'a Eidicat-o dincasa ei.

REGIN

Apoi aceasta, domnule, nu-i destula vinovatie capui sa-i tae capul ?

SIMON RENARD

Pentru c'a fost noaptea la o fata frumoasg? Nu, doam-ng. Marirea Voastrg ati dat in judecata pe Trogmor-ton pentru asemenea pricing, §i sciti ca Trogmorton ascapat.

REGINA

Am pedepsit pe judecatorii lui Trogmorton.

SIMON RENARD

Cautati sa nu aveti a pedepsi pe judecatorii lui Fa-biani.

REGINA

Ah! cum sa-mi re'sbun de vinclétorul acesta ?

SIMON 'RENARD

Marirea Voastra vreti o re'sbunare sigurg ?

s.

312

REGINA

Vrednica de mine.

SIMON RENARD

Trogmoiton a scapat, doamna. Nu este de cat unchip, acel care 'I am spus Maririi Voastre. Omul ce staafara.

REGINA

Face-va tot ce voi vrea ?

SIMON RENARD

Daca §i Marirea Voastra veti face tot ce va vrea el.

RFGINA

I§i va da viata?

SIMON REN MD

Va face tocmeall ; dar i§i va da viata.

REGINA

Ce voesce ? sch ?SIMON RENARD

Aceea ce voiti §i Marirea Voastra. Sa-§i rsesbune.

REGINA

pii sa intre, §i sa fii aproape cand te voi chiema...Domnule Baili !

SIMON RENARD, il tore4ndu-se

Doamna mea? ..REGINA

Pi milordului and(4 sa ste in camara alaturata cu§ease strejari d'ai mei gata sa intre.Asemenea §i fe-meea sa fie aicea cand voi chema-o. Du-te.

313

REGINA, siugua

0! va fi groznic !Una din ugile lAturalnice se deschide. Intrit Simon Renard nai

Gilbert.

SCENA. III

REGINA, GILBERT, SIMON RENARD

GILBERT

Dinaintea cui sunt?

SIMON RENARD

Dinaintea Reginei.

GILRERT

Regina!

REGINA

Aba, Regina. Ea sunt Regina. Nu este vreme de mi-rat. Tu e§ti Gilbert, un strugar. Louesci nu sciu unclediacolo de apa pe mal cu una numita Jana al cariae§ti logodnicul, §i care te in§all §1 care are amorez peunul numit Fabiano care m6 in§ala pe mine. Tu yoescisa-ti eesbuni, §i eu eara§i. Pentru aceasta inii trebuesa fac cu viata ta ce voi vol. Imi trebue sa qici ce-tivoi porunci sa qici, fie ori ce. Imi trebue sa nu mai fiepentru tine nici minciuna nici adefer, nici bine, DiCir6u, nici drept nici nedrept, alt nimic de cat asbunareamea §i voea mea. Imi trebue sa me la§i sa fac §i sa tela§i sa faci. Te invoesci?

314-GILBERT

Doamna mea...

REGINA

Insbunarea vei avea-o. Dar iti spui mai nainte avatrebui 81 mori. EatI tot, IA toemealri. De ai o mumlb'etrInA, §i s5, trebuiasca sri-i copra- masa cu drugi deaur, spune, voi face-o. Vinde-mi viata at ei vrea descump.

GILBERT

Nu mai sunt hotArit a muri, doamna mea.

Cum!REGINA

GILBERT

Ascultati, M5rirea Voastra : am gändit toatä noaptea,nimic nu-mi este dovedit Mica in pricina aceacta. AmvOgut un om care s'a lriudat ca este amorezul Janei.Cine-mi poate spune cä n'a mintit? am v'qut o chee,cine-mi poate spune ca nu e furat6. Am Opt un ralia§.Cine-mi poate spune el n'a fost scris de sil5. i nicimai sciu dad. era chiar slova ei. Era noapte. Eram tur-burat. Nu vedeam. Nu pot sI dau viata mea, care estea ei, astfel. Nu cred nimic, nu-s incredintat de nimic,n'am vOut pe Jana,

REGINA

Se cunoasce ca iubesci! E§ti ca §i mine, te improti-vesci la ori ce dovegi; dan daca vei vedea-o pe acea JankdacI vei aqi-o mhturisind vinov6tia, face-vei aceeace voesc?

315

GILBERT

Dar, cu o conditie Aug.

BEGINA

Imi yei spune-o mai triNiu. (Crttre Simon Renard.) S6-miaduc' aci pe muerea aea , numai de cat. (SimonRenardese, Regina pune pe Gilbert dup.' o perdea care este de o pP.rtein fundul apartamentolui.) StAi acolo.

Intri Jana galbeng, §i tremurai tht

SCENA. IV

REGINA, JANA, G1LLERT, dupa perdea

BEGIN t

Apropie-te, tenera fatd, scii eine suntem?

Sciu, doamna mea.JANA

REGINA

Scii cine este ornul care te-a in§elat?

Sciu, doamna mea.JANA

REGINA

Te amagise? trecea subt un nume de Amias Pavlet?

JANA

A§a, doamna mee.

REGINA

Acum scii ca este Fabiano Fabiani, conte de Clam-brasil?

Sciu, doamna mea.

316

JANA

REGINA

Asta noapte cand a venit de te-a ridicat din casa taii dedese§i intalnire i-1 a§teptai?

JANA, mud ta ad in:liana

Pentru Dumnecleu, doamna mea!

Reqpunde!

Atm.

REGINA

JANA, Cu glas slab

REGINA

Seii ca. nu mai aveti de nadéjduit nimic nici tu nici el ?

JANA

De cat moarte. Si aceasta este o nadejde.

REGINA

Spune-mi toata, intemplarea. Unde ai intalnit pe o-mul acesta cea anteea data?

JANA

l'ea anteea data ce-1 am ve(jut, era... Dar ce tre-bue aceste? 0 ticaloasa fata din noiod, saraca i zadar-nica, nebuna §i cocheta, inamorata de podoabe §1 dehaine frumoase, care se amagesce de mandretile untildomn mare. Eata tot. Sunt amagita, sunt necinstita,sunt perduta. N'am alt ee mai spline. Pentru Dumnecleu,pesemne nu vedeti, doamna mea, ca fiqtecare cuventce clic me omoara.

317

REGINA

Bine.

JANA

Oh! mania voastra este groznica, o sciu, doamna mea.Capul men se plead, mai ivainte subt pedespsa ce-migatiti...

RI, GINA

Eu! pedeapsa pentru tinel Ce, imi bat eu capul detine, nebuno! Cine esti tu, ticaloasa zidire, pentru ca re-gina sa gandeasca la tine, muere, este altul caie se vainsarcina a te pedepsi.

JAN

E bine, doamna mea, ori care va fi acel ce-1 yeti in-sarcina, oni care va fi pedeapsa, voi suferi tot Ma aTh jelui, ye voi si multami and de yeti avea mila l'o.u+2,-aminte ce o s ye The. Este un om care m'a I iat or-fana in leagan, care m'a tinut, m'a crescut, m'a hranit,care m'a iubit si me' iubesce anca ; un om de care sunttare nevrednica, Cane care am fost foarte vinovata,al canui chip anse este in fundul inimei mele scump,inalt i sfintit precum al lui Dumnetleu; un om carefiia inodiala in ceasul acesta isi gasesce casa desarta

panäsita, i pradata , si nu intelege nimic, si jjsmulge perul de desnadejduire. Asa dar, aceea ce cerde la Marirea Voastra, doamna mea , este sa nu in-teleaga uici o data nimic, sa me fac nevecluta , farasit scie uici o data ce m'am facut, nici ce am facut,nici ce ati facut cu mine. Ah Dumneftule! nu sciu de

si

318

me intelegeti bine; dar trebue sa simtii ca acesta e unnobil §i generos prieten. Sarmanul Gilbert! 0 a§a,este prea adeverat ! --Care me cinstesce §i me crede cu-rata, §i care nu voi ä ni urasca §i s me despretuia-sca...A§a e ca me intelegeti, doamna mea? Cinstireaomului acstuia este pentru mine mai mult de cat viata,ap! §i apoi aceasta,,i-ar pricinui o mahniciune stra§nica!§i mita mirare ! Antei nici ar crede. Nu, n'ar cre le.Dumnecieule ! sarmanul Gilbert! oh, doamea mea! fie-vemila de el §i de mine. El nu v'a fácut nimic. SI nu scienimic de aceasta, pentru numele lui Dumnecsleu! Pentrunumele lui Dumnecleu! sa nu scie ca sunt vinovata, cacis'ar omora. Sa nu scie ca suntu moarta, cdci ar muri.

REGINA

Omul de care graesci, este aicea; te asculta, te judickt1 va sa te pedepseasca.

Gilbert s'ai aLa

JANA

Cerule ! Gilbert !

GILIIhRT, reginei

Viata mea este a voastra., do amna.

REGINA

Bine. Ai sa-mi cei ceva?

GILBART

Am, doamna mea.REGINA

Ce ? Noi iti dam parola noasträ de Regina, ca pr ii-mim mai inainte.

GILBERT

Eata ce, doamua mea. Este mic lucru. Aceasta-idatorie de multamire ce implinesc catre un domn al

voastre care mi-a dat mult de lucru in me§te§u-gul meu de strugSrie.

REGINA

Graebce.

GIL13ERT

Domnul acesta are o tainica legatura c'o femee pecare nu o poate lua pentra ca ea este dintr'o famineproscrisa. Aceast a. femee, ce a trait ascunsa pan' acum,este fiica unica §i mo§tenitoare a celui mai de pe urmalord Talbot, taiat subt riga Enric

REGINA

Cum! e§ti sigur d'aceea ce Oici? Ioan Talbot, bunulloid catolic, credinciosul aperator al rnaicii mele de A-ragon, clici ca a lasat o fiica ? Pe corona mea, de esteadeverat, acest copil este copilul meu; §i aceea ce Ioan'Talbot a facut pentru Maria de Englitera, Maria de En-glitera va face pentru fiica lui Ioan Talbot.

GILBERT

A§a dar, va fi negre§it o fericire pentru Marirea voa-std., s inturnati fiicei lui loan Talbot averile Orin-telui seu P...

REGINA

A§a , farI indoiall , §i sa le ian de la Fabiano !Dar sunt doveLli cit traesce aceasta mo§tenitoare?

319

-cuiii

VIII.

320

GILBERT

Sunt.

REGINA

de nu vor §i fi, noi vom face. Nu suntern Reginapentru nimic.

GILBFRT

Marirea voastra va da fiicii lordului Talbot averile,titlurile, rangul , nurnele, armele §i deviza parinteluiseu. Marirea Voastra o va ridica din toata proscriptia§1 va chezqui asigurarea vietii. Marirea voastra o vamarita dupa domnul acesta care este singur omul pecarele ea il poate lua. Cu conditiile acestea , doamnamea', yeti putea face cu mine , cu sloboOenia mea, cuviata mea §i cu voea mea, precum v va placea.

REGINA

Bine. Voi face tot ce ai

GILBERT

Marirea voastra va face ce am gis. Regina Englitereimi se jura mie lui Gilbert strugarul pe aceasta corona,§i -pe Evangelia asta deschisa.

REGINA

Me jur pe aceasta rigala corona §1 pe acea sfantäEvangelie.

GILBERT

Tocmeala este sfir§ita, doamna mea. Porunciti sa 01-teasel o groapa pentru mine §i un pat de nunta pentru,

-i

c.lis.

321

miri. Domnul 'de care graiam, este Fabiani, conte deClanbrasil. Mo§tenitoarea lui Talbot, eac.o.

JANA

Ce dice?

REGINA

C'un nebun am a face ? Ce insemneaza aceasta? Me-§tere! baga-ti in minte ca e§ti prea semet sa ridi deregina Engliterei. Ca camerae rigale sant locuri uncletrebue lna cine-va swim vorbei, §i cl sunt pri-lejuri unde gura face de cade §i capul!

GILBERT

Capul meu, doamna mea, ii aveti. Eu am juramën-tul vostru!

REGINA.

Tu nu e§ti in sine. Fabiano asta! Jana astal...Lasa-ra in pace.

GILBERT

Jana asta e fiica §i mo§tenitoarea lordului Talbot.

REGINA

Ba! parere! himera! nebunie! Dovedile le ai?

GILBERT

De plin. (Scon+e un plic din sin). Bine-voiti a citiaceste hartii.

REGINA

Am eu vreme sa citese hartiile tale, eu ? ti-am ce-rut ea hartiile tale ? Ce-mi pas/ mie de hartfile tale ?

21

all

322

Pe sufletul men, §i de vor dovedi ceva, le voi aruncain foe, §i tin va femanea nimic.

GILBERT

De cat juramentul vostru, doamna mea.

REGINA

JuranAntul meu! Juram'entul meu!

GILBERT

Pe enroll §1 ')(1 Evangelie, doamna mea! adica, pe ca-pul votru §i pe sufletul vostru; pe viata voastra dinlumea aceasta §i pe viata voastra din eealalta.

REGINA

Dar apoi ce vrei tu? Iti jur ca e§ti nebun.

GILBERT

Ce voi ? Jana §i-a perdut rangul, datii-1! Jana §i-aperdut cinstea, datii-o! vestiti-o fiica lui lord Talbot§i sotie lui lord Clanbrasil §i apoi, luati-mi viata!

REGINA

Viata ta! dar ce vrei tu sa fac acum cu viata ta? Nuo vream de eat ca sa-mi re'sbun de omul acesta, de Fa-biano ! Tu pe semne nu intelegi nimic? Eu eara§i nute inteleg. Graiai de rasbunare. Asfel iti edsbuni? Ace§tioameni din norod sunt ala de nerqi! §1 apoi, gande-sci ca crecl istoria ta cea de ris unei mo§tenitoarea mut Talbot? Malik! imi argti hartiile! tin vreu sale ve'd. A ! o muere te vinde, §i tu te faci generos ! nicicum nu-ti pad ! Eu nu sunt generoasa; eu am turbarea§i ura in inima. Imi voi resbuna, §i tu imi vei apta.

4

323

Dar e nebun omul acesta! e nebun ! e nebun! o Dum-necleule! pentru ce sl am trebuintl de dlnsul ! e des-nftdajduitor lucru a ave a face cu astfel de o ameni inpricini serioase !

GILBERT

Am parola voastrl de Regina catolica. Lordul Clan-brasil a amagit pe Jana, §i trebue s'o ia.

REGINA

Dar de nu va voi s'o ?

GILBERT

Atuncea ii vet sili, doamna mea.

JANA

Oh nu! fie-ti mill de mine, Gilberte !

GILBERT

E bine, de nu va voi nera§inatul acesta,Mlrirea Voa-stra yeti face cu el §i cu mine ce yeti voi.

REGINA, cU bucurie

A! atlta vreu!GILBERT

La o a§a int6mplare, daca corona de contesl de Va-terforcl se va pune in ob§te de regina pe capul cel sfin-it §i neatins al acestei Jane Talbot , eu voi face tot a-cea ce-mi va porunci Regina.

REGINA

Tot?

ia

324-GILBERT

Tot.

REGINA

Vei dice ori ce va trebui gis? Vei muri de ori cemoarte?

De ori co moarte.

0 Dumnesieule!

Te juri?

Ma jur.

GILBERT

JANA

REGINA

GILBERT

REMINA

AR se poate pune la cale lucrul. Ajuuge, am pa-rola ta §i tu ai p'a mea. S'a sfir§it. (Sta' putin in glnd.)(Care Jana. E§ti de prisos aci; e§i, to vor chema lavreme.

JANA

0 Gilberte! ce ai Mout? 0 Gilberte! sunt o ticaloasa,§i nu cutez a-mi ridica ochii asuprali! 0 Gilberte!e§ti mai mult de cat un anger, cad ai tot odata §i vir-tutile unui anger §1 patimile unui om! Ese.

325

SCENA IT

REGINX, GILBERT, apoi SIMON RENARD, lord SHANDOS,strejarii

REGINA, jul Gilbert

Ai vr'o arma asupra ta ? Un cutit sau alta?GILBERT, scoOnd din sin entitul lordului Clanbrasil

Un cutit! eatl, doamna mea.

REGINA

Bine. Tine-1 in mAnil. (Chiam5, apneAndu-1 iute de mAng.)

Domnule Bali d'Amont! Lordule andos! (Intrg Si-mon Renard, lord §andos i strejarii). Puneti mlna, pe o-mul acesta! a ridicat cutitul asupra mea. L'am apucatde mAnA, in minutul cInd era sI na6 loveascl. Este unuciga§.

GILBERT

Doamna

REGINA., ineet lui Gilbert

Uiti acum tocmeala, noastra! aa te la§i cum ai 4is?(Tare-) Sunteti toti marturi cl era lug cu cutitul in mbil.Domnule Baili, cum se numesce Odea de la TurnulLondrei ?

SIMON RENARD

Acesta o un irlandez ce-i qic Mac Dermoti.

REGINA

mi-1 aduca, aci, am sä-i vorbesc.

mea

Fi

SE

326-SIMC/N RENARD

Ensati Marirea Voastra?

REGINA

Ensämi en.

SIMON RENARD

Regina sa graiasca cu gadea!

REGINA.

A§a, Regina va gal cu calaul, capul va grai cu mamaS1-1 aduca ! (Un strejar ese.) Milord andos, §i voi,

domnilor, imi yeti da sama de omul acesta. Paziti-1 a-colo dinapoea voastra. Aici au sa se petreaca lucruri pecarele trebue sä le yap. Domnule leitenant d'A-mont, lordul Clanbrasil aice e ?

SIMON RENARD

SO, in camera zugravita, a§teptand and va fi buna.placerea Regiuei ca sa-1 yap.

Nu prepune nimic?

Nimic.

Sa, intre.

REGINA

SIMON RENARD

REGINA, lordului a.zolos

SIMON RENARD

Toata curtea sta afara a§teptand. SA nu vie nimeuiinainte de lordul Clanbrasil?

327

REGINA

Care slid p'intre domnii no§tri acei ce urasc pe Fa-biani?

Toti.SIMON RENARD

REDINA

Acei ce-1 uritsc mai rault?

SIMON RENARD

Clinton, Montagu, Sornerzet, conte de Derbi, JerarFrit-Jerar, lord Paget, §i lordul Canteler.

REGINA, lordului qandos

Chiama pe toti ace§tia , afar de lordul Canteler. Dute.§andos ese.

Cgtre Simon Renard.Vrednicul Episcop Canteler nu iubesce mai mult,

de cat ceilalti pe Fabini, dar este om plin de cartiri.(v4Ind hgrtiile pe care Gilbert le a pus pe masg.) A! trebueAug sa-mi arunc ochii p'aceste hartii.In vreme ce le cautg, ua din fund se deschide. Intrg domnii

insenmati de Regina, inchingndu-se Ong, la pgmbt.

SCENA VI

Cei din urmd, LORD CLINTON qi ceilalti domni

REGINA

Buna dimineata, domnilor. Dumnecleu sa v'd aiba in-tru paza sa, mi1ori. (Lordului Montagu.) Anton Brovn,nu uit nici o data c cu vrednicie 11-ai dat pept cu loan

328

de Montmorensi §i cu domnul de Tulusa in negotia,tiilemele CU imperatul uncliiul men. Lord Paget, veipriimi astkli diplomele de baron Paget de Boderzetin Staford. E! dar eats vechiul nostru prieten mi-lord Clinton! Noi iti suntem pururea bunA prietena, mi-

Voi ati sfArAmat pe Tomas Viat in climpia deSent Jam. Domnilor, s. ne aducem toti aminte. In qioaaceea corona Engliterei a fost scApatA de un pod pecai e a putut o§tile mele sosi pAnA la rebeli, 0 de un zidce a oprit pe rebeli de a sosi pAril la mine. Podul, estepodul Londrei. Zidul, este lordul Clinton.

LORD CLINTON, incot lui Simon Renard

Sunt §ease luni de crind Regina nu mi-a gait. CR ede bunA astAgi!

SIMON RI,TARD

In gId ue, milord. Acum indatA iti va 'Area §i mai bunil.

REGIR lordului iincio

Milord Clanbrasil poate sA intre. (Lui Simon Renard.)

CAte-va minute dupA ce va intra...§optesee incet la ureche, i ii arath uga pe care a egit Jana.

SIMON RENARID

Am inteles doamna mea. Fabiani

SCENA VII

Cei din urnia, FIBTANI

REGIIA

A! eata-1!...Incepe a vorbi incet lui Simon Renard.

t,

intrit

lord.

329

F &MANI, drat i se inchinI toti, in porta, e imprejurul lot

Ce va se, dic. aceasta? sunt numai vrejma§i d'ai meiastetli aicea. Regina §optesce cu Simon Renard, la dram !o ve(j el, ride! reu semn!

REGIN t, CII blandete 1 i Tabiani

Dumnetleu sa te aibe in paza sa, milord!

FABTANI, slrutAndu-i mLnt

Doamna mea... (In parte.) Mi-a zimbit. Primejdia ne pentru mine.

REGINA, tot cu blundet

Am a-ti vorbi. Vine cu densul dinaintea teatrulu .

FABIkNI

Si eu am a-ti vorbi, doamaa mea, am sa te mustru.M'ai lesat, m'ai deperat o multime de vreme. Ab! n'ar fia§a, dace in ceasurile cend nu ne vedem ai gendi Imine, cum gendesc en la voi.

REGINA

E§ti nedrept; de cend m'ai lesat, numai la dumneatami-e gendul.

TABIANI

Adeverat e ? sunt a§a, de fericit? Mai spune-mi odate.

REGINA, tOt zitaina

jur.FABIANI

Me iubesci a§a dar precum te iubesc ?

nitIndn-

Me

330

REGINA

Tot as, milord. In adefe'r iti spui c'am gandit,si ti-am &it o placuta surpriza la intoarcere.

FABIANI

Cum! ce surprizal

REGINA

0 intalnire care-ti va aduce multa placere.

FABIANI

Intalnirea cui ?

REGINA

Ghicesce. Nu ghicesci?

FABIANI

Nu, doamna mea.

REGINA

Apoi dar intoarce-te.Fabiani se intoarce i vette pe Jana pre pragul uei cei mi

FABIANI, in parte

Jana!JANA, in parte

REGINA, tot zimbind

Milordule, cunosci pe fata aceasta ?

FABIANI

El este!

Ba nu, doamna mea.

REGINA

Fata, cunosci DO milordul?

I

331

JANA

Ante adevarul §i apoi viata. Ii cunosc, doamna mea.

REGINA

A§a, milordule, nu cunosci pe femeea aceasta?

YAM UI

Doamna meal vor sa m piarcja, sunt imprejurat devrajma§i. Femeea aceasta este 'mita cu de'n§ii, far' in-doiall. N'o cunosc, doamna meal N'o sciu eine e, doam-na mea.

REGINA, senlandu-se i lovindn-1 en inInup poste obraz

A ! e§ti un mipl! Vimji pe una §i tagadnesci pecealalta! a ! n'o scii eine e ! vrei spui en? Fe-meea aceasta este Jana Talbot, fiica lui Ioan Talbot bu-nul down catolic ce a murit pe e§afod pentru maica-rnea.Aceasta femee este Jana Talbot vara-mea; Jana Tal-bot, contesa de refsburi, eontesa de Vecsfort ! contesade Vaterford, pairesa de Englitera! Eata ce este femeeaaceasta Lordule Paget, voi sunteti comisar osebiteipeceti, yeti tinè socoleall de aceasta ce clicem. ReginaEngliterei cunoasce in ob§te pe Ceara aceasta pentruJana, fiica §i Lipid mo§tenitoare a celui de pe urmaconte de Vaterford. (Ar6tfind scrisorile.) Eath dovOile §idocumentele pe care le veti intari cu pecetea cea mare.Aceasta poruncim. (Catre Fabiani.) A§a, contesii de Va-terford ! §i aceasta s'a dovedit! §i vei da averile eiticalosule! A! nu cunosci pe femeea aceasta! nu sciicine e femeea aceasta! El ti-o spui eu! este Jana Tal-

st ti-o

I

332

bot ! i trebue sa-ti mai spui ceva mai mult F... (Mai in-cet uitan(lu-se in ochi.) Miselule! ea este amoreza ta!

Doamna mea

FABIANI

REGINA

Eatar ce este ea; acum eata ce esti tu. Tu esti un omfara suflet, un om fara inima , un om fara duh ! Estiun siret i un ticalos ! domnilor, n'avetitrebuinta sä v departati. Prea putin imi pasa ca yetiauli ce am sa spui acestui om ! mi se pare ca graescdestul de tare. Fabiano ! Esti un Cabs, un vinft-tor catre mine, un misel catre (Musa, o sluga minci-noasa, cel mai nimicit, cel mai de pe urma din oameni !si Anse', este prea adeverat, te-am facut conte de Clan-brasil, baron de Dinasmondi, ce anca ? Baron de Dar-mont in Devonsir. E! dar erhm nebuna! Ye cer erta-chine, niilor0i, ea v'am facut de v'a cotit omul acesta.Tu, cavaler ! tu hail! tu domn! Dar asemOneaza-te cuacei care sunt asa, ticalosule! Dar privesce imprejuru-tinobili! Eata Brij, baron andos. Eata Seimur duca dPSomerzet. Eata Stanleii, care sunt conti de Derbi de laanul o mie patru sute optdeci i cinci. Eata Clintoniicari sunt baroni Clinton dela o mie done ante noklecisi opt ! Ce, tu iti inchipuesci ca sPmeni cu oamenii a-cestia ! te Oici aliat en familia Spanioll de Penalver,dar nu e adeverat, nu esti de cat un re'u Italian, nimic!mai putin de cat nimic! fiu al unui din satul Larino !Asa, domnilor, fiu al unui ciobotar ! o sciam i n'o spa-

peu,Esti...

333

neam §i o ascundeam aceasta, §i me faceam ca creg peomul acesta and vorbea de nobilitatea sa. Caci apsuntem noi femeile. 0 Doamne! a§ voi sa fie aici femei,aceasta ar fi o invetatura pentru toate. Ticalosul ! ti-calosul acesta! inpla p'o femee §i tagaduesce pP cpea-lalta! neru§inat! intru adever, e,ti tare neru§inat! Cum!de and vorbesc anca nu e in genuche! in geuuchi, Fa-biani! milorgi, puneti cu d'asila pe omul acesta in ge-nuchi !

FABIANI

Marirea Voasta...REGINA

Ticalosul acesta pe care 1-am umplut de bunatati !ast lacheu Napolitan pe care 1-am facut cavaler aurit§i conte slobod. de Englitera! trebuia sa m'a§teptla aceasta! Bine imi spusese c'aceasta astfel e sa sP is-praMsca. Dar ap sunt eu de inderatnica, §i pe urmaveg c'am gre§it. Ea sunt vinovata. Italian, va st gica,§iret. Napolitan va sa gica becisnic ! ori in ate datitatal meu s'a slujit c'un Italian, g'a cait. Acest Fabianivegi tu, ladi Jano, la ce om te-ai dat, nenorocita co-pila! Te voi resbuna eu, las! Oh! an fi trebuit sajudie, a din buzunarul unui Italian nu se poate scoatealta de cat un stilet, nici din sufletul unui Italian altade cat vingare.

FABIANI

Doamna mea, me jur...

REGINA

Acum va sä jure minciuni! Pan' in sfir§it 'va fi de

Ah!

334

nimic; ne va face sa ne ro§im pan' in yea dinainteaacestor oameni, pe noi femei slabe care I-am iubit! nicicapul n'o ridice!

FABIANI

Ba ii voi ridica, doamna mea. Sunt perdut, o vçIbine. Moartea mea e hotarita. Veti intrebuinta ori cechip, cutit, otrava...

REGINA, apecandu-i nartinile i rilencla-1 dinaintea teatrulni

Otrava! Cutit! ce spui, Italiane? resbunarea vinde-toare! resbunare ru§inata! resbunarea dosita! resbuna-rea ca in ta-a ta! Ba, sinior Fabiani, nici cutit, niciotrava. Ce ? Eu am sa m'ascund, sa cant unghiul ulitilornoaptea, §i sa me fac mica cand imi resbun? Ba, çleunu. Eu voi ("olioa cea mare, aqi tu, milordule? Amia(ja,soarPle cel frumos, piata publica, e§afodul §i palo§ul,oameni pe uliti, oameni la ferestre, oameni pe case, ostill de mii de mart.iri! voi sa le fie hid., aucji hi, mi-lordule ? sa le para aceasta stralucit, infrieo§at §i maret,§i sa qica : o femee a fost defaimata, dar o Regina i§iresbuna! Acest favorit Vat de zavistuit, acevt tenerfrurnos §i obrazuic pe care I-am acoperit cu catifeamatase, voi sa-lved incujbat in dime, speriat §i tremu-rand in genuchi p'un postav negru, cu picioarele goale,cu mainile legate, §uerat de norod §i pipait de gade. Ingatul acest alb in care pusesem un lant de aur, voi sapui un §treang. Am \rept ce insemna acest Fabiani p'untron. Voi sa-1 v64 ce a insemna pe un t§afod!

FABIANI

Doamna mea...

si

sh-si

335-REGINA

Nici o vorba! nici un cuvënt mai mult. Egti cu ade-verat perdut. Te vei sui pe epfod ca gi Sufolc gi Nor-tumberland. Aceasta 'e o sérbatoare ca gi altele ce daubunei mele cetati a Londrei! scii cum te urasce bunamea cetate. Pe Dumnedeu, e frumos lucru dud ai tre-buinta a-ti gsbuna. Ca egti Maria, doamna, Regina En-gliterei, fiica Ini Enric VIII, gi stapanitoare a patrumafi! gi cand vei fi pe epfod, vei putea in voe face unlung cufent norodului ca Nortumberland, sau o lungaruga catre Dumnedeu ca Sufolc, pentru ca sa dai vremeertarii sa vie; martur imi este cerul ca egti un vindiAorgi ca ertarea nu va veni! acest ticalos giret care imi vor-bea de amor gi imi dicea Tu, adi dimineata!E, ilentruDumnedeu, domnilor,, ye mirati poate ca graesc aga,dinaintea voastra ; dar ye mai spui anc' odata ca preaputin imi pasa! (Lordului Somerzet.) Milordule duca, egtiConstablu al turnului; cere spaga de la omul acesta.

FABIAN!

Eata-o; dar protestez. De se va gi dovedi c'am ama-git sau am ingälat o femee...

REGINA

i ce-mi pasa mie c'ai ingalat o femee! Ce de aceastaimi bat eu capul? acegti domni sunt marturi ca nici voisa sciu de aceasta!

FABIANI

A ingala o femee, nu e vinovittie de ), doamea mea,

336

Marirea Voastra n'ati putut osindi pe Trograorton pen-t ii o asemenea gre§eala.

I3EGINA

.cum a prins ga,1! vermele Se face §earpe. Si ciaoti clice ca pentru aceasta tg, invinovatesc?

F &MANI

Apoi dar care imi este vinovatia? Ea nu suut Englez,nu sant supusul Mririi Voastre. Sunt supusul Rigi deNapoli §i vasal al sfantulai Radiate. Voi chema pelegatul seri, prea-sfintitul Cardinal Polus, ca sa me-eclame; me voi apera, doamna mea. Sunt strein. Nupot fi dat in j idecata, ca §i cand a§ fi vinovat, adeve-iat vinovat. Care-mi este vinovatia?

REGINA

Intrebi care-ti este vinovatia?FADIANI

Dar, , doamna mea.

REGINA

Milorcli, ati auclit en totii intrebarea ce mi s'a Meat,acum yeti aqi respunsul. Luati aminte §i bagati sam5.toti ori cati sunteti, caci veti vedea c6 am numai sa lo-

esc cu piciorul ca sä fac sa isbucneasca de subt pa-meg un e§afocl. Sandos! Sandos! deschide in laturiacea u§rt! toatrt curtea! toata lumea! sa intre cu toti.

17§a din fund se desehide; inta toaa eurtea.

s

337

SCENA VIII

Cei din urntd, LORDUL CANCELER §i tomtit curtea

REGINA

Intrati, intrati, milor;li. Imi pare bine cit v vëd petoti astgqi. Bine, bine, partea judecgtoreasca pe aici,mai aproape, mai aproape. Uncle sunt sergentii cl'armeai camerei 1orçiIor, Hariot §i Lauerilo ? A ! eata-1.76,

domnilor. Bine ati venit. Scoateti stibiile. Bine. Pune-ti-v6 din dreapta §i din stgnga acestui om. Este subtpaza voastrg.

VARIANT

Doamna mea, care-mi este vinovittia ?

REGINA

Milord. Gardiner, inOtatul meu prieten, voi sunteticanteler al Engliterei. Noi v facem sciut ca t v'e

dunati in grabg impreung, cu cei doispreclece lOrtli aiCamerii instelate, pe care ne pare r6u cl nu-i vedemaici. Se petrec lucruri stra§nice in palatul acesta.Ascultati, mi1ori, doamna Elisabeta On' acum a atitatmai multi vrAjma§i coronii noastre. Au fost complotullusi Pietro Caro care a fgcat tulburitrile din Ecseter,§i care se corhpundea in taing cu doamna Elisabeta prinmijlocirea unei tifre sgpate p'o chitarg. A fost vingarealui Tomas Viat, care a r6svrittit contia Kentului. A fostrebelia duchii de Sufolc , pe care 1-a prins in scorburaunui copaciu dupg, sfgrgmarea oamenilor s6i. Astgcli

22

,

a-

338

este o nuoa dauna. Ascultati toti. Asta0i dimineata, unom s'a infato§at la audienta mea. Dupe, cate-va vorbe asarit c'un cutit s me loveasca. I-am oprit bratul invreme. Lordul Sandos §i domnul Baili d'Amont au pusmama pe el. El a marturisit c'a fost pus sa me omoarede lordul Clanbrasil.

F1BIANI

De mine? nu se poate. Oh! ce infrico§at lucru! omulacesta nu este. Nu se va gasi un aia om. Cine e ? un-de e?

REGINA

Aice.

GILBERT, ekand.de dela strejari

Eu sunt.

REGINA

In urmarea marturisirilor acestui ona, noi Maria, Re-gina, invinovatim inaintea Camerii iustelate pe cesta-lalt om, Fabiano Fabiani, conte de Clanbrasil, de inaltavinclare §i faptä de ucidere asupra imperatescei §i sfin-titei noastre persoane.

FABIANI

aiga§ Reginei, eu! grozav lucru! Oh! capul mi seratacesce ! vederile mi se tulbura ! ce curse, este acea-sta? (Lui Gilbert.) Ori eine e§ti, ticalosule, cutezi a in-credinta el Regina a spus adeverul ?

G IL BER

A§a.

I'

339

FABIANI

Eu te-am pu sa ucii pe Regina?

A§a.GILIIERT

FABIANI

A§a! tot a§a! blestem! Domnilor, nu v'e puteti inchi-c5.t este d mare minciuna! acest om ese din iad.

Nenorocitule ! vrei sa me percli ; dar nu scii ca §i tu tepercli. Pecatul cu care mg incarci, te incarcri. §i pe tine.lYle vei face sa mor, dar §i tu vei muri. Cu o singura,vorbI, nebunule, faci sil cap, doug capete, al meu §i alMi. 0 scii aceasta?

0 sciu.

GILBERT

FABIANI

ornul acesta este curnperat...

GILBERT

De tine. EatI aceAl pungl plina de aur ce mi-aidat-o pentru ucidere. Armaturile §i tirra iti stint cu-sute pe ea.

FABIAN

Drepte cerule! Dar nu se vede cutitul cu care, clic,c'acest om a vrut s. oveascrt pe Regina. Linde e cutitul?

LORDuL SHANDOS

Eatd-1.

p,i

340

GILBERT, Ini Fitbiasi

E al t6u. Pentru aceasta mil'ai dat. Teaca sepoate glsi la tine.

LORDUL CANCELER

Conte de Clanbrasil, ce ai a re'spunde ? Canosci pe o-mul acesta P

FABI1NI

Ba nu.

GILIMRT

In adev6r, m'a Opt numai noaptea. Doamna rnea,dil-mi voe sa-i spui done vorbe la ureche; poate ca i§iva aduce aminte. (S'apropie de Pabiani. Ineet.) Nu cu-nosci pe uineni astgqi, milordule? nici pe omul batjoco-rit, nici pe femeea inplatl. A! Regina i§i re'sbunä, daromul prost §i el i§i resbuna. Nici voeai s6 naC scii, a§ae? Eatl-te prins intre clod resbunäri. Ce Oici, milor-dule? Eu sunt Gilbert strugarul!

FABIANI

Oh! te cunosc. Cunosc p'acest om, milorqi; de vremece am a face cu el, nu mai am ce dice.

REGINA

3IIrturisesce!

LORDUL CANCELER, Ini Gilbert

Dupa legea normandl §i statutul douNeci §i cinci alRigi Euric VIII, la intemplare de inalta vinovatie a-supra celui Ant6i cap, mMurisirea nu scapä pe tova-

341

ro§. Nu uita ca este o pricina la care Regina nu aredrit de ertare, §1 ca. vet muri pe esfod ca §i phatul.Cugeta bine. Intaresci toate cele ce ai

GILBERT

Sciu ca am sa mor, §i le intäresc.

JANA, in parte

DumneOeul meu! de este acesta vis, este foarte in-fricost !

LORDUL CANCELER, lui Gilbert

Priimesci a-ti inoi marturisirile cu man pe Evan-gelie? Tinde Evangelia la Gilbert, pe eare pune mAna.

GILBERT

Jur cu mana pe Evangelie §i cu moartea inaintea o-chilor, c omul acesta este un uciga§; cä cutitul acesta,care este a lui, a slujit spre ucidere; ca punga aceastacare este a lui, mi-a fost data de el pentru ucidere.Dum-neqeu sa-§i fad mill cu mine! acesta e adev6ru1.

LORDUL CANCELER, lUi Fal iani

Milordule, ce ai sa Aspuncli?

FABIANI

Nimic. Stint perdut!

SIMON RENARD, incet Iteginei

Marirea Voastra a poruncit sa vie calaul. El este a-fara.

REGINA

Bine. SI intre.Rangurile gentilomilor se dau in laturi, qi se vede caldul im-

bracat cu rop gi cu negru. purtilnd pe um& un lung palclin toe.

clis?

342

SCENA LX

Cei mai de sus, CALIIIL

REGINA

Milord, duel de Somerzet, amëndoi acesti sa se puela turn !Milord Gardiner, cantelerul nostru, judecatalor s inceapl de mitine divaintea celor doispreqecepain ai Camerei cu stele, si Dumnetjeu sä ajute pe ve-chea Eng litera! Noi voim ca acesti oanieni sA fie jude-cati pgná nu vom purcede pentru Ecsford undo vomdeschide parlamentul, si pentru Vindsor, unde vom facepa§tele. (CAtre ealAti.) Apropie-te. Imi pare bine cu te vèhTu esti o bung, slugl. Ai irnhetränit. Ai fetlut pUnäacum trei rigate. Este obicei ca stilpánitorii acestuirigat, sd-ti facl un dar, c It se pate mai insemnat andse sue pe tron. TatUl meu, Enric VIII, ti-a dat cataramacu diamanturi de la mantaoa lui. Frate-meu, Eduard VI,ti-a dat o cupl de aur sApatg. Acum e rändul meu. Tre-bue sl-ti fac uu dar. Apropie-te. (ArAtInd pi) Fabiani.)

capul acesta, acest On& si minunat cap, acestcap care adi dimineatI AncU era a ceea ce aveam mai fru-mos, mai scump, §i mai pretios in lume; acest cap, itiqic, Ti-1 dau.

Vecli

ve;li-l!

343

12I0A A TREIA

CARE DINTR'AMENDOI

PERSOANELEREGINA.GILBERT.a ANA.

SIMON RENARD.

JOSHUA FARNABILNEAS DULVERIONLORDUL CLINTON

UN TEMNICER

PARTE 1 INTE.IA0 sal in Ithintrul Tarnulni Londrei. Bolt sprijinit il. de stAlpi

grogi. In dreapta gi in stanga dou6 ngi de la dou6 inchisori.Din dreapta, o ferestrue asupra Temzii. Din stAnga, o fere-sti ue asupra nlitii. De ambe-pArtile &Ate o ugit ascunsil in zid.Din fund, o galerie en un fel de balcon mare inchis cu geamuri,care db.' in ogrildile de afarg a Turnului.

SCENA 1

GILBERT, JOSHUA

GILREBT

Ce, ai aflat P

JOSHUA

Ah!

344

GILBERT

Nici o nadejde ?

JOSHUA.

Nici o nadejde! (Gilbert merge la fereastra). 0! n'ei ve-dea nimic de la fereastra!

Ai intrebat ?GILBERT

JOSH UA

M'am prea incredintat !

E pentru Fabiani P

Pentru Fabiani.

GILBERT

JOSIIL A

GILBERT

Cat e de norocit omul acesta ! Blestem asupra mea !

JOSHUA

Sarmane Gilberte ! va veni §i Andul ten. Acli pe den-sul, maine pe tine.

GILBERT

Ce vrei sä OiciP Nu ne intelegern. De eine irni graesci?

JOSHL A

De e§afodul care il fac acum.

.GILBERT

eu iti graesc de Jana!

JOSHUA

De Jana!

345

GIL13ERT

Ap, de Jana! Numai de Jana! Ce-mi pasl de celelal-te! A§a dar tu le-ai uitat toate? Tu nu-ti mai aduci a-minte el d'o lunI lipit de grateile inchisorii mele de undese vede nlit, o ved. umblitncl necontenit galbenlcernitl la poalele Turnului acestuia in care suut doioameni Fabiani §i eu? Nu-ti mai aduci aminte de chi-Duffle, de indoelile, de grijile mele ? Pentru care din-teamendoi vine? Ticllosul de mine ! ce §i noaptea imifac aceaStA intrebare, ti-am filcuto §i tie, Jo§ua, i tuimi flgIduisqi asara c yoi auto, s'o vecli §i sl-i vor-besci. Oh! spune-mi! scii ceva ? Pentru mine vine, oripentru Fabiani?

JOSHUA.

Sciu el pe Fabiani o tae negreOt aste4i, §i petine maine, §i d'atuncea sunt ca un uebun, Gilberte. E-pfodul mi-a scos din minte pe Jana. Moartea ta...

GILBER rE

Moartea mea! ce intelegi prin vorba aceasta? Moan-tea mea este cI Jana nu me mai iubesce. Din qioa cen'am mai fost iubit, am murit. Oh! cu adeverat am mu-rit, Jo§ua! aceea ce mai vietuesce din mine, nu plltesceosteneala ce-o sl-§i dea mline. Oh! tu nu-ti poti

ce este un cm care iubesce ! De mi-ar fi dis cu doneluni inapoi Jana, Jana ta cea Mr/ pata, Jana ta ceafar/ prihaul, dragostea ta, fala ta, fioarea ta, comoarata, Jana ta se va da altuia. Mai ai vrea-o pe urml?

§i

sl-1

inchi-piii

346-A§ fi gis : Ba nu, nu o voi mai vrea. D'o mie de ori maibine moartea pentru ea gi pentru mine! gi a fi cdlcatin picioare pe acel ca mi-ar fi grdit aga. Acum ! 0vreu! Ast4i, vedi tu, Jana nu mai este Jana cea fdrapatl pe care o sllveam, Jana a caria frunte abia cute-zam a o atinge cu buzele mele, Jana s'a dat unui altui,unui ticalos, o sciu! gi arise o iubesc. Inima mi-e sfd-ramatd; dar o iubesc. Ag sdruta poala rochii sale gi i-agcere ertare dac'ar vrea. Ar fi in povoiul ulii1or cu celecare stau acolo gi a aduna-o de acolo, gi ag strange-ope inima mea, Jogua. Jogua! a da nu o mita de anidin viata mea, pentru ea nu mi-au mai rdmas de cat odi, ci vecinicia pe care voi avea-o maine ca sa o vddzimbindu-mi Inc' o data, o singura data inaintea mor-tii mele gi sa-mi mai died cuvdntul cel slavit ce mi-1dieea odinioard : te iubesc!Jogua! Jogua! aga e inimaunui om ce iubesce. Socotesci ca vei ucide pe femeea.ce te ina1àP Ba, nu o vei ucide, ci te vei culca la pi-cioarele ei i pe urma ca gi antei, numai vei fi trist.gdsesci el sunt slab! dar ce a fi cdgtigat eu sa ucig peJana ? Oh, mi-e inima piing de idei nesuferite. Oh! dem'ar mai iubi, ce-mi pasa de ori ce a facut ! Dar iube-sce pe Fabiani! iubesce pe Fabiani! pentru Fabiani vinelaceea ce este incredintat este numai c'ag vrea sa mor!.fie-ti mill de mine, Jogua!

JOSHUA

astddi.Fabiani a sa moarlGILBERT

eu maine.

Mt

347

JOSHUA

Dumnedeu e in verful a toate.

GILBERT

Astagi eu voi fi resbunat de densul, §i maine, el demine.

JO>I1UA

Frate, eata al doilea constablu al turnului Eneas Dul-verton. Trebue 0, intre. Frate, te-oi vedea in asta sara.

GILBERT

Oh! sä mor fara sa me iubeasd! A mor fara sa meplanga! Jano!... Jano !... Jano !... Intrii in temnitg.

JOSHUA

Sarmanul Gilbert! Cine ar fi putut sa-mi spue vr'odata ca cele ce urmeaza astruji o sa se intample?

Ese; intri Simon Renard li Eneas.

SCENA II

SIMON RENARD, ENEAS DULVERTON

SIMON RENARD

Este foarte de mirare, preaum lici, dar ce vrei ? Re-gina este nebuna, nu scie ce vrea. Nu se mai poate ci-neva intemeea pe nimic. E femee, spune-mi me rog cecauta aicea? Inima ferneilor este o enigma , a cariaOche Riga Francisc I, a scris'o pe geamurile de la

ambor.Femeea ades se schimba§i-i nelmn eine s'increde

348

Asculta, domnule Eneas, suntem prieteni vechi. A-cestea astkli trebue se, ia sfirgit. Toate aicea' spenzure,de la voi. De te-or insercina... (Ii §opteace la ureche.)Prelungesce treaba ei am numai doue ceasuri And, is-prevesc ce vreu in astI sure, meine uu rnai este favo-nit, sunt a tot puternic, gi poimline egti baronet gi lei-tenand al Turnului. M'ai priceput?

ENEAS

Priceput.

snuou RENARD

Bine. Aucl viind. Nu trebue se, ne vacla Mmeni im-preung. Egi pe acolo. Eu me duc inain tea Reginei.

Se despgrtesc.

SCENA III

Un teninicer, intr iA. cu luare aminte, pe urml aduce peLADI JANA

TEMMGERUL

Sunteti unde ati vrut, miladi. Eatl ugile amendurorinchisorilor. Acum dati-mi me rog multilmita mea.

JANA'

Tine. Desleagl o brgtca de diamanturi §i i-o da.

TEMNICLRUL

Multumesc. Me rog se, nu me spuneti.

JANA, singura

Dumneijeul meu! cum sil fac? Eu 1-am perdut, en

34 9

trebue sA-1 scap. N'oi A pot. 0 femee nu poate nimic.E§afodul! E§afodul! groznic! Ah! nu trebue lacrAmi,ci fapte. Dar n'oi A, pot! Dumneqeul meu! Fie-timill de mine ! Vin mi se pare. Cine s'aude ? Cunoscglasul acesta. E glasul Reginei. Ah ! nu mai este na-dejde !

Se aseunde dupit un salp. Intra' Regina si Simon Renard.

SCENA IV

REGINA, SIMON RENARD, JANA ascunsci

REGINA

A! te miri de schimbare ! A ! iti pare el nu sunt totaceea! E, ce-mi pasA ? A§a mi-e voea. Nu mai vreu a-cum 0, moarA !

SIMON RENARD

Mdrirea VoastrA Ans6 hotArise eri ca astAcli sA-1 tae.

REGINA

Precum hotArisem alahlieri s1-1 tae eri; precum ho-tArisem Dumined sA-1 tae Luni. Ast4 hotArAsc casA-1 tae maine.

SIMON RENARD

In adev6r, de la a doa Dumineca trecuta, de cand s'adat hotarhea Camerii cu stele, §i s'au adus amhdoi o-sinditii la turn cu calaul inainte i cu pa1o§u1 intors .spre fata kr, d'atuncea sunt trei gpt6mani, §i MArireaVoastrA tot urniti de astacli pe maine.

REGINA

ce, nu te pricepi ce insemneaza, aceasta, domnule?

350

trebue si-ti spui tot, §i o femee trebuie ea sa-ti desva-leasca inima sa pentru ca e Regina ticaloasa, §i pen-tru ca infilto§ezi pe Printul de Spania ce a sa-mi fie bar-bat? Pentru Dumneyu, domnule, voi pesemne nu scitica la o femee inima are ru§ine ca §i trupul. Ei bine,de vreme ce vrei s'o scii, de vreme ce te faci ca nu in-telegi nimic, a§a, urnesc pe toata clioa moartea lui Fa-biani, pentru ca in toata dimineata imi lipsesce putereacand imi fac idee ca clopotul turnului 'Londrei a satraga pentru moartea acestui om, pentru ca-mi vine le-§in cand gandesc ca s'ascute o secure pentru dasul,pentru ca-mi vine sa mor cand cuget ca-i cioplesc se-criul, pentru ca sunt femee, pentru ca sunt slaba, pen-tru ca sunt nebuna, pentru ca-1 iubesc, la Dumneyu!

Ti-o fi? multamitu-teai? Intelegi? Oh! voi gi euchip sa-mi re'sbun intr'o 1i de acele ce me faci de-ti spuiacum, las !

SIMON RENARD

Ans6 este vreme a se da un sfir§it cu Fabiani. Ei saluati pe inaltul men stapan printul de Spania , doamnamea!

REGINA

Dad, printul de Spania nu e multamit, sä ne spue §1vom lua pe altul. Nu ne lipsesc pretendenti. Fiul RigiiRomanilor, printul de Piemont, infantul Portugaliei,cardinalul Polus, Riga Danimarcei §i lordul Curtenaisunt ca si dasul de buni nobili.

SIMON RENARD

Lordul Curtenai ! lordul Curtenai !

351

REGINA

Un baron Englez, domnule, face cat un print Spaniol.Afara th aceea lordul Curtenai se trage din imperatAiOrientului. Manie-te, dad vrei !

SIMON RENARD

Pe Fabian? ii urasc toti cati au inima in Londra.

REGINA

Mara de mine.

SIMON RENARD

Oralanii sunt una cu domnii in pricina aceasta. Denu-1 vor taia astacli precum Mrtrirea Voastra a. MO-duit.

Apoi?REGIN

SIMON RENARD

S'a ravrati prostimea.

Am soldati.REGIV

SIMON RENARD

S'or complota domnii.

REGIN

Am pe calau.

SIMON RLNARD

Marirea Voastra a jurat pe cartea de rugaciune amaicii sale ca va erta.

RLGINA

Eat an blanchet ce mi-a tritnis in care ma jur pe

nu-1

352

imferäteasca mea corona. ca-1 voi erta. Corona Wane-meu face cat §i cartea de rugaciune a maicii mele. tTnjuram'ent strica pe altul. 'apoi eine ti-a spus ca vreusa-I ert ?

SIMON RENARD

Foarte cu obraznicie v'a vindut, doamna mea!

REGINA

'apoi ce-mi pasa ? toti barbatii sunt a§a. Nu voi samoara. Tine, milord...Domnule Baili, voi sa ;lie ! yu Imi-ai tulburat inteatata mintea in cat nu mai sciu cueine vorbesc ! Sciu tot ce a sa-mi qici. Ca e un omde nimic, un mi§el, thn ticalos ! 0 sciu §i eu §i mi-e ru-vine, dar il iubesc ! Ce vrei sa fac ? poate p'un om cin-stit nu-1 a§ iubi inteatata. S'apoi cine sunteti toti catisunteti ? Ori sunteti mai buni de cat ansul P Ei sa-mi(jici ca e un favorit, §i ca natia Engleza nu iubesce pefavoriti. Ganditi ca nu sciu ca vreti sa-1 oborati numaica sa puneti in locul lui pe contele de Kildar, un ingam-fat, un Irlandez ! care tae cate dou'e-cleci de capete pe-cli ! §i ee ye pasa ! Nu-mi vorbiti de Riga de Spania,ye bateti joc de finsul; nici de nemuitamirea clomnuluide Noaiel, ambasadorul Frantii. Domnul de Noaiel estelin natarau , §1 ii voi spune-o in fata. Afara de aceeaen sunt femee, vreu §1 nu vreu, nu sunt tot dinteo bu-cata. Viata omului acestuia este trebuitoare vietii mele.Nu lua acest aer de blandete fecioreasca §i de crecle-ment, te poftesc. Iti cunosc toate intrigile, §'apoi intrenoi vorbim, scii ca n'a facut vinovatia pentru care e

353--osindit. Au fost toate puse la cale. Nu vreu sI moarlFabiani. St ApInA sunt oH ba? Tine, dommile Baili, vreiO. vorbim de altceva ?

SIMON RENARD

Me trag, doamna ram. Toata nobilimea voastrI v'avorbit prin mine.

REGINA

Ce-mi pasl de ei !

SIMON RENARD, in parte

SI cercIm cu norodul. Ese inchirandn-se Reginei.

REGINA, einguni

A e§it c'un de§antat chip. Omul acesta e vrednics'alite vr'o revolutie. Trebue A me due indata la casaoraplui. E, cine va! Eneas qi Jo§ua s'arata

SCENA V

REGINA, ENEAS, JOSHUA, JANA aseunsa'.

REGINA

Dumneata e§ti, Eneas. Trebue ca irnpreunl cu omulacesta sa te ins/reinezi a face sa scape indatl din Turncontele Clanbrasil.

ENEAS

Doamna mea...

REGINA

Nu me 'nereq ! imi adue [aminte cl e§ti din du§maniilui. Dumneqeule! va sa clicl el imprejurul men glint

23

354

numai vrajnia§i ai omului ce iubesc! a§ pune prinsoare.ca §i temnicerul acesta pe care nu-1 cunosc, ii urasce.

JOSHUA

A§a este, doamna mea.

REGINA

Domneyule ! Dumnegeule I Acest Simon Renard emai rnl.lt Riga de cat eu Regina. Gine! nimeni in careSA me 'acrq! nimeni carui dau deplina putere sascape pe Fabiani !

JANA, etind de dug stXlp

Ba sunt eu, doamna mea!

JOSHUA, in parte

Jana!REGINA.

Tu! care tu! Jana Talbot! Cum e§ti aicea? A! ce-mipasM destul ca e§ti! ai venit sa scapi pe Fabiani. Itimultamesc. S'ar cadea sa te urasc, Jano ; s'ar cadea s.fiu geloasa, de tine, am mil de dreptati. Dar nu, te iu-besc pentru ca-1 iubesci. Dinaintea e§afodului nu maieste gelozie, este numai amor. E§ti ca §i mine, v60ca-1 erti. Bärbatii, ei nu inteleg aceasta, ladi Jano, noisa ne intelegem. A§a e a suntem anAndou6 tare ne-norocite? Trebue sä scapam pe Fabiani. Nu te am decat pe tine, trebue sa te iau. Sunt incai incredintataca-ti vei pune toata inima. Insarcineaza-te. Domnilor,yeti asculta anAndoi pe ladi Jana la ori ce ye va po-runci §1 imi yeti respunde pe capetele voastre de impli-nirea poruncilor sale. Imbrato§aza-me, copila!

sari

355-JANA

Temza scalda poalele Turnului despre partea aceasta,acolo am luat sama ca este o egire tainica. 0 luntre safie acolo, gi fuga va urma pe Temza. Este mai sigur.

ENEAS

Mai putin de cat inteun ceas este cu neputinta a a-duce acolo o luntre.

JANA

E prea taqiu.ENEAS

Vremea trece de graba. Afara de aceasta pan' intr'unceas va amurgi de tot. Va fi mult mai bine, daca Ma-rirea Sa vrea sa se faca fuga pe taina.

REGINA.

Poate ai dreptate. Bine! fie peste un ceas! te las,ladi Jano, trebue sa mö due la casa oragului. Scapa peFabiani!

JANA

Linigtesce-te, doamna mea!Regina ese; Jana o urmeazii en ochii.

JOSHUA, dinnintea tentrulni

Gilbert avea dreptate, nurnai pentru Fabiani!

SCENA VI

JANA, ENEAS, JOSHUA

JANA, cittre Eneas

Ai aup vointele Reginei. 0 luntre acolo la poaleleTurnului, cheile egirilor ascunse, o palarie g'o manta.

356

ENEAS

Acestea mi se pot pgnI nu va inopta. FanI inteunceas, miladi.

JANA

Bine, dote. Lasl-m e. cu omul acesta.Eneas e-e; Jana il urmeaz6, cu ochii.

JosnuA, in 'nate dinaintea teitrulai

Omul acesta! Nu e de mirare, aceea ce a uitat pe Gil-bert, nu mai cunoasce pe Jo§ua.

Merge spre up, inchisorii lui Fabiani qi vrea s'o deschi0.

JANA

Ce fad acolo ?

JOSHUA

Iti previu dorintele, miladi. Deschid u§a aceasta.

JANA

Ce u§I este aceea?JOSHUA

Up inchisorii hi milord Fabiani.JANA

Dar aceasta?

U§a inchisorii altuia.

Care? altul?

JOSHUA

JANA

JO.HUA

Un alt osindit spre moarte. Un oare eine ce nu'l cu-nosci. Un me§ter ce-i ic Gilbert.

357

JANA

Deschide u§a aceasta!

JOSHUA, drip5 ce a deschis u§a

Gilberte!

SCENA VII

JANA, GILBERT, JOSHUA

GILBERT, din liluntrul inchisorii

Ce me vor? (S'arata, pe prag, vede pe Jana §i alignind sereztimii de perete.) Jana!Ladi Jana Talbot !

JANA, farit ridica ochii asupra lui

Gilberto ! viu sl te scap.

GILBERT

SI me scapi!

JANA

Ascultl-me. Fie-ti mill, nu me obori. Sciu tot ce aisa-mi 4ici. Ai dreptate ; dar nu-mi qicp nimic, trebuesI te scap. Toate sunt gata. Poti scIpa fr grija. La-sl-te sl te scap §i eu ca §i altul. Nu mai cer alt nimic,pe urnaI nu me vei mai cunoasce. Nu vei mai sci einesunt. Nu me erta, dar lag-me sl te scap. Vrei?

GILBERT

Iti multumese; dar e de prisos. Pentru ce vrei sI-miscapi viata, ladi Jano, daca nu me mai iubesci?

JANA, eu bucurie

Oh Gilberte ! ce de aceasta me intrebi? Gilberto! Ce!

-

all

358

te pleci a mai eerceta And, ce se petrece in inima Or-manei fete? Ce, Gilberto, dragostea co mai pot aveapentru cineva te mai intereseazI §i iti Mai pare cA me-ritA, ea s'o mai cercetezi ? Credeam el pentru tine eratot una, §i cl me despretuiai prea mult pentru ca sA toingrijesci de aceea ce fac cu inima mea! CAnd ai sciGilberto ce lucrare au Mut asupra mea vorbele ce-mi4ise§i. Ateasta e o raze, a soarelui foarte nea§teptatIin noaptea mea! oh! asculta-me dar, ascultl-me! De a§mai cuteza sa me apropiu de tine, de a§ indrAsni sA-tipipAi hainele, de a§ cuteza O. iau mAna ta intru alemele, de a§ cuteza sA mai ridic ochii spre tine §i sprecer, precum odinioara, scii ce ti-a§ clice in genuchi, ple-catl, plIngend la picioarele tale, cu suspinurile in guru,§i cu bucuria Angerilor in inimA? ti-a§ qice : Gilberte,te iubesc !

GILBERT, apucand'o in brate cu poruire

Me iubesci?

Ah ! te iubesc !JANA

GILBERT

Me iubesci !Dumnepule! ea me iubesce ! este preaadeverat. Ens6§i ea mi-a spus. Gura ei a grAit. Dum-necleule sfinte !

Gilbertul meu!JANA

GILBERT

pici c'ai &it tot pentru fuga mea ? Degrabl! De-

359

graba! viata! viata voi , Jana me iubesce ! Boltile ace-stea s'apasa presto mine §i me turtesc. Imi trebue aer.Mor aicea. SI fugim degraba! aidem, Jano ! voi satrkesc ! stint iubit.

JANA

Inca nu este vreme. Trebue o luntre §i sa, inopteze.Dar nu te teme; e§ti scapat. Pan' intr'un ceas, vom fiafara. Regina este la casa oraplui, §i n'o sa vie de gra-ba. Eu sunt stapana aid. Ti le voi spune toate.

GILBERT

Un ceas, e prea mult. Oh! s'apuc mai ingraba viata§i fericirea! Jano, Jano, tu e§ti! 0 sa traesc! tu meiuhesci ! Eu viu din iad! nu %pre lasa, ca, veqi tu, voiface niscaiva nebunii, voi ride, voi canta.Me iubesci,ap e ?

JANA

Ap ! Te iubesc ! ap, te iubesc! §i crede-me, Gil-berte, acesta e adeverul ca in patul mortii. Numaipe tine te-am. iubit ! pang, §i in grepla mea, pana §iin fundul pecatului meu, te iubeam ! Cum am cklut inbratele demonului ce m'a perdut, am §1 plans pe an-gerul meu!

GILBEBT

S'a uitat! s'a ertat! nu mai vorbi d'acestea, Jano.0! ce-mi pasa de cele trecute! Cine este acel ce ar pu-tea sta improtiva glasului teu! eine n'ar face ca mine!0, a§a! iti ert toate, copila mea cea prea-iubita! Te-rneiul dragostei, este ertarea. Jano, gelosia §i desnadej-

360

duirea au pada lacramile din ochii mei. Dar te ert, itimultumese, tu e§ti pentru mine siggur lucrul eel in a-dever incungiurat de raze a lumei acestia, §i la toatavorba ta simt o durere iburind §i o bucurie renasc'en-du-se in sufletul meu! Jano, capul, §eqi dreapta§i me privesce. Iti spui c e§ti copila mea.

JANA

Tot generos e§ti ! prea-iubitul meu Gilbert!

GILBERT

Oh! a§ voi sa fiu acum afara, 0, fug, foarte departe,slobod cu tine! oh! noaptea aceasta nu mai vine!Luntrea nu e. Jane !sa lasam indata Londra, in a-sta noapte vom e§i din Englitera. Ne vom duce la Ve-netia. Acei de me§te§ugul meu ca§tiga multi bani a-colo. Tn vei fi a mea... Oh Doamue! mi-am e§it dinminte, uitam ce nume porti ! este prea frumos, Jano !

Ce vrei s a

JANA

GILBERT

Fiica lordului Talbot.

Sciu altul mai frumos.

Care.

JAN A

GI LBERT

JAN A

Sotia strugarului Gilbert.

ridicl-ti

qici?

--

361

GILBERT

JanoL.JANA

Oh nu! Oh nu socoti cA iti cer aceasta. Oh! me sciusunt nevrednica. Nu-mi voi inita ochii atIt de sus

de vreme ce ertat. SAracul strugar Gilbert nu seva pAngari luAnd pe contesa de Vaterford. Nu ; te voiurma, te voi iubi, voi fi totdeauna cu tine. Me voi cul-ca opoa la picioarele tale §i uoaptea la u§a ta. Te volprivi lucrAnd, te voi ajuta, iti voi da cele ce-ti vor tre-bui. Voi fi pentru tine ceva mai putin decAt o sor; cevamai mult de cAt un cAine4i de te vei insura, Gilbertepentru cA, in sfir§it o sA vrea Dunmeqeu 8A-ti gasescio femee curata §i neprilanitA §i vrednicl de tinede te vei insura, çlic, §i data femeea ta va fi bung, §iva voi, voi fi slujnica femeei tale. De nu me va voi, mevoi duce sl mor unde voi putea. Numai atunci te voiläsa. Daca nu te vei insura, voi §edea lang.1 tine, voifi tare blAndA §i supusl, vei vedea; §i de vor gAndi reupentru cA me vor vedea cu tine, las sit gAndeasca. Nu-miva mai fi ru§ine, eu sunt o fatA sAracA.

GILBERT, c:Iped Ia picioarele ei

Tu e§ti un Auger! Ta e§ti sotia mea.JANA

Sotia ta! tu erti ca i Dumneftu, curatind Ah !fii bine-cuventat, Gilberto, cAci imi pui aceastl coronape cap.Gilbert se ecoalri i o strgnge in biate... Joshua apuel de edni,

pe Jana.

m-aiet

362

JOSHUA

Eu sunt Joshua, ladi Jano.

Bunule Joshua!JANA

JOSHUA

Dineaorea nu m'ai cunoscut.

JANA

Ah! pentru a de la ansul a trebuit sI 'ncep.Jo pia ii sitrutii mfina.

GILBERT, strangUan-o in brate.

Dar ce fericire ! Dar oare adev6rat1 e aceasta fe-ricire ?De dte-va minute s'aude ALA, uh vaet depIrtat. Strigiri a-

mestecate. Sgomot. pioa pleach, in diseml.

JOSHUA

Oare ce sgomot s'aude ?Merge la fereastra cea din lilita.

JANA

Oh Dumneleul meu! de nu s'ar intAmpla ceva!

JOSHUA

0 multime de oameni afarl cu hIrlete, cu suliti §itorti. Pensionerii Reginei callri §i gata de =lie, toateyin incoaci. Ce strigIri! la dracu! seamnal chiar tur-burare de norod.

JANA

De n'ar fi numai asupra lui Gilbert.

-

363

STIISGART DE DEPARTE

Fabiani ! moarl Fabiani !

JANA

Audi ?

Dar.

Ce lic ?

Nu inteleg.

JOSHUA

JANA

JOSHIJA

JANA

Ah Dumneyul meu! Dumnepul meu!Eneas Dulverton §i un luntraq intrl en grab5, pe up, tiiinuita.

SENA VIII

Cei din urmd, ENEAS, un luntrq

ENEAS

Milord Fabiani ! Milordule ! Nu este vreme da per-dut nici un minut. S'a ailat cA Regina voia sl to scape.Norodul din Londra s'a turburat asuprI-v6. PIn' inteunsfert pot s. te fad, buc4i. Fugi, milordule ! eat6 o manta§i o palarie. Eata cheile. Eata un luntral. Nu uita el naieimi e§ti dator cu toate acestea. Grabesce-te, milord!

JANA , acoperind iute pe Gilbert cu mantaoh, 0 /Maria.

Incet hi Joqua

0 cerule ! de nu-I ar cunoasce omul acesta...

364

ENEAS, nitlindu-se in fata id Gilbert

Dar ce! nu e lordul Klanbrasil ! Nu implinesci po-runcile Reginei, miladi ! scapi pe altul !

JANA

Ne-am prapadit 1.. Trebuia sl prevq aceasta! ahDumnecleul meu ! Domaule, a§a este. Fie-ti mill...

ENEAS., incet &mei

Taci! fa! N'am qis nimic, n'am ve'qut nimic.Se trav in fundul teatrului c'un aer nebg,ggtor de seam it.

JANA

Ce Ah ! provedinta dar este pentru noi! ahteat/ lumea dar va sa scape pe Gilbert!

JOSHUA.

Ba nu, lath Jano, ci toata lumea va sa pia*, pe Fa-biani. In vremea scenei ace§tia, striOrile afaxi sit maresc.

JANA

SI ne grIbim, Gilberte ! Vino degraba!

JOSHUA

LasI-1 sa se dual, singur.

JANA

SA-1 las !

JOSHUA

Penteun minut. Nu trebue sa fie nici o femee in lun-tre de vrei sit soseasca la bun liman. And, tot este lu-mina. E§ti inbracata cu alb. Trednd primejdia, v yetigasi. Vino cu mine pe aicea. El sit se duel pe acolo.

-

dice?... I

365

JANA

Jo§ua are dreptate. Uncle s5, te glsesc, Gilbertul meuP

GILBERT

SUM cel Male arc al podului Londrei.

JANA

Bine. Date iute. Sgomotul se ruaresce. A§ vrea slfii departe.

JOSHUA

Tine cheile. Ai dougspreciece u§i de de schis §i dg in-cbis pad, la apI. Iti trebue un sfert de ceas.

JANA.

Un sfert de ceas ! dou'espreclece u§i! Grozav lucru!

GILBERT, imbaiqin1-0

Adio, Jana. And, cIteva minute despartiti, §i apoiuniti pentru viatA.

JANA

Pentru vecinicie! (Cátre luntral.) D omnule, ti-1 incre-dintez.

ENEAS, incet luntrapini

Poate 0, se intèmple ceva. Tu sa nu te grabesci.aGilbert ese en luntrapl

JOSHUA

A scIpat! acum este randnl nostru! trebue sa 'nchillu§a aceasta. (Incue u§a inchisorei lui Gilbert.) Am inchis.Yin' iute pe aici. Ese cu Jana le cealaltit nigt ascunsti

366

ENEAS, eingur

Fabiani a fe'mas in cursA. Eatl o femeiuta, foarte is-teatI care ar fi plAtit-o foarte scump D. Simon Renard.Dar oare Regina ce va clice ? De n'ar cAdea vina pe mine!Intl cu grab6, prin galerie, Simon Renard si Regina. Sgomotul

de dual se adaogI. A inoptat mai de tot. Striggri de moarte;fli,clii; torti; valmhsagul norodului. Tgrighmit de arme; impus-diri; tropote de cai. Multi nobili cu sabia amgnit intovklisescpe Regina. Printre ei, eroldul Engliterei, Clarent, purtindsteagul crgesc, si eroldul ordinului caltavetei, Jaretier, pur-VOA steagul ordinului.

SCENA IX

REGINA, SIMON RENARD, ENEAS, Lordul CLINTON,amadoi Domnii, 0 Eroklii, pagi. f. a.

REGINA, incet Id Enene

ScApat'a Fabiani ?

Ba incI un.

Ana nu!

La dracu!

Moarg Fabiani !

ENEAS

REGINA

Il privesce atintat c'un aer infricosat.

ENELS, in patte

STRIGARI AFARA

SIMON RENARD

Illrirea voastrl trebue sa, luati indatl o hotarire.

367

Popolul voesce moarte omului acestuia. Londra toatgeste in foc. Turnul e incungiurat. ResyrItirea este groz-nicg. Nobilii de bau au fost taeti in bucati la intratulpodului Londrei. Pensionerii Mgririi Voastre mai tinAug; dar cu toate acestea Mgrirea Voastrg ati fost ur-matg din ulita in ulita, de la casa oraplui pgng laTurn. Partizanii madamei Elisabetei sunt amestecatiprin norod. Se simte cg sunt acolo dupg viclenia res-vratirei. Acestea toate nu sunt de plgcut. Ce poruncitiMgrirea Voastrg?

NORODUL

Fabiani! Moarg Fabiani!Strigirile se ma'rescu §i s'apropie de ce merg.

REGINA

Moarg Fabiani ! Milorcli , auqiti acest norod ce urlg2tre bue sg-i aruncgm un om. Norodului ii este foame.

SIMON RENARD

Ce porunciti Mgrirea Voastrg?

REGINA

Pentru Dumneftu , milorçli, mi se pare cg tremuratitoti imprejurul meu. Pre sufletulu meu, co, o femeetrebue sg ye invete datoria voastrg de nobili! Incgle-cati, milorqi, incglecati, ce, ye sperie canalia, ce,se tem de ciomege?

SIMON RENARD

Nu lgsati sg meargg lucrurile mai departe. Plecati-ye, doamna mea, Ong este gncl yreme. Mai putetice canalia, dar peste un ceas, Yeti fi silitg a dicenorodul. Striggrile se indoesc; sgomotul s'apropie.

sabiile

cli-

368

REGINA

Peste un ceas !

SIMON RENARD, duandu-se la galerie ti intoretindu-se

Peste un sfert, doamna mea. Bath., au intrat in celAnt6i coprins al Turnului. And, nn pas , §i noroduleste aici.

NORODUL

La turn! La turn! Fabiani! moarIFabiani !

REGINA

Au mare dreptate O. ijicl ca este infricopt lucru no-rodul ! Fabiano !

SIMON RENARD

Vreti s1-1 vedeti rupandu-1 in ochii vostri ?

REGINA

Dar sciti cg este f/r5, rqine a nici unul din voi,domnilor, nu se mi§cl! Dar pentru Dumnecleu, ape-rati-m6.

LORDOL CLINTON

Pentru Allrirea Voastrg suntem gata, ear pentru Fa-biani, nu.

REGINA

Ah cerule! Dad e ap, ye spui in gura mare c5, Fa-biano este nevinovat ! Fabiano n'a flcut vinovatia pen-tru care e osindit. Eu, §i acesta, §i strugarul Gilbertam fäcut, am iscodit, am inchipuit tot. Curat comedie Ipoti dice cg nu e ap, domnule Baili! Acum apera-l-vey,

-

369-domnilor ? E nevinovat, v 1ic. Pe capul meu, pe coro-na mea, pe Dumnealeul meu, pe sufletul maicei mele, enevinovat! aceasta este a§a de adev'erat, precum e ade-vkat ca te vq, lordule Clinton, apara-1. Sfärama-i §i peace§tia, precum ai sfaramat §i pe Tom Viat, viteazulmen Clinton, vechiul meu irieten, bunul men Robert ! Ilijur ca, nu e adevérat ca Fabiano a vrut 0, omoare peRegina.

LORD CLINTON

A vrut sa omoare pe alta Regina, pe Englitera!Strigárile urmeara afarii.

ILLGIN A

Balconul! Deschideti balconul! voi al-eta eu 6nsamipopohilui ca, nu e vinovat!

SIMON RENARD

Arata-i ca nu e Italian !REGINA

Cand gandesc el acesta e un Simon Renard, o fap-tura a cardindului de Granvel care indrasnesce a-mivorbi acest fel! Ei bine, deschideti u§a aceasta! des-chideti inchisoarea aceasta! Fabiano este acolo ; voisa-I vag, voi sa-i vorbesc.

SIMON RFNARD, inc.t

Ce faceti? Pentru 6nsu§i interesul sa, nu trebue safaceti sa scie toti unde este.

NORODTJL

Moara Fabiani! traiasca Elisabeta!24

370-SIMON RENARD

Eatg, acum strigg se, triliascg Elisabeta.

REGINA

Dumnecleul meu! Dumneyul meu !

SIMON RENARD

Alegeti, domna mea, sg dati, (arata c'o mad: ua temnitii)ori capul acesta norodului , (area' cu cealalttc, corona ce

poart 5. regina) sau corona aceasta Doamnei Elisabete.

NORODIIL

Moarg! Moarte! Fabiani ! Elisabeta!0 pieta, sparge nn geam land, Regina.

SIMON RENARD

Merirea Voastrg Ye puneti in primejdie flre sg-lscg-pati. Au spart portile de la al doilea coprins. Ce po-runcesce Regina?

REGINA

Stinteti toll mipi §i Clinton eel mai Intel ! Ah ! Clin-toane, nu voi uita-o aceasta, prietene!

SIMON RENARD

Ce poruncesce Regina?

REGINA

Oh! se, fiu lasatg de toti! sl spui tot fere se, doben-desci nimic! Ce fel de nobili sunt ace§tia? Norodul a-cesta e fere de ru§ine. A§ yrea se-1 sfergm subt pi-cioare. Ce, sunt intempleri in care Regina e numai ofemee! imi yeti plgti-o scump aceasta, domnilor!

371

SIMON RENARD

Ce poruncesce Regina ?

REGINA, ObOSitS

Ce sciti! faceti ce vreti I e§ti un uciga§! (In parte.) OhFabiano!

SIMON RENARD

Clarent! Jaretier ! veniti!Domnule Eneas, deschidetalconul cel mare al galeriei.Balconnl din fund se deschide. Simon Renard ese in balcon cu

erolqii Clarent in dreapta, §i Jaretier in str..nga. Uet mare afarà.

NORODUL

Fablani ! Fabiani !

SIMON RENARD, en fata spre norod

In numele Reginei!

LROLDI

In numele Regiuei! Tilcere mare pe afarg

SIMON RENARD

Pro§tilor! eata ce v'e' face cunoscut Regina; astacli inasta noapte, un ceas dupa ce vor bate Oorile, FabianoFabiani, conte de Clanbrasil, acoperit c'un v'el negrudin cap pan' in picioare, astupat la gura c'un calu§ defer, tiind in maul o faclie de ceara galbena de o oca,va fi dus intru lumina facliilor de la turnul Londreiprin aring Cros la sborul vechiu al ormului, unde invederea tutulor va fi ru§inat §i taiat, pentru vinovatiilesale de hada vimjare §i gand de ucidere asupi a im-phatescei persoane a Marirei Sale.

S'aude afari o mare Vitae in palme.

372

NORODUL

Traicsca Regina! Moara Fabiani r

SIMON RENARD, ii nd

pentru ca fie§i care din acest ora§ al Londrei slfie insciintat, eat ce poruncesce Regina : In cat/vreme va merge osinditul de la Turnul Londrei pang,la sborul vechiu, se va trage clopotul cel mare al Turnului. Dupa ce va sosi acolo, se vor slobocli trei impu§-cilturi de tun. Cea ant6i cand se va sui pe e§afod ; adoa, cand va ingenuche pe postavul negru; a treia, candii va cadè capul. -Mai in palme.

NORODUL

Inlumi nati ! intuminati !

SIMON

asta noapte,

RENARD, urmand

Turnul §i cetatea Londrei se vor inlumina culumine §i ftclii spre semn de bucurie. Am clis.(Mal in palm.) Dumnecleu sa pazeasca vechile pravileale Engliterei!

RROLDI

Dumnegeu sa pazeasca vechile pravile ale Engliterei,

NORODUL

Moara Fabiani ! Trdiasca, Maria! Traiasca Regina.

Balconul se inchide; Simon Renard vine langa Regina.

SIMON RENARD

Aceasta ce am facut nici o data nu mi-o va ertapi incesa Elisabeta.

373-REGINA

:Nici Regina Maria. Lasl-me, domnule !I've semn cu mans, toti ese afarl.

SIMON mPNARD, incet lui Eneas

Privegheaze.

ENI AS

Las' asupra mea.Simon Renard ese. Cg.nd va s6, easti si Eneas, Regina a1earg5 la.

dgusul. il apuLA de mad., §i-I adnce cu iuteali dinaintea tea-trulni.

SCENA X

REGINA, ENEAS

.StrigAri afari.

Moue, Fabiani! Fabiani! Fabiani!

REGINA

Care dinteamendoue capetele creiji tu c'a face maiImult in minutul acesta, a lui Fabiani, sau al ten?

Doamna mea...

E§ti un vingtor !

ENEAS

REGINA

ENEAS

Doamna meal... (In parte.) Ce dracu!

374-REGINA

Nu voi tMmAciri. AR jur pe maica mea, de va mudFabiano, §i tu vei muri.

Dar, doamna mea...ENEAS

REGINA

Scapq, pe Fabiano §i vei scgpa §i tu. Altfel uu 'ncape

STRIGARI

Moar6 Fabiani! Fabiani!

ENEAS

SA scap pe loza Clanbrasil! Dar norodul este Inca a-fail. Nu se poate. Cu ce chip?...

REGINA

GAsesce.

ENEAS

Cum sA fac, Dumneqeul meu!

REGINA

FA ca pentru tine.ENEAS

Dar norodul n'o sä se duel pina ce'l vor tlia. Ca Ase lini§teascl, trebuie tAiat cineva.

Ori pe eine ei voi.REGINA

ENEAS

Ori pe cine voi voi? A§teapta, doamna meal.. 0

375

OA dud noaptea cu faclii, osinditul o sa fie acoperitc'un vël negru, incalugat, strejarii &o O. lase pe norocisa s'apropie de egafod, ajunge sa vag capnd un capSe poate face lucrul.Numai de nu s'ar fi dus luntrapl.eu i-am qis sa nu se grabeasca. (Merge la fereastra de undese vede Temza.) Nu s'a dus and ! dar putin a lipsif.(Se plead' c'o torta in mAnit vi face semn cn basmaoa. Pe urmil,se intoarce laRegina.) Bine. Iti fespund de milord Pa-biani, doanana mea.

Pe capul ten ?

Pe capul meu!

REGINA

ENEA

376

PARTEA. A. DOA

1Tn fel de sera la care se marginesc dou6 sold, una ce se suealta ce se coboara. lntrarera ambelor scari cuprinde o parte dinfundul teatrului. Aceea ce se sue se perde in sus, aceea ce secoboarit in jos, nu se vede mci de made vine nici unde mergeSala este imbracata cu un posomorit fel de doliu: paretele dindreapta, el din stanga i podul eu o draperie neagra pe careeste o mare Cruce alba; fundul, carele vine in fata privitorului,cu o draperie alba c'o cruce mare neagra. Aceste draperiialbe §inegre se intind subt ambdoa scarile cat se vede. In dreapta0 in stanga, ate un altar imbracut cu nsgru i cu alb gaitca la inmormbtari. PAM marl pe ele, dar nici un Preot.Cateve candele rani spanzurate de bolte unde i unde, lumi-neaza abia Bala gi scarile. Aceea ce o lumineaza mai cu sea-ma, este panza acea alba din fund, pintre care trece

ropticii, ca cum ar fi arynd in dosul ei un mare foc. Salaeste pardosita cu lespqi mormhtale. La ridicarea perdelii,se zaresce pe panzatura asta transparenta umbra neclintitaa Reginei.

SCENA I

JANA. JOSHUA

Intra incet ridicand ua din panzaturile negre pe o u§cioara ceeste acolo.

JANA

Uncle suntem, Jouua

si

i

o lumi-na

377

JOSHUA

Pe cerdacul cel mare al scarii pe unde se coboara osinditii ce merg la moarte. Astfel s'a imbräcat in vre-mea lui Enric VIII.

JANA

Nu este vr'un chip de e§it din Turn?

JOSHUA

Norodul pazesce toate e§irile. Va sa fie sigur astadata §i sa-§i Bag, osinditnl spre moarte. Nimeni nu vaputea e§i pana dupa therea lui.

JANA

Proclamatia ce a facut din balcon, imi rgsuna andin aul. Ai aqlit-o caul eram jos? toate acestea auntinfrico§ate, Jo§ua!

JOSHUA.

A! Eu am velut §i allele multe.

JANA

De ar fi fugit Gilbert! Crecy c'a scapat, Jclua?

JOSHUA

JANA

E§ti sigur, bunule Jo§ua ?

JOSHUA

Turnul nu era coprins despre apa. i apoi, dud era,

aunt sigur c'a scapat.

-

378

el sl fuga, re'svrAtirea ding nu era aceea ce a fo,t peurmg. Scii c'a fost o frumoas/ rësviltire!

JANA

Eti sigur c'a scapat?JOSHUA

te a§teaptl acum subt cel Antli arc al poduluiLondrei, unde-1 vei gsi inainte de meclul noptii.

JANA

0 Doamne! §i el trebue a fie ingrijat. (Mind umbraReginei.) Cern le! Jova! ce e aceasta?

JOSHUA, incet apucind-o de mina

Taci! Leoaica pAndesce.In vreme ce Jana privesce cu spaimit umbra aceastg, neagrii, s'aude

un glas depgrtat ce se pare viind din sus, ipc6nd Meet 0 raraceste cnvinte :

Acel ce merge in urma mea acoperit cu acest vI ne-gru, este pea naltul §i prea puternicul domn FabianoFabiani, conte de Clanbrasil, baron de Dinasmondi, ba-ron de Darmut in Devon§ir, al-al are a i se tgia capulla sborul Londrei, pentru vinovAtie de ucidere asupraReginei §i inat vinclare. Dumneqeu sä-§i fad mi16.de sufletul lui!

UN ALT tLAS

Rugati-vë pentru el!

JANA, tremnand

Jo§us,! aucli?

cI

379

Eu mitt d'aceste lucruri in toate

Un cortej de prohod s'aratA, in virful scgrii ye a &Aria trepte seintinde incet coborAndu-se. In capul su un om imbrgcat cunegru, tiin d nn steag alb cu o cruce maga. Apoi, EneasDulverton en mare manta neagrg, i cu toiagul sgu alb de con-stablu in mgng. Pe urmg, o ceatá de strejari imbrAcati curolu. Pe nrmg, gAdea en seen rea d'a mere qi en tAi§ul intorsspre acel ce'l urmeazg. Apoi nn om coperitpeatetot c'unmarevl negru ce i se tirasce pe picioare. Nu i se vede de at bra-tul gol, care ese printr'o spgrturg a vAlului, qi in care tine ofAclie de cearA galbeng aprinsg. LAngg el, nn preot imbracatca la prohod Pe urmg, alti ceatA de strejari roqii. Pe nrmiun om imbrAcat en alb tiind un steag negru c'o cruce albILDeambe pri1e, stau in0rati pazitori cu torti in mgng.

Jo§ua,

JANA

JOSHUA

Eu v'gcl d'aceste in toateCgnd o sl intre pe teatru, cortejul ce opresce.

ENEAS

Acel ce merge in urma mea, acoperit cu acest vllnegru,este prea naltul §iprea puternicul domn Fabiano Fabiani,conte de Clanbrasil, baron de Dinastnondi, baron deDarmut in Devon§ir, cgrui are a i se tlia capul la sbo-rul Londrei pentru vinovatie de ucidere asupra Reginei

inaltl vinpre. Dumneqeu sl-§i facg, mill de su-fletul lui!

JOSIITJA

ve4i?

pele.

gi

dilele.

380

AMENDOI STREJARII

"Rugati-v6 pentru el!Cortejul purcede spre cealaltA scarA.

JANA

Grozav lucru vedem, Jo§ua. Sangele meu

JOSHUA

Ticalosul acest de Fabiani!

JANA

Taci, Jova! prea ticalos, dar prea nenorocit!Cortejul sosesce la cealaltIscartt, Simon Renard care de cAte-va

minute s'a ivit la intrarea Wall acelia si a luat sama, ii faceloc s tread. Cortejul s'adAncesce subt bolta scArii unde&Ate putin putin se perde. Jana speriatA ii urmeazA cu ochii.

SIMON RENARD, dupa ce a trecut cortejul

Ce insemneaza aceasta? Gate e Fabiani ? El nu imiprea a§a mare. Nu cum va Eneas?... Pare-mi-se caRegina a grait cu el. sa vedem!

Se virA subt seal dupA cortej

GLAS, care so departeazit de ce merge

Acel ce merge in urma mea, acoperit cu acest vInegru, este prea naltul §i prea puternicul domn FabianoFabiani, conte de Cianbrasil, baron de Dinasmondi, ba-ron de Darmut in Devon§ir drui are a i se Vida capulla sborul vechiu al Loarei pentru vinovatie de ucidereasupra Reginei §i inalta vinclare. Dumnecleufacä mil/ de sufletul lui!

inghiatl.

sä-§i

381

ALTE GLASUEI ce d'abia s'aud

Rugati-ve pentru el!

JOSHUA

Clopotul cel mare acqi o sI vesteasca, e§irea sa dill-turn. Poate acum vei putea scl.pa. Trebue s5, caut a.gäsi vr'un chip. Alteapta-me aici. Viu curend.

JANA

Jova me la§i ? 0 Dumnecleul meu! o sl-mi fie tarefricl singurg.

JOSHUA

Nu poti O. umbli prin Turn cu mine Mil a te punein primejdie. Judea, 0, Gilbert a§téptA.

JANA

Gilbert! ap, ori ce pentru Gilbert! Dute! (Joqua ese.)Oh, ce privelisce spaimentiltoare ! dud gandesc clap era slfie pentru Gilbert! (Ingenunch3 pe treptele alta-rului.) Oh! iti multumesc! tu e§ti Dumneyu Mlntui,torul! Tu ai sc6pat pe Gilbert!PAnzAtura din fund se da putin in laturi. Regina se arata ; vine

ineet dinaintea teatrului far' a vedea pe Jana.

JANA, dandu-se in laturi

Dumneyule! Regina!

382

SCENA II

JANA. REGIN A

Jana se lip,sce cu frici de altar gi se uità la Regina cu sdaimagrozA

RLGINA

Sta cato a minute in tficere dinaintea scenii cu ochii tintatischimbata la tat'a' i ca cmn ir fi a hincitA intr'o mare gritsdire. Apoi sloboade o dAnd oftare !

Oh ! norodul! (Se mt g. vede pe Jana.) Cine e acolo !Tu e§ti fata! dumneata e§ti, ladi Jano ! te speriu. Las,nu te teme. Temnicerul Eneas ne-a in§alat, scii ? A§adar nu te teme. Coplo, ti-am mai spus c tu n'ai peu-tru ce te terni de mine. Aceea ce c'o lung mai inurmI fAcea perderea ta, ast4i iti este scdparea. Tu iu-besci pe Fabiano. Numai tu §i eu pe pame'nt avem qa

numai tu §i eu ii iubim. Suntein surori.

Doamna mea...JANA

BEGENA

A§a, tu §i eu, doue* femei, at6ta are pentru dénsulomul acesta. Improtiva lui toti ceilalti! un ora§ in-treg, un norod intreg, o lume toatl! nepotrivitl lupt5, aamorului cu ura! dragostea pentru Fabiani este tristl,speriatl, ingrozitA; ea are fata ta cea galbena §i ochiimei cei inlgcrImati; s'ascunde lng un altar jalnic,prin gura ta se roagä §i prin a mea blesteaml. Ura im-

gi

i

sä

iniml,

383

protiva lui Fabiano este falnica, bucuroasa, isbanditoare,inarmata gi biruitoare. Are curtea, are norodul, are u-litile pline de gramedi de oameni, rogu-m6 tot o datastrigari de bucurie gi tipete de moarte, este mandra gimareata gi a tot-puternica. Inlumineaza un orag intregimprejurul unui egafod! Dragostea, suntem noi dou'a fe-mei cernite intr'un mormënt. Ura! eata-o !Trage iute perdeaoa alba din fund : se vede un balcon §i pest .

balcon cat tine vederea tot ormul Londrei stralucit inluminat.Partea &art se vede din Turnul Londrei §i aceea este inlum -nata. Jana se nita, cu mirare la aceasta privelisce, a caria ras-pandire lumineaza teatrul.

REGINA

Ah! orag neruginat! tirg fesvratit ! cetate blestemata!Orag grozav care iti implanti haina serbatorei in sangegi tii torta gaclei! iti este frica, aga e, Jano? Nu itipare ca gi mie ca ne privesce cu migelie p'am'endou'e,ca se uita la noi cu acei o suta de mii de ochi scantei-tori, la noi femei slabe gi parasite ce suntum, perdutegi singure in groapa aceasta! Oh! Englitera, Englitera,o dau cui va risipi Londra! Oh! cum agi vrea sa potpreface aceste Mali in taciuni, aceste lumini in &-care gi acest orag inluminat intr'un orag arpud!Un mare sgomot s'aude afara. Batai in palme. Strigitri : ceata-l!

eatä-l! moara Fabiani!,Incepe a bate clopotul cel mare alturnului. Intro aqui acesta, Regina ride c'un ris infricopt.

JANA

Dumnec.leule!Dumnepule! eata il duc sarmanul...riA doamna mea?

384-REGINA

A§a riO! (Ride.) A§a, §1 tu o sa ricji! Dar A. trag maiAntei pänza aceasta, tot mi se pare ca nu suntem sin-gure §i a ora§ul acest grozav ne vede §i ne aude. (In-chide perdeaoa cea albk qi apoi vino ra'ngii. Jana.) Acum, dupri

ce a e§it din inchisoare, acum dupa ce a trecut primej-dia, potu sä-ti spui. Dar, ricli, qicu-ti, sa ridem amen-done de popolul acest spurcat care bea sange. 0! e mi-nunat! Jano ! tu tremuri pentru Fabiano. lini§tesce-te,Olell-ti ! Jano ! omul lor, omul ce o sa moaril, acel ce-isocotesci ca este Fabiano, nu e Fabiano! Rid e

Nu e Fabiano?

Nu.

Apoi dar ciue este?

Celalalt.

Care celalalt?

JANA

REGINA

JANA

REGINA.

JANA

REGINA

Tu il scii, il cunosci; me§terul acela, omul acela....Ce-mi pasa?

JANA, tremilriind ea frunza

Gilbert?

385

REGINA

Dar, Gilbert, ap,

JANA

Doamna mea! oh nu se poate! oh! i ca. nu eDoamna mea! Gilbert! ar fi groznic lucru! El a scapat.

REGINA.

Cu adeverat fugea, dar l'a prins. L'a j us in locul luiFabiano subt välul eel negru. 0 tae noaptea. No-rodul n'o vap. Lini§tesce-te.

JANA

doamna rnea! acel pe care-I iubesc, este Gilbert!

REGINA

Ce? Ce cjici? ai nebunit? Ce §i tu me am5geai? A! peGilbert il iubesci! E, ce-mi past?

JANA, ,arlimata de durere, la p ioarele Reginei, tarandu-se peg nIl I Iii, ullineleinel tate

In vrelnea scenei ac stia, clokotul neincetat bate.

Doamna mea, fie-ti mild! Doamna mea, pentru num elalui Dutnnecleu! Doamna mea , pentru coronaTale, pentru maica MAririi Tale, pentu foti 5,ngerii.Gilbert! Gilbert! o s5 nebunesc. Doamna mea, scap5Gilbert ! omul acesta, este viata mea, omul acesta estebiirbatul mPu, omul acesta... Ti-am spus cl a fteut to"pentru mine, di m'a creRcut, m'a hrdnit, ca a tinut langleagAnul men locul tatane-rneu, care a murit pentrmaica 3115,ririi Tale. Doamna mea, ve0 ce, nu sunt de

25

il chiama.

sa-1

sa-1

Ah!

Moo irli

po

386

en o Arad, ticaloasg §i ca nu trebue sa fii asprg catremine. Aceea ce mi-ai dis mi-a dat o lovitura atat degroznieg, in cat q6u nu sciu eum mai am putere de vor-hese. Vedi cit dic ce pot. Dar trebue sa, poruncesci sitintardie taerea. Indata. SI lase pe maine. Numai pangmaine. Norodul acesta poate s'a§tepte pang maine.Vom vedea ce vom putea face. Oh ! nu da din cap. Nueste nici o primejdie peutru Fabianul vostru. Pe mineme yeti pune in loc. Supt valul cel negru, noaptea einepoate sg scie? dar scapg pe Gilbert! Ce ye pasa el ori eu?In sfir§it, dacg vreu sl mot !Oh ! Dumnedeul meu!clopotul, clopotul acest infrico§at ! Fie§te-care din lovi-turile clopotului acestuia este un pas care e§afod. Fie§tecare din bataile clopotului acestuia isbesce in inima mea.

Fa, doamna mea; indurg-te ! nu e primejdie pentruFabianul Maririi Tale. Lasti-me sa-ti grut maiuele. Teiubesc, doamna mea, nu ti-am spus'o anca , dar tare teiubesc. E§ti o mare Regina. Vedi cum iti sarut frumoaselemgini. Oh ! o poruncg sa lase pe maine. And este vreme.Te incredintez ca este foarte eu putinta. Eimerg incet.E depalte de la turn pang la targul vechia. Omul celdin balcon a dis ca a sa treaca prin S. aring-Cros. Esteun drum mai scurt. tin om calare poate sa soseascg invreme. Pentru Dumuedeu , doamna mea , fie-ti mill!in sfir§it, pune-te in locul meu, inchipuesce cit eu suntRegina §i cit e§ti biata fata , ai plange ca mine, §i ena§ erta. Eartg, doamna mea. Oh ! eatg de ce me te-meam, cg nu me vor lasa lacrimele savorbesc. Oh! in-data. SA nu-1 he. Se poate, doamna mea. Me jur ca nu

387-este nici o primejdie pentru Fabiano! Doamna mea, in-dura-te, fd aceea ce ic !

REGINA. indurata, 0 rid:c

A§ voi din toata inima , nenorocito. Ah ! tu pldngicum pldngeam §i en , aceea ce simti tu , am sinitit'o §ieu. Chinurile ce am tras, me milostivese spre ale tale.Uitd-te , veqi c. §i eu pang. Este o mare nenorocire,farmand ! indoialg, ar II putut lua pe altul,precum de pildd , pe Ti iconel ; dar este prea cunoscut,trebuia un om prost. Numai acesta s'a gasit. Veti, ititalmdcese ca sg, intelegi. Oh Doamne! yin ni§te nenoro-ciri a§a preursite, te ggsesci prins §i nu poti face nimic.

JANA

A§a, te ascult, doamna mea. eu *a§ avea g,ncl multe*lucruri sd-ti spui, dar a§ vrea ca poruuca, s r6inde tge-rea , sli fie isc1itli i omul purees. A.ceasta este prealesne. Vom vorbi pe urnal mai bine. Oh! clopotul ! clo-potul !

BEGIN A

Aceea ce voesci, ladi Jano, nu se poate.

J Nk

Ba se poate. Un om cdlare. &te un drum foartescurt. Pe malul apei. Me voi duce eft. Se prea poate.Este lesne. Veqi cd vorbesc cu bldndete.

RFGINA

Dar norodul n'ar vrea, §i s'ar intoarce d'ar ucide petoti in turn §i Fabiano este tot aicea, intelege,

far'

i

388

Tremuri, sarmana copila, §i eu sunt ca tine, §i eu tre-mur. In sfir§it, a§ putea sa nu me mai necajesc a ti letalmaci toate. Vei ca fac aceea ce pot. Nu mai gandila acel Gilbert, Jano ! S'a sfir§it. Pleaca-te !

JANA

S'a sfirsit ! Ba nu, nu s'a sfir§it ! Nu, cat va trageclopotul acest infrico§at, nu s'a sfir§it! sa me plec lamoartea lui Gilbert! Socotesci ca voi lasa pe- Gilbertsit moara acest fel ? Ba nu, doamna mea. Ah! in zadarme ostenesc. Ah! nu me foarte bine! daca Reginaun me asculta, norodul me va asculta! ace§tia s ntbuni ! Norodul este and in aceasta curte. Pe urma facu mine ce-ti va fi voea. MC due sa strig la ei cal in-§a15, ca e Gilbert, un lucrator ca §i ei, §i ca nu e Fa-biano.

REGINA, 0 ;qua do in r i i o uit gro/nic

Stai, ticaloas-o!A! tu o ei a§a?A! en sunt buna§i bIndit §1 plang en tine, i tu te faci nebuna §i f u-rioasa! A! dar dragostea mea este mai mare de cat ata, §i mana mea mai tare de cat a ta. SA nu teA! amorezul ten! ce-mi paA mie de amorpzul tett ? Ce,acum toate fetele Engliterei o sa vie sa-mi ceara samade amorezii lor! Yu! eu scap p'al meu cum pot §i Cupaguba cui mi se 'ntempla. Privegheati §i voi p'ai vo§tri.

JANA

Lasa-me ! Oh! te blestem, muere rea!

REGINA

Taci !

mkei.

audil

389

JANA

Ba nu voi tAcea. i vrei sà-ti spui nn gänd ce amacum ? Nu crecl c'acel ce or OA tae este Gilbert.

REGINA

Ce clici ?

JANA

Nu sciu. Dar l'am ve(jut trecend subt välul cel uegru.Mi se pare c5, d'ar fi fost Gilbert s'ar fi clintit ceva inmine, s'ar fi tulburat ceva in inima mea,§i mi-ar fi stri-gat: Gilbert ! Gilbert este! Eu nu am sitntit nimicnue Gilbert!

Ce spui ? Ah Dumnetjeul meu! ti-ai e§it din minte,N rba ta e de nebunä, dar Anse' me sparie. ai atinscea mai tainicg grip a inimei mele. Pentru ce resvrit-Urea aceasta m'a oprit d'a priveghea Inse-mi? De cem'am incredintat in altii pentru sdparea lui Fabiano?Eneas Dulverton e un vinytor. Poate Simon Renardera acolo. Poate vrajma§ii lui Fabiano m'au in§elat An-c'oclata! poate cä nu e Fabiano..! Care e acolo! De-grabd cine va! Care e acolo ! (Doi temniceri se aratà.--Ci-tre Tu alearga. Eata, impérltescul meu inel.Spune sl nu tae pe vinovat. La tárgul vechiu! la tar-gul vechiu! qiceai c5, este un drum mai scurt, Jano?

JANA

Pe malul apei.

REGINA., catre temnice

Pe malul apei. Incaleca! alearga fuga ! (Temnirerul

soul.)

AU

390

se Catre celulalt.) Tu, dute indata la turnnl cel mic a/lui Eduard MArturisitorul. Sunt acolo doue ihchisori a-le osinditilor spre moarte. Intr'una din ele este un om.Sit mi-1 aduci indatl aicea. (Temnicerul ese.) Ah ! tie-mur ! picioarele se incovoaie subt mine; nu voiu puteasit me duc nsmi. Ah! me fad nebun. ca tine! ah!fatl tica1oas6! me faci nenorocitä ca tine! Te blestem,precum me blestema§i ! Dumneftule! care trirnisul a-vea-va vrome s'ajungä? Ce infrico§at chin ! mi s'au in-tunecat vederile. Toate s'an turburat in duhul meu.Pentru eine trage clopotul acesta ? Oare pentru Gilbert?Oare pentru Fabiani?

JANA

Clopotul a sunat.

REUINA

Va s ict cg cortejul a ajuns. Trimisul 13'0 savreme. Se aude de departe o detunare de tun.

JANA

Cerule !

REGINA

Se sue pe e§afod. (Al doilea tun.) Acum ingenuche.

JANA.

Infrico§at ! Al treilea tun.

AMENDOU A

REGINA

Numai unul m trlesce. Indatl vom sci care. Dum-neipule ! acel care a sa vie Pt sl fie Febiano!

aiba.

Ala !L.

391

JANA

D imnecleule ! Dumnecleu10 ! fl sl fie Gilbert !Perthaoa din fund se ridicti. Se aratft, Simon Renard t'ind pe

Gilbert de mAnfi.

Gilbert!

Dar Fabiano ?

Mort.

JANA

Se arund in brate unul altuia.

BEGINS

SIMON RRNARD

REGINN

Mort ?.. Mort ! Cine a cutezat..?

SIMON RENARD

Eu. En am scgpat pe Regina §i pe Englitera.

ANGELOTIRANUL PA DOVEI

TRADUCERE DIN VICTOR RUG 0.

CATRE DOMNUL ELIAD

Dornnul

Incurajarea ce Domnia ta bine-voesci a-mi da prinscrisoarea tipkita la traductia mea a M'iriei d'Engli-tera , m'a rant sa tradue §i pe Angelo, Tiranul Padovei.

Eu il dedic dumitale rugrindu-te sa-lpriimesci dreptun semn al recunoscintii mele pentru frumoasa tiparirea Mariei Tudor; ear mai ales, drept o dovada a priete-§ugului §i a deosebitei stime ce am pentru un barbatcare s'a ostenit §i a lucrat atat spre desav6rirea limbeiromanesci.

Al domMei taleplecatI slugi

C. NEGRUZZI.

meg,

PERSOANEANGELO MALIPIERI, Podesth D IFNE

CATALUNA BRAhADINI LN P lG1U NEGRU

TISBE L STREJAR DE NOAPTE

R000LF0 UN PORIAR

OMODEI DECANIM ST. AMOME DE

ANAFEs10 (.ALEOFA PADOVA

REGINELLA PROIOPOPA

Padova. 1511).

Mind Doge Francisco Donato.

pIO A ANTEIA

ANGELO MALIPIERITISBEOMODEI

CHIEEA

PERSOANE

RODOLFO

AN AFLSTO GALEOFA

0 grading inluminatit pentin o serbare de noapte. In droal taun palat plin de mnzieá qi de lumini, cu o u§it spre grg iing§i o galerie in arcade la randul de joc, nude se vad nmb Auloameni de ai balului. CAtre u§a, bancg de Matra,. In stlinga. oalta bancg pe care se zaresce in umbra un om adormit. Infund d'asupra copacilor, se vede in depirtare Ora lea Pad, veiin veacul XVI subt nn cer Reni n. Ultra sfiqitul act 1 ui4ioa incepe a se ivi.

SCENA I

'1ISBE. begat costurn de bal. ANGELO MALIPIERI, bailie aeDucA, cu stola de aur. OMODEI, adormit; haing lungti in-cbeeata dinainte, pantaloni roqii; Fang g. dasul o chitarii.

TIsIt E

A§a, e§ti stn'pan aici, domnul meu; e§ti mAretul Po-desta; poti da viatl. §i moarte, ai toatI puterea, toata

398-Toea. E§ti trimisul Venetiei, §1 ori undo te vM, pare caVed fata §i marirea acestei republice. Mid treci pevr'o ulità , stapane , ferestrile se inchid, tredtorii s'a-scund, §i tot launtrul caselor tremura. Ah! ace§ti sax-mani Padoveni dinaintea voastra sunt atat de spaimOn-tati ca cand ar fi oamenii Constantinopolului, §i dom-nia-ta, tui cul. A§a, aceste-s a§a. A! Eu am fostla Bre§ia.Acolo e altfel. Venetia n'ar cuteza sa trate pe Bre§ia cumtrata pe Padova; cad Bre§ia s'ar ap6ra. Caud bratul ye-netiei lovesce, Bre§ia mild., Padova linge. Aceasta e oru§ine. Ei bin e, macar ca e§ti aici stapanul tutulor §ica ai pretinde sa fii §i al men, asculta-m6, domnul men,eu voi sa-td spui adev6rul; nu asupra trebilor Statului.nu te teme, dar asupra trebilor domnii-tale. Ap, agl!Eu ti-o spui curat; e§ti mi om ciudat, nu te pot in-telege nici cum ; e§ti inamorat de mine, §i apoi ititemi femeea.

A\GELO

Ba te tern §i pe tine, doamna.

TIbBE

Ah qh! nu trebuia sa-mi o mai spui! si ans6 n'ainici un drit, caci nu sunt a dumitale. Aici toti me' so-cotesc amoreza dumitale, prea puternica dumitale amo-rug, dar o scii bine ca. nu sunt.

ANGELO

Aceasta serbare, ete minunata.

TISBE

Ah! eu sunt numai o sarmana.comediana de teatru.

399

lvii se da voe s dau baluri senatorilor. Me silese amultumi pe stkAnul nostril, dar astkli nu pot isbuti.Fata dumitale este mai posomoritri dupl c5,t este nea-gra masca mea. In zadar respändese lampe §i ;

umbra remäne pe fruntea voastra. Aceea ce iti dau innu-mi o resplatesci in veselie, stapane. Aide

ia rich putin.

ANGELO

Egg, HO. Mi-ai spus c6 iti era frate tenerul acela,ce a venit cu tine de la Padova ?

A§a, apoi ?TIbBE

ANGELO

Ai vorbit cu el dineaorea. Cine.e celalat cu care era el?

TISBE

Prietenul sëu. Un Vicentin numit Anafesto Galeofa.

ANGELO

pe fratele teu cuin ii &bang, ?

nsBE

Rodolfo, stripine; Roololfo. Ti-am talmacit-o aceasta-de douecleci de ofi. Pesemne n'ai alt nimic mai gratiosa-mi clice ?

ANUELO

Eartit-me, Tisbe, nu-i voi mai face intrebári. Sciicl eri ai jucat pe Rosmonda cu o incantatoare gratie,§i c ora§ul acesta este foarte norocit ca te are, §i catoata Italia, a axia mirare e§ti tu, Tisbe, zavistuesce

-muzicl,

400

pe ace§ti Padoveni pe care atat ii desci. Ah! toate. ne-vala asta de oameni ce te aplaud6, me supere. Mor dege1ozie dud te fq atet de frumoad pentru atritea pri-viri. Ah, Tisbe! Cine era me rog omul acesta cumasa, cu care ai yorbit in aste sad lgng6, u§rt ?

TISBE

AEartl-me, Tisbe, nu-ti voi mai face intreblrid>Foarte bine. Omul acelal stApäne, era Virgilio Tasca._

Leitenantul meu ?

Sbirul domniei-tale.

i ce iti trebuia el?

ANGELO

TISBE

ANGFLO

IISBE

Bine ti-a§ face dind n'a§ voi se-ti spui.

ANGFLO

Tisbe!...

fISTIE

Ba nu, eu sunt buna, eat4 istoria. Scii eine sunt. Ni-mic, o'fatI din norod, o comediana, un lucru ce-1 des-mer0i astgOi §i ce ei d-1 sfarmi m5,ine, tot judndu-tecu el. Ei bine, eu ori dt sunt de putin, am avut o mama.Scii ce este a avea cineva o mainti? Domnia-ta avut-aioare? Scii ce este a fi prune, prune serac, slab, gol, ti-dlos, flamemd, singur pe lumP, §i a simti el ai WOtine, imprejurul teu, d'asupra ta, mergend dud mergi,

401

stand clnd stai, zimbind dud pldngi, o femee... Ba,nu se scie anca c e femee. Un anger care e fatd, teprivesce, te invata, a grai, te invata a ride, te invata aiubi! Care iti incdidesce degetile cu mdinele sale, tru-pul en gecuchii sei, sufletul cu inima sa! Care iti ddlaptele seu dud e§ti mic, pdinea sa dud e§ti mare,viata sa pururea ! Cdrui ii ici, maica mea! §i careii dice, copilul men! cu un fe atat de dulce, in cat a-ceste done cuvinte bucura pe Dumnede-n! A§a mamaaveam eu. Ea era o femee sdracd frbtrbat, care cdntacdntece morlace in piate1e publice la Bre§ia. Umblamcu densa. Ne arunca ceva monedd. Astfel am ineeput.Maiud-mea aye obicei sd §add la poalele statuei deGata-Melata. Inteo di, se vede cd. in antecul ce (lutaea Bird, a intelege nimic, era vre 0 lima supCratoarepentru domnia Venetiei, care facè sd riçi imprejurulnostru pe slugile unui ambasador. Treed am senator.Se uita, audi, §i dise cdpitanului ce-1 urn: . sa se span-zure muerea asta! In statul Venetiei, peloe se fac toate.Maicd-mea indatd In apucata. Ea n'a çlis ni relic ce put&s'o ajute? M'a imbrtito§at §i o mare lacrimd mi-a cddutpe. frunte din ochii ei, i§i ha crucea §i se lash s'o lege,pare c'o fed anca crucea acea de alanili. Numele men,Tisbe, era sapat pe ea c i virful unui stilet. Eu atuncieram de §aispredece ani; priveam pe omenii aceia cumlega pe maicd-mea fard sit pot grai, nici tipa, nici pldn-ge, neclintitd, ingbetatd, moirtd, ca intr'un yis. Noro-dul ear ti.icea. Dar era cu senatorul o copila ce-I tineade mand, fiicd-sa far' indohla, care s'a cldtit de mild

26

402

de odata. Era frumoasa, copilita, stapaue. Samna co-pill! se arunca la picioarele senatorului, planse at6t,cu lacrimi atat de rugatoare din nigte ochi atat de fru-mogi, in cat a cagtigat ertarea maichi-mei. Dupa ce andeslegat pe maica-mea, luat crucea mamaa dat-o frumoasei copile Ocandu-i : Doamna, pastreazaasta cruce, ea ti-a aduce noroc. Din vromea aceea, maicamea a murit, sfanta femee; en m'am facut bogata,ag vrea A, mai vac.1 pe acea copila, pe acel anger, ce ascapat pe maica-mea. Cine scie ? Ea acum este femee,gi aga dar nenorocita. Poate ca are gi ea nevoe de mine.Prin toate oragele pe unde m due, chem pe sbiruI, peBargelul, pe omul politiei, ii povestesc intëmplarea, giacelui ce ar gäsi pe femeea ce caut, da clece mii te-chini de aur. Eata pentru ce am vorbit dineaorea la uga,cu bargelul dumitale, Virgilio Tasca. Egti multamit?

ANGELO

Pece mii techini de aur! Dar apoi ce ai da ansugi fe-meii cand ai gasi-o?

TIMM

Viata mea, daca ar voi-o.

ANGELO

dupa ce ai putea-o cunoasce?

TWEE

De pe Crucea Maichi-mei.

ANGELO

A! Ea o va fi perdut.

§i-a §i

§i

i-a§

403

IISBE

Ba nu, nu! Nu se perde lucrul ce se cd§tigl astfel.ANGELO, rn pe Omodei

Domnd! Doamnä! este un ow aeolo! scii cd este unom acolo? Ce om e acesta?

TISBE, ril d Ii t

E! pentru Dum neOen ! da, scm c5, este tin ow acolo,.eare doarme dried' §i doarme dus ! Nu cum va a s te.sperie i acesta? Aces a e bietul men Omodei.

ANGELO

Ornodei! ce lueru e, Omodei ala?

lISBE

Omodei ala, este uu our, sttipdne, precum Tisbe, asta,este o femee. 0modei, stapane, este un jucdtor de clii-tarä care domnul Primicer dela sfantul Marco, careimi este foarte prieten mi l'a trimis daun4i cu o seri-soare pe care-ti voi ardta-o, met gelos ce e§ti! §i andcu scrisoarea era §i un prezent.

ANGELO

Cum !

rLSBO

0! un adeverat prezent Venetian. 0 cutie in care eracloud siropuri; unul alb, altul uegru. En cel alb, este unnarhotic foarte tare care adoarme pentru douespreclececeasuri Cu un soma asemenea cu moartea ; in cel ne-gru, este otravd. Otravd de cea groznica de care Ma-laspina a dat Papii intr'un hap de aloe, precum scii.

pe

404

Domnul Primicer imi scriecA aceasta poite sA-mi slu-jeasel la %elm prilej. 0 galauterie a dumisale precum,vecli. In sfir§it, cuviosul Primicer me" insciinteag el bie-tul om aduatorul scrisoarei §i al prezentului, este tont_El este aid, §i il vei fi vut de cincisprejece clile, man-dud cu slugile, culeändu-se in eel d'Antei unghiu ce-ivine, dupa modul sk, jucAnd §i cantand pang elm'O. se duel la Vicenta. Vine de la Venetia. Vai mie!Maid-mea §i ea a§a nemernicea. Il voi tine cAt va.vrea. A veseht cAtAva vreme compar ia in astA sari.Balul nostru nu-1 multnmesce, doarme. Ce mai simplude cAt asta ?

ANG LO

Imi re'spun4i de omul acesta ?

TINGE

A, vrei qa glumusci! Frurnos prilej ea sA ei aerul ,t-cest atAt de speriat ! ITn jucAtor de chitarg, un tont,un om ce doarme! Da cle'u, domnule, nu sciu ce ai ? Itipetreci viata a cerceta cAnd d'acesta, eAnd d'acela. Toa-te iti dan prepus. Spune-mi, gelozie e a ta , ori frid ?

ANGk L

i una §i alta.

TISLIL.

Gelozie, inteleg. Te socotesci indatorat a Vizi dou'efemei. Dar fricA! dumneata, stApAnul, dumneata careinsufli fricA Intulor! nu se pote !

ANGELO

Cu atAta mai mult se cuvine sA tremur. (Apropiindu-se

405-cle ea ti griind ineet.) Am lte, Tisbe. A§a, bine ai 0 is, a§a,pot tot aici; sunt domn, stepan, §i despot al acestui o-ra§; sunt Podesta pe care Venetia il pune pe Padova,ghiara tigrului pe oae. A§a, prea puternic; dar vecli tu,Tisbe, ofi cet sunt de neaternat, d'asupra mea este unlucru mare, §i groznic §i plin de intuneric; este Venetia.

i scii tu, sermane, Tisbe, ce este Venetia? aceasta einchizitia Statului, Sfatul de clece. Oh! Sfatul de 4ece!se, greim incet, Tisbe, ceci poate el este acolea.undeva,§i ne vede. Oameni pe care nici unul din noi nu ii cu-noasce, §i care ne cunosc pe toti. Oameni ce nu se vedla Dici o teremonie §i se ved la toate e§afodurile. Oa-meni care au in meinile lor toate capetele, pe al teu,pe al men, pe al lui Doge, §i care nu au nici timarl ,nici stole, nici corona, nimie care se-i vedeascIochilor,nimic care sl te face se gici : acesta e unul din ei! Celmult daca au un semn tainic pe hainele kr; agouti pre-tutindenea, sbiri pretutindenea, gecli pretutindenea.Oameni care nu arate norodului Venetiei, alte fete cle-at aceste tecute guri de bronz pururea deschise subtporticii sfentului Marco, guri fatale pe care gloata lesocotes3e mute, §i care Anse grAesc cu ma chip foarteputernic §i foarte groznic, ceci ele clic fiecerui trecetor :Perasce!E§ti odate peal, apoi e§ti §i prins. E§ti prins,s'a sfir§it. La Venetia, toate se fac pe ascuns, in taine,sigur. Osindit, omoret; nimic de veclut, nimic de gradt;tipetul nu e cu putintl, cautetura nu-ti ajute. Osindi-tul poarte celu§, §i gadea, masa Ce-ti grAii de e§a-fode? Gre§am. La Venetia nu se omoare pe e§afod, se

406

face nevOut. DeodatI lipsesce m om intr'o familie._Ce sta. Mcut? Plumbii, puturile, canalul Orfano sciuUneori .s'aude cdpnd ceva in apl noaptea. Treci iuteatunci. In sfir§it, baluri, ospete, fc1ii, muzici, gondole,teatre, carnaval de cinci luni, eatI Venetia. To, Tisbe,frumoasa mea comedianI, tu nu cunosci dedit parteaaceasta; eu, senator, cunose pe cealaltA. Veqi tu, in oricare palat, inteal Dogelui, intr'al men. flra sI scie celcare il locuesce, este un drum ascuns, vecinic trIdItora tutulor caselor, a tutulor odIilor, a tutulor clmitrilor;un coridor intunecos a clrui intrAri le cunosc altii earnu eel cu palatul, §i pe care il simti §erpuind impregiuru-ti fIra a sci chiar unde este; o huditl tainicI incare yin §i se duo neincetat oameni necunoscuti carefac oare ce. Si peronale resbunAri care s'amested cuaceste toat i umbhf in urma aceasta! Adese ori noap-tea me scol, ascult, §i and pa§i in pIretele meu. EatIsubC ce str'insoare trIesc, Tisbe. Sunt d'asupra Padovii,dar aceste sunt d'asupra mea. Sunt insIrcinat sg, do-mol Padova. Mi-e poruncit sa fiu strapic. Nu suntdespot de eIt cu conditia sa flu tiran. SI nu cum-vasn-mi ceri ertarea cui-va, ori eine ar fi, mie care n.u-tipot trigIdui nimic, cxci me peqi. Tot imi este slobodpentru a pedepsi, nimic pentru a erta. Aa suntu. Tira-nul Padovei. Robul Venetiei. sunt bine pAndit §iprivegheat! oh! Sfatul de clece ! pune p'un Math§ sin-gur intr'o pivnitä, §i dii fad, o incuetoare, On/ anu se OM incuetoarea, sfarul de clece are cheea in bu-zunar. DoamnI! DoamnI! sluga ce me slujesce, me

Ohl

sit-0

407

spioneazg, preotul ce m marturisesce , me spioneaza,femeea ce-mi Oice : te iubescu ap Tisbe §i ea mespioneftz5r!

A I Domnule !

ANGFLO

Tu nu mi-ai Ois nici odata Ca me iubesci. Nu vorbesede tine, Tisbe. Ap , iti mai reqic, tot ce me privesceeste un ochiu a sfatului de qece, tot ce m'asculta este oureche a sfatului de clece , tot ce m'atinge este o mad,a sfatului de Oece. Man/ groznica care mai AMR pipaemult, §i apoi de odata apuca! 0! maret podesta ce sunt,nu sunt sigur ca nu voi vedea maine aretandu-se faraveste in camera mea un ticalos sbir care imi va qicesgp-1 urmez , §i care nu va fi de cat un ticalos sbir §i pecare il voi urma! Uncle ? In vre un loc adanc de uncleva e§i Fara mine. Doamna, a fi al Venetiei, este a ater-na de un fir de per. Posomorata §i asprA este starea mea,doamna, a fi aici, plecat pe acest cuptor arcletor ce iinumesci Padova, totdeauna cu fata coperita c'o masa.,facendu-mi slujba de tiran, inconjurat de pose, de griji,de grozi, tem endu-me neincetat de vr'o isbucnire, §i tre-murand in tot minutul ca voi fi ucis de luc area mea,ca alhimistul de otfava sa Jalesce-me , doamna , §inu me intreba pentru ce tremur!

TISBE

Ah Dumnecleule ! in adever, grozava e pozitia dumi -tale !

TISIITI

1

408

ANGELO

A§a; en sunt unealta cu care un norod chinuesce pealt norocl. Astfel de unelte se strica curend §i se sfar-ma adesea, Tisbe. Ah! sunt nenorocit. Pentru mine nueste cleat un lucru dulce in lume, acela e§ti tu. i awesimt bine ca nu me iubesci. Dar nu iubesci pe altul,a§a e ?

'MBE

Nu, nu, fii lini§tit.

ANGELO

Nu-mi ;1 ici bine acest nu.

TIBBE

Veil! ti-1 clic cum pot.

ANGELO

Ah ! nu fii a mea, o priimesc, dar 0, nu fii a altui,Tisbe! SI nu aflu vr'o data ca altul...

TISBE

De socotesci ca e§ti frumos, cand mi te niti astfel I

ANGELO

Ali! Tisbe, dud me vei iubi ?

TIEDE

and te vor iubi toti. aiei.ANGELO

Vai!Fie, remai la Padova. Nu voi sa la§i Padova,auclitum-ai P de te-ai duce, §i viata mea s'ar duce.Oh vq viind. Este maltti vreme de and ne vor 6.

909

luIncl sama c6. vorbim impreunä; asta poate da prepu-suri Venetiei. Te las. (Oprindu-se ti adtind pe Omodei.)Imire'spunli de omul acesta?

TISBE

Ca pentru un copil ce doarme.

ANGELO

Prate-Wu vine. Te las cu elu. Ese.

SCENA II

TISBE, RODOLFO, imbrgcat en negru, posomorit, cu o pani.neagri la palgrie, OMODEI, dormind.

TISBE

Ah! Roiolfo e! Rodolfo! Vino, te iubescu pe tine!(Intordndu-se spre partea care a etlit Angelo). Nu, tiran WI-rAu! Nu mi-e frate, mi-e amorez ! Vino, Rodolfo,viteazul meu soldat, nobilul meu proscris, generosulmeu om! uita-te drept la mine. Tu e§ti frumos, te iu-besc !

BODOLF0

Tisbe...TISBE

Pentru ce ai voit sg, vii la Padova P Vecli acum cäne-am prins in cursg. Acum nu ne mai putem duce. Instarea ce te afli, e§ti silit peste tot locul sä ici ca-mie§ti frate. Acest podesta s'a inamorat de biata ta Tisbe;ne are prin§i; nu vrè sä ne lase. Si apoi tremur neincetatA, nu ale eine e§ti. Ah! ce mund, ! Oh ! nu-mi pasa,nu va avea nimic de la mine, tiranul acesta! a§a e el

410-de aceasta tu e§ti incredintat, Rodolfo ? Voi tinse sà teingrijesci de aceasta; voi O. me terui, audi?

RODOLFO

E§ti o nobill §i minunata femee.

TISBE

01 ve4i tu, eu te tem pe tine, eu? Dar te tern! AcestAngelo Malipieri, Venetianul acesta care ithi vorbea §iel de gelozie, care imi inchipuesce ca este §i el gelos,omul acesta! §i care cu asta amested tot felul de altelucruri. Al arid este cineva gelos, domnul meu, nu vedeVenetia, nu vede Sfatul de dece, nu vede sbirii, spionii,canalul Orfano: n'are decat un lucru inaintea ocbilor, ge-lozia sa. Eu, Rodolfo, nu pot BA te \TN vorbind cu altefemei, macar nurnai sa le vorbesci; aceasta me bola-vesce. Ce drit au ele la vorbele tale? 0! o rivala! sanu cumva sa-mi dai vr'o rivala! a§ omora-o. Tine, eute iubesc! Tu e§ti singur omul pe care 1-am iubit veo-datA. Viata mea a fost trista multA vreme; acum e pli-na de raze. Tu e§ti lumina mea. Amorul feu este unsoare ce a resarit asupra mea. Ceilalti oameni me in-ghetasere. Pentru ce nu te-am cunoscut cu aece ani i-napoi! Mi se pare ca toate partile inimei mele ce suitmoarte de réceala, ar via and. Ce bucurie de a putea fisinguri un minut §i de a vorbi! Ce nebunie am avut slvenirn la Padova! TrAim inteatata necaz! Rodolful men!a§a deli! el mi-e amorez! ba nu, rni,e frate! Tine, eusunt nebula de bucurie cand iti vorbesc slobod; veditu bine ca-s nebuna? Me iubesci?

411

RODOLFO

Pe dumneata, Tisbe, cine nu te-ar iubi?

TISBE

De-mi vei mai (pee dumneata, sl scii c me mniLOh Doamne! Trebue 5.nse s me duc s m'aret la oa-spetii mei. Spune-mi, de ca'Uiva vredie imi pari trist.Ap e cA nu e§ti trist?

Nu, Tisbe.

Nu e§ti bolnav?

Nu.

Nu e§ti gelos?

Nu.

RODOLFO

IS131:

RODOLFO

IS131.

RODOLFO

TISBE

Ba. Eu voi sa fii gelos! sau va s Qic cA, nu me iu-besci! Aide! n'aibi intristare. Dar eu, neincetat tremur,

tu nu te ingrijesci ? Nimeni aici nu scie cl tu nu'miqti Irate ?

RoDotro

Nimeni afarl de Anafesto.

TISBE

Prietenul tèu. 0 ! acela e sigur. (Intra' Anafesto Galeofa.)

412

Eat1-1 tocmai. Voi sa, te incredintez lui pentru We vaminute. (Ripnd.) Domnule Anafesto, aibi ingHjire sitnu vorbeascl cu nici o femee.

ANAFESTO, zirObind

Fii 1in4tità, doamna mea. Tie be, else.

SCENA. III

RODOLFO, ANAFESTO GALEOFI, OMODEI, dormind

ANAFESTO, privind-o etind

0 minunatl! Ati fericit, Rodolfo; ea te inbesce.RODOLFO

Nu-s fericit, Anafesto; eu nu o iubesc.

ANAFESTO

Cum! Ce ici?

RODOLFO, veend pa Omodoi

Oare ce om e acesta ce doarme acolo?

ANAFESTO

Nimic; bietul muzicant care scii.

RODOLFO

A ! un tont.

ANAFESTO

Nu iubesci pe Tisbe! Cum se poate! Ce-mi clise§i ?

RODOLF0

A! ti-am Ois cl n'o iubesc? Uitl me rog.

ANAFESTO

Tisbe! femee minunatI!

413

RODOLFO

Minunatl cu adeverat. Nu o iubesc.

Cum!

Nu me mai intreba.

Eu prietenul teu!MBE, intrand i alergand zimbind la Bode lfo

Viu numai ea sl-ti spui un cuvent : te iubesc ! acumme due. Ese alergInd.

ANAFESTO

RODOLFO

ANAFESTO

ANAFESTO, prhind-o e§ind

SIrmana Tisbe!

RODOLF0

Este in fundul inimei mele un secret cunoscut numaide mine.

ANAFESTO

Ii vei incredinta inteo f prietenului teu, a§a e? Tue§ti tare posomorit astAqi, Rodolfo!

RODOLFO

Oh! me rog singur un minut.Anafesto ese. Rodolfo se pune pe banca de piatrit 15.ngI u i

i§i reazamil capul pe liana'. Cum a e§it Anafesto, Omodei des-chide ochii, pe urmA Se duce cu pa§i inceti §i se pune la spatie lui Rodolfo care este absorbit in Ondire.

lasa-me

414

SCENA IV

RODOLFO, OMODEI

Omodei pune mina pe umárul lui Rode lfo, care se intoarce §i iiprivesce cu mirare.

OILUDEI

Nu ti-e numele Bodo lfo. Te numesci Ezzelino da Ro-mans_ E§ti dintr'o veche familie ce a domnit la Padova,§i care este desterata de dou6 sute ani. Pribegesci dinora§ in ora§ subt un mincinos nume, indrasnind a teispiti cate odata §i pe staturileVenetiei. Sunt §apte ani,chiar in Venetia, erai de dougdeci ani atunci, ai vgdutintr'o di intr'o biserica pe o tanara fata prea frumoasä.In biserica sfäntului Georgie cel mare. Nu ai urmat-o,card la Venetia, a urma pe o femee, este a cauta o lo-vire de stilet ; dar ai venit ades la biserica. Ten'era co-pin, a venit §i ea. Te-ai inamorat de. ea, §i ea de dum-neata. Fara a-i sci numele, crtci nici o data nul-ai sciut§i nici nu-1 scii Inca; ea pentru dumneata nu se nume-see de cat Catarina, ai aflat chip sa-i scrii §i ea sa-tire'spunda. Ai capetat sa te intelnesci mai de multe oricu dansa la o femee numita beata Cecilia. Intre dansa§i intre dumneata au fost un amor strapic; dar ea aramas curata. Acea tanera copila, era nobila ; atatasciai de ea. 0 nobila Venetiana nu se poate rnarita decat dupa un nobil Venetian sau dupa un Riga; nu e§tiVenetian, §i nu e§ti.nici Riga. i deosebit, ca un des-terat, nici nu puteai gändi la mana ei. Intr'o di, ea n'a

415

venit la locul intalnirei; Beata Cecilia ti-a spus ea omaritase. Ans6 n'ai putut afla nici numele barbata-shnici a tata-seu. 4i lasat Venetia. Din clioa aceea, ai tree-rat toata Italia; dar amorul te-a urmat. Ti-ai aruncatviata in placeri, petreceri, nebuuii, vitiuri. Inzadar. Te-ai silit sa iubesci pe alte femei , preen:al-, de pilda, pecomediana asta, pe Tisbe. Tot in zadar : pururea amo-rui vechi s'a arelat d'asupra celor nog,. Sunt trei lunide cand ai venit la Padova eu Tisbe care te numescede fratele ei. Podesta, clomnul Angelo Malipieri s'a ina-morat de ea, §i dumitale eata ce ti s'a int6rnplat. Intr'oseara, a §ase-spre-clecea cli a lunei lui Fe 1 ruarie, o femeeinvalita a trecut pe langa dumneata pe podul Molino,te-a luat de mama, §i te-a dus in ulita San-Piero. Inulita aceasta, subt ruinele vechiului palat Magarufi, rui-nat de stramo§ul dumitale Ezzelin III; in ruinele aceleaeste o colibl; in coliba aceea ai gasit pe ferneea de la Ve-netia pe care o iubeoci §i care te iubesce de §apte ani.Dm çlioa aceea, te-ai intalnit de trei ori pe septemanacu ea in acea coliba. Ea a fe'mas credincioasa tot o dataamorului §i cinstei sale, dumitale §i barbatului gu. Darand tot tainuinduli numele. Catarina, nimic mai mult.In luna trecuta, fericirea vi s'a rupt far/ veste. Intr'otii, ea nu s'a aretat la coli ha. Asta vine pentru a bar-bata-sbu nu se increde in ea, §i o tine inchisit.CurZinda sit se faca qioa. 0 cauti pretutindeni, nu o gasesci,nu vei gasi-o nici o data. Vrei s'o ve4i in asta sara ?

ELODomvo, pnvindn-1 atintit

Cine etrti ?

416-OMODEI

A ! intreb5ri. La astea nu fespund. A§a dar, nuvoesci sl ve0i astlOi p'acea femee ?

RODOLFO

Ba! ba ! s'o vq! Voi s'o ve'q ! Pentru numele lui Dumneqeu! s'o mai vëL un minut, §i apoi sti mor!

0 vei vedea.

Unde?

La ea.

OMODEI

RODOLFO

OMODEI

RODOLFO

Dar spune-mi ea! Cine este ea? Numele ei?

OMODLI

Ti-1 voi spune la ea.

RODOLFO

Ah! vii din ceruri!

OMODOEI

Nu sciu. In ast'l sail, cand va rasari luna LamieOul noptii, e mai inteles srt te afli la coltul pala-tului lui Albert de Baon, ulita Santo-Urbano. Voi fi §i.eu §i te voi duce. La mqul-noptii.

RODOLFO

Itzi multumesc. i nu vrei sa-mi spui cine e§ti?ct

417

OMODEI

Cine sunt? Un tont. Ese

RODOLFO, sing"

Cine e omul acesta? A! Ce-mi pasii! medul-noptii!La medul-noptii! clt este de departe de acum OA lamedul noptii! Oh! Catarina! pentru ceasul ce-mi fa-glduesce, i-a§ da viata! Intrg Tisbe.

SCENA V

RODOLFO, TISI3E

THOR

Ear eu sunt, Rodolfo, iubite ! n'am mai putut zAbovifiirt srt te fed. Nu me pot despIrti de tine; te urmezpretutindenea; gandesc §i vied prin tine. Sunt umbrata, tu e§ti sufletul meu.

RODOLF0

Ia sama, Tisbe; familia, mea este o familie fatalA.Asupra noastrA este o predicere, o ursit5, care se im-plinesce mai totdeauna Mel gre§ala din tatI in fiu. Noiomorlm pe eine ne iubesce.

TISBE

Ei bine ! Tu me vei omori. Fie numai sl me iubesci.

Tisbe...RODOLFO

TISBE

apoi me yei pRinge. Alta nu voi mai mult.27

-

i

418

RODOLF0

Tisbe, ai merita amorul unui intelept.Ii sarutil nigna, apoi ese incet.

TISBE, 6.11

Ei bine ! cum me lasg ! Rodolfo ! se duce. Oare ceare ? (Uitilndu-se spre bancit.) A! Omodei s'a de§teptat4

Omodei s'aratg in fundul teatrului.

SCENA VI

TISBE, OMODEI

OMODEI

Rodolfo se numesce Ezzelino, vinturgtoru1 este unPrint , tontul este un om de duh. omul ce doarme esteo map. ce pindesce. Ochiu inchis, ureche deschisg.

TISBE

Ce dice?OMODEI, ar tandu-ti clutara

Chitara asta are coarde care dau ori ce sunet va ci-ne-va. Inima omului, inima femeii au asernenea coardein care se poate juca.

TISBE

Ce va s dic aceasta ?

CalODEI

Aceasta va sg doamng, cg daca din intemplarevei perde astadi un fruwos téne'r ce poartg o pang négrg,la pglgrie, eu sciu locul unde sg,-1 poti ggsi la noapte.

ra

icä,

La o femee !

Balae.

419

TISBE

OMODEI.

T BE

Cum! Ce vrei se dici? Cine e§ti ?

0 MODEI

Xi iu.

I ISBE

Ta nu e§ti aceea ce te soco eam, nenorocita de mine!ah! Podesta avea dreptate, tu e§ti un om strapic! Cine-eti? Oh! eine e§ti ? Rodolfo la o femee la noapte! a-sta voeai se, dici! ha! asta voeai se, qici?

Nu sciu.OMODbI

TISBE

Ah! Tu minti! nu se poate. Rodolfo me iubesce.

ononnNu sciu.

TISBE

Ah! ticalosule ! Ah minti !cum mints! Tu e§ti unom plittit. Dumnedeule ! va s qice. ce, am vrAjmao,eu! Dar Rodolfo me iubesce. Las, nu vei isbuti s me

turburi. Nu te cred. Tu trebue sA fii foarte furios de avedea cA mi me supete, vorbtle tale.

OMODEI

Vei fi luat negre§it sama c Podesta, domnul An-

420-----gelo Malipieri, poartg la lantul care are in grumaz unmic giuvaer de aur cu me§te§ug lucrat. Acel giuvaereste o chee. Fl-te el il voesci ca pe un giuvaer. Cerei-1fral a-i spune ce o A. facem cu el.

TSIBE

0 chee clici ? Ba eu nu voi cere-o. Nu-i voi cere ni-mic. Neru§inatul acesta care ar vrea sti m6 fad sl pre-pui pe Rodolfo! Nu o voi cheea aceea. Piei, nu te ascult..

OMODEI

Eata tocmai vine §i Podesta. Daca vei lua cheea, itivoi talmAci cum va trebui s5, te slujesci cu ea la noapte.Voi veni peste un sfert de ceas.

TISBE

TicAlosule! pesemne nu m'auqi ? iti spui cg. nu o voicheea aceea. Eu mg increq in Rodolfo. Cheea aceea, nicinu gAndesc la ea. Nu voi gice nici un cuv6nt pentru ealui Podesta. i A, nu mai vii, toate-s in zaaar ! Nu tecre0.

OMODEI

Peste un sfert de ceas. Ese. Angelo intl.&

SCENA VII

TISBE, ANGELO

VSBE

Ah! eatl-te, stkolne. Cauti pe cine-va ?ANGELO

Caut pe Virgilio Tasca, c6rui aveam sa-i spui ceva.

421

TISBE

Spune-mi, tot gelos e§ti ?

Tot, doamna mea.ANGELO

TISBE

p6u e§ti nebun. Pentru ce sa fii gelos ? Nu inteleg ,

cum poate cineva avea gelozie. Eu daca a§ iubi pe ci-.neva, n'a§ fi nici de cum geloasa.

ANGELO

Pricina ca nu iubesci pe nimeni.

TISBE

Ba, iubesc pe oare eine.

ANGELO

Pe eine ?

TISEr

Pe dumneata.

ANGELO

iubesci! §i se poate ! pgu, nu-ti bate joc de mine !Oh! mai 4i-mi aceasta ce-mi

TISBE

Te iubesc. (El s'apropie de ea cu hapire. Tisbe apuci delantul ce- poartit Angelo la grumaz.) Tine ! ce giuvaer esteacesta? Nu-1 v6clusem and la dumneata. Scii ca e fru-mos! Bine lucrat. A ! lucrat de Benvenuto. Minunat !Ce e acesta ? Acest giuvaer e bun pentru o femee.

-

M6

clise§i.

422

ANGELO

Ah! Tisbe, cu un cuvènt mi-ai umplut inima de bucurie !

TI.BE

Bine, bine. Dar spune-mi co 1 tern e acesta ?

ANOFLO

Aceasta e o chee.

TISDE

A! aceasta e o chee. Tine, nici n'a§fi gindit. A! aa,icum vq, cu aceasta se deschide. A! aceasta e o chee

iNGELO

Ap, Tisbe a mea.

TI DF

A bine! Daca e o chee, nu o voi tinea-o.

\NULL()

Ce, Tisbe, poate ca o vrei!

fISBE

Poate. Imi place el, un giuvaer bine lucrat.

ANGL 0

Oh! ia-o. Desleagl el e a de la I nt.

TISRE

Ba nu. De a,q ti sciut a este chee , nici nu 0-4 ft,pomenit. Iti spui ct nu mi trebue. Poate di te sluksciu ea.

ANGELO

0 ! forte rar. i apoi rnai am i alta. Iti jur cg, potis'o iei.

423

TISBE

Ba, nu o mai voi. Ce ? se pot deschide u§i c i cheeaasta ? Este foal te mica.

ANOE 0

Nu e nirnic; aceste chei quilt facute pentru incuetoritainice. Aceasta deschisle mai multe u§i, intre altele peacea a unei camere de culcat.

TI BE

Adeferat! fie, de vreme ce voesci numai de cat, o iau.la cheea.

ANC LO

Oh ! multumesc. Ce noroeire ! ai priimit ceva de lamine ! multurnesc!

T BE

Acorn imi aduc aminte ca §i Ambasadorul Frantiila Venetia, domnul de Montluc, avea una asemenea caasta. Cunoscut-ai pe D. Mare§al de Mon luc? Un omcu mare duh, a§a e ? A! macar c. dumneavoasta no-bilii nu puteti vorbi cu ambasadorii. Uitasem. Fie; nuera bland catre Ugonoti acel D. de Montluc. De ii vorcadea in maul, vr'o data! El este un strapic catolic!

Tine, stapne, imi pare ca ve'q pe Virgilio Tasca cate cat ta acolo jos in galerie...

ANGELO

Oare?

TISB

Nu aveai vorbesci ?

424

ANGELO

Oh! fir'ar blestemat caci me rapesce de langa tine,Tisbe!

TISBE, ar6ta.ndu-i galeriaPe acolo.

ANGELO, sarutIndu-i rnana

Ah! Tisbe, me iubesci, a§a e !

TISBE

Pe acolo, pe acolo. Tasca te ateapta.Angelo ese. Omodei s'arat's: in fundul teatrului. Tisbe alearg&

la el.

SCENA VIII

TISBE, OMODEITISBE

Am cheea!

OlIODEI

Ia s'o veq. (Cgutindu-o.) A§a, aceasta e. Este in pa-latul lui Podesta o galerie ce privesce poclul Molino.Ascunde-te acolo, in asta sara. Dupa un mobil, dupao tapiserie, unde vei voi. La done ceasuri dupa mequl-noptii voi veni O. te gAsesc.

TISBE, dundu-i o punga

Te voi resplati mai bine! d'ocamdata tine asta punga.

OMODEI

Cum iti va fi voea. Dar lasa-me sa sfiresc. La done

425

c easuri dupg mequl-noptii voi veni s5, te glsesc. Iti voiargta cea tintei n§5, pe care vei avea s'o deschicli cucheea asta. Apoi te voi 16,sa . VIA putea face celelalte§i far/ mine; nu-i sa aibi de clt a merge tot inainte.

TISBE

Ce o sl glsesc dupa cea Int6i RI?OMODEI

0 a doa, pe care tot cheea asta o deschide.

5i dupl a doa?TISBB

OMODEI

0 a treea. Cheea asta le deschide pe toate.

Dar dupI a treia?

Vei vedè.

TISBE

OMODEI

plOA A DOTJA

CHIEEA

PER0 A NEANGELO MAT IPIERI

\LARIN 1 BRAG MINITI EERODOLI 0

OMODI I

VGINILL 1

)1FNI,

C

427

0 camera, bogat imbracata cu roqu i cu aur. Inteun unghiuin stanga, un pat stralueit igternut pe o strada §i subt unbaldahin ce sta pe coloane sucite. D. tus patru colturile bal-dahinuhii spaqura, pad le roqii care se pot inchide §i ascundepatul. In dreapta in ungliiu, o fereastrit deschisa : Tot d'aceaparte o u ascun.a in larete. Alaturea un iconostas tl'asupracaruia si anzurit o Cruce de alama, prinsa in parete. In fundo up mare cu doua camturi. Intro ua aceasta i intre pat,este o alta uA mica i foarteimpodubita. Mag. jilturi,o mare mast ridicatit asupra paretelui. Afarit se vC'd gradin .clopotniti, lumina lunei. 0 angelica pe masa.

SCENA I

DAFNE, REGINELA, apoi OMODEI

REGINELA

A§a Dafne, este adev6rat. Troilo portarul de noapteami- a spus-o. Asta s'a intemplat de curhd, la cea de peiirmA calelorie a doamnei la Venetia. Un sbir, un ne-ru§inat sbir a cutezat sc inbeascA pe doamna, scrio,Dafne, s umble ca s'o yap. Auclit-ai? doamua a puss1-1 dea afarA, §i bine a fault.

Skill,

428

DAFNE, de chipnd putin uta hingh iconostas

Bine, Reginela; dar scii ca doamna i§i a§teapta car-tea de rugaciune.

REGINELA., a§eqhnd cato va cirti pe mash

Cat pentru cealalta inOmplare, aceea e mai stra§nica,§i suut incredintata §i de aceea. Scii pe Palinuro, pen-tm a insciintat pe stapanul s'eu ca intalnise un spionin casa, a murit sarmanul uapraqnic inteaceea§i sara.Otrava, intelegi? Te sfatuesc s. ei foarte bine aminte.Mai anteiu trebue s ei sama la ce se vorbesce in pa-latul acesta, totdeauna este cineva in parete care asculta, !

DAFNE

Aide, grabesce-te, vom vorbi alta data. Doamnaa§teapta.

REGINELA, tot atelind cu Ochii pironiti pa mash

Daca te grabesci atata, du-te tu inainte. Viu §i euindata.

DAFNE, eso i inchido ua fitrl s'o yap Iteginela

Vecji tu, Dafne, iti spui sa fii tot cu Were in palatulacest blestemat. Aici, numai in camera asta po ate fisigur cine va. A! aici incai e§ti in Emil. Poti dice cevrei. Acesta e singur locul unde cand vorbesci poti fisigur ca nu te va audi uimeni.In vreme ce ea dice acestea, masa din pAretele din dreapta Be

inv6rtesce, gi 1as intrarea lui Omodei, fr BA bage de samAapoi iar se inchide la loc.

OMODEI

Acesta e singur locnl unde and vorbesci poti fi si-gur ca nu te va audi nimini.

cl

429-REGINELA, intorekdu-se

Cern le!OMODEI

Tacere! (I§i IR in laturi haina, i aratl peptarul eh de ca-tifea neagrá pe care sunt cusute cu argint slovele C. D. X. Re-ginela se uitil cu spainal la slovele acelea i la om.) Mid a ye-qut cineva pe vr'unul din noi, §i da sa inteleaga cull aprin vr'un semn oare care ca ne-a Opt, pan' a nu in-nopta, 'mare. In norod, este vorba de noi, trebne scscii ca aceasta e ma.

REG-INELA

Dumnecjeul meu! Dar oare pe ce up, a intrat?

Pe nici una.

Dumneyul meu!

OMODEI

REGINEL A

OMODEI

Respunde la toate intrebarile mele, §i sa nu me in-§eli la nimic. Viata ta e la mijlocu. Uncle &a' u§a asta?

Aratit up, cea mare din fund

REGINELA

In camera de noapte a domnului.

OMODEI, arkAnd uta micI de I ne, cea ro r

Dar aceasta?REGINELA

Intel) scara tainica ce se comunica cu galeriile pale.-tului. Cheea o aro numai Domnul.

430

ObtoDEI, artand us.a. del I g4 ic o ta

Dar aceasta?

REGINELA

In oratoriul doamnei.

OMODEI

Mai are §i alta e§ire acel oratoriu?

REGINELA

Ba nu. Oratoriul este intr'un turn mic. Are numai ofereastra cu gratii.

OBIODEI, morgitnd ht Ferea,tra

Ca §i asta de de nand. Blue. OpWeci de palme panajos, §i jos Brenta. Frumoase gratii. Dar este o sca-

rita in acel oratoriu. Unde se sue ?

REGINELA

In camera uncle 01 en §i Dafne, stapane.

OMODM

Are vr'o e§ire camera aceea ?

REGINELA

Ba nu, stapane. 0 fereastr 1 cu gratii, §i Ware alta i §1de cat aceea prin care se coboara in oratoriu.

031011E1

Indata ce va e§i stapana ta, srA te sui in camera ta,§i sa ei fara s'asculti sau srA 1ici ceva.

REGINELA

Asa voi face, stapane.

Unde e stapana ta?

431

OUODEI

REGINELA

In oratoriu. Se inchina.

OSIODLI

Apoi a sa vie aici? Aga e?

Aga, stapane.

REGINEL A

0140DF.I

Nu mai de grab/ de cat liana in jumatate de ceas ?

Aga, stapane.

REGINELA

OMODEI

Bine. Du-te Numai tame ! nimic din cele ce o sase petreaca aici n'au a face cu tine. Las sa se fad toatefara sa qici nimic. Mata se joaca cu goricelul. Ce-ti pa-sa ie ? Nu m'ai vecjut, nu scii de sunt. Atata tot. Aipriceput ? De vei indrasni .vr'o vorba , o s'o aucl; unsemn din ochi, o vgq; un gest, un semu, un stransde mama, o sä-1 simt. Acum dute.

REGINELA

Doamne sfinte ! eine a sa moara aci oare ?

OMODEI

Tu, de vei vorbi. (La un semn al [An, Reginela ese pe uamidi de laugh' iconostas. Indatk ce ea a ()tilt, Omodei se duce lamasa de l'angit pilrete, care ear se inOrtesce i lasit sit se yap

sa-I

432-o hnditti intunecoas6..) Domnule Rodolfo! poti veni acum.Ai nol trepte de suit.

Se and pmi in scara pe care o ascunde masa.Rodolfo s'arata

SCENA II

OMODEI, RODOLFO, infalit in manta

OMODEI

Uncle sunt ?

RODOLFO

OMODEI

Uncle egti! Poate pe scanclura egafodului dumitale

RODOLFO

Ce vrei 0, Oici?OMODEI

Venituli-a la awl ca este in Padova o camera, ca-mera groznica, nalcar cg pling, de flori, de miroase gide amor poate, uncle nici un om nu poate patrunde,ori eine ar fi, nobil sau supus , june sau Man; caci aintra, a deschide numai uga, este o crima pedepsitI cumoarte?

RODOLFO

Aga, camera femeii lui Podesta.

OMODLI

Aceea.

Intel.

433

RODOLF0

Ei bine, acea camer4,...

In ea te afli.OMODEI

RODOLFO

La femeea lui Podesta!

Aga.

OMODEI

RODOLFO

Aceea pe care o iubesc...

OMODEI

Se numesce, Catarina Bragadini, femeea lui AngeloMalipieri, Podesta al Padovei.

RODOLFO

Cum se poate! Catarina Bragadini ! femeea lii Po-desta!

OMODEI

De te temi, este Ind vreme; eat4' uga deschis:i, lu-te

RODOLFO

Nu me tem pentru mine, me tern pentru densaCine-mi respunde de tine.

OMODEI

respunde de mine, o sa ti-o spui de vreme c.,vrei. Sunt opt dile, thdiu noaptea treceai prin piataSan-Prodocimo. Erai singur. Ai audit un sgomot de s:ibii i de striglri dupa Biserid. Ai alergat.

28

Clue

434

RODOLFO

Ap, §1 am scapat pe un om alascuit de trei uciga§i-e era sä-1 omoare.

OMODEI

Care s'a dus spue numele seu §i ferenaultumeascil. Acel om miiscuit eram eu. Din noapteaaceea, domuule Ezzelino, iti voi binele. Dumneata nu mecunosci. dar eu te cunosc. Am cautat se, te apropiez detemeea ce iubesci. Aceasta e recunoscinte. Nimic alte.Te incredi acum in mine ?

RODOLFO

Oh ! ap ! Oh! multumesc ! me temeam de r'o tra-dare pentru ea. Aveam o povare pe inima, tu mi-ai

Ah! Tu e§ti prietenul meu, prietenul meu pen-tru d'apururea! Tu faci mai mult pentru mine de celam fakut eu pentru tine. Oh! n'as ft mai putut trli flre,se fed pe Catarina, vedi tu. M'ag fi omorit, m'ag fi osin,dit. Eu ti-am scapat numai viata ; tu imi scapi inima,imi scpi sufletul!

Ap dar remei?OMODEI

RODOLFO

De remli! Oh remei ! Me incred in tine, iti dic! Oh!sa o mai fed ! pe densa! Un ceas, o minute, s. o maived! Tu pesemne nu intelegi ce va se dice aceasta, ao mai vedea! Uncle este ea?

OMODEI

Acolo in oratoriul a6u.

-flirt se.-ti sii-ti

1

ri-dicat'o.

435

RODOLFO

Uncle vot mai vedea-o P

Aici.

(and?

OMODRI

R DOLF0

OitODISI

Peste MI sfert de ceas.

RODOLF0

kb! Dumnecieule!

omoDEt, arkandul toat utile Dna clupI a to,

Ia sama. Acolo in fund este camera de noapte a luiPodesta. Doarme acum, §i nimeni nu priN egheaza inceasul acesta in palat, de cat doamna Catarina si no].Crecl ca. nu e§ti nici intr'o primejdie in asta noapte.Cat pentru intrare pe care am venit, nu pot sa-ti aretsecretul care e numai de mine cunoscut; dar dimineataiti va fi u§or sä scapi. (Mergend spre fund.) Asta, cum ti-am spus este u§a barbatului. Cat pentru dumneata,domnule Rodolfo, care esti amorezul, (Arati fereastra.Nu te sfatuesc sä te slujesci cu aceasta. In ori-ce in-templare. Optcleci de picioare naltime, s.i jos, riul. A-cura te las.

RODOLFO

Mi-ai Ois peste un sfert?

OMODRI

Atm.

436

RODOLFO

Veni-va singuril?

OMODEI

Poate di, nu. DI-te intr'o parte pentru cate-va minute

RODOLF0

Uncle?OMODEI

In dosul patului. A! tine! In balcon. Te vei ar'eta candvei socoti di e vreme. Mi se pare c'aucl mi§cand scaune-in oratoriu. Doamna Catarina a sti, vie. E vreme si% nedespartim. Adio.

RODOLFO, lanes baleen

Ori cine e§ti, dupa o ap slujba', tot ce am este alVu, averea mea, viata meal

Se duce la Balcon, made se face neve'lnt.

omoon, viind dinaintes teatrului

Viata! Nu mai este a ta, domnule.Cant& de nu'l vede Rodolfo, pe urml scoate din sin o scrisoare

pe care o pune pe masL Ese pe intrarea ascunsk care,. se In-chide peste el. Catarina gi Dafne intrA pe riga Oratoriuln'.Catarina este in haine de nobilg Venetiang.

SCENA III

CATARINA, DAFNE, RODOLFO, ascans in balcon

CATARINA

Mai bine de o lunil ! Scii tu ca e mai mult de o luna,Dafne. Oh! s'a sfir§it dar: Incai de a. putea dormi,

437

l'a§i vedea poate in vis, dar nu mai pot dormi. Unde-e Ruginela ?

RAYNE

S'a suit in camera sa, unde i§i face rugAciunea. S'o,chem sa vie sA slujeascA pe doamna?

CAIARINA

Lasl-o sa slujeascA pe Dumneyu. Lasa-o fad,rugAciunile..Ah! pe mine rugAciunile nu me u§ureazA.

SA inchi0 fereastra asta, doainnA?

CATARINA

Pricina e pentru cA sufer foarte, sArmanA Datne. SuntAnse cinci septemani, cinci vecinice septemAni de cAndnu-1 am Opt! Ba nu, nu inchide fereastra. Aceastame mai recoresce ceva. Pipite. Aa e cA capul meuarde?

n'o sä-1 mai ved! Stint inchisA, pazitA, in temnitA.S'a sfir§it. A petrunde in camera asta, este o criml demoarte. Oh! n'a§i voi nici sa-1 v60 aici. SA-1 ve0 aici!Gandind numai me cutremur. Vai ! Dumneyul mem.pe seinne acest amor era foarte vinovat ? Doamne! pen-tru ce a mai venit el la Padova? Pentru ce m'am Mat&A m dau ear in aceastA fericire ce era 0, tie atat deputin? Ii vedeam cate un ceas cAnd §i citnd. Acel ceasatat de strimt §i atat de curend inchis, era singura re-suflAtoarea pe unde intra putin aer §i scare in viatamea. Acum toate-s zidite. Nu voi mai vedea acea fallpe unde-mi venea Oioa. Oh! Rodolfo ! Dafne, a§a e cittu socotesci cA in adever nu-1 voi mai vedea?

sa-§i

DARNI.

418

DAFNE

Doamna mea...

CA rA RINA

Si apoi eu nu sunt ca celelalte femei. PlAcerile, sèr-bri1e, petreeerile, aceste toate nu m'ar putê manglia.bu, Dafne, de §eapte ani am in inimä numai un grind,amorul; numai un seatiment, amorul; numai un nume,Rodolfo. Ciind caut in sine-ini, aflu pe Rodolfo, tot peRodolfo, §i numai pe Rodolfo. Sutletul meu este facut

chipul lui. Veqi tu, nu e cu putintd allfel. Sunteapte ani de cand ii ifbesc. Eram tare jund Arica. Oh!

'um ne marita fari milostivire ! De pildd, brirbatu-meu,n indrasnesc nici sd-i grdesc. Socotesci tu ca asta fareo viaà fericitd? Ce positie este a mea! de a§ ave macar pe maid-mea!

DA FU

Doamna mea, gonesce aste triste idei.

CATARINA

Oh ! pe nisce asemenea seri, Dafne, am petrecut el§i en, foarte dulci ceasuri. Care e vinovAtie aceste cedic de el? Ba nu, a§a e ? Aide, vdcl cd intristarea meate mahnesce, nu voi sa-ti fac necaz. Dn-te de dormiD i-te de gAsesce pe Reginela.

DA ENE

Dar dumneata...CATARINA

Eu me voi desbrIca singurd. Dormi biue, buna meaDafne. Du-te.

1 ipa

o

4 9

DAPNE

Cerul sa te Ozeasca, in noapte, doamna mealEse pe nsa ratorinhf.

SCENA IV

CArARINA, RODOLFO, in balcon

CATARINA, 8.ngurri

Era un cihtec pe care il crtnta. El il ci-inta la picioa-rele mele cu Un glas atrtt de dulce. Oh ! sunt minute incare a§ vrea s1-1 vèçl. Mi-a§ da sIngele pentru aceasta !Mai virtos cupletul acela ce mi-1 adresa mie. ciii-

tara) Mi se pare c'aceasta e aria. (Joad, ca'teva acoarde

melanholice) A§ vrea aduc aminte de cuvinte.Oh ! Mi-a§ vinde sufletul pentru ca s1-1 auç pe el an-tIndu-le gm' odata! FAra sa-1 vq, de departe, fiPde &parte... Dar glasul aucl glasul !

RODOLFO, din Wenn wide stri amino,

Te slAvese ca pe on finger, i femee te Aram.Dumne4en care prin tine Tim a m6 desiivirsi,A morn-mi pentrn al th suflet, l'a fAcut,l'a hotArit§i a Inca citutátnrä pentru frumnsetea ta.

Cerule!

CATARINA, Caendn-i ditara

RODOLFO, nrinand, tot menus

0 prea-inbiti!Cci nn ascultiAmantul, careCiint5 plinend.

(la

Nil

Nsta.

cif

440

CATARINA

Rodolfo!

RODOLIM, agtauda-se ti arunduduli mantaoa pe balcon

Catarina! S'arunel la picioarele ei.

CATARINA

Rodolfo aici e§ti? Cum! aici e§ti ! 0 Dumneftul meu!mor de bucurie §i de spaima. Rodolfo! scii unde e§ti ?Nenorocitule, iti inchipuesci ca esti intr'o camera cafie-care P Ah! capul iti pui in primejdie !

RODOLFO

Ce-mi pasa! a§ fi murit de nu te-a§ fi refequt, voimai bine sa mor pentru c te-am refftlut.

CATARINA

Bine ai facut. A§a, ai avut dreptate sa vii, §i capulmeu este in primejdie. Te rev6j, ce-mi pug, de alta !"Un ceas cu tine,o§i apoi macar risipe-se acest palat!

RODOLF0

apoi cerul ne va protecta; toti dorm in palat, pot-e§i cum am intrat.

CATARINA

Cum ai facutPRODOLFO

Un om crui i-am scapat viata... Iti voi talmaci.Sunt sigur de mijloacele ce am intrebuintat.

CATARMA

A§a e? Oh, tu esti sigur, asta ajnnge. 0, Dumnecleule !Dar uita-te la mine sa te vê0 !

i

441

RODOLF0

Catarina!CATA RIM*

Oh! sa. nu mai gandim de cat la noi, tu la mine, eula tine. A§a e ca-ti par tare schimbata ? Iti voi spunepentru ce. Pentru ca de cinci sgpte'mani necurmat plang.Dar tu, ce ai,facut toata vremea aceasta ? Fost-ai incaitare trist ? Ce efect ti-a facut despartirea asta ? Spu-ne-mi. Graesce-mi. Voi sa-rni

BODOLF0

0 Catarina, a fi despartit de tine, este a avea intune-recul in ochi §i de§ertul in inima ! Este a se simti mu-rInd cate putin pe toata Oioa! Este a fi in inchisoare

§i in noapte fr stea! Este a nu mai WI,a nu mai gandi, a nu mai sci nimic ! Ce aol facut, dici ?Nu sciu. Ce am simtit, eata.

CATMIth k

§i eu! §i eu tot a§a ! Tot a§a! Oh ! v cä ini-mile noastre n'au fost despartite. Trebue sa-ti spui multelucruri, dar de unde sa incep ? M'au inchis. Nu me maipot duce nicairi. Mult am patimit. Nu trebue sa te miridaca nu ti-am sarit indata in grumazi, veqi tu; am lostcuprinsa de bucurie. 0 Dumneleul meu! Cam' ti-amaqit glasul, nu pot sa-ti spui, nu mai sciam unde sunt.S. vedem, pune-te acolea, scii? Precum alta data. Nu-mai sa vorbim incet. Vei §edea pad, dimineata. Dafnete va duce WI sl te yap, nimeni. Oh ! ce ceasuri des-fatatoare ! Ei bine, acorn, mi-a lipsit frica; tu rn'ai Ii-

graesci.

far/ lumina

Asa

442

iiiscit. Oh ! cat sunt de bucuroasa ea te ved. Intro tine§i rai, te-a§ fi ales pe tine. Dafne ti-a spune eat amplans ! Biata fata multa grija a avut de mine. Sa-i mul-tumesci, §i ei §i Reginelii. Dar spune-mi cum mi-ai a-flat numele ? 0 ! nimic nu te invalma§asce pe tine. Can'tvrei un lucru, e§ti in stare sa faci ori ce. Oh, spune-miAfla-vei chip sa mai vii ?

RODOLro

Negre§it. Cad cum a§ pate trai far'aceasta. Catarin'iirte ascult cu incantare. Oh! Nu te teme de nimic. Vedicat e de lina noaptea asta. Total e amor in noi. Totule repaos imprejurul nostru. Doue suflete ca ale noabtrecare se revarsa unul intealtul, Catarina, sunt un luaulimpede §i sfintit, pe care Dumnedeu insuii n'ar voisa-1 turbure! Te iubesc, me iubesei, §i Dumnedeu nevede ! Numai noi trei suntem de§tepti in ceasul acesta !Nu te tome.

tATARINA

Nu. i apoi glint minute in care toate sunt uitate.Suntem fericiti, incantati unul de altul. Vedi, Rodolfo :despartiti, eu nu sunt de cat o biatalfemee inchisa in tem-nitil, tu earasi nu e§ti de cat un sarman om destarat;impreuna awe, angerii ite-ar zavistui ! Oh! nu, in cernu sunt atilt de fericiti pre cat noi. Rodolfo, nu moarecineva de bucurie, caci en a§ ti moarta acum. Toate-samestecate in capul meu. Dineaorea ti-am facut o rniede intrebari. Nu-mi mai pot aduce aminte nici un cu-vent din ate ti-am dis. Dar tu, iti mai aduci aminte ?Ce ! nu este vis acesta ? Adeverat, tu eitti aici, tu!

Sarmana prietena!RODOLPO

ATARINA

Ba nu, tine, nu-mi mai vorbi. Lasa-me sa-mi adunideile, lasa-me sit te privesc, sufletul meu! lasa-me sagandesc ca e§ti aici. Scii ca sunt astfel de minute, incare vrei sa privesci pe omul ce-1 iubesci §i sa-i qici :taci, te priiesc! taci, te iubesc ! taci, sunt fericita! (Ro-dolfo, ii sárutg in'ina. Ea se intoarce i vede scrisoarea de pe

masa.) Ce este aceasta ? 0 Dumnecleule! eata o hartie ceme de§teapta! 0 scrisoare! Tu ai pus aici scrisoareaaceasta ?

RODOLVO

Ba nu. Dar se vede c'a pus'o omul ce a venit cu mine

CATARINA

A venit an om cu tine ? Cine ? Sit vedem! ce este inscrisoarea asta ? (Despecetluesce cu grab g. scrisoarea i citesce.

«Sunt oameni care se imbata numai cu yin de Cipru.Sunt altii care se bucura numai de résbunarea cea maidesavir§ita. Doamna, un sbir ce iubesce, este foartemic, un sbir ce-§i resbuml, este foarte mare.D

RODOLFO

0 Dumneyule! Ce va sit (Jica aceasta ?

CATARINA

Cunosc slova. Acesta e un neru§inat ce-a cutezat same iubeasca, sa mi-o spue, §i ski vie inteo qi la minela Venetia. Am pus de Pan dat afara. Omul acela senumesce Omodei.

44P

A§a este.

444-RODOLF0

CATARINA

E un spion a sfatului de ilece.

RODOLFO

Cerule!

CATAMNA.

Suntem perduti! 0 cursg e asta, §i eatI-ne priu§i inea. (Se duce la baleen i se uitA.) Ah Dumnecleule!

RODOLFO

Ce este?

CATARINA

Stinge de grabl luminarea aceea!

RODOLFO, stingênd luminarea

Ce ai?CA TA MNA

galeria ce dä pe podul Moline...

RODOLF0

Ce?CATARINA

Am Opt o lumina care s'a arétat, §i ear s'a fkutnev'eptl.

RODOLFO

Ticalos nebun ce sunt ! Eu sunt pricina peirei tak,Catarina' !

CATARINA

en a§ fi venit la tine, cum ai venit tu la mine,

In

§9.

445

Rodolfo. (Puind urechea la up cea mid din fund). Taci!S'ascultäm.Imi pare ca aud sgomot in coridor. Ap lDeschid o u§1! UmblA ! Pe unde ai intrat ?

RODOLF0

Pe o up ascunsg, acolo, pe care acel cliavol a incu-iat-o iarl.

Ce 81 facem?

Up asta?...

CATARINA

RODOLPO

CATARINA

DA in camera blrbata-meu!

Fereastra P

0 prIpastie!

Dar up astraaltil?

RODOLPO

C ATARINA

RODOLFO

CATARINA

In oratoriul meu, unde nu e nici o e§ire. Nici an chipde scapare. Fie, intra. (Deschide oratorinl; Rodolfo intri. Eainchide qa.) S'e incui. (Ia cheea 0 o ascnnde in sin.) Cine scie

ce a sa se intimple ? El ar voi si-mi dea ajutor. Are§i, §i s'ar perde. (Se duce la o§a cee rnid din fund.) Nu mai

aud nimic. Ba! umbIA. Stau; negre§it ca s'asc ilte. Ah!Dumnedeul meu! sil me fac el dorm. (I0 lapeda ro hea ed'asupra 0 se pune in pat.) Ah! Dumnedeul meu ! tremur

446

limb la la incuetoare! Oh! nu voi sa' vgcl eine a sI intro!Inc hide perdelile patului. Up se deschide.

SCENA V

CATARINA, TISBE.

Intri Tisbe galbeni §i peritil la fate:, cu un fanar in mini. Vinecu paiti incgi, uitglidn-se imprejurul su. Ajungbd la masi.ia sama 1uminrii stinse.

11SD

Luminarea funiegg 'dna (So intoarce. vede patul, alearg6§i trage perdelile.) Singurgeste! se face c6, doarme. (Umblgimprejurul camerii, ciuti'nd u§ile Asta e ua Ur-batului. (Lovind cu mina pe ua oratoriului care e ascunsi intapiserie ) Aid mai este o u§ti.

Catarina s'a sculat gi o privesce cu mirare.

ckreeirie

Ce este aceasta?

TIBOR

Aceasta? Ce este? SI ti-o spui. Aceasta este amo-reaza lui Podesta ce tine in mAinile sale pe femeea luiPodesta!

CATARINA.

Cerule!TISBE

Ce este aceasta, doamia ? Aceasta e o comediana. ofat5, de teatru, o balading, cum ne (jiceti, care tine inmlinile sale, ti-am spuso, pe o daml mare, o femeemaritati, o femee respectatA, o virtute! Care o tine in

i 'Argil.)

447

mninile sale, in unghiile sale, in dintii sei! care poateface ce ii va fi voea cu aceastn mare damn, cu aceastitbunl reputatie auritn, §i care a s'o rupn, s'o sfi§ie, s'osfarme, s'o fad bucny! A ! doamnelor dame mari eesunteti, nu sciu ce-ar putea O. se int6mple, dar ceea ceeste incredintat, este cii am acolea pe una subt picioa-rele mele, pe tma din voi! §i c n'o s'o las ! §i cn poatefi lini§titn! §i c pentru ea ar fi fost mai bine sa.-i caclat Asnetul pe cap, de cat sl vac% fata mea inaintea ei !Ia spnne, Doamun, cum ai semetia a cuteza ridicichii asuprn-mi c6nd ai un amorez la dumneata....

lloamnn...

Ascuns !

Te in§nh.

CATARINA

TEEM

CATARINA

TISBE

A! nu tngldui. Aici era ! Locurile ye sunt insem-nate pe jälturi. Ar fi trebuit incai sg. le aAlati ca sn,nu se cunoasel. i ce ye iceati? Mii de tinere lucruri,a§a. e? Te iubesc! Te slnvesc ! Sunt a tal...Ah! fugi,nu te atinge de mine, doamna!

Nu potu intelege...CATARINA

TIBBS,

§i nu sunteti mai bune pe eAt noi, doamnelor ! Aceea

sl-ti

448

ce noi dicem tare unui om dioa mare, voi 1-0 goptiti ru-ginat noaptea. Numai ceasurile sunt schimbate. NoiInam barbatii, voi ne luati amorezii. Aceasta eFoarte bine, sI ne luptAm ! A ! spoial, ipocrisie, trti-dari, virtuti maimutite, femei mincinóse ce sunteti!Nu, del! nu sunteti ca noi! Noi nu ingtillim pe nimeni,noi! Voi! voi int1ai lumea, ye inä1ati familiile, yeingalati blrbatii , ati ingala pe bunnl Dumnedeii de atiputea! Oh! Femeile virtuoase ce tree invlite pe uliti !Se due la biseria! Dati-ve in laturi! plecati-ve, inchi-nati-ve! Ba, nu ye dati in lauri, nu ye plecati, nu yeinchinati ; mergeti drept la ele, smlncitile vraul, subtval este o mascl, rupeti masca, subt masca este o gingce minte! 0 ! mie mi-e tot de una, sunt amoreza luiPodesta, i dumneata egti femeea mi, i eu voi sI teperd !

CATARINA

Pentru Dumnedeil ! doamnA...

TISBE

Unde este el?

Cine ?

El.

CATARINA

TISBE

CATARINA

Eu sunt singur1 aid. In adever singura. Numai eusingurri. Nu inteleg nimic din cate me intrebi. Nu te'unosc, dar vorbele dumitale , doamnl, me ingl iata

ve-

luptg.

449-de spaima. Nu sciu ce am putut fac. Nu pot credea ai vr'un interes la aceasta.,.

TISBE

De am vr'un interes? Crecl, ëÜ, di am! Te indoescidumneata! Aste fermi virtuoaie stint necreclétoare! ti-aqvorbi precum iti vorbii de n'a§ avea turblre in inima!Ce-mi pasa mie ca e§ti o darna mare §i cii o comediatA 'Tot atilta-mi face, stint cat §i durnnetta de frumoasa.Am ura in inima , iti dic, §i te batjocoresc cum pot .

Uncle e omul acela? Cum il chiama pe ornul acela? Voisa-1 vecl p'acel om! Oh! cand gandese ca. se facea calogrme! In adever, asta e neru§inare!

CATARINA

Dumneftule! Dumnepol meu! Ce a sa me fac? Pen-ni numele lui Dumnecleu, do trunk cand ai sci

1 SB

Sciu ca este aici o ! Sunt sigura c'aici este ell

C ATARINA

Acela e oratoriul meu, doarona. Nimic anti. peu, nue nimeni in el. Mid ai sci! te-au arnagit pentru mineEu trthesc de o parte, singurateca, ascunsa a toti ochti...

TISBE

CA TARINA

Acesta e oratoriul meu, te incredintez. Nu este arolole cat iconostasul §i cartra mea de rugaciune.

29

sa-ti

Vila!!

..

Masca!

450

TISBE

CATARINA

pèu el nu e nimeni ascuns acolo, doamng !

Gura PP rnintP !

Doamng...

TISBE

CATARINA

XISBE

Prea bine. Dar e§ti nebung' de vorbesci ast-fel §i se-meni cu o vinovatg ce se teme! Nu taggduesci cu inde-stu1I sigurantg. Aide, mgresce-te, doamng. mgnie-te,daca cutedi , §i fg pe femeea nevinovatg ! (Mem man-taoa ce a r6mas jos Mpg% balcon; aleargi, tii o ridica.) A! Tine

de acurn nu se mai p6te. Eatg mautaoa.

CATARINA

Cerule!TISBE

Ba nu, asta nu e manta, a§a e? Nu e manta blrbg-teasel? Din nenorocire, nu se poate cunoasce a cui e,toate-§i seamëng. Aide, ia-ti sama §i-ral spune numeleacelui om !

CATARINA

Nu sciu ce vrei sg dici.

TISBE

Acesta ti-e oratoriul? Ei bine! Deschidemi-1.

'Qs sl, faci?

951-CATARINA

TISBE.

Voi §i eu sl me rog lui Dumnecleu. Deschide.

Am perdut cheea.

Deschide ic!

k TARINA

TISBE

CATARINA

Nu sciu la eine e cheea.

TISBE

A! La eine! La blrbatl-teu va fi ! Domnul meu An-gelo! Angelo! Angelo!Vrea el meargl la n§a din fund. Catarina se repede inaintea ei

oli o opresce.

CATARINA

Nu! nu te duce la u§a aceea. Nu, nu te duce ! Nu ti-am flcut nimic. Nu me pricep ce ai asupra mea. Nu meperde, doama. Fie-ti mill de mine. Opresce-te un mi-nut. Vei vedea. Iti voi tMmAci. Numai un minut. Dedud ai intrat, sunt cu totul uimitI, spIimentatI, §1apoi vorbele dumitale, tot ce mi-ai Ois, sunt cu adeve-rat turburatl, n'am inteles tot. Mi-ai iis cl, erai o co-mediang, cl, sunt o dama mare, nu mai sciu. Iti jur el,nu e nimeni acolo. Nu mi-ai vorbit de sbirul acelasunt sigurl acum cl, el e pricina, el este un om gro-

4,32

Lay ce te insali. Un spiou! un spion nu se credo! Oh!ascultA-m6 un minut. Intre femei un minut se dAruescePe un om de l'as ruga n'ar fi atat de bun. Dar dumi-tale iti va fi milit Esti prea fiumoas1 pentru ca 0, fii.rea. Iti spuneam deci, di acol ticalos om, spionul acela,sbirul ..tcela e prima. Numai sa ne intelegem, apoi tevei cai cl mi-ai pricinuit moartea. Nu destepta pe bar-hata-u, 1. El m'ar omoi i. Cand ai sci pozitia mea, m'aijAli. Eu nu-s vinovata, nu atilt de vino% atl, in adeve'ri; pui. Poate ca in facut vr'o n socotinta, dar pentruca nu mai am mama. Iti marturisese el nu mai am ma-ma. Oh! fie-ti milã de mine, nu te duce la usa aceete rog, te rog, te rog!

l'ISTIF

S'a sfirsit. Ba! nu mai ascult nimic. Domuule! Dom-nule!

CA 1 ARINA

Sai ! Ah, Dumnepule! Oh! opresce-te. Pe semne illscii c'a A m6 omoare? LaRA-më incai un minut, un mi-nut Awl ca sA m6 rog lui Dumnecleu! Nu, nu me voduce d'aici. vi-li, me voi pune in genw hi acolo... (A-r6teind crucea d Matta d'asupra iconostaiului.) Dmaintea a-stei cruci. (Oehii Tisbei se tiutesc asupra crucii.) Oh! tine, demill, roagi-te lAnga mine. Spune, voesci? i apot, purmi daca tot imi vei voi moartea. daca bunul Dumne-deu iti va lisa gAndul acesta, vei face ce vei vrea.

TIQ13E Se repode §i ia ernmea din Onto

Ce cruce este aceasta? De unde-ti vine ? De uncle a'luat-op eine ti-a dat-o?

453

CATARINA

Ce ? Crucea asta ? Oh! sunt obosita. Oh! aceagta n'area ce-ti sluji ca sa-mi faci intrebari asupra acestei cruci!

TISBE

Cum ti-a ajuns in maini? Spune de graba!Se apropie d fanar i ia sama clueii. C ttarina o nrmeszt

cArmun t

Aceasta e o femee. Cauti numele ce este jos. A-ela e un nume ce nu-1 cunose, Tisbe, imi pare.Acea-ta e o biata femee ce era s'o inchhla. Eu i-am cerut

artarea, §i fiind-ca era tatal meu, mi-a daruit-o. La3rescia. Eram and copila. Oh ! Nu m6 perde, fie-tiniht de mine, doamna ! Atunci femeea mi-a dat era-'ea asta qicèndu-mi ca-mi a aduce noroc. Eata tot.Pea atata e tot. Ear ce-ti fac acestea ? Pentru ce m6aci s5 spui lucruri zadarnice ? Oh ! Nu mai potu!

min.., in parte

0 cerule! 0 maica mea !1qa din fund se deschide. Angelo s'arat a'. imbr6.cat in haine de

noaptea.CATARINA, v ind dinaintea teatrulni

Barbata-meu! sunt perduta!

SCENA VI

CATARINA, TISBE, ANGELO

ANGEGo, farit a vedea pe Tisbe ea a remas Maga baleen

Ce insemneaza aceasta, doamna ? Mi se pare c'am*It sgomot la dumneata ?

454

CATARINA

Domnule...

ANGELO

CUM de nu te-ai culcat pana in ceasul acesta ?

CATARINA

Pentru ca...

ANGELO

pthl , te v'ecl tremurand. Este cineva la dumneata,.doamnd !

TISBE, inaintandu-se din fundul teatrulni

A§a, stapane. Stint eu.

ANGELO

Tu, Tisbe!

TISBR

A§a, eu.

ANGELO

Tu aici !Noaptea! Cum de e§ti aici, la ceasul acesta,§i Dumneaei...

TISBE

E spaimnitata, §i tremura. SA ti-o spui aceasta, sta-pane. Asculta-me', caci ai pentru ce.

CATARINA, in parte

Ah! s'a sfir§it.

TISBE

Eata in doua cuvinte. Era 0, te uciga maine dimineata.

-

Pe mine!

455

ANGELO

TISBE

Duandu-te de la palatul dumitale la al meu. Scii cadimineata ai obicei de e§i singur. Am prins de veste inasta noapte, §i am venit in graba sa dau de scire dumi-sale ca sa te opreasca de a evi 'Wine. Eata, pentru ce amvenit aici, pentru ce sunt aci noaptea, §i pentru cedumneaei tremura.

CATARINA, in parte

0 Dumnedeule! Ce este femeea asta?

ANGELO

Cum se poate! Ei bine, nu mi-e de mirare. Vedi cà a-veam dreptate cand iti graiam de primejdiile ce me in-congiura. De la cine ai aflat?

TISBE

De la un om necunoscut, care mai antei m'a facutOA fagaduesc ca-1 voi lasa sa fuga. i mi-am tinutcuventul.

ANGELO

Reu ai Mut. Fagaduesce cineva, dar tot de odata§i pune maim pe el. Cum ai putut intra in acest palat?

TIBER

Omul acela m'a begat. A afiat chip a deschide o por-tita care este subt podul Molino.

ANGELO

Vgdut-ati ! Dar ca sa vii pan' acid

-

456

TISIM

Nu scii ce ensuti mi-ai dat cheea9

A.NGELO

Imi pare ca nu-ti spusesem a deschide camera asta.

TISMI,

Cum nu? Ai Mtat.

ANGELo, arind mantao

Ce manta e aceea?

T1SBE

Mantaoa co mi-a dat-o omul ca se, intru in palat.-kv,am §i peleria, dar nu mai sciu ce am facut'o.

ANGLIA:.

Cend gendose ce ast-fel de oameui intra cend vor lam;ne ! Ce viate este a me! am totdeanna o poale ahainei prinse in vr'o curse. i spunP-mi, Tisbe...?

118131

Ah! lase me rog pe &cline celelalte intrebari, sta-Vane. Pentru noaptea asta, ajunge ti ca-ti scepem viata,multemesce-te. Si nici mecar nu ne multemesti, doam-nei §i rnie.

k \ GELO

Iarte-me, Tisbe.

mull.,

Tresura me m'a§tópte jos. Intovere§i-me-vei Oneacolo? Se Wein acum pe doamua 85, doarme.

457

ANGELO

Ji sunt gata la porunci, dona .Tisbe. SI trecem, tetog, prin apartamentul meu ca se-mi iau sabia. (Mer-end la u§a din fund.) Ei ! luminäri !

TISBL, ia pe Catarina in parte dinaintea teatrului

FI-1 sI eas4", se, scape iudatI! Pe unde am intnt eu.ha LA cheea. (I ntoreendu-se (litre oratoriti ) Oh ! tqa aceasta!

Oh! cAt sufer! sI nu scii daca cu adeverat este el !

ANGELO, intorandu-se

Te a§tept, doamng.

IONE, iu parte

Oh! De 1'4 pule yea trecend macar! Nici un chip!Trebue sI me due ! Oh!... (Ciitre Angelo.) Aidem! Vinostapane !

CATARINA, 046ndu i eOnd

Vis este acesta!

ANGELO.

C ATARIN A.

TISBE.

It ODOLF O.

458

,I)ICIA A TREIA

ALB PENTRU NEGRU

PERSOANIDECANT:IL st. Antonie de PadovaPROTOPOPA.

ON PORTAR.

DOI STREJARI DE NOAPTE

PARTE& ANTE1A.

Camera Catarinei. Perdelele stradei ce impregind patul stintinchise.

SCENA I

ANGELO, doui pre*

ANGELO, eltre until din ei

Domnule Pecan a sAntului Antonio de Padova, pune-indatä al imbrace cu negru altarul §1 lluntrul Bise-ricii domniei tale. De acum in douè ceasuri pan' in

-

459

doug ceasuris1 slujesci en tot capitelul pentru pome-nirea sufietului unei persoane care in ceasul acela a sAmoarA. S. deschiOi racla sAntului. SA aprincli trei suteflelii de ceari albi, ca pentru regine. sa se afle vasesute slraci care vor priimi fiegte-care cute un ducatonde argint gi cAte un techin de aur. Pe neagra tapiseriesA nu pui alte impodobiri de cAt armAturile de Mali-pieri gi armAturile de Bragadini. Scutul cle Malipierieste aur cu ghiara de vultur, cel de Bragadini azur gijum'etate argint cu cruce rogie.

DECANIIL

Mare Podesta...

ANGELO

lia!SA te cobori apoi cu tot clerul domniei tale cucrucea gi prapurile inainte in hruba acestui palat du-cal, unde sunt mormintele familiei Romana. 0 lespedes'a ridicat, gi o groapl s'a slpat. S. blagoslovesci groa-pa aceoa. Nu zAbovi. SA te rogi gi pentru mine.

DECANIIL

Este vr'o rudA a voastrA, StApAne?

ANGELO

Mergi. (Decanul se inching plecat 0 ese prin up din fund.Cagle lt preot vrea 814 urnieze. Angelo il opresce.) Domain ta,

domnule protopopA, r6mAi. Este aici alaturea, in celoratoriu, o persoanA pe care ai s'o mArturisesci indatI.

PROTOPOPA

Iln om osindit, stApAne?

0 femee.

460

ANGELO

PRO 1 OPOP

Va trebui s'o pregAtesc spre moarte?

ANGELO

Dar.Te oi introduce en.UN PORSAR, ints,sud

Ecselentia voastrA ati trimis dupg dona Tisbe. Ert avenit.

ANGELI.)

SI intre §i sil m'a§tepte pnin aci. (Portarul ese. Podestaksehide oratorinl fit face semn Protopooii e intre. Pe prag iipresce.) Domnule Protopopg, capul ti-e la mijloc de vei

spune railcar fie-cui pe lume, numele femeei ce ai

bib% in oratorin cu Preotul. Ura din fund se deschide. portarn1ntroduce pe Tithe.

Scii la ce me vrea?1 IbBE

PORI ARUL,

Ba nu, doamne. Ese.

SCENA II

USU. singurg.

Ah camera asta! Eatl-me deci in sfir§it in cameraasta! Ce me vrea Mosta Palatul are un aer infrico-§Ator ast6 dimineatg. Ce-mi pasM Mi-a§ da viata ca s.

sa Iraqi,

461

sciu de este a§a sau nu. Oh! u§a aceasta. Ciulat efecimi face dioa vederea ace§tii u§i ! Cine? 0 LIT-eine erain dosul ei? Nu snub incai sigura c'a fost el! po spio-nul acela nu 1-am mai vedut. Oh! neincredintare, fantoma grozava care nu te slAbesce §i te privesco c'unochiu piedi§ fara a ride, MA a plAnge ! De a§ fi siguraca era Rodolfo, sigurA, sa aib dovedi..!Oh!l'a§ perde,ra§ peri la Podesta. Ba nu. Mi-ag resbuna pe femeeaaceea. Ba nu. M'a§ omori. 0 a§. ! Eu sa fiu incredintataca el me insala, sa flu sigura ca iubesce pe alta, ei bine!Co mi-ar mai fi buna viata? Tot de una mi-ar fi, a§

muri. Oh! §i fAra sa-mi resbun ? Pentru ce mi? A§a , adic aceasta acum, Anse' sunt vrednica sa-mi §1 resbun !Pot respunde de ce s'ar petrece in mine daca mi s'ardov di ca omul de asta noapte era Rodolfo? 0 Dumne7geul meu, feresce me de vr'o atitare de t irbarel 0 Ro-dolfo, Catarina! Oh! de ar fi aceasta, ce a§ face? Oare cea§ face? Pe cine a§ omori? P ei sau pe mine? Nu sciu'

Intra Angelo

SCENA TIE

TISBE, ANGI IJ)

TIEDE

Ai trimes sa me cheme, stapane?

AMIE LO

A§a, bine. Am sa ti yb ben; Am sa-ti vorbese in-tr'adins, de lucruri insemnate. Ti-am spus: in viata mea,pe toata dioa am o cursa, pe toata dioa o tradare, p

462

toatI clioa trebue sq, priimesc o loviturq de stilet, sausq. dau o lovire de securl. &AI in dolfe cuvinte. Femeeamea are un amorez.

Care se numesce...?TISBE

ANGELO

Care era la (Musa astA noapte cqnd eram §i noi.

TISBE

Care se numesce...?

ANGELO

EatA cum s'a descoperit lucrul : Un om, un spion alsfatului de cjece...Trebue sq-ti spui cq. spionii sfatuluide clece sunt in preajma noastra a Podestatilor ce sun-tern pe uscat intr'o ciudata pozitie. Sfatul le are portn-cit pe capul lor, sq. nu ne scrie, sq nu ne grliascI, sqn'aibi cu noi nici un fel de rarort OA in 0.ioa ce suntinsIrcinati a ne aresta. Pe unul deci dinteace§tispioni l'au gasit injunghiat aqi dimineata pe malul apeilAngl podul Altina. Cei doi strejari de noapte l'au ridi-cat. A. murit in duel sau ucis? Nu se scie. Sbirul acelan'a putut gal de at ate-va vorbe. I§i da duhul. Inceasul dud a fost lovit, a avut cum se vede infAo§areade duh a 'Astra asuprl-i o scrisoare pe care nal indoialqo luase de unde-va §i pe care a dat-o strejarilor de noap-tea ca sq, mi-o aducl. Acei doi oameni mi-au adus-o.Aceasta e o scrisoare scrisl feraeei mele de un amorezi.

TISBE

Care se numesce...?

463

ANGELO

Scrisoarea nu e iscalita. Me intrebi cum e numeleamorezului? Aceasta tocmai me necajasce. Omul ucis l'aspus amenduror strejarilor de noaptea. Dar, nataraii!l'au uitat. Nu-gi pot aduce aminte de el. Nu-1 spun totun fel. Unul çlice Roderigo, celalalt, Pandolfo.

TISBE

aici?Dar scrisoarea o ai

ANGELO, siiutInd in sin

0 am Ia mine. Tocmai pentru ca sa ti-o aret te-amchemat. Daca cum-va vei cunoasce slova sa, mi-1 spui.(Scoate scrisoarea.) Eata-o.

TISBE

Da-mi-o.

ANGELO, frimlutand scrisoarea in iniini

Ah! sunt intr'o groznica truda, Tisbe! Este un omcare a cutezat care a cutezat sa ridice ochii asuprafemeei unui Malipieri! Este un om ce a cutezat sa fado pata in cartea de aur a Venetiei, la cea mai frumoasafata, la locul uncle este numele meu! numele Malipieri!Este un om care era asta noapte in odaea asta, care amers poate pe ens* locul unde eu sunt acum! Este unticalos om care a scris asta scrisoare, gi n'o sa pui ma-na pe omul acela! gi n'o sa-mi tintuesc resbunareape afrontul meu! Si omul acela, n'o sa-1 fac sa verse obalta de sange pe parchetul acesta! Oh! pentru ca sasciu eine a scris asta scrisoare, doamna, mi-ag da sabiatatane-meu, c,lece ani din viata gi mana dreapta!

464

TISBE

Dar aratA-mi acea scrisoare.

ANGELO, dandu-i-o,

Veqi-o.

TISBE desehide serisoarea i 1,1 mind oebii

In parte.) Itodolfo e.

ANGELO

Cuuosci slova ?

118BE

Lasl-me sä citesc. (Citeere.) «CatarinA, sgrmana meaprea-iubita, tu veqi c. Dumuedeu ne protecteazI. 0minune numai ne-a scilpat astá neapse de barbatl-teu

de muerea aceea . . . (II parte ) Muerea aceea!Urmeazá a eiti.) (Te iubesc, Ca anina mea. Tu e§ti siu-

gura femee ce am iubit. nici o fricA de mine, eusunt in siguranta.»

ANGELO

Ei, spune-mi, cunosci slova ?

TISBE, d5udni scesnarea

Ba nu, StIpane.

ANGFLO

Nu, ap e ? i ce (iici de scrisoarea asta? Nu poate fiun om care este de curend la Padova. Aeeasta e vorbaunui vechiu amor. 0! o sl reseolesc tot orapl! Trebuesa-1 glsesc pe omul acela! Ce me sfatuesci, Tisbe ?

gi

N'aibi

a

465

TISBE

Cauta.

ANGELO

Am dat porunca sa nu poata intra nimeni astaqi slo-bod in palat, doll de tine §i de frate-t6u, de care poatesa aibi trebuinta. Ori care altul sa fie arestat i adugdinaintea mea. Ii voi cerceta eu insur.ni. Pan' a meimi-e in mana jumatate din r'esbunarea mea, i o voisavir§i.

Cum ?

Voi omori pe femee.

Pe femeea dumitale!

T1SBE

ANGELO

TISEE

ANGELO

Tot este gata. Pan' intenn ceas, Catarinei Bragadinii se va taia capul, precum se cuvine.

Capul!

In camera asta.

In asta camera!

TOLEE

ANGELO

TIMM

ANGELO

Asculta. Patul meu paugarit se preface in morma80

466

/amen aNta trebue sa moara. Am botarit. Am hotaritcu atata raceala in cat nu pita a se mai face ceva deacuin. Rugamintea n'ar aye a. stinge lliCi o mania inmine. Cel mai bun al men prieten, de a§ avea un prie-ten, ar mijloci pentru d'ënsa, §i a§ lua prepus asu-pra lui. S'a sfir§it. S vorbim dam vreilp apoi, Tisbe.o urIscu pe femeea asta! 0 femee, pe care am luat-olentru pricini de familia, pentru ca trebile rnele se des-regulaser6 in ambisade, i ca sa fac placerea uncbiu-lui men Episcopul da Castello! 0 femee care a avut teLdeauna fata intristata §i aer impilat dinaintea mea!Care nu rui- a ficut nici de cum copii! §i apoi, vegi tu,ura, ea (N-ste in sangeh, noitru, in familia noastra, in tra-ditiile noastre. Totdeauna un Malipieri trebue sä, ura-sea pe cineva. pioa in care Leta santului Marco v1.sbura de pe colona sa, atunci §i ura i§i va desebide a-ripile sale de bronz i va sbura din inima Malipierilor.Stramo§ul meu ura pe Marchezul Azzo §i l'a innecatnoaptea in puturile Venetiei. Tatäl men ura pe procu-ratorul Badoer, §i l'a otrivit la un osp6t al RegineiCornaro. Eu, pe femeea asta o tills.% Nu i-a§ fi facutnici un réu, dar ebte vinovata; cu atata mai rgu pentruea. Va fi pedepsita. Nu sunt mai bun de cat ansa,se poate, dar ea trebue sa moara. Asta e o nevoe nea-piirtzta. 0 hotarire luata. Iti ic ca va muri femeea asta.Ertarea astei femei! Oasele maicei male de mi-ar ce-re-o, totu n'ar ca,p6ta-o!

TI8B1

Dar stralucita domnie a Venetiei, iti da voe..?

467

ANGELO

La nimic pentru a erta. La tot pentru a pedepsi.

TISBE

Dar familia Bragadini, familia sotiei dumitale ?..

ANGELO

Irni va multami.

TOME

pici ca ai hotarit. Va muri. Bine. i eu o gasescde cuviinta. Dar fiind ca and toate sunt o taink fiindel nici un nume n'a fost cuventat, n'ai putea-o feri peea de o aga pedeapsa, palatul acesta de o pata de sange,

pe dumneata. de vestea.publica, gi de sgomot? ga-dea este un martur, i un martur este mult.

ANGELO

Aga este. Otrava ar fi mai bine. Dar ar trebui o o-trava iute, gi nu me vei crede ca n'am aich

Am eu.

Uncle?

Acasa.

Le otrava?

TISBE

ANGLLO

TISBE

ANGELO

TISBE

Otrava Malaspina. Soli? Cutia aceea ce mi-a trimis'oprimicerul de la santul Marco.

468

ANGELO

Aga este, mi-ai mai vorbit. Aceasta e o otravd signrd ei grabnicd. Bine Oici, ai dreptate. Lucrul sa se facdintre noi. E mult mai bine. Ascultd, Tisbe. Am toatdinerederea in tine. Intelegi c aceasta ce sunt silit aface, este o faptd legiuitd. Imi resbun cinstea, ei tot omul in local meu ar face asemenea. i dnse m'am in-curcat inteun lucru intunecos ei greu. Aici n'am altp ieten de cdt pe tine. Nu me pot increde in altul.Sävereirea grabnicd ei secretul este atIt in interesulfemeei aceetia cdt ei intr'al meu. Ajutd-mi. Am trebu-inta de tine. Spune-mi, vrei?

TISBE

Vreu.

ANGELO

Femeea asta cd se facd nevOutd fr sti se scie cunt§i pentru ce. 0 groapd se sap, un prohod se cdnta, darnimeni nu scie pentru eine. Trupul ei voi pune s1-1 ri-dice tot acei doi oameni, strejarii de noaptea, pe careii tin incuiati. Ai dreptate, s coperim cu umbra toate.Trimite dupd otravd.

TISBE

Numai eu sciu unde este. Me duo ense-mi-

ANGELO

Dute,te aetept. (Ese Tisbe.) Aga e mult mai bine. Inintunerec s'a facut cri ma, in intunerec facd-se ei pedeapsa.1.11a oratorialni se destbide. Ese Protopopa en ochii pleeatii vi

469

4cn b ratele incrucite pe pept. Trece incet prin mined. Mud vssI ma pe up din fund. Angelo se intoarce spre el.) Gata este?

PROTOPOP A

Gata, sthprme.Ese. Catarina s'aratI pe pragul oratoriulni.

SCENA IV

ANGELO, CATARINA

CATARINA

-Grata pentru ce?

ANGELO

Pentru ca sg mori.

C AT AMIN A

S. mor! i este adevgrat! Este cu putintg! Oh!nu-mi poate veni idea asta! Sg inor! Ba, nu sunt gata.Nu sunt gata. Nu sunt nici cum gata, domnule!

ANGELO

Cgtg vreme iti trebue ca sa te gAtesci?

CATARINA

Oh! Nu sciu, inultg vreme!

ANGELO

Ce? N'ei A aibi curaj, doamng?

CATARINA

Sg, mor indata numai a§a! Dar eu sciu cg n'am fdcutnimic care sg merite moartea I Domnule! Domnule!Inclo Oi! Ba, nu o Oi! Simt cg, nu voi avea mai mult curaj

470

nici Wine. Dar viata! Las5.-mi viata! lasa-me s mergintr'o mtingstire. Ce, cu adeve'rat nu se poate

viata ?ANGELO

Dar. Pot A, ti-o las, ti-am mai spa, cu o conditieCATARINA

Care? Nu-mi mai aduc aminte.

ANGELO

Cine a scris scrisoarea asta. Spune-mi-l. Numesce-mipe om! DI-mi pe om!

CATARINA, frIng6nduli

DumnNeul meu!

ANGELO

De-mi vei aata pe omul acela , vei trai. E§afodulpentru Unsul, mAnIstirea pentru domnia ta, va ft deajuns. Hotarasce-te.

Dumnecleul meu!CATARINA

ANGELO

Ei bine! Nu-mi rèspuncy?

CATARINA

Ba iti rb'spunq : Dumne4eü1 melt!

ANGELO

Oh! Hotarasce-te, doamnä.

CATARINA

Mi-a fost frig in oratoriul acela. Mi-e tare frig_

rulinele

si-mi

471

ANGELO

Aseratri. Voi sa, fin bun pentru dumneata, doamna.Mai ai And. tn ceas. Un ceas care este and al dumi-tale, in care vreme te voi lasa singurl Nimeni nu aintra aici. Intrebuinteaz5-1 cas gandesci. Pun scrisoa-rea pe masa. Serie de desubt numele omului, §i e§tiseapata. Catarina Bragadini! 0 gura de marmorti itigraesce : trebue sa dai pe omul acela sau sa mori. A-lege. Ai un ceas.

Oh!.. 0 ai!

Un ceas.

CA TARINA

ANGELO

Ese

SCENA VCATAIONA, singurei

Us,a aceasta... (Se duce la u0.) Oh! il ausi cum ineue(Merge la fereastri ) Fereastra asta... (Se uitii.) Oh ! cat edo nalt! (Cade pe un jilt.) S mor ! Oh ! Duninecleul men!Aceasta e o idee foarte spaimentatoare eand vine sa teapuce as de o data in minutul and nu te a§tepti! Anu mai avea de cat un ceas de trai §i a-ti (pee : numaiun ceas mai am! Oh ! nnmai cui s'a intémplat aceastapoate sci cat este de grozav ! Madularile mi-s sfarmate.Nu mi-e bine pe jiltul acesta. (Se mill.) Socotesc ca pa-tul meu m'ar odihni mai bine. De q putea avea un mi-nut de alinare! (merge la pat ) Un minut de odihna.

472-(Trage perdeaoa §i se (II inapoi en spainiX. In locul patulni esteatie4at un trunchin coperit en postav negru, §i o secure.) Ce-rule ! Ce vAd! Oh! grozAvenie! (Inchido perielele en o mia-Care convnIsivi.) Oh! Nu voi s vAg aceasta! Oh ! Dum-necleul meu! pentru mine este aceasta! Oh! Dumneleulmeu! sunt singurl aici cu aceasta! (Se trage plink la jilt.)Dinapoea mea! dinapoea mea estP! Oh! nu mai indras-nese sa-mi intorc capul. Ertare ! Ertare! ah! vedetinu e vis acesta, este adevèrat ceea ce se petrece aici.daca sunt astfel de lucruri acolo dupa perdea...!

Uça cea mica din fund se desehide. Rodolfo !farad .

SCENA VI

CiTARINA, RODOLFO

CAT IRINA

Cerule! Rodolfo.

Rom:4mb

Aga, CatarinA, eu sunt. Eu pentru un minut. Tu egtisingura. Ce norocire !.. Dar ee ai! Egti galbena! tur-buratl!

CATARINA

Negregit. Nebuniile ce faci. SA vii amp aici iimare!

RODOLFO

Ah ! Eram tare ingrijat. Nu m'am mai putut stapani.

CATARINA

Ingrijat, de ce?

ca

478

RODOLFO

SI-ti spui, prea inbita mea Catariu5,... Ali! pu,sunt foarte fericit el te glsesc aici atIt de 1im§tit5!

Cum ai intrat P

C ATARINA

RODOLF0

Scii cheea care mi-ai dat-o eiagi.

Sciu. Dar in palat ?CATARINA

RODOLFO

Ah! Eata tocmai unul din lucrurile de care me tem.Am intrat u§or, dar nu voi e§i asemenea.

Cum ?

C ATARINA

RODOLFO

Capitanul strejei m'a insciintat la poarta palatului c6nimeni nu va etli piing la noapte.

CATARINA

Nimeni pang la noapte! (In parte.) Nici un chip de scl-.pare! 0 DumneOeule!

!WOOLF()

Sunt sbiri pe la toate trecetorile. Palatul este pazitta o ternnitl. Am isbutit a me veri in galeria cea mare§i am venit. In adever, imi juri cl nu se petrece nimicaid?

474

CATARINA

Nu. Nimic. Fii linigtit, Rodolfo meu. Toate sunt aiciprecum totdeauna. Uita-te. Ta vecli bine ca nu e ni-mic schimbat in camera aceasta. Dar dute de graba.Me tem sa nu vie Podesta.

RODOLCO

Nu, Catarina mea, despre aceasta n'aibi frica. Po-desta se afla in ceasul acesta pe podul Molino, acolojos. Cerceteaza pe nisce oarneni ce i-a oprit. Oh! Bramingrijat, Catarina! Toate au un strein aer astaA ()ra-p1 ca gi palatul. Cete de arcasi gi de militari Venetianimall pe uliti. Biserica santului Antonie este imbra-eata cu negru, gi se canta prohodul mortilor. Pentrueine? Nu se scie. TIT nu scii ?

CATARINA

Nu.

RODOLFO

N'am putut petrunde in biserica. Oragul este cufun-dat intr'o sperioasa tacere. Toti igi -vorbesc in taina.l'u bunt sama se petrece vr'un groznic lucra unde-va.Uncle ? Na sciu. Destul ca nu e aici; atata-mi trebue.Sarmana prietenä, in singuratatea ta, tie nici prin gaudnu-ti tree acestea!

Nu.

CATARINA

RODOLF0

tJ'i apoi ce ne NA? Spune, linigtitute-ai de turburarea

475

noptii acegtia? Oh! Ce inthmplare! Nu inteleg nimicanca. CatarinM Te-am mantuit de sbirul acela Omodei.Nu-ti va mai face rap.

CATARINA

Creqi?

RODOLOO

El a murit. Cafarina, tine, negregit tu ai ceva! Ti-eaerul atat de trist ! Catarina! Nu-mi ascunqi nimic? Nuti se intamplä nimic, aga e? Oh! vecli tu, mai Intai N oravea viata mea gi apoi pe a ta!

CATARWA

Nu, nu este nimic. Iti jur ca nu este nimic. Numaiag vrè sa fii egit! 1We tem pentru tine.

RODOLF0

Ce faceai tu and am intrat!

CATARINA

Ah, DumneOeul meu! Linigtesce-te, Rodolfo meu. Nucram trista, din improtiva. Citutam sa-mi aduc amintede acea arie pe care o anti atat de bine. Tine, veqi, chi-tara e langa mine.

RODOLF0

Ti-am scris aqi dimineata. Am intenit pe Reginelagi i-am dat scrisoarea. Spune-mi nu cum-va a apt iamainele cui-va? Ai priimit-o?

CATARIN A

Am priimito gi eatrt-o. li arati scrisoaren

476-RODOtFO

.Ah! 0 ai! Prea bine. CAA cineva scrie, este totdeauna ingrijat.

CATARINA

Oh! Toate etirile acestui palat pazite! Nimeni nu vae§i 'Ana la noapte!

BODOLFO

Nimeni, precum ti-am spus. As e porunca.

CATARINA

Aide! Acum mi-ai vorbit, m'ai vqut, te-ai incredin-tat, ve(ji cii daca ora§ul este turburat, aici sunt toate

in linisce. Date, Rodolfo men. pentru numele lui Dm-neOeu! Sa, nu vie Podesta! Degrabl! dute. Find ca e§tinevoit sa §eqi in palatul acesta 'Ana diseara, vino, voisa-ti inchi4 eu insa-mi mantaoa. As. Maria pe cap.

apoi dinaintea sbirilor, aibi aer firesc, n'argta grija,fa-te ca nu te 'ngrijesci de ei, ca nu te feresci. Ferealadescopere. i de cum-va ar vrè sa te fad sa scrii ce va,vre un spion, cine-va care ti-ar tinde o cursa, afil veunpretext, §i nu eerie!

RODOLFO

Pentru ce-mi dai aste sfatuiri, Catarina?

CATARINA

Pentru ce? Eu nu voi sil va41 nireeni slova ta. Amas o idee. Scii, prietenul men, el femeile au idei. Itimultumesc c'ai venit, c'ai intrat, c'ai §eclut; am avutbucuria 85 te Op Tu vqi ca sunt liniscita, vesell,

477

multumita, ca. am länga, mine chitara mea gi scrisoareata; acum egi iute. Voi A te duci. Dar, and un cu-vent.

RODOLFO

Ce?

CATARINA

Rodolfo, tu scii ca nu ti-am da'ruit nimic nici o data,aga e?

RODOLPO

Apoi?

CATARINA

Astaqi eu voi a-ti cere ceva. Rodolfo! 0 särutaret

RODOLPO, strInghd-o in brate

Oh! acesta e cerul!

CATARINA

11 v64 deschi(.16ndu-se!

0 fericire!

Tu egti fericit?

Ah aga!

RODOLPD

CATARINA

RODOLF0

CATARINA

Acum egi, Rodolfo meu!

RODOLF0

Iti multumesc!

47R-CATARINA

Adio! Rodolfo!

mmoLpo, care este la uc:1 se opresce

Te iubesc! Rodolfo ese.

SCENA VII

CATARINA singurci

A fugi cu el! Oh! am gAndit un minut! 0 Dumne-Joule! a fugi cu el! Cu neputintg. L'a§ fi perdut Oillobos. Ah! numai de nu- i s'ar int6mpla nimic! Nu-nai de nu l'ar opri sbirii! Numai de l'ar Lisa sA easiilisearl! 0 a§a! nu e nici un cuve'ut ca sti caqg prepusulpe de'nsul. DumnePul men! Scap1-1! (Se duce de ascu1t6la lila coridorulai.) Au() 5, ncI pqii s'ei. Prea iubitul meu!Se depgrteaz6. Nu se mai aude nimic. S'a sfigit. Duten siguranta, Rodolfo meul (U§a cca mare se deschide.),Cerule! Intrit Angelo kli Tisbe_

SCENA VIII

CATARINA, ANGELO, TISBE

CATARINA, in parte

Ce femee e asta? Femeea de asta noapte!

ANGELO

Flcututi-ai cugetlrile, doamn/ ?

CATARINA

Dar, domnule.

479

ANGELO

Trebue sa mori sau sa-mi arèti pe omul care a soli:,Ncrisoarea. Luatu-ti-ai sena sa-mi dai pe omul acela,doamna?

CAIARINA

Ba nici n'arn gilndit un minut =lox, domnule.

TISBE, in parte

Tu e§ti o bung §i curajoasa femee, Catarina!Angelo face eemn Tiebei, care ii dit un §ip de argint. El il pune

pe masti.

ANGELO

Apoi dar sa bei aceasta P

CATARINA

Otrava?

A VGELO

Ap.,, doamna.

CATARINA

0 Duninetjeule! Vei judeca intr'o 0.i pe omul acesta.Iti ceru ertare pentru el!

ANGELO

Doamna, proveditorul Urseolo unul din Bragadini,din parintii domniei-tale, a omorit pe Marcelo. Galbaifemeea sa tot asemenea pentru asemenea vinovatie.

CATARINA

sa vorbim curat. Aici nu e vorba de Bragadini, dare§ti neru§inat. Viiastfel cu raceall cu otrava in rnaini!

480

Vinovata! Ba, nu sunt vinovata, aa precum me so-cotesci. Dar nu me voi injosi a me indrepta. i apoion m'ai erode ca mml ce de apururea minti. In adever,te despretuesc ! M'ai luat pentru banii mei, pentru c.eram bogata, pentru ea familia mea are un drit asupraapei Sternelor din Venetia. Ai clis: aceasta aduce o salmii de galbeni pe an, sa, iau pe fata asta. i ce trai amavut on dumneata de cinci ani, spune ! Nu me iubesci,.§i Anse me temi. M ii in temnita. Domniei-tale, ti-eertat se ai amorez-. Barbatilor le sunt toate ertate.Pururea aspru, pururea posomorit cu mine. Nici odatavrlo vorba buna. GrAind rieincetat de parintii durnitale,der Dogii ce au fost in familia dumitale; umilindu-meintru a mea. De socotesci ca ace3tea fac pe o femeefericita! Oh! trebue sa fi suferit eine- va oath amsuferit en, ca sa sciP ce este soarta femeilor ! Ei bi-ne, ap este, domnule, Ora a nu te cunoasce am iubitpe on om pe care ii iubesc And.. Pentru aceastaomori; daca ai un astfel de drit, trebue a marturisica vremea noastra este o grozavA vreme. Ah ! Eti fe-ricit, aa eP CA poti avea o scrisoare, un petec dehartie, un pretecA! Foarte bine. Singur me judeci,osindesci i m i omori! In intunerec. In Una. Cuotrava. Ai puterea. Aceasta e o fapta mi§eleascatIeteralida-se etre 'Lae.) Ce gandesci de omul acesta.doamna?

ANGELO

Ia-ti sama !...

me

mO

,

481

CATARINA, onre Tisbe

i domnia ta cine e§ti ? Ce me vrei ? Frmnos lucrafaci! E§ti tiitoare publica a barbata-meu, ai intere6sa me percli, ai pus de m'au pandit, m'ai prins gre§ind§i inai pui picioarele pe cap. Ajuti pe barbata-meu inblestemata lui fapta! i cine scie ? Poate ca. dunmeataii_dai §i otrava! (Care Ang4o.) Ce gandesci de Nine -.aasta, domnule P

ANGELO

Doamna...

CATARINA

In adever, suntem cate trei dintr'o foarte blestematatara! Aceasta e o foarte scarboasa republica unde unom poate ealca in picioare nepedepsit pe o nenorocitafemee, precum fad dumneata, domnule! i nude cei -Ialti oameni ii clic: bine faci. Foscari a omorit pe fiicasa, Loredano pe femeea sa, Bragadini... Te inirebdaca nu e neru§inat lucrul acesta! A§a, a§a, toata Ve-netia este acum in camera asta! Toata Venetia in a-mendoue persoanele voastre ! Nimic nu lipsesce. (Ar6-find pe Angelo.) Venetia despota, eata-o! (Aritindpe Tisbp.)Venetia curtizana, eata-o ! (Care Tisbe.) Daca me intinclprea mult cu cele ce clic, doamna, cu atata mai reupentru dumneata, ce cauti aid ?

ANGELO, apueandu-o de brat

Aide, doamna, sfir§asce!

CATARINA, s'apropie de 111,032 undo e lipal

Aide , voi implini aceea ce vrei. (Tinde mina si ia

81

482

li la) De vreme ce trebue... (Se dg indgrApt.) Ba, ba! E

glozar ! Nu vreu! Nu voi putea nici de cum! Dar maigandesce gutin pana este Ana, vreme dumneata, caree§ti A tot-puternic, cugen. 0 femee, o femee, care esingura, parasita, care n'are putere, care e fara ape-rare. care n'are rude aici, nidi familie, nici prieteni,care n'are pe nimeni! S'o omori! s-o otravesci ticalo§e-see intent' unghiu al casei sale! Maica mea! Maicamea! Maica mea!

Sarmana femee!

l'Itirn.

CATARLNA

Ai cjic sarmana femee, doamna! Ai qis! Oh! Te-amauclit! Oh! Nu-mi clice ca n'ai (Jis! Domnia ta dar aiIrina, doamna! Oh! ap! indura-te! Vecli ca vo sa meomoare? Ce, §i dumneata vrei P Oh! Nu se poato. Nu,as e? Tine. o sa-ti talmacesc domnii tale, saii spuitoata pricina Vei vorbi apoi cu Podesta. Ii vei spuneca face un luau grozav. Eut c'o tlic aceasta, este preasimplu. Dar dumneata, va face mai mult efect. Dernulte ofi este destul un cuvent qis de o persoana streinaca s'aduca pe un om la cunoscinta. Daca te-am ofensatdineaorea, earta-me. Doamna, n'am acut nimic feu, a-de% kat feu. Am fost pururea cinstita. vq, ca dm-neata me intelegi. Dar nu o pot spune aceasta barbat--men, Scii, Ca barbatii nu vor nici o data sa ne creappe noi? i?i Anse le qicem uneori lucruri foarte adeverate.Doamni, nu imi Oice sit aib curaj, me rog. Ce, sunt si-

483

lita sa aib curaj eu! Nu mi-e rnsine ca sunt o femeefoarte slaba de care ar trebui sa le tie mila. Plang, pen-tru ca moartea m sperie. Nu e vina mein.

ANGELO

Doamna, nu pot astepta mai mult.

( AI ARINA

Ah! m curmi. (Ciltre Tisbe.) Vecli ca me =ma. Nu-drept. A vetjut ca-ti ()ice= lucruri care era sa te in-dure, si nu me lasa s isprave,c. Imi tae vorba. (CareAngelo.) E§ti o tiara!

ANGELO

lista e prea mult. Catarina Bragadini, crinn fficutavr o pedeapsa, groapa deschisa vie un secriu, barbatuIocarit vre o femee mom.% Pergi toate vorbele ce-ti e,3din gura, me jur pe Dumnedeul cel din cer! (Arethlotrava.) Vrei OH nu?

Nu!

CA ANNA

A \ (,ELO

Nu? Apoi dar me intorc la anteia mea idee. Sa-biile! Sabiile! Troilo! sa se dud, sa-mi chieme... Medue !

iuteala pe lila din fund, pe care se ande cum o incuie pedinafari.

Eie Cu

c

484

SQENA IX

CATARINA, TISBE

TISI3F

Asculta! degrabg! Avem numai un minut. De viemece pe dumneata te iubesce, trebue a ggndi numai la (him-neata. Fa ce ti se dice; sau e§ti perdutg! Nu mg pottalmAci mai curat. Dineaorea mi-a scApat sl dic sgr-mana femee! Dumneata ai rediso in gnra mare ca o ne-bun g. divaintea lui Podesta, carui aceasta putea sg-i deaprepusuri! De ti-a§i spune lucrul, e§ti intr'p stare preapornitg, ai face vr'o nesocotintg §i s'ar perde tot. Plea-ca-te! Bea. Sgbiile scii cg nu eartg. Nu te improtivi.Ce vrei sa-ti spui! Dumneata e§ti iubit, i voiiCmge oare eine indatorat. Nu intPlegi cea ce-ti spui ei

bine! a-ti spune, inima mi se stisie !

Doamng....CAIARINA

T1SBN

Fa ce ti se dice. Nici o irnprotivire. Nici o vorba.Mai virtos nu cauta s. strImuti increderea ce bgrbatuldnmitale are in mine. Audi ? Na cutez a-ti spune maimult cu mania ce ai de a redice tot! A§a, este in came-ra aceasta o biatg femee care a sa nioarg, dar aceea nue§ti dumneata. M'ai inteles?

CATARINA

Voi face aceea ce voesci, doamna.

495

TISRE

Bine. Il aucl intorcendu-se! (risbe se repede spre up dinfund in minutul ce se deschide.) Singur ! Singur! Intri sin-gur !Se ziresc sbirii cu sábiile goale in camera alAturat.. Angelo

Lrla se inchide.

SCENA X

CATARINA, U.SBE, ANGELO

TISBE

Se hotirasce pentru otravd.

ANGELO

Apoi indati, doamni.

CArARINA, Inlnd tirade:Are Tiehe

&in cli e§ti amoreaza birbatl-meu. Daca tainicul du-mitale gand ar fi un gand de tridare, trebuinta de ame perde, ambitia de a ha locul men pe care ai gre§idad l'ai rivni, aceasta ar fi o inreutititi fapti, doamni;§i de §i este amar a muri la dou'Oeci §i doi de ani, asiubi mai bine aceea ce faC de cit aceea ce faci.

TIBBE, in parte

0 Doamne! cite vorbe zadarnice!

ANGELO, merge la 14a din fund t,it deschide putin

Duceti-ve!CATARINA

Ah! Beutura aceasta imi inghiati singele !

o-

(Uitinclu-se

infra..

486

atintat la Tisbe.) Ah! doamnä! (CAtre Angelo.) E§ti multä-mit, domnule? Eu simt bine di o sa mor; nu me maitern de tine. Ei bine, ti-o spui acum, tie care e§ti de-monul men, precum voi spune-o peste putin Dumneden-lni men, am inbit pe un om, dar stint .curata.

ANGhLO

Nu te crej, doamna.

I [bill, iii p ate

Eu o pro!CA FARINA

simt slabind... Nu, nu voi jiltul acela. Nu teatinge de mine. Ti-am mai spus, e§ti un om nerusinat.(Se indrepteazA spre oratoriul s4n.) Vreusa mor in genunchi.

Dinaintea altarului de acolo. sa mor singura, In odilma.Para st am cantaturile voastre pironite asupra mea.(Sosind la ugii se razemg de usor.) Vreu sa mor rugandu-melni Dumneyu. (C?itre Angelo.) Pentru tine, domnule.

lar k'. in oratorio.

ANIIALO, ciin. nil

Troilo! antra portarul.) Ia din punga mea cheea de laala mea eea tainich. Intr'acea sal, vei gasi doi oameni.

Adumi-i aici. Fara sit le rlici vr'o vorba. (Portarul ese.(iAtre Tisbe). Tram acum sa me duc ca s intreb peoarnenii opriti. Dupa ce voi vorbi cu amendoi strejarii(le noaptea, Tisbe, ii voi incredinta purtarea de grijaea sa priveghezi asupra celor ce vor trebui a se mai lace.Secretul mai IntelIntrA ainAndoi strejarii de noaptea introdqi de pirtarnl care

ese.

IR;

487

SCENA XI

ANGELO, TISBE, amendoi strejarit de noaptea

ANG'ELO, critra strejar i

Voi ati fost adese ori intrebuintati la ecsecutiile denoaptea in palatn1 aeesta. Sciti hrnba uncle sunt mo r-mintele ?

DWI. DIN STREJARI

0 scim, st'apAne.ANGELO

Sunt niscaiva treatori aa tinuite, ineat astrizi,de pildit, cAnd palatul acesta este phn de soldati, sa 1.76puteti cobori in hrnba aceea, sA intrati 2i sit e§iti f1r,1a fi vépti de nimeni ?

STREJAMIL

Vom intra, stapane, §i vom ei frtra a fi vquti deuhneni

ANGELO

Foarte bine. (Deschide ua oratorinlui. Care strejari.)EAeacolo inlauntru o femee care a murit. Veti cobori pefemeea aceasta pe ascuns in hrtib5. Veti gasi in hrubaaceea o lespede ridicatrt, §i o groapl sapatrt. Veti minepe femee in groapit §i yeti a'ëza lespedea la loc. Atiaujit ?

Am atniit, stilpane.STRE3ARLL

ANGELO

Sunteti siliti s. treceti prin apartamentnl men. NI-

488-due s5, lie s5, easä toti. (Citre Tisbe.) Privegheaa, A sefad, toate pa taina. Ese

TISBE, Scot Ind o pungi

(Cltre amgndoi strejarii.) Dou6 Bute techini de aur suntaici. Pentru voi! i maine dimineata indoit, de yetiface intocmai aceea ce o sa v6 ,dic.

STREJARUL, Wild punga

Tocmeall sfir§ita, doamna. Unde A ne ducem ?

TISHE

In hrubg mai Ant6i.

489-PARTEA A DOA,

0 camera', de noaptea : In fund, nn alcov cu perdele iii pat. Deambe pArtile alcovului, cate o u§e; acea din dreapta, este a-scunsi in tapiserie. Mese, mobile, jilturi, pe care stint imprä-§tiate masce, apgrAtori, scrinnri pe jumgtate deschise, costu-me de teatru.

SCENA 1

TISBE, anawdoi strejari de noapte, un pagiu negru, CATARINA,invglitd cu giulgiu, este pusd pe pat; pe peptul ei se vede cru-cea de alamd.

Tisbe ia o oglinclI 0 dew:Slue galbena fatil, a Catarinei.

TISBE, critre pagiul negra

Apropie-te cu luminarea. (Pune oglinda dinaintea buze-lor Catarina) Sunt lini§titl! (Inchide earAqi perdelile alcovu-lui.) (CAtre amhdoi strejarii.) Sunteti siguri el nu ne-a ye-Out nimeni and veneam de la palat aici?

IINIII, DIN STREJARI

Noaptea este foarte intunecoas. Ormul este pustiuin ceasul acesta. Scii el n'am intenit pe nimeni, doam-nl. Ne-ai vq.ut puind secriul in groapI iii acoperindu-1cu lespedea. N'aibi nici o grip. Nu scim de este moarta,femeea asta, scim atlta ca ea e pecetluitl in groaplpentru lumea toatl. Poti face cu dénsa ce-ti va fi voea.

490

Bine. (Ciitre pagiul negru.) Uncle's hainele barbatescice ti-am is sa aibi gata ?

PAGIUL NEGRI; aratand lin packet in umbrii

Eata-le, doamna mea.

I ISBE

Si amëndoi caii ce ti-am cerut, sunt in cute.?

PAGIUJ. NhGRU

In§elati §i infrhati.

Cai buni ?nstsk.

PAGB. I. NhORD

116spum) de ei, doamna mea.

TISBh

Foarte bine. (Cltre amhdoi strekarii.) Spuneti-micata vrerne trebiw cuiva, av'end cai buni, si. easa linstatul Venetiei.

SIREJARUL

Precum va voi cine-va.Drumul mai scurt, este sa seduel d'a dreptul la Montebaco care este al Papei. Tre-bue trei ceasuri. Drum frumos.

TIsRE

Bine. Duceti-ve, i tacere asupra tuturor acestoraVeniti maine dimineata de ye luati re'splata fa'gaduita.(Ame'ndoi Strejarii de noaptea es. Cátre Pagiul negru.)mergi de incue poarta casei. Subt ori ce cuv6nt nu la3a

intre nimeni.

CM F.

roi,

rt

To,

491

PACIUL NIGRU

Domnul Rodolfo ai:e a sa oarticulara intrare, duamn.Inca. S'o incui si pe aceea!

ri

Ba nu, lasa-o sloboda. I). va veni, sé intre. Dar nu-mai el §i nimeni altul. Poarta grija Ca nimeni pe lunest nu poata p6trunde aici. Insuti tu, ia sama sa nuintri de cat daca te voi chema. Dute acorn.

Ese pagiul n grt

SCENA II

TISBE, CATARINA. in alcor

Socotesc ca nu este de acurn Kea mult de asteptlt.Ea nu voea sa moara. 0 inteleg, dud se scie eine va

inbita!Dar de cat a trai fir dragostea lni. (Intoree'n-du-se spre pat.) Ah! A§a e ca tu ai fi murit cu bucurie ?Capul rneu arde. Si usé eata trei nopti de cand nudorm. Alaltaieri balul; eri, intelnirea aceea unde i-am.urprins, astaqi:..Oh!la noapte, voi dormi! (Arundi oegutaurl asupra toaletelor de teatruimprgfitiate imprejorul sea)0 a§a, ! &Intern foarte fericite noi !Ne aplauda la teatru.Cat ai jucat de bine pe Rosmonda, doamna! Nataraii !asa, se mina de noi, ne afla frmnoase, ne 'acopere deflori, dar inima sangera de desubt. Oh ! Rodolfo! Rodol-fo! a credo in amorul feu era o idee trebuincioasa vieteimele! In vreme ce credeam in el, de multe ori am gand itcit daca as muri, a§ voi sil mor langa densnl, sa moi

492

astfel in cal sl-i fie cu neputintrt apoi sa smulgl po-menirea mea din sufietul seu, umbra mea sl remlepururea 1ang6, el, intre toate femeile §i intre el 1 Oh!moartea nu este nimic. Uitarea este tot. Eu nu voi sitme uite. Vai mie! EatA deci la ce am venit ! Eatl. ince am apt ! Eatl ce a fault lumea pentru mine! EAU,ce a lacut amorul din mine ! (Merge la pat, de', in Iaturi per-delile, ii pironesce citeva minute ckmtatura asupra Catarineineclintite, gi ia cruces.) Oh! Maica mea ! Daca crucea acea-sta a adus noroc cuiva pe lumea as ta, negre§it cl nufiicei-tale !Pune crucea pe mask, u§cioara tkinuitk se deschide. Intri Ito-

dolfo.

SCENA III

TISBE, RODOLFO, CATARINA, tot in alcovul inchis

T1SBE

Tu e§ti, Rodolfo! Ah bine! am sl-ti vorbesc! Ascul-tä-me.

BOBBLE')

Si en am sl-ti vorbese, §i ai sa m'asculti, doamriA !

Rodolfo!...

TISBE

RODOLFO

Singura e§ti, doamnl?

TISBE

Sin zure.

493

RODOLF0

Da porunca sa nu intre nimeni.

TISBE

Este data.

RODOLFO

Da-mi voe s. inchid aste done u§i.Inoue anfadoug usile cu ziivorult.

TISBE

A§tept ce ai sa-mi

RODOLF0

De nude vii? De ce ti-e fata aa perita? Ce al" facutspune? Ce au facut mainele acestea, spune? Un-

de ti-ai petrecut blestematele ceasuri a dilei ace§tia, spu-ne ? Ba, nu spune, sa tile spui eu. Nu respunde, nu ta-gadui, nu isvodi, nu minti. Sciu tot! Sciu tot, iti spui,vedi ca sciu tot, doamna! Dafne era acolo. Doi pa§i cleparte. 0 u§a o despartea numai. In oratoriu. Era Dafnecare a vedut tot, care a audit tot, care Pra acolo a-laturea, aproape, §i auya, §1 veclea! Eata vorbele voa-stre. Podesta dicea: N'am otrava; tu ai dis, am eu!am ea! am eu! pis-ai on nu ? Minti sa te ved ! A! Tuai otrava, tu! Ei bine ! §i en am cutit!

Scoate t.0 cigit din sin

Bodolfo !...

'MBE

RODOLF0

Ai up sfert de ceas ca sa te gatesci de moarte, doamna!

astadi,

994

'MBE

Ah! me omori! Al)! aceasta e gntka idee ce-ti vine!Vrei sa me omori, astfel, insuti, indata, fail a mai in-gadui, Cara a fi incredintat ? Poti Na atat de lesne o ast-fel de hotarire! Me omen pentru dragostea altia! OhRodolfo! Este deci prea adevkat, spune-mi cu gura ta,cä an m'ai nici odata!

Nici o lat a.1011101,1,0

IMRE

Ah! Acest cuvent me omoara, nenorocitule! Cutitulten numai cat me va Ispravi.

RopuLro

Eu, amor pentru tine! N'am avut! N'am avut niciodata! Me pot fablmultamesc Ini Dumnetleu! Cel muttde mi-a fost mita.

rNitE

Nemultamitorule! i anca un cuvent mai spune-mi.Pe densa! Tu o iubeai deci foarte?

RonoLro

Pe densa! De o iubeam! Pe densa! Ah! Asculta darde vreme ce aceasta e o pedeapsa pentru tine, nenoro-cite !. De o iubeam! o fiinta sacra, neprihanita , sfanta ;o temee, ce este un altar, , liata mea, sangele men ,comoara mea, marigaen a mea, gandul men, lumina o-chilor mei, eata cum o iubeam!

TISIIV

Apoi dar bine am fleut.

iuhit

495

Bine ai facut!

TISIIF

4i, bine am facut. Dar e§ti incredintat d'aceea ceall NM?

ROIMM

Inlre in de sunt incredintat! Eat'a a dea oaril cespui aceasta. Dar era Dafne acolo, nii m'auli ca' eraDafne acolo, §i cele ce mi-a spus, hui resunil And la u-rechi.Donmule,domnule, numai ei trei era in cameraacea, Podesta, ea, §i o alta femee, o grozavA femee, pecare Podesta o numea. Tisbe. Domnule, done maxi cea-suri, done ceasuri dP agonie §i de jale an tinut-o acolope nenorocita, pldngend, rugilndu-se, cerend ertare, ce-rend viatd! Tzi cereai viap, preaiubita mea Catari-nA!In genunchi, en m'ainele incle§tate, terendu-se lapicioarele lor, §i ei licea, nu! Si otrava, femeea Tisbes'a dus de a adus-o, i ea a silit pe doarnna s'o bea. Sisermanul trup mort, domnule, ea l'a ridicat, muerea a-ceea, tiara acea, Tisbe!Unde l'ai pus, doamnMEatA,te a fdcut Tisbe! De sunt incredintat? (Scothd o basma dinsin.) Basmaoa asta care am gasit-o la Catarina, a cui e ?A ta. (Aragnd crucea.) Crucea asta care o gäsese la tine,a ciii e? A ei.De sunt incredintat! Aide, roagg-te,

tipA, cere ertare, CI de grabl ce ai s faci, siispravim.

1

Rodolfo...

ROIMLP(.

ti-o

eS

496-RODOLFO

Ce ai s hci ca sd te indreptezi ? Degrabd, vorbesceiute, indatl.

nSBS

Nimic, Rodolfo. Tot ce ti-au spus este adeverat. Cre4itot, Rodolfo. Tu vii la vreme; eu vream sl mor. Cali-tam un chip sd pot muri lAngl tine, la picioarele tale.SA mor de mAna ta, oh, aceasta e mai mult de cAt n'agfi cutezat a nAddjdui! Sd mor de mAna ta, ah, ag axlepoate in bratele tale. Iti multumesc. Sunt incai inure-dintatd cd. tu vei am.li cele de pe urmd a mele grainri.Cea de pe urmd a me suflare, ae gi nu o voesci, o veiave. Ve4i tu, en n'am nici cum trebuintd de traiu. Tunu me iubesci, omoard-me. Acesta e singur lucrul cetu mai poti face acum pentru mine, Rodolfo meu; agadar, tu bine-voesci a te insdrcina cu mine, aga e? Itimultumesc.

RODOLFO

Doamnd...

TIME

sg-ti spui. Ascu ltd-me un minut numai. Eu am fosttotdeauna prea de jelitu, eu. Aceste nu-s vorbe numai,aceasta e o biatd inimd ndslugitd, care se resufld. Gre-gesc oamenii cl n'au milostivire asupra noastrl. Nusciu cal virtute gi curagiu avem adese ori. Socotescitu cd pretuesc atfit de mult viata? Dar numai On-desce cd eu cergetoream, dud pruned, fiind, gi apoi lageasespreOece ani m'am aflat fArd paine, Am fost cu-

497

leasl de pe uliti de domni mari. Atn cAclut dintr'un no-roiu intr'altul, foamea sau desfranarea! Sciu cA lumea

mori de foame, dar tare am suferit! 0 a§a! Toatämila este pentru damele mari nobile. Ele, de plIng, le,MAngge, de fac feu, le gAsese indreptAri, §i apoi AncAse jAlesc. Dar pe noi, toate-s, bune pentru noi. Ne a-supresc. Dute, muere sArad, mergi mereu! De ce tejAluesci, toti sunt improtiva ta? Ce ! Ori nu e§ti fAcutlca sA pltimesci, fatl de ulitA! Rodolfo, nu simti tu,el in pozitia mea aveam trebuintA de o inima care sapriceapa pe a mea? Daca nu voi aye pe cineva care same lubeascA, ce vrei tu sa me fac? Spune. Nu-ti clic a-cestea ca sa te indur, de ce treaba? Acum nu se mai'pate nimic; dar eu, eu te iubesc ! Oh Rodolfo !MIA la cepuntaceasta sermana fatA ce-ti vorbesce te-a iubit, tunu o vei SO decal dupa moftrtea mea. Stint §ease lunide cand te, cunosc, ap e? Sease luni, in care din dm-tatura ta imi faceam viata, din zimbetul tett, bucuria,din resuflul teu, sufietul. Si a ng judeca! De §ease luni,n'am avut un singur minut idea, idea trebuitoare vie-ii ca tu me iubeai. Scii c ades te superam cu

gelos'a mea. Aveam naii de prepusuri ce me turbura.Acum acestea imi sunt descoperite. Nu-ti bAnuesc. Nue vina ta. Sciu ca gandul teu era la femeea aceea de§eapte ani. Eu , eu eram pentru tine o imprAltiere, otrecere de vreme. Se intelege. Nu-ti banuescu. Dar cevrei sa fac? SA merg inainte-mi ap, sa traese fArA a-moral tell, nu pot. Si apoi trebue sit resufle cineva, euprin tine resuflu! Veqi, tu nici m'asculti! Ce rte super./

32

dice,:

mole

498

vorbele mele? Ah! in adev6r, sunt atn de nenorocitg,in en creel el, ori eine m'ar vedea, i-ar fi mill de mine!

IIODOLF0

De sunt incredintat ! Podesta s'a dus s'aducl, patrusbiri, §i in vremea acea ta tu i-ai elis ei incet lucrurigroznice care a silit-o 0, ia otrava! Doamnl ! Nu veelic/ mintea mi se rnacesce ? Doamnl! Unde e Catarina ?rkpunde. Adev6rat e, doamnl, c'ai omorlt o, c'ai otd-vit-o? Uncle este ea, spune! Undo este ea? Scii el acea-sta esingura femee pe care am iubit-o, doama Singura,singura, m'aueli, singura!

T BE

Singura, singura! Ah! E e re i a-mi da atnea lo-viri de cutit! Fie-ti mill,. (A. tand cu itulpe car el il file.)

i-rni dl mai curend pa cea de pa urml cu acesta !

RODOLFO

Unde este Catarina ? Singura femee pe care am iu-bit- o. A§a, singura.

MBE

Ah ! Tu e§ti fdrl milos ivire ! Imi sflrlmi inima!Ei bine, a§a ! 0 urne pe femeea acea! Audi, o urlsc !A§a ! Ti-a spus adeve'rul mi-am resbunat , am otrbi-t-o, am ucis-o !

RODOLPO

A ! A§a dar o spu ! A ! Veeli el tu insuti mlrturisesci!Pre Dumneftul meu! Creel ea kid o ai de fall, tidito!

MBE

A§a ebte, §i acee e am fa'cut, a§ face-o and. Lovesce!

DoamnA!...

499

RODOLFO, groznio

TISDE

Am omorit-o, iti çlic! Isbesce!

RODOLFO

TicAloaso ! 0 loves co.

TISBE, aliSnd

A! In ininal! Ta m'ai lovit in iniml! Thne. Ro-dolfo meu, dl-mi mAna! (Ii ia mlna, qi i-o egrutl.) Mill-tumesc. M'ai mAntuit. LasA-mi mAna ta. Veqi cA nu voisA-ti fac nici un reu. Prea-iubitul meu, Rodolfo, tu nute vedeai dind ai intrat, dar cu chipul cu care ai Ois :ai un sfert de ceas, ridican u-ti cutitul, nu mai puteamträi dupA aceasta : Acum cA o 0, mor, fii bun, i.-mi

un cuvend de milostivire. Creel cl vei face mult bine

RODOLFO

Doamng...

TISBE

Un cuvént de milostivire ! Voesci ?Se ande un glas e§ind de dupit perdelile alcovnlni.

CATARINA

Uncle me du? Rodolfo!

RODOLFO

Ce auel ? Ce glas este acesta ?Se intoarce gi vede feta cea albI a Catarinei care a deschie per-

delile.

500

CATARINA

Rodolfo !

RODOLFO, aleare la dhaa rai o ridid in brate

Catarina! 0 Dumnelpule! Tu aid! Traesci! Cum s'aflout aceasta ? Drepte cerule ! (Intoreendu-se spre Tisbe.)Ah! Ce-am flout !

TOME, tedgendu-se zimbind spre el

Nimic. Tu flout nimic. Eu am facut tot. Voiammar. Eu ti-am impins mama.

RODOLF0

Catarina! Tu traesci ! 0 Dumnecleule sfinte ! De eineai fost scapatk?

TISBE

De mine, pentru tine.

RODOLFO

Tisbe ! Ajutor ! Ticalosul de mine !

FIBRE

Nu, orilce ajutor ar fi zadarnic, o simt bine. Multu-mese. Ah ! lasa-te in bucurie ca §i cand n'a§ fi aici. Nuvoi sa ve super. Simteam ca tu trebue s fii multumit.Am amagit pe Podesta. Am dat narcotic in loc de o-trava. Toti au socotit-o moarta, §i ea era numai ador-mita. Caii sunt gata, haine barbatesti pentru densa.Purcedeti indata. Pan' in trei ceasuri, yeti fi afara dinstatul Venetiei. Fiti fericiti. Ea este qioboda. Moarta,pentru Podesta, vie pentru tine. A§a e ca le-am o-randuit bine toate P

n'ati

si

501

RODOLVO

Catarino!... Tisbe!...Cade in genunchi eu ochii pironiti asupra Tisbei InuLinde.

TIBBE, CR an glae care se etinge rate Min Min

Eu, o sg, mor, , eu. Tu vei gAndi uneori la mine, a§ae ? i vei dice : ofi §i cum era o bunl fatl acea AnnulTisbe. Ah ! aceasta me va face sl salt in mormenmeu. Adio Doamnä! DA'mi voe sd-i mai qic Andodata Rodolfo meu! RemAi sangtos, Rodolfo meu. A-cum purcedeti indatlEu morVoi treitiTe bine-cuvintez !

F ISE

114iare.

TA BLA MATERIILOR

LA VOLUMUL

Carlanii, Vodevil inteun act 5Ilinza de la Burdujani. Farsil inteun act 45Scene din actul III, din Les femmes savantes de Moliere 83Trei-cleci ani sau viata unui Juciltor de MIL Melodrama',

in trei clile (Traducere) 103

Maria Tudor, Traducere din Victor Hugo 253Angelo, Tiranul Padovei, Traducere din Victor Hugo. . , 393

pis.

111.

dAd