IAnul XI Nr. 570 Duminic[ 22 decembrie 2013

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate &Oul con\ine aproape toate elementele necesare vie\ii

Stimularea imunit[\ii cu ajutorul homeopatiei

PAGINA 6PAGINA 5

În Sătmar, ca şi în celelalte zo-ne folclorice din ţară, de îndată cese lasă iarna şi începe Postul Cră-ciunului, copiii îşi caută colegipentru “umblatul cu colinda laCrăciun”. Se organizează în cete şise alege o “căpetenie”, după careeste vremea învăţării sau deprin-derii colindelor, fiecare grup păs-trând cu străşnicie secretul reper-toriului său.

Îşi pregătesc din timp traisteleîn care vor aduna darurile (colaci,covrigi, poame, bani) primite dela gospodarii pe care îi vor bucuracu prezenţa şi colindele lor. Îşi alegchiar şi casele pe care le vor cerce-ta, deşi ştiu că vor găsi toate porţiledeschise, aşa încât vor putea intraoriunde şi vor putea cânta la oricefereastră, fiind primiţi cu dragoste,ca unii care umblă din casă în casăcu numele Domnului pe buze, ri-sipind tristeţea şi aducând vesteacea minunată a naşterii Domnuluiîn peştera săracă din Betleem.

Parlamentul Republicii Moldova a votat, joi, unproiect de lege prin care ziua de 25 decembrie, cândare loc Crăciunul pe stil nou, este declarată sărbătoareoficială. "În Republica Moldova, Crăciunul este săr-bătorit în 7 ianuarie și la 25 decembrie. Acest proiectnu exclude sărbătorirea Crăciunului la 7 ianuarie.Având în vedere că după revoluţie tot mai mulţi ce-tăţeni, mai ales din generaţia tânără, considerăm căeste necesar să fie stipulat acest lucru", a declarat de-putatul liberal Valeriu Munteanu.

Pe de altă parte, comuniștii au criticat iniţiativași au spus că astfel liberalii încearcă să distrugă stata-litatea Republicii Moldova. "Acest proiect vine cu va-lori false. Ca să nu faceţi greșeli fatale care duc la dis-trugerea creștinismului din R. Moldova, vă rog multsă vă gândiţi. Sunt sărbători artificiale care aduc ceeace nu este caracteristic poporului nostru. Nu vă lasaţișantajaţi. Când o să votaţi, vă rog să vă gândiţi la copiiiși nepoţii voștri. Nu e vorba numai că oamenii staula mas[, dar există canoane bisericești", i-a îndemnatpe deputaţi comunistul Sergiu Stati. După lungi dez-bateri, proiectul a fost votat de coaliţia majoritară.Potrivit proiectului, din cele peste două miliarde decreștini, doar aproximativ 200 de milioane sărbătorescCrăciunul la data de 7 ianuarie.

25 decembrie este o dată aleatorie pentru Cr[ciun.Contrar credinţei populare, în Biblie nu estemenţionată o dată specifică a naşterii Mântuitorului.Mai mult de atât, majoritatea specialiştilor în istorieconsideră că Iisus a fost născut în timpul primăverii,având în vedere descrierile despre deplasareapăstorilor. Dar în secolul IV, Biserica Catolică a decissă recunoască naşterea Domnului drept sărbătoareoficială, iar Papa Iulius I a ales data de 25 decembrie. Scena Naşterii Domnului poate fi văzută înaceastă perioadă în multe colţuri ale lumii – înprezent, se folosesc desene, figurine în dimensiunenaturală sau chiar actori şi animale vii. Dar lumea aasistat la aşa ceva pentru prima oară în 1224, cândSfântul Francisc din Assisi a recreat Scena NaşteriiDomnului pentru a explica această sărbătoarediscipolilor săi. Cu acea ocazie, ieslea a fost folositădrept altar, de-a lungul Sfintei Liturghii de Crăciun. Un alt detaliu mai pu\in cunoscut legat deCr[ciun este c[ Germanii împodobeau brazii înaintede apariţia acestui obicei, la creştini.

Speciali;tii în istorie consider[ c[ Iisus a fost n[scut prim[vara

Prima culegere postum[ din publicistica lui Nae Antonescu

Serb[rile de Cr[ciun s-au \inut lan\`n ;coli ;i gr[dini\e `n ultima s[pt[m]n[

PAGINA 2

În săptămâna premer-gătoare vacanței de iarnă, întoate unitățile de învăță-mânt s-au desfă;urat activi-tăți specifice. Târguri deCrăciun, serbări ;i concerteau avut loc în licee, ;coli ;igrădinițe. Redăm în pagina7, în limita spațiului dispo-nibil, doar câteva dintre ac-tivități, cu mențiunea cătoate materialele trimise deprofesorii din întreg județulpot fi citite pe site-ulwww.informatia-zilei.ro.

Târg de Crăciun la Colegiul Eminescu

Timp de două zile, în 18și 19 decembrie, elevii CNMihai Eminescu au deschisTârgul de Crăciun CNME.Evenimentul a fost organi-zat de Consiliul Școlar alelevilor și de catedra de ști-ințe socio-umane.

Continuare `n PAGINA 7

Ace;tia sunt< studenta Raluca Sălăjan, locotenent post mortem Marinel Ioan Ciul, sublocotenent post mortem Grigore Zimbru, ;i soldații Szabo Antal, Sofalvi György, Kiraly Mihaly ;i Gergely Csaba Raluca Sălăjan

Marinel Ioan Ciul Grigore Zimbru Szabo Antal Kiraly Mihaly

PAGINA 4

S[ nu-i uit[m pe cei ;apte tineri care s-au jertfitla Revolu\ia din 1989

PAGINA 3

Dieta Step, arta de a sl[bi pas cu pas

PAGINA 8

Frumuse]e

Dispute în R. Moldova pe tema s[rb[toririi Na;terii Domnului

Obiceiul colindatuluila s[tm[reni, între

tradi\ie ;i actualitate

2 Informa\ia de Duminic[/22 decembrie 2013

Nae Antonescu a fost produsulvaloroasei şcoli româneşti inter-belice şi a marcat viaţa literară săt-măreană din a doua jumătate aveacului trecut cu prezenţa sa fer-tilă, cu articole publicate în presaliterară din ţară (a fost membruîn colegiul de redacţie al selecteireviste “Steaua”), dar şi în publi-caţiile locale printre care< “Dra-pelul roşu”, pagina literară a “Cro-nicii sătmărene”, “Satu Mare. Stu-dii şi comunicări”, “Geneze”,“Şcoala sătmăreană” etc. A onoratcu semnătura sa chiar o revistăşcolară, “Azur”, din Tăşnad.

S-a situat în continuarea marilor per-sonalităţi interbelice, în special a lui DariuPop, dar şi a altor spirite luminate care auaprins după 1918 flacăra culturii şi lite-raturii în această frumoasă şi oropsitămargine a spaţiului românesc. Activitateasa a fost de importanţă decisivă pentruconsolidarea creaţiei literare locale, be-neficiarii activităţii sale fiind aproape toţicei care şi-au făcut din activitatea literarăun destin. Ca efect, activitatea sa în do-meniul revuisticii a fost dătătoare de roa-de. Satu Mare are în momentul actual câ-teva reviste de talie naţională şi inter-naţională demne de invidiat de multe altejudeţe< “Poesis”, “Acolada”, “Poesis Inter-naţional”, “Citadela” şi altele care îşi cautăindividualitatea. Aici a apărut “Solstiţiu”,prima revistă de opinie, cultură şi litera-tură lansată în ţară după 1989, la confi-gurarea căreia sfatul ordonator al lui NaeAntonescu a fost decisiv. Aici au apărut“Pleiade”, “Echipa” (revistă a cadrelor di-dactice) şi altele.

Nae Antonescu – un destinexemplar de dascăl, un cercetător model

Profesorul, criticul şi istoricul literars-a născut la Terebeşti în 18 decembrie1921 şi a decedat la 18 iunie 2008, fiindînmormântat în cimitirul din localitateanatală. A făcut studii liceale temeinice, aabsolvit două facultăţi, a mâncat pâineaamară a refugiului şi pâinea şi mai amarăa detenţiei pentru “delictul” de a fi fostmembru al PNŢ. Ca tânăr studios, s-aformat în entuziasmul frumoasei aventuria literaţilor interbelici, stopată de ocupaţiahorthystă, de paranteza neagră de aproa-pe un an a administraţiei sovietice din1944-1945, apoi de lunga şi opaca dicta-tur[ comunistă instaurată după abdicareaforţată a Regelui Mihai.

Nae Antonescu a dăruit cititorilor di-verselor publicaţii opiniile critice ale lec-turilor sale, roadele strânse prin “colbul”colecţiilor de ziare şi reviste. Nu şi le-aadunat pe toate în volume. I-au apărutdoar câteva< “Scriitori uitaţi” (1980), “Re-viste literare conduse de Liviu Rebreanu”(1985), “Jurnal literar< monografie”(1999), “Reviste din Transilvania” (2001),Reviste literare interbelice (2001), “Scrii-tori şi reviste literare din perioada inter-belică” (2001) şi Revista Fundaţiilor Re-gale – monografie” (2006). Acestea auapărut prin insistenţa şi grija bunului săuprieten, poetul Grigore Scarlat care a adu-nat materialul, l-a transcris şi l-a trimisediturilor.

Tot ce a scris este rodul unei pasiunipentru foaia de ziar, pentru documentevechi, pentru arta cuvântului, ceea ce aînsemnat muncă, zăbavă trudnică în bi-

blioteci, drumuri străbătute la ceas denoapte spre alte oraşe. A fost un modelde dascăl dedicat învăţăceilor, dar cusimţul că nu e suficient să lucrezi la cate-dră, că menirea unui luminător alminţilor tinere e şi aceea de a lăsa ceva înurmă. A fost călăuzit de ataşamentul faţăde ţinuturile natale, de o credinţă reli-gioasă profundă şi de un viu patriotism,structural, închinându-se în faţa eroilorcare au făurit unitatea naţională în graniţefireşti şi a eroilor, mai mari sau mai mici,care au consolidat Unirea prin literă ti-părită. A trăit bucuria adusă de zorii de-mocraţiei de după 1989, a gustat tristeţeagenerată de fesenismul acaparator, apoide zavistia regimului actual care i-a um-brit ultimii ani de viaţă şi pe care l-a re-pudiat.

Primul volum postum semnat de Nae Antonescu

Antologia “Din presa sătmăreană dealtădată” (Editura Citadela, Satu Mare,2013), care a ieşit recent de sub tipar, esteîngrijită de doi cercetători afirmaţi cu vi-goare în ultimii ani, Viorel Câmpean şiMarta Cordea. Cei doi activează în cadrulprestigioasei Biblioteci Judeţene, făcân-du-şi salutarul obicei de a veni tot maides în întâmpinarea pasiunii cititorilorcu informaţii despre tot ce s-a întâmplatremarcabil, demult şi recent, în culturanoastră sătmăreană, cu pagini de istorieculturală bine documentate şi profesionistredactate.

Este o tipăritură frumoasă, cu un apa-rat critic perfect. Lucrarea începe cu oevocare a Monicăi Antonescu, fiica luiNae Antonescu, şi cu precuvântările au-torilor. Înmănunchează 61 de studii pu-blicate din 1967 până în 2001, iar refe-rinţele vizează peste 200 de publicaţii şi

aproximativ 800 de autori. Sunt articolededicate judeţului, publicate în presa lo-cală şi nu numai.

Finanţat de Consiliul Judeţean şi deBiblioteca Judeţeană, volumul este unsemn că a început valorificarea moşteniriiliterare dăruite judeţului de distinsul căr-turar. Dar este numai “un prim pas” – ţinsă ne informeze autorii.

Cartea oferă o imagine vie a drumuluigreu străbătut de literele sătmărene sprecititor, evidenţiind sincronizarea perfectăa idealului literar cu fenomenul literarnaţional.

Mulţi dintre noi avem bucuria de aregăsi articole citite la vremea apariţieiîn micile portiţe deschise creaţiei în pu-blicaţii politice, dar care aveau şi oaze li-terare. Spre exemplu, periodicul “Geneze”,dar şi “Cronica sătmăreană”, care includeasăptămânal o pagină îngrijită de oamenide cultură precum Vasile Savinescu şiGrigore Scarlat.

Prin aceste articole, dl Nae Antonescune iniţia pe cei tineri în literatura românăvaloroasă. Semnătura sa era un certificatde garanţie. Era după o perioadă cenuşiecând liceele ofereau ca modele producteleunor A. Toma, Theodor Neculuţă, MihaiDavidoglu sau Ion Păun Pincio, dar tineriiîncepeau să descopere adevărata litera-tură română.

Studii temeinice privind presa locală

Cercetările revuistice ale lui Nae An-tonescu au vizat presa literară naţionalăsau ardeleană, dar s-a aplecat cu meticu-lozitate şi asupra publicaţiilor locale.Demne de reţinut sunt cele trei secvenţeale studiului despre “Bibliografia preseiromâneşti sătmărene” (pp.169-191),esenţial, probabil exhaustiv, în care mo-

nografiază treizeci de titluri. De aseme-nea, amplul articol “Istoria presei careiene– studiu provizoriu” (pp.192-202), dedi-cat oraşului Carei, capitală de judeţ din1918 până în 1925, unde au apărut numai puţin de opt publicaţii< “Gazeta deluni” (1922), “Neamul nostru” (1924),“Sentinela de nord” (1925, la Sanislău),“Graiul neamului” (1927), “Cultura”(1933), “Hotarul” (1933), “Democratulromân” (1936) şi “Solidaritatea” (1935),toate având, printre altele, şi informaţiiculturale şi literare.

Nae Antonescu scoate la iveală rolulimens al presei în aceste părţi neglijatedin punct de vedere cultural de vecheaadministraţie de până la 1918. Aceste zia-re în toată puterea cuvântului sau micifoi informative au adus în casele româ-nilor cultură, informaţie şi, lucru esenţial,o limbă română literară.

Studiile incluse în acest volum au apă-rut în publicaţii cunoscute, dar e de su-bliniat că unele au fost găzduite de eleva-tele tomuri ale Muzeului Judeţean, “SatuMare. Studii şi comunicări”, adevărate de-pozite de materiale dedicate cercetării tre-cutului acestor locuri, ţinuta ştiinţifică alor fiind asigurată de cercetători cu viziuneprecum Doru Radosav, Viorel Ciubotă,Liviu Marta etc., studii care mi se par in-suficient valorificate şi popularizate.

Nae Antonescu a fost atent şi preo-cupat de circuitul firesc de valori româ-no-maghiare, salutând şi comentând tra-ducerile făcute de G. Georgescu şi de Ga-briel Raţiu (Cf. studiul “Poezia lui AdyEndre în româneşte, pp.120-136) unschimb care actualmente pare să se afleîntr-o nefirească regresiune, sperăm tem-porară.

Informaţiile sunt prezentateîntr-un stil atractiv

Paginile reunite au ceva ce le uneştecucerind cititorul. Ele îmbină documen-tarea strictă cu mici şi sensibile comen-tarii literare. Sunt observaţii vii, de fingust, făcute de la altitudinea unuia care acitit enorm. Iar ca atitudine critică se si-tuează deasupra curentelor, părţilor, gru-purilor şi ce vor mai fi fost. El avea în ve-dere literele române în integralitatea lorşi valoarea perenă. Iată cum vede esenţaprestigiului de care s-a bucurat “RevistaFundaţiilor Regale”: “revista ilustreazăforma unei publicaţii de sinteză culturalăa ţării noastre, cu accentul pe literaturăşi neangajată direct, adică polemic, departea niciuneia dintre ideologiile literareexistente până atunci, n-a servit ca ma-nifest niciunei grupări şi nu a cultivat spi-ritul partizan, eliminând poziţiile exclu-siviste” (Ed. Solstiţiu, Satu Mare, 2006),p.1). Sunt principii la care Nae Antonescua aderat în tot ce a scris. E un stil atractiv care întreţine interesullecturii prin fluxul şi certitudinea datelorşi printr-o raportare permanentă a eve-nimentelor literare şi a autorilor evocaţila o realitatea temporală familiară citito-rului. Perspectiva sa este dominată de se-ninătate şi, ca efect, deasupra frazelor pu-ne cerul limpede, cu nori puţini, albi.Străbate entuziasmul său nestăvilit în faţaunor realizări sătmărene. Iată cum co-mentează ecoul revistei “Afirmarea” înţară< “Prin această revistă, părţile sătmă-rene au intrat în literatura română. Celpuţin 50 de menţiuni elogioase am iden-tificat în presa literară a timpului despreaceastă mare faptă învăţătorească ce a fost“Afirmarea.“ (p.19).

Ioan Nistor(Continuare `n num[rul urm[tor)

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[, Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Un caz clasic de barbarism împotrivaunui monument istoric are loc în satulPoieni, comuna Schitu Duca, judeţul Iaşi.O istorie tristă în care vinovaţi sunt sătenii,proprietarii şi autorităţiile. Dacă doar unuldintre aceştia îşi făcea datoria, un monu-ment istoric atestat ca fiind de la sfârşitulsecolului al XIX-lea, avea o şansă să sepăstreze pentru o bună perioadă de acumînainte. Astăzi este o ruină. La Poieni, peo suprafaţă de 4,4 ha se aflau patru corpuride clădire care au aparţinut principeseiIleana a României, fiica Regelui FerdinandI şi a Reginei Maria. Clădirea împreunăcu terenul de 4,4 hectare au fost confiscatede comunişti după anul 1947. Clădirileamplasate într-un cadru natural specta-culos au ajuns în proprietatea Spitaluluide Copii “Sfânta Maria” din Iaşi dupănaţionalizarea din 11 iunie 1948. În anul2008 imobilele au fost retrocedate ur-maşilor Ilienei Arhiducele de Austria, Do-minic şi soţiei sale Maria Magdalena VonHolzhausen. Ce a urmat reprezintă oruşine< câmp deschis pentru furtul clădi-rilor, s-a furat aproape totul.

Principesa Ileana s-a născut la 23 de-cembrie 1908 de la care dată se împlinesc105 ani în Palatul Cotroceni din Bucureşti.Principesa Ileana a fost cea mai tânărăfiică a regelui Ferdinand şi a reginei Maria.Educaţia şcolară-începută cu îndrumătorica G.T Kirileanu bibliotecarul PalatuluiRegal. În ţară frecventează cursurile şcoliide Educaţie şi Fizică din Bucureşti, stu-diază sculptura cu Ion Jalea şi pictură cuJ. Steriadi. Nu a avut noroc în căsnicie .Logodna încheiată cu contele Alexandrude Hochberg a eşuat după numai câtevazile. La 26 iulie 1931 principesa Ileana secăsătoreşte cu contele Anton de Halberg,iar căsătoria civilă are loc la Pelişor, iarcea religioasă a fost oficiată potrivit rituluicatolic. Principesa Ileana îşi păstrează şidupă căsătorie cetăţenia română. Dinacestă căsătorie au rezultat 6 copii, Ştefan(în 1932), Maria-Magdalena (1933-1959)Alexandra (în 1935), Dominic (1937) Ma-ria-Magdalena (1939), Elisabeta (1942).În 1940 cu resurse proprii deschide la Cas-telul Bran, judeţul Braşov pe care l-a primitmoştenire de la mama sa, spitalul “InimaReginei Maria”. În ianuarie 1948 se stabi-leşte în SUA. În anul 1954 divorţează şi secăsătoreşte cu medicul Ştefan Isărescu decare se desparte în anul 1960. Ileana sehotăr[şte să se retragă din cele lumeşti,devine călugăriţă ortodoxă (mai 1962) subnumele de Maica Alexandra şi fondeazăîn SUA mănăstirea “Schimbarea la Faţă”,încetează din viaţă la 21 ianuarie 1991 şia fost înmormântată la mănăstirea pe carea înfiinţat-o.

S.A.R. MihaiSecretar AG. Şef Principal (R)

Mureşan Traian

Distrugereaconacului principesei

Ileana

LITERATUR~Profesorul, criticul şi istoricul literar s-a născut la Terebeşti în

18 decembrie 1921 şi a decedat la 18 iunie 2008, fiind înmormântatîn cimitirul din localitatea natală. A făcut studii liceale temeinice,a absolvit două facultăţi, a mâncat pâinea amară a refugiului şi pâi-nea şi mai amară a detenţiei pentru “delictul” de a fi fost membrual PNŢ.

Prima culegere postum[ din publicistica lui Nae Antonescu

22 decembrie 2013/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEÎn județul Satu Mare cinstim în fiecare an de atunci memoria celor 7 tineri

secerați de gloanțele nu se ;tie ale cui ;i anume< studenta Raluca Sălăjan, fiicagazetarului, poetului ;i scriitorului Dorin S[l[jan, plecat ;i el dintre noi, lo-cotenent post mortem Marinel Ioan Ciul, sublocotenent post mortem, GrigoreZimbru, ;i soldații Szabo Antal, Sofalvi György, Kiraly Mihaly ;i GergelyCsaba.

Am ajuns iată, la aproape unsfert de secol de la evenimenteledin decembrie 1989 ;i încă nuavem o imagine clară despre ceeace s-a întâmplat atunci. Încă neîntrebăm dacă a fost o Revoluțiepopulară, a fost o lovitură de statsau a fost un scenariu bine pus lapunct de către serviciile secretestrăine.

Ceea ce se ;tie cu certitudine estefaptul că în zilele Revolu\iei ̀ n \ar[ aumurit peste 1.000 de români, majori-tatea militari, majoritatea tineri, iar al-ții câteva sute au rămas infirmi pe via-ță.

În județul Satu Mare cinstim în fie-care an de atunci memoria celor 7 ti-neri secerați de gloanțele nu se ;tie alecui ;i anume< studenta Raluca Sălăjan,fiica gazetarului, poetului ;i scriitoru-lui Dorin S[l[jan, plecat ;i el dintrenoi, locotenent post mortem MarinelIoan Ciul, sublocotenent post mortem,Grigore Zimbru, ;i soldații Szabo An-tal, Sofalvi György, Kiraly Mihaly ;iGergely Csaba.

Flacăra revoluției s-a aprinsîn Timi;oara

~n decembrie al lui ‘89 un decem-brie prea c[lduros pentru o lun[ deiarn[, `n seara zilei de 16, un grup detimi;oreni s-au adunat `n fa\a caseipastorului reformat Laszlo Tokes pen-tru a protesta `mpotriva hot[r]rii ju-dec[tore;ti de a fi evacuat.

Mul\imea, ale c[rei r]nduri s-au`ngro;at cu cet[\eni de diferite confe-siuni, ;i care a `nceput s[ scandeze lo-zinci anticomuniste, continu]nd `nseara de 17, a constituit sc]nteia ;iapoi, flacăra Revolu\iei.

V[rsare de s]nge a fost nu numaila Timi;oara, ci ;i `n alte locuri din\ar[. Flacăra a ajuns la Bucure;ti în 21decembrie, c]nd imensitatea mul\imiiie;ite ̀ n strad[ nu a putut fi oprit[ nicichiar de gloan\ele uciga;e, de tancurilecare nu se mai opreau nici m[car pestecopii sau femei gravide. S-au împu;catînsă ;i militari între ei, s-au împu;cat;i civili între ei, dar până azi, nu a fostidentificat niciun terorist, nu a fostcondamnat niciunul din cei care autras.

S-au alăturat mi;cării populare ti-neri ;i adulți din Sibiu, Cluj ;i alteora;e din țară. În câteva, "terori;tii" pecare nu i-a văzut nimeni au ucis ;i schi-lodit tineri, copii, dar ;i adulți.

Cei 7 sătmăreni cărora le aducem un pios omagiu

Raluca Mihaela S[l[jan

Era student[, a c[zut ̀ mpu;cat[ ̀ najunul Cr[ciunului, cu credin\a c[Dumnezeu `i va fi r]nduit un loc `n"nem[rginite P[;unile cerului", a;acum ar[ta ̀ ntr-un poem scris de ea cupu\in timp ̀ nainte< "V[z]ndu-m[, pe-semne, sup[rat[,/ Domnul Meu ;iDumnezeul Meu/~ntr-un senin g]ndastfel mi-a/ gr[it< "Dar vino, CopilaMea, `n/ Albastre P[;unile Cerului,/

Te voi primi cu drag[ inim[ `n/ ~nalt[~mp[r[\ia Mea."/ Mi-am r]nduit astfelvia\a s[ fiu / M]ndr[ de locul pe careDomnul Meu/ ;i Dumnezeul Meu l-ar]nduit/;i mi l-a oferit cunesf]r;it[/bl]nde\e `n nem[rginiteP[;unile/Cerului."

Tat[l Raluc[i publica la 7 ani de laRevolu\ie o "Scrisoare din eternitateaimediat[", din care spicuim c]tevar]nduri< "~mi pare sincer r[u, drag[Ralu, c[ mare lucru nu aveam cum s[aflu despre secerarea ta intempestiv[dintre tinerii t[i prieteni bucuro;i, ne-voie mare, c[ Revolu\ia tinerilor aizb]ndit. Au tras `n voi armata, se-curi;tii, poli-mili\i;tii ;i g[rzile patrio-tice. Au tras ;i bezmeticii c[rora li s-au dat pe m]n[ arme pentru a proteguiun regim `n c[dere liber[. |ii bineminte cum, pe str[zile capitalei, se stri-ga< "Jos comuni;tii!" , "Jossecuri;tii!"...Te `mbr[\i;[m cu multdrag, oriunde te-ai afla! S[ fiu ceva maiaproape de somnul t[u `nve;nicit, ampoposit c]teva s[pt[m]ni bune laS[tmar. Cu g]nduri curate, revigorante;i ̀ n[l\[toare...Dumnezeu s[ te aib[ ̀ nmare Paza Sa, iar corul `ngerilor s[ netrimit[ acum, la cump[na dintre ani,un semn de benevolen\[, de ̀ nvredni-cire ;i `mb[rb[tare, pentru destinulnostru ̀ n dureroas[ desf[;urare, ̀ n ab-sen\a ta temporar[. C[ci e;ti ;i tesim\im printre noi, `n eternitatea de-o clip[, pe glodul acesta albastru dep[m]nt, pe care ne cutreier[m via\asc]rbos de p[m]ntean[. Te ̀ mbr[\i;[mcu mult drag, oriunde te-ai afla, ̀ n eter-nitatea celor 7 ceruri ;i `n eternitateadurerii noastre imediate..."

Ioan Marinel Ciul

Era elev-locotenent la :coala deOfi\eri Militari din Sibiu. Moartea luia venit ca un fulger. P[rin\ii erouluine relatau acum câțiva ani< "Era mereuprimul la ;coal[, era primul ;i la ;coalade ofi\eri ;i a fost primul ;i la moarte.Ultima oar[ l-am v[zut `n 20 august1989, c]nd a fost acas[. ~n ziua aceeaa plecat `napoi la Sibiu ;i nu s-a mai`ntors dec]t `n sicriu. Colegii lui carene-au c[utat dup[ moartea lui ne spu-neau c[ ̀ n octombrie voia s[ vin[ acas[;i a fost foarte nemul\umit c[ nu l-aul[sat. Zicea c[ oricum va veni acas[de Cr[ciun. Apoi au `nceput proble-mele la Timi;oara ;i nu a fost l[satacas[ nimeni.

~n ultima scrisoare pe care ne-atrimis-o, nu a pomenit nimic din celece se petreceau `n \ar[. ~n Sibiu, c]nda `nceput Revolu\ia, primul secretarNicu Ceau;escu nu a dat voie ca mili-tarii s[ ias[ din cazarm[. Apoi i-a scostotu;i s[ fac[ ni;te cordoane `n fa\a;colii. A venit ordinul ca ̀ n ora; s[ ias[4 TAB-uri cu solda\i, ca s[ patrulezepe str[zi. B[iatul nostru era ̀ n una dincele 4 ma;ini blindate. Dup[ ce au ie;it`n ora; au primit un alt ordin. Adic[din cele 4 TAB-uri 2 s[ se `ntoarc[ `nunitate, asupra c[reia se tr[gea. TAB-ul lui Marinel a fost primul care aajuns. A vrut s[ intre `n unitate pe lapoarta num[rul 4. Marinel a cobor]t;i `n acel moment asupra lui s-a trascu focuri de mitralier[. Cei caretr[geau erau ni;te masca\i afla\i `ncl[direa Mili\iei, care era vizavi de se-diul unit[\ii militare. Colegii lui neau

spus c[ se tr[gea ;i de pe acoperi;ulMili\iei." Ca ;i Raluca, ;i Marinel era`nzestrat cu harul de a scrie poezii mi-nunate. Cu pu\in timp `nainte de Re-volu\ie, parc[ anticip]nd cele ce ur-mau, o scrisese pe urm[toarea< "M[las purtat de cuv]nt/Prin iluzii, spe-ran\e de;arte.../Dar idealul meu se va`mplini cur]nd/~n morm]nt, ̀ n pustiulmorm]nt./C]nd un clopot se va zbatebizar,/Voi f i un cadavru prinnoapte,/Iar un sicriu `mi va acoperibarbar/:i ultimele ;oapte./O via\[ucis[ de soart[/Asemenea st]ncii roa-se de valuri,/La cap[tul singur[t[\ii/Petristele maluri./O, mare!/ Te voi`mbr[\i;a `n zori/Purtat de valulsf]nt/C[ci mi-e fric[ de nori/:i de pu-stiul morm]nt."

Grigore Viorel Zimbru

Militar `n termen la o unitate dinR]mnicu V]lcea, a fost r[pus degloan\e `n timp ce ap[ra AeroportulInterna\ional Otopeni. Tat[l s[u ne re-lata cu durere< “l-au `mpu;cat acolodin gre;eal[. Cei care au tras au fostv]n[torii de munte ;i nu terori;tii. Eipe ei s-au ̀ mpu;cat. El era ̀ ntr-un TABdin acela, cum vedem pe la televizor,;i c]nd au ajuns la Otopeni au v[zutc[ ̀ naintea lor era oprit un alt TAB. S-au oprit ;i ei l]ng[ el, s[ vad[ ce se`nt]mpl[. S-a crezut c[ ei suntsecuri;tii. Avea deja 9 luni de armat[.A fost omor]t acolo, dar noi nu amaflat dec]t dup[ 2 s[pt[m]ni. A murit`mpu;cat tot de rom]ni, care este ceamai amar[ durere. A fost un b[iat mi-nunat ;i `l iubea tot satul, at]t fetele,

c]t ;i b[ie\ii. Dup[ ce a murit el, p]n[;i dansurile la Ciuperc[ au `ncetat. Afost jale mare `n cas[. L-am`nmorm]ntat ;i i-am f[cut unmorm]nt frumos. Din p[cate nu ne-afost u;oar[ via\a. Am avut 8 copii, dar3 ne-au murit. Dup[ Grigore a murit;i Viorel, la 23 de ani, apoi Maria careavea 42 de ani. Mai am doar o singur[poz[ cu Grigore. ~n fotografie este`mpreun[ cu un alt soldat, care i-a fostprieten. Avea atunci 95 kg ;i era unb[iat solid, bun la toate. Cine l-a`mpu;cat nu se ;tie ;i nici nu avemsperan\e s[ afl[m vreodat[.”

Pe piatra funerar[ de la morm]ntullui Grigore Zimbru stau scrise ni;teversuri, asemenea altor morminte dincimitir. Primele versuri, care evoc[ at-mosfera de Cr[ciun din 1989, sunt ur-mate de alte 12 versuri relat]nd ulti-mul drum al TAB-ului `n care se afla;i Zimbru Grigore.

Iat[ primele versuri< “Bradul era`mpodobit la noi `n cas[, Vinul adus;i el din pivni\[ pe mas[, Mama puneacolaci ̀ n cuptor la copt,Era diminea\ape la ora opt, ~ncepea ajunu’ deCr[ciun, Era dup[ o noapte, cum s[v[ spun?”

Antal Szabo

F[cea parte dintr-un grup de 30de voluntari care au luat cu asalt unbloc de unde tr[geu a;a-numi\ii te-rori;ti. Atunci a c[zut ciuruit degloan\ele comuniste.

Gyorgy Sofalvi

Militar ̀ n termen la Br[ila, a c[zutîn data de 27 decembrie. :i tat[l lui amurit, dar ̀ n urm[ cu 11 ani acesta nedeclara< "Sunt m]ndru de el ;i acum,bine`n\eles cu doliu `n suflet, darm]ndru de el ;i de copiii no;tri care;i-au dat via\a pentru democra\iarom]n[ ;i european[... Nici dac[ a;avea cinci vie\i nu l-a; putea uita peeroul meu, pe eroii no;tri jertfi\i pealtarul na\iunii. Cred c[ blestemul ace-la invocat de tat[l Raluc[i `ntr-o fru-moas[ poezie o s[ \in[ p]n[ ce este `nvia\[ ultimul dintre c[l[ii care i-au ucispe copiii no;tri."

Mihaly Kiraly

A murit `n noaptea de 22 decem-brie f[c]ndu-;i datoria de soldat la ounitate militar[ din Bucure;ti. De;iera `ncorporat doar de trei luni, aveavitejia unei c[tane b[tr]ne. C]nd aufost ̀ ntreba\i solda\ii "Cine vrea s[ ias[afar[ ;i s[ lupte? E pe via\[ ;i pe moar-te!", el a fost primul care s-a oferit.

Csaba Gergely

A fost ̀ mpu;cat ̀ n Craiova, ̀ n tim-pul luptelor cu "peste 800 de terori;ti",a;a cum `i scria el mamei sale `n ulti-mele zile ale lui '89. De fapt, dup[ cumse ar[ta ulterior, a fost ̀ mpu;cat de co-legii din unitatea militar[ vecin[, cucare s-a luptat unitatea din care f[ceaparte, consider]ndu-l fiecare teroristpe cel[lalt.

A consemnat Mihai G.

Depuneri de coroane de flori la morm]ntul lui Szabo Antal - 18 decembrie 2013

:apte tineri s[tm[reni s-au jertfit în decembrie '89 pentru libertatea noastr[

TRADI}II

22 decembrie 2013/Informa\ia de Duminic[ 4

Crăciunul este praznicul fami-liei, al bucuriei şi al păcii. An dean îl aşteptăm cu o emoţie sfântă,pregătindu-ne atât trupeşte, cât şisufleteşte, prin post, rugăciune şifapte bune, pentru primirea Prun-cului Iisus, Care Se naşte în peşterade la periferia Betleemului. Nestrăduim să devenim mai buni, săne împodobim sufletele cu celemai alese virtuţi, eliberându-ne depatimi şi păcate, de ură, invidie şiegoism. Totodată, se cuvine să neaducem aminte de tradiţionalele,frumoasele şi înălţătoarele noastrecolinde, de “cântecele noastre deleagăn”, cum le numeşte Î.P.S. Jus-tinian Chira, care au însoţit exis-tenţa zbuciumată a poporului nos-tru de-a lungul veacurilor şi carene inundă întreaga fiinţă de bucu-rie şi de linişte.

În Sătmar, ca şi în celelalte zonefolclorice din ţară, de îndată ce se lasăiarna şi începe Postul Crăciunului, co-piii îşi caută colegi pentru “umblatulcu colinda la Crăciun”. Se organizeazăîn cete şi se alege o “căpetenie”, dupăcare este vremea învăţării sau deprin-derii colindelor, fiecare grup păstrândcu străşnicie secretul repertoriuluisău. Îşi pregătesc din timp traistele încare vor aduna darurile (colaci, co-vrigi, poame, bani) primite de la gos-podarii pe care îi vor bucura cu pre-zenţa şi colindele lor. Îşi aleg chiar şicasele pe care le vor cerceta, deşi ştiucă vor găsi toate porţile deschise, aşaîncât vor putea intra oriunde şi vorputea cânta la orice fereastră, fiindprimiţi cu dragoste, ca unii care umblădin casă în casă cu numele Domnuluipe buze, risipind tristeţea şi aducândvestea cea minunată a naşterii Dom-nului în peştera săracă din Betleem,precum şi bucuria, fericirea şi spe-ranţa într-un viitor mai luminat. Cutoate acestea ei cer permisiunea gaz-delor de-a colinda< “Onoraţi, gazdede casă…/dacă dumneavoastră bine-voiţi/colinda noastră s-o primiţi…/Primiţi colinda ori nu?”Sau< “Slo-bozî-ne, gazdă-n casă,/C-afară plouăde varsă,/Dacă, gazdă, nu ne crezi,/Ieşiafară şi ne vezi…”

Oraşele (Satu Mare, Carei, Tăşnad,Negreşti-Oaş ş.a.), comunele şi sateleîmbracă straie de mare sărbătoare. Înoraşe, răsună pe străzi dulcele glas alcolindelor prin difuzoarele amplasatedin loc în loc, creând o atmosferă uni-că. La sate, uliţele sunt străbătute delocuitori, care duc vestea naşteriiDomnului dintr-o gospodărie în alta.

Obiceiuri străvechi, păstrate custrăşnicie de evlavia populară, colin-datul şi uratul se fac în seara din Aju-nul Crăciunului, dar şi în noapteaCrăciunului, o noapte de vis, încărcatăde o bogată semnificaţie, când oame-nii, tineri şi bătrâni, “cu mic, cu mare”,îndătinează a umbla pe la case şi a co-linda. Colindele atrag binecuvântarealui Dumnezeu asupra oamenilor şi agospodăriilor pentru tot anul care ur-mează.

Colind în Ţara Oaşului

Paşii colindătorilor răsună pe ză-

padă, scrie Ovidiu Suciu în cartea saDrumuri prin Oaş, tulburând linişteacare domneşte în ogradă. Ajungândaproape de uşă, căpetenia cetei întrea-bă< “Slobodu-i a vesăli?” Apoi, îşi dregglasurile cu toţii şi încep să colinde,umplând sufletul gazdei de pace. Ni-meni nu doarme< copii, părinţi, bâ-trâni, tineri, toţi aşteaptă colindătorii.Fetele pândesc cu încordare, dar şi cuteamă, orice glas care se pierde în zare<“Oare cine se aude? Câţi feciori vorveni să le cinstească prin colind?” Fu-mul coşurilor şi mirosurile de mân-căruri alese trădează râvna gospodi-nelor. Mesele sunt pline cu toate bu-nătăţile date de Dumnezeu, vădindbelşugul şi hărnicia oamenilor de peaceste meleaguri binecuvântate.

Încă de la orele dimineţii, coconii(băieţi şi fete), cu străiţi uriaşe peumeri, în care vor strânge şi îndesade-a valma darurile căpătate, ca răs-plată a trudei lor şi a bucuriei prici-nuite gazdelor, încep pe toate vocilecolindul propus, mânaţi de graba la-comă de a parcurge un traseu cât mailung şi de a aduna cât mai multe da-ruri şi cât mai mulţi bani< “Bună di-mineaţa la Moş Ajun!” La final, îşi cerplata< “Ne daţi ori nu ne daţi?” Gaz-dele râd, retrăind parcă timpul pro-priei copilării, se amuză pe cinste au-zind versurile, pe care le ştiu, cu sigu-ranţă, pe de rost şi străiţile micilorcântăreţi câştigă în greutate prin co-lacii, fructele (mere, nuci) sau bănuţiicăpătaţi. Colindătorii fericiţi îşi con-tinuă drumul prin omăt. Când o ceatăde urători trece pe lângă altă ceată,membrii lor se îmbrâncesc în glumă,sfădindu-se. Sfada face parte din obi-cei, după cum spune Tudor Pamfile.Toate satele Ţării Oaşului răsună deglasurile cristaline ale copiilor, dar şide vocile mature ale bărbaţilor şi fe-meilor, care împărtăşesc bucuria Cră-ciunului întregii făpturi până în zoriizilei următoare. Repertoriul de colin-de este bogat şi variază de la o locali-tate la alta< Negreşti-Oaş, Bixad, Cer-

teze, Turţ, Călineşti-Oaş, Târşolţ, Va-ma, Batarci ş.a. Este o atmosferă în-ălţătoare, de basm. Hristos Se naşte! O dată ce noaptea coboară, apar înscenă cetele de feciori. La intrarea încasă, ceata obişnuieşte să dea bineţeîn chip adecvat< “Bună seara lui Ajun”sau “Bună ziua lui Crăciun”. Flăcăiizăbovesc prin casele gospodarilor, du-pă cum îi ţin inima, bucatele şi bău-tura gazdelor, ori ochii îmbietori aicodanelor. La plecare, fac urări de bineşi sănătate gazdelor în anul care vineşi belşug în toate, solicitând totodatăşi darul< “Să fii, gazdă, sănătoasă/Săplăteşti colinda noastră”. La rândul lor,bătrânii încep seara colindul, sfârşin-du-l o dată cu miezul nopţii.

Colind în Ţara Codrului –zona codrilor Sătmarului

Şi aici, Crăciunul este aşteptat cumare nerăbdare de toată suflarea.Omătul, proaspăt aşternut pretutin-deni, îndeamnă parcă la cântec. Frigulîmpinge oamenii spre gura sobei, un-de cu evlavie se intonează colinde. Câ-te un copac îşi scutură din când încând coroana îmbrăcată în mantie al-bă. Colindătorii se împart în cete şipornesc pe la casele gospodarilor.

Tradiţia se păstrează şi pe acestemeleaguri, deşi multă lume s-a mutatla oraş. Localităţi ca< Poiana Codrului,Măriuş, Iegherişte, Crucişor, Bârsău,Sâi, Soconzel, Solduba, Homoroade,Chilia ş.a. freamătă de bucurie. Co-lindă copiii, tinerii, părinţii, bunicii,iar bucuria inundă sufletul fiecăruia.În ziua de Ajun, la ora 12.00, la amia-ză, se aud clopotele bisericii, în toatăsplendoarea lor, atrăgând atenţia în-tregii comunităţi că a sosit vremea co-lindului. Copiii, gata pregătiţi, orga-nizaţi în cete, îşi încep repertoriul,umblând din casă în casă. De gât auatârnate trăistuţe, în care adună da-rurile primite în urma strădaniilor de-puse< mere, nuci, colăcei, ciocolată,bomboane, bani. Peste tot sunt primiţi

cu inima deschisă. Se aud din nou clopotele, care

cheamă întreaga suflare la Vecernie.Copiii încheie şi se îndreaptă cu paşirepezi spre biserică. Se săvârşeşte Ve-cernia, urmată de Litie, după care toţicredincioşii prezenţi, de la cel mai micla cel mai mare, intonează frumoaselecolinde care amintesc de naştereaDomnului, realizând un veritabil con-cert de Crăciun< “O, ce veste minuna-tă!”, “Trei crai de la Răsărit”, “Deschideuşa, creştine!”, “Trei păstori” etc. Dupăterminarea slujbei de la Biserică în-cepe colindatul< feciorii merg pe la fe-te, cei căsătoriţi, în perechi, se colindăîntre ei, vecinii merg de la unul la altul,gospodinele încarcă mesele cu tot ceau mai bun, pentru ca toţi care le trecpragul să vadă belşugul care stăpâ-neşte în casa lor. Prima casă colindatăeste cea a preotului, după care fiecareîşi urmează traseul propus.

Colind în câmpia Sătmarului

Datinile de Crăciun s-au menţinutşi la “oamenii pământului”, care locu-iesc în zonele de câmpie ale judeţului.Oraşele Carei şi Tăşnad, comunele şisatele din jurul acestora< Foieni, Ur-ziceni, Sanislău, Tiream, Santău, Că-uaş, Cehal, Hodod ş.a., creează un pie-saj calm, domol, plat, învăluit în man-tia albă a iernii. Dinspre Satu Mare,drumul duce spre localităţile Ardud,Beltiug, Răteşti (renumite pentrupivniţele lor, deshise larg de sărbători)şi mai departe în câmpia Supurului.În aceste aşezări, oamenii convieţuiescîn pace, indiferent de etnie, aceastăarmonie adăugând un plus atmosfereide sărbătoare. Hristos Se naşte pentrutoată lumea, indiferent de limbă. Toţicolindă şi se bucură împreună.

Colindătorii sunt aşteptaţi cu grâupe masă, alimente şi băutură. Gazdainvită colindătorii să intre în casă şi,conform tradiţiei, unii refuză, moti-vând că au mult de umblat. La HurezuMare se fac urări privind prosperitatea

în agricultură şi pentru sporul la viteîn anul care urmează. Iată cum, co-linda este îngemănată cu ocupaţia debază a ţăranului român< munca lacâmp şi creşterea vitelor, uneori sin-gura lui sursă de venit. Viaţa lui greaeste oglindită şi în aceste frumoaseobiceiuri de Crăciun, care sunt colin-dele.

Colind pe valea Someşului

Tradiţiile sunt vii atât în satele depe mal stâng Someş< Păuleşti, CulciuMic şi Mare, Cărăşeu, Lipău, ValeaVinului, Roşiori, Pomi, cât şi în celede pe malul drept al Someşului< Odo-reu, Băbăşeşti, Medieşu Aurit, Potău,Apa ş.a., dar şi în municipiul Satu Ma-re, străbătut de acest râu. După ce seclopoteşte la ora 12.00, copiii cu trăis-tuţele îşi încep colinda, întorcându-se acasă încărcaţi cu daruri. Întretimp, mai ales în satele de pe maluldrept al Someşului, curatorii bisericii,însoţiţi de un grup de tineri, fiecarecostumat în mod felurit, merg din ca-să în casă, pentru “Colinda Bisericii”.Banii adunaţi sunt destinaţi nevoilorbisericeşti. Fiecare familie dă dupăputerea sa. Tinerii care îi însoţesc pecuratori merg cu “Steaua” şi interpre-tează în fiecare casă ori curte în careintră frumoasa piesă de Crăciun, “Iro-zii”, numită şi “Viflaimul”. Din grupfac parte tinerii recunoscuţi a fi ceimai deştepţi din comunitate, pentrua fi în stare să înveţe pe de rost rolurilepe care le vor interpreta. Pregătirileîncep o dată cu intrarea Postului Cră-ciunului şi se fac nenumărate repetiţii.Toţi sunt îmbrăcaţi ca la carte, înfuncţie de roluri. Personajele sceneteisunt următoarele< îngerul, Irod, preo-tul, soldatul, păstorul şi cei trei craide la Răsărit< Baltazar, Gaşpar, Mel-chior.

Când clopotele bat din nou în-seamnă că e timpul Vecerniei şi al Li-tiei. Toată biserica începe să colinde<“O, ce veste minunată!”, “Cerul şi pă-mântul”, “Aseară pe-nserate”, “Steauasus răsare”, “Doamne a Tale cuvinte”,“La nunta din Cana Galileii” etc. Dupăslujbă, se adună toţi creştinii în curteabisericii şi tinerii interprează “Viflai-mul”, dându-şi toată silinţa, pentru căse află în faţa întregului sat. De aici,se îndreaptă spre casa părintelui, undejoacă din nou piesa, fiind serviţi dintoate bunătăţile de către doamnapreoteasă. Urmează colindatul pro-priu-zis, care durează până în zori, lafel ca în toate părţile judeţului nos-tru.

Observăm, aşadar, că şi Sătmarul,alături de alte zone etnografice dinţară, a păstrat cu sfinţenie tradiţia co-lindului. Fiecare om ştie măcar o stro-fă dintr-o colindă, pe care o cântă cumare plăcere atunci când îşi viziteazărudele sau prietenii. Crăciunul esteun praznic al armoniei şi înţelegerii,când< “Cerul şi pământul/În cântărirăsună/Îngeri şi oameni/Cântă îm-preună

22 decembrie 2013/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATECeapa este un aliment apreciat în antichitate pentru virtuţile sale terapeutice,tonice şi antiinfecţioase. Este un factor de sănătate şi longevitate, dovadă fiindşi faptul că acele personae care consumă multă ceapă trăiesc mai mult.

Ceapa este un aliment apreciatîn antichitate pentru virtuţile saleterapeutice, tonice şi antiin-fecţioase. Este un factor de sănă-tate şi longevitate, dovadă fiind şifaptul că acele personae care con-sumă multă ceapă trăiesc maimult.

Cel puţin aşa spun unii nutriţionişticare au studiat preferinţele culinaremai multor popoare. Aşa s-a ajuns laconcluzia că bulgarii, cunoscuţi dreptmari consumatori de ceapă, au un nu-măr mare de centenari.

Ceapa are numeroase proprietăţi.Este un stimulant general al sistemuluinervos, hepatic şi renal. De asemeneaeste un diuretic puternic, dizolvant şieliminator al ureii şi al clorurilor> an-tireumatismal> antiscorbutic> antisepticşi antiiinfecţios, secretor şi expectorant,digestiv, echilibrant glandular, hipo-glicemian, vermifug, etc.

Poate fi folosită cu succes în nu-meroase afecţiuni. Amintim aici< aste-nii, surmenaj fizic şi intelectual, creşte-re, oligurii, retenţii lichidiene, hidro-pizie, reumatisme, fermentaţii intesti-nale, afecţiuni respiratorii ( guturaie,bronşite, astm, laringită), gripă, atoniedigestivă, obezitate, ateroscleroză şimulte altele.

Iată şi câteva indicaţii în carepoate fi folosită ceapa

Trebuie să ţinem cont de faptul căceapa crudă are o acţiune selectivă asu-pra aparatului urinar ca diuretic.Atunci când o consumăm coaptă, asu-pra tubului digestiv.

Contra guturaiului puteţi încercaurmătoarea reţetă de sirop de ceapă.Se taie cepele în rondele, se aşază într-o farfurie, se presară cu zahăr. Le lăsămsă se macereze 24 de ore. Sorbim douăpînă la cinci linguri de supă pe zi.

Tot aşa, o supă de ceapă poate faceminuni, mai ales atunci când aveţi pro-bleme cu digestia, iar în zilele care ur-mează după mese copioase, câteva ceperumenite uşor sunt excelente.Contra degerăturilor, a crăpăturilor, ajuliturilor se folosesc comprese cu sucde ceapă.

Contra retenţiei urinei se folosesccataplasme de cepe crude pe partea dejos a abdomenului.

Pentru a purifica respiraţia dupăconsumul de ceapă puteţi să mestecaţi2-3 boabe de cafea, cîteva fire de pă-trunjel, un măr sau să clătiţi gura cuapă în care s-a adăugat alcool de men-tă.

Ca să dispară mirosul de pe mâini,frecăm cu apă sărată sau cu apă în cares-a adăugat 2 linguri de amoniac la unlitru de apă călduţă ( Jean Velnet – Tra-tamentul bolilor prin legume, fructe şicereale).

A consemnat Ştefania Crişan

Nu de puţine ori la cabinet mise cere o schemă de întărire a im-unităţii copilului sau adultului ca-re vine la consultaţie. Din punctde vedere homeopatic, cea maibună stimulare imunitară o dă re-mediul bine selectat, care reali-zează o echilibrare a organismu-lui din punct de vedere energe-tic.Dar există şi o serie de remediihomeopatice, unice sau complexe,care au rol de a întări imunitateaşi de a creşte rezistenţa în faţa fac-torilor externi, agresori.

Produsul homeopatic cel mai cu-noscut , cu efect clar de întărire a im-unităţii este Oscillococcinum, care seobţine din ficat de raţă sălbatică.Estefolosit în principal pentru prevenţiainfecţiilor virale respiratorii, mai alesa gripei. Există multe scheme în careeste folosit, singur sau în asociere cualte remedii fitoterapice, gemoterapicesau homeopate. Cea mai simplă sche-mă de profilaxie ar fi utilizarea unuitub-doză de Oscillococcinum/săptă-mână, începând cu scăderea gradelorîn termometru (octombrie) şi până laînceputul primăverii.Dacă pacientuluii se descoperă şi remediul de consti-tuţie, acesta se poate administra alter-nativ cu Oscillococcinum,o duminicăremediul homeopat de constituţie şi oduminică Oscillococcinum, pe perioa-da mai sus menţionată.

Oscillococcinum este un produsdeosebit de util în prevenţie, dar poatefi utilizat şi la apariţia primelor semnede boală. Administrat la apariţia pri-melor semne de răceală sau viroz[ res-piratorie (stare subfebrilă, apatie, du-reri musculare, rinoree sau obstrucţienazală)în cantitate de aproximativ 3tuburi-doză/zi, una, dou[ zile,poatestopa sau ameliora mult simptomeleagresiunii virale.De cele mai multe ori,

se va administra împreună cu un su-pliment de vitamina C,un consum ri-dicat de lichide calde şi eventual un re-gim alimentar mai uşor.

Formule complexe de stimulare a imunităţii

Stimularea imunitară nu se reali-zează doar la nivel respirator ci pentruîntreg organismul, starea generală apersoanei devenind mai bună şi tonu-sul mai crescut.

Alături de Oscillococcinum, sepoate utiliza şi preparatul homeopatic

obţinut din germeni patogeni (un felde vaccin homeopatic), denumit In-fluenzinum. O schemă des prescrisăeste administrarea alternativă dintreOscillococcinum, o dată pe săptămâ-nă,cu Influenzinum CH30,5 granulepe săptămână, pe toată perioada sezo-nului rece, la persoane susceptibile dea face frecvent viroze respiratorii, sauîn lunile octombrie-noiembrie, respec-tiv februarie-martie, la persoanele mairezistente şi într-o formă fizică mai bu-nă.

Există şi o serie de Formule ho-meopatice complexe de stimulare a im-unităţii care pot fi folosite în variate

scheme.Formula 17(dr.Jurj) este unadintre ele şi conţine Echinacea D3,Vis-cum albumD2 şi Prunus spinosa D4,cu acţiune de stimulare nespecifică aimunităţii, de creştere a rezistenţei ge-nerale la frig şi la infecţii virale şi bac-teriene, prin acţiunea de imunomodu-lare a componentelor sale. Prin urmarese poate indica Formula 17 la pacienţii,mai ales copiii cu infecţii recurente alecăilor respiratorii, trataţi exagerat cuantibiotice. Copiii pot primi 3 granulede 2x/zi, timp de 2 luni toamna şi iar-na,asociat eventual cu gemoderivatespecifice.

Întruc]t creşterea imunitară nu tre-

buie făcută exclusiv doar la venirea se-zonului rece, Formula 17 poate fi utilăşi în alte situaţii, când imunitatea estedeprimată.

Asemenea situaţii pot fi<

- scăderea capacităţii de apărare aorganismului, ca urmare a infecţiilorcronice ale aparatului genito-urinar,mai ales la femei.Pacienta poate bene-ficia de o cură de 2-3 luni, împreunăcu gemoderivate specifice de tipulMerişor, Zmeur, Iarba neagră, cu tro-pism genito-urinar.

- depresia imunitară din parazito-zele digestive de lungă durată (giardio-za, infecţii cu oxiuri, ascarizi) poate fiajutată cu Formula 17 în asociere curemedii homeopatice de tipul Ascaris,Oxiur sau Lamblia,în funcţie de agen-tul patogen respectiv de fazele lunii.

- boli cronice cu afectarea siste-mului imunitar asociat tratamentelorantituberculoase, antidiabetice sau an-ticardiace.Nu se va asocia în schimbniciodată tratamentelor cu Interferon.

- după chimioterapie- la pacienţii trataţi cu corticotera-

pie pentru prevenirea complicaţiilorinfecţioase

- candidoze recidivante ,care aparde regulă secundar unui tratament an-tibiotic sau din cauza unei depresii im-unitare.Se va asocia remediul homeo-patic Candida.

Homeopatia poate rezolva o palet[largă de afecţiuni.Tulburări imunitarede la simple alergii şi până la parazitozedigestive sau afecţiuni autoimune răs-pund bine la tratamenthomeopatic.Condiţia esenţială este gă-sirea remediului de constituţie pentrusituaţia particulară a fiecărei persoaneîn parte.

Dr. Szatmari Anamariamedic homeopat

Clinica Sf]ntul Anton

Oscillococcinum este un produs deosebit de util în prevenţie, dar poate fi utilizat şi la apariţia primelor semne de boală

Ceapa este un stimulent general al sistemului nervos, hepatic şi renal

Stimularea imunit[\ii cu ajutorul homeopatiei

Ceapa \ine r[ceala la distan\[

6 Informa\ia de Duminic[/22 decembrie 2013

RE}ETE

Tort cu portocale

Piftie de porc(r[cituri)

Mod de preparare< Se amestecă za-hărul cu ouăle până devine o pastăomogenă, apoi adăugăm pe rând cele-lalte ingrediente. Se va obține o cocămoale, care se împarte fie în 2, în 4 ,sau în 5 părți egale, în funcție de câteblaturi dorim să facem, respectiv câtde gros dorim să punem crema. Foilese întind și se coc pe fundul tăvii, unsîn prealabil cu ulei. Dacă se fac doar 2foi, atunci acestea se coc în tava căptu-șită cu hârtie de copt.

Pentru cremă se pun la fiert 250 mllapte cu zah[rul și cu coaja răzuită de

portocală. Amidonul se dizolvă în lap-tele rămas. Laptele aromat cu coaja deportocală se strecoară, se pune din noupe foc, se adaugă amidonul și se fierbemai departe la foc mic, amestecând cuun tel, până când capătă o consistențăcremoasă. Se adaugă ciocolata albă sfă-râmată și se amestecă în continuu, pânăcând se topește integral. Se adaugă șizeama de portocală stoarsă în prealabil,se mai lasă puțin la fiert, apoi se ia depe foc și se lasă să se răcească, ameste-când. Untul ținut la temperatura ca-merei, cu ajutorul unui mixer se ames-tecă cu coaja de portocale și cu esența,apoi se adaugă la crema fiartă și seomogenizează. Se împarte în funcțiede numărul de blaturi și se întinde peacestea. Se ornează cu ciocolată rasă,sau glazură de ciocolată, ori se presarăcu zahăr pudră.

Ave\i nevoie<

Pentru blat< 500 g de făina, 8 lin-guri de zahăr, 8 linguri de ulei, 8linguri de lapte, 2 ouă, puțină sa-re, o linguriță de amoniac dizol-vat în zeamă de lăm]ie sau oțet. Pentru cremă< 200 g zahăr, o por-tocală mare, 4 linguri de amidonsau 6 linguri cu gris, 350 ml delapte, o ciocolată albă fină, 250 gunt, o esență de portocaleDeasupra< o ciocolată menaj, sauo glazură de ciocolată, ori zahăr

pudră vanilată.

Mod de preparare< Carnea curăța-tă, se pune la fiert cu condimentele șicu usturoiul, în circa 5 litri de apă și sefierbe la foc mic. Vasul se acoperă, darnu de tot, pentru a putea ieși aburii. Sefierbe circa trei ore, poate chiar și patru,până când carnea se desprinde de peos. Dacă preparați cu zarzavaturi, aces-tea se adaugă după două ore și jumătate

de fierbere. Înainte de a lua de pe focse face o probă. Într-o farfurie mică,rece, se pun câteva linguri de zeamă șise lasă circa 10 minute la frigider. Dacăîn acest timp nu se prinde, se mai lasăpuțin la fiert, apoi se face o nouă probă.După ce se ia de pe foc, carnea se de-zosează, se așează în farfurii, dacă ațifolosit zarzavaturi, cu acestea se poateorna foarte bine, zeama se strecoarăpeste carne și se lasă la rece. După cese solidifică, se servește presărat cu pi-per, boia de ardei și zeamă de lămâie.

Ave\i nevoie<

1 kg amestec pentru răcituri, 1căpățână potrivită de usturoi, cir-ca 10 - 15 g piper boabe, sare,bază pentru mâncăruri (delicatde casă) și eventual 500 g zarza-vaturi (morcov, pătrunjel, gulie,țelină), însă în Ardeal nu se prea

face piftia cu zarzavaturi.

Caltabo; ardelenesc

Mod de preparare< Nu este neapă-rat nevoie să tăiați porc pentru a pre-para prepara un caltaboș bun, așa cumați mâncat pe vremuri, la bunici. Sefierbe orezul în apă, cu puțină sare, sestrecoară, se întinde pe o față de masăcurată și se lasă 2-3 ore să se scurgă.Ceapa mărunțită se călește în untură.Ficatul, organele, carnea și gușa se fierb,și apoi se macină. Se adaugă ceapa că-lită și condimentele, după gust, se

amestecă bine, apoi se adaugă și orezul.Se amestecă cu grijă, pentru a nu sfă-râma boabele de orez. Se mai gustăodată și se mai condimentează, dacă enevoie. Se pune compoziția în aparatulde umplut cârnați, se unge țeava deumplut cu puțin ulei, și trage un fir deintestin pe el. Caltaboșul se umple în-cet, și se leagă toate capetele. Firele gataumplute se așează în tifon și se opăreș-te, cu grijă, să nu crape. După răcire sepoate servi așa cum e, sau prăjit, cu,sau fără garnitură. Este ideal cu varzămurată, crudă, sau călită.

Ave\i nevoie<

1,5 kg de ficat de porc, 1 kg deorgane de la porc (plămâni, ri-nichi, inimă etc.), 500 g de gușăde porc, cărnoasă, 2-300 g carnede porc, sau limbă, 200 g unturăde porc, 2-300 g de orez, 2 cepemari, sare, piper, măghiran, circa5-6 m intestine de porc bine cu-

rățate.

Sup[ limpede de coco;, cu t[ie\ei

Mod de preparare< Av]nd în vede-re că printre penele cocoșului există șifire de păr, care nu se pot curăța cum]na, înainte de toate, cocoșul se pâr-lește puțin la flacără deschisă (se poatechiar și la aragaz). Se spală și se tranș-ează, la fel ca orice altă pasăre. Dupătranșare e bine să se țină carnea la în-muiat, în apă ușor călduță, la tempe-ratura camerei, circa 2-3 ore. Apoi sespală din nou, apa se schimbă, iar car-nea se pune la fiert, la foc mic, în circa4 litri de apă nesărată (mai mult de un

litru se va evapora). Se curăță din cândîn când de spumă, iar după 2 ore secondimentează cu sare și piper boabe.După încă cel puțin o jumătate de orăse adaugă și zarzavaturile curățate șităiate, ceapa întreagă, și ardeiul netăiat.Supa se fierbe în total circa 4 ore, foarteîncet, abia vizibil. Când toate ingre-dientele s-au înmuiat se mai condi-mentează dacă e nevoie, se ia de pe focși se lasă să stea 5-10 minute, să se lim-pezească. Se strecoară, iar zarzavaturileși carnea se scot pe tăvi separate. Tăițeiise fierb separat, în apă ușor sărată, sestrecoară, iar zeama de supă se punepeste pastele strecurate. Carnea și zar-zavaturile se pun pe masă deodată cusupa, ca toată lumea să le poată com-bina după gust.

Ave\i nevoie<

Un cocoș bine curățat de pene șide părțile interioare, 3-4 mor-covi, 2-3 pătrunjei, o gulie, o țe-lină de mărimea unui ou, sau obucățică de mărime echivalentă(în total circa 600 g de zarzava-turi), o ceapă, piper boabe, o ju-mătate de ardei gras, sare, delicat(de casă), 200 g de tăiței pentru

supă.

Oul este o adevărată capodoperă anaturii. El conține aproape toate vitami-nele și microelementele necesare pentruîntărirea sănătății și imunității organis-mului, fiind recomandat atât ca aliment,cât și de medicament.

Cercetările medicale arată că în com-ponența oului se gasește lecitină, holinăși spre deosebire de teoriile anterioare,o parte dintre cercetători afirmă că înou există colesterol "bun". Ficatul nostrufolosește colesterolul din ou pentru pro-ducerea de secreții biliare și formarea decelule noi, lecitina hrănește creierul șidizolvă depunerile aterosclerotice dinvasele sanguine, iar holina este foarteimportantă pentru îmbunătățirea me-moriei și eliminarea toxinelor din ficat.

Adevărat depozit de vitamine

Ouăle sunt un adevărat depozit devitamine A, K, E, grupa B, niacină, bio-tină și acid folic. După cantitatea de vi-tamina D, de care ducem lipsă aproapetoți, ouăle sunt pe locul doi după uleiulde pește. În ou se află combinația optimăde microelemente< fosfor, fier, cupru,mangan și cobalt, iar în coajă - Ca și Mg.Ouăle conțin și niște fermenți cu efectantimicrobian, antiedemic și antiinfla-mator.

Dar asta nu înseamnă că trebuie săîncepem fiecare zi cu omletă, ouă fiertesau ochiuri. Nutriționiștii recomandă sămâncăm ouăle după ora 14, când orga-nismul asimilează mai bine nutriențiidin hrană, mai ales în perioada septem-brie-iunie, când omul are nevoie crescutăde vitamine.

Se consumă în combinație cu legume și zarzavaturi

Pentru întărirea imunității și îmbo-gățirea organismului cu vitamine și mi-croelemente se prepară bucate în careouăle se combină cu zarzavaturi, legumeși frunze verzi de păpădie, trifoi, podbal,tei, arțar dulce și urzică. Pentru copii șitineri este util consumul zilnic de ou, iarla vârsta a treia, sunt de ajuns 2-3 oua pesăptămână. Ca să păstrăm nutrienții dinou și să asigurăm asimilarea lor, ouălede găină se țin pe foc un timp scurt, pânăse întăresc puțin (omleta sau ouă fierte).

Atenție mare la faptul că ouăle crudenu sunt sterile! Coaja lor are mulți poriprin care respiră viitorul pui, dar și princare microbii pătrund înăuntru. Tocmaidin acestă cauză, privind consumul lorîn stare crudă specialiștii au păreri dife-rite. Unii recomandă, afirmând că printratament termic multe vitemine se dis-trug, dar alții contraindică, avertizândcă e foarte mare riscul de îmbolnăvirede salmoneloză. În orice caz, indiferentsub ce formă se consumă, ouăle se spalăbine înainte de utilizare.

Ouă pentru uz extern

Tratamentul cu ouă are un efect ex-trem de benefic atât asupra tenului câtși a scalpului, dar se folosește în funcțiede efectul dorit. Pentru tenul foarte grasse recomandă o mască preparată din pu-dră de talc și albuș de ou. Tot albușul sefolosește ca mască și pentru degresareapărului.

Gălbenușul are efect revitalizant șivitaminizant. Tratamentul se aplică înmod identic ca și albușul< în amestec cupudră de talc pentru mască pe față și de-colteu, respectiv ca mască înainte de spă-lare pentru scalp. Masca de albuș și găl-benuș în amestec, aplicat de două ori pesăptămână, și ținut pe scalp câte o ju-mătate de oră înainte de spălare este efi-cientă împotriva căderii părului.

Oul con\ine aproapetoate elementele necesare vie\ii

Oul este o adevărată capodoperă a naturii. El conține aproape toatevitaminele și microelementele necesare pentru întărirea sănătății șiimunității organismului, fiind recomandat atât ca aliment, cât și demedicament.

22 decembrie 2013/Informa\ia de Duminic[ 7

EDUCA}IE

Urmare din pagina 1

Scopul târgului din anul acesta estede a strânge bani care vor fi donați co-piilor de la Casa de Copii Diana. La finals-a strâns suma de aproximativ 2.000 lei.Drept sursă de bani, pe holul liceului, laetajul 1, elevii au oferit spre vânzare dul-ciuri apetisante cum ar fi< prăjiturele, fur-securi, cozonaci, ceai dar și felicitări deCrăciun și aranjamente specifice sărbă-torilor.

În ultima zi a Târgului de Crăciunelevii liceului au organizat în pauza mareun minunat concert de colinde tradițo-nale. Programul artistic a fost susținutde elevii claselor< a X-a G, a XI-a G, aXII-a G și de grupul coral al LiceuluiTeologic Ortodox Nicolae Steinhardt.

Colegiul Tehnic „Ion I.C. Brătianu”

La fel ca în fiecare an, de SărbătoareaCrăciunului, elevii Colegiului Tehnic deTransporturi şi Telecomunicaţii „Ion I.C.Brătianu” Satu Mare, alături de colectivulde profesori al şcolii, au organizat un mo-ment artistic care să marcheze aceste cli-pe de sărbătoare. La eveniment au fostinvitaţi elevi şi profesori ai Liceului deArte „Aurel Pop”, cu formaţia de saxo-foane condusă de profesorii Szabo Mar-cel şi Voropciuc Petre, formaţia de trom-pete, condusă de profesorul Luţai Ale-xandru şi corul claselor V-VII, condusde profesoara Molnar Gabriela.

Dintre momentele prezentate de ele-vii şcolii amintim piesa de teatru „MoşCrăciun. Stop”, „Viflaimul”, recitări depoezii în limbile română şi engleză, pre-cum şi un recital de colinde interpretatde corul colegiului, condus de profesorulVezentan Ioan Dan. Şi-au adus contri-buţia elevi ai claselor< IX A, IX B, IX C,IX D, X A, X B, X C, XI B, XI D, XI F.

La serbare au fost invitaţi şi copii dela Casa de Tip Familial „Felicia” şi eleviai Asociaţiei Langdon Down. Elevii vo-luntari SNAC ai colegiului, alături de ele-vii claselor X A, X B şi XI A, au organizatun bazar de Crăciun, fondurile obţinutefiind donate beneficiarilor instituţiilorinvitate.

În această activitate s-au implicatprofesorii< Lorincz-Stânea Monica, ŞterNadia, Jurge Raluca, Vezentan Ioan Dan,Bandici Laura, Iştoc Roxana, MădărasCarmen şi Jakab Ramona, sub îndruma-rea şi susţinerea conducerii instituţiei.

Liceul Tehnologic ConstantinBrâncuşi

La Liceul Tehnologic ConstantinBrâncuşi, în acest an, Sfânta sărbătoarea Naşterii Domnului a fost întâmpinatăîn mod inedit. Elevii claselor cu profilde Silvicultură s-au pregătit cum se cu-vine. Au căutat în lada de zestre a buniciişi au scos la lumină obiecte tradiţionalecu care se împodobea odinioară casa şiau primit cu bucate specifice pe colindă-torii gătiţi cu straiţe alese.

Pentru aceasta s-au pregătit cu câtevazile înainte confecţionând podoabe pen-tru brad utilizând diverse tehnici origamişi handmade, totul în cadrul proiectuluieducaţional "Noi umblăm să colindăm",coordonat de doamna profesoară Nico-leta Cuha.

În cadrul acestui proiect s-a înscrisşi vizita făcută elevilor de la Şcoala Gim-nazială Avram Iancu, din clasa pregăti-toare A şi clasa a IV-a A cu care au con-fecționat felicitări şi ornamente pentrubrad. La rândul lor, elevii pregătiţi dedoamnele învăţătoare Doina Racolţa şiMargareta Sucitu i-au răsplătit cu fru-moase colinde.

Informaţiile au fost oferite de doam-na profesoară Nicoleta Cuha.

Concert şi scenete la Ardud

Cadre didactice şi elevi ai LiceuluiTehnologic din Ardud, alături de colegiilor de la Şcoala Gimnazială din Mădăras,au susţinut un concert de colinde în cen-trul administrativ. După cum am aflatde la profesorul Ştefan Mazilu, la acestemomente premergătoare SărbătoriiNaşterii Mântuitorului Iisus Hristos auparticipat ca spectatori părinţi ai elevilor,dar şi oficialităţi locale.

Programul manifestărilor a cuprins<scenetă tematică specifică, prezentată deelevi ai clasei a VIII-a, sub coordonareaprofesoarei Estera Hăşmăşan, piese mu-zicale interpretate la pian de elevii AdrianBartiş, Claudiu Dobran, Lukacs Gabriela,Ştefan Balint şi Keizer Bertalan. Toţi ceimenţionaţi frecventează cercul de pianal Casei de cultură "Augustin Mircea",coordonaţi de profesoara Gal Anamaria>colinde tradiţionale şi moderne susţinutede elevii Liceului Tehnologic Ardud şide cei de la şcoala gimnazială. Şi în acestcaz coordonarea a aparţinut aceleiaşi GalAnamaria. Nu în ultimul rând, pe scenasărbătorii de la Ardud au urcat şi cadreledidactice pentru a marca după datinăsărbătorile care se apropie.

La final, Consiliul Şcolar al elevilora pregătit o surpriză celor care şi-au răpitdin timpul liber de a participa la specta-col. Au invitat-o să cânte pe solista demuzică populară Alina Sabău, care a in-terpretat colinde tradiţionale.

Şcoala ,,Petőfi Sándor” Livada

Elevii Şcolii Gimnaziale ,,Petőfi Sán-dor” Livada au participat, cu mic, cu ma-re, la realizarea unui adevărat spectacolde Crăciun, oferit, în semn de preţuire,părinţilor, bunicilor, invitaţilor şi nu înultimul rând profesorilor.

Elevii şcolii şi-au etalat, astfel, talen-tul prin dans sportiv, sub îndrumareaprofesorilor Dîrle Mirabela şi Faur Ga-briel, prin punerea în scenă a unor mo-mente de teatru, pregătite în cadrul pro-iectului educaţional ,,Dulcele ecou al co-lindelor’’. Acţiunea a fost iniţiată şi coor-donată de Ionuţ Carmen, directoare ad-junctă, şi de profesoarele Gozar Anama-ria, Raţ Dorela. Elevii au recitat poezii,au rostit urări tradiţionale, au organizatscenete sub îndrumarea învăţătoarelor.Evoluţiile lor au fost îndelung aplaudatede spectatorii care au umplut sala.

Un program special de colinde a fostprezentat la mai multe instituţii din Li-vada.

De asemenea, în incinta şcolii a avutloc prima ediţie a Târgului de Crăciun,organizat în parteneriat cu Primăriaoraşului Livada.

Activităţile au fost susţinute şi coor-donate de Csaki Francisc, director şi Io-nuţ Carmen Ioana, directoare adjunctă.Informaţiile ne-au fost comunicate deprofesorul Szalay Miklos Attila.

“Buburuze” la Biblioteca Județeană

Sala de lectură "Gheorghe Bulgăr"din cadrul Bibliotecii Județene Satu Marea găzduit în 19 decembrie, Serbarea Mo-șului, organizată de elevii clasei a III-aB, buburuzele, de la Școala Gimnazială"Avram Iancu", sub îndrumarea d-neiînvățătoare Elisabeta Pop. Desfășuratăsub genericul "Steluțe, steluțe, dăruindiubire", serbarea a oferit părinților, bu-nicilor și personalului din instituția cărțiimomente de neuitat în acord cu feeriasărbătorilor de iarnă.

Programul artistic a debutat cu mo-mente poetice din lirica unor cunoscuțiscriitori români și a continuat cu inter-pretarea colindelor și cântecelor de Cră-

ciun din repertoriul românesc și cel in-ternațional. Coregrafia scenetelor și adansurilor buburuzelor au transformatspațiul bibliotecii într-o veritabilă salăde spectacol, stârnind zâmbetele și ro-potele de aplauze ale spectatorilor."Plugușorul" și "Sorcova", prin interme-diul cărora copiii le-au urat celor prezențisănătate, fericire, noroc și belșug, au în-cheiat programul artistic.

Moș Crăciun și-a trimis spiridușii laBiblioteca Județeană și, la finalul serbării,toate buburuzele au găsit, sub bradul îm-podobit, cadouri. Bibliotecarii i-au răs-plătit pe copii pentru strădania lor cubomboane și cu promisiunea că și în vii-tor se vor implica activ, alături de părințiși cadrele didactice, în procesul dezvol-tării lor permanente.

Grădinița Dumbrava Minunată

Serbare de vis pentru micuții din gru-pa mijlocie de la Grădinița cu ProgramPrelungit, Dumbrava Minunată din SatuMare. Într-un cadru de basm, Moș Cră-ciun le-a adus daruri copiilor. Așa cumobișnuiesc, doamnele învățătoare de laGrădinița Dumbrava Minunată împreu-nă cu micuții din grupa mijlocie a Stelu-țelor, au organizat și de această dată oserbare de poveste. "Hai copii la săniuș"a fost numele serbării care descrie perfectcadrul de vis în care s-a desfășurat în-treaga acțiune. Băiețeii au fost deghizațiîn căluți, iar fetițele au fost elegante pre-cum zânele din basm. Spectacolul a fostînchinat sărbătorii Crăciunului și a fostdedicat părinților. În așteptarea lui MoșCrăciun, prichindeii au făcut spectacolîn decorul feeric, care le-a fost aliat. Dinpoveste nu au lipsit zăpada și brazii, co-lindele, dansul și cântecele de Crăciun.Ovidiu Toma, Tóth Arthur, Ioan A., V. Deleanu, Adriana Tivadar, Mihai S.

Serb[rile de Cr[ciun s-au \inutlan\ `n ;coli ;i gr[dini\e

Grădinița Dumbrava Minunată

“Buburuze” la Biblioteca Județeană

Colegiul Tehnic „Ion I.C. Brătianu”

Liceul Tehnologic Constantin Brâncuşi

8 Informa\ia de Duminic[/22 decembrie 2013

DIET~

Cu siguranţă denumirea aces-tei diete vi se pare cel puţin bizară.Step se traduce simplu “pasul”.

Dacă eşti în căutarea unui mod dea-ţi îmbunătăţi tonusul, fără să mergila sală, dar totuşi să slăbeşti, aceastaeste dieta ideală pentru tine.

Principiile dietei Step

Aceasta nu este o simplă dietă pecare să o ţii câteva luni, a fost dezvoltatăpentru a fi menţinută toată viaţa. A fostcreată de către 4 experţi nutriţionişti şispecialişti în problema obezităţii< JamesO. Hill, John C. Peters, Bonnie T. Jor-tberg şi Pamela Peeke.

Noutatea cu care vine este că nu seconfruntă cu problema număratuluide calorii. Cu această dietă vei număradoar paşii către o siluetă mai bună. Nueste reprezentată de un regim restrictiv.Este o combinaţie între exerciţii şi pon-turi de alimentaţie corectă, care au sco-pul de a asigura un echilibru între min-te şi corp. Vine în ajutorul celor carevor s[ slăbească încet, cei care se con-fruntă cu obezitatea.

Prin această dietă nu vei fi nevoitsă renunţi la anumite alimente “inter-zise” în alte diete, cum ar fi pâinea, pas-tele sau dulciurile, dar nici să îţi petreciore întregi la sală.

Secretul este echilibrul

Cea mai eficientă metodă de a slăbieste mersul pe jos. Dieta se bazează penumărul de paşi făcuţi pe zi. Trebuiesă renunţăm puţin la comoditate, lamaşini, la lift în favoarea plimbărilorlungi. În primele săptămâni se începecu 2.000 de paşi pe zi şi se tot creştenumărul până se ajunge la 10.000 depaşi pe zi. După fiecare săptămână seadaugă câte 500 de paşi. În ajutorul tăupoate veni un pedometru prin care să

verifici exact câţi paşi ai făcut. Probabilsunteţi curioşi să ştiţi ce înseamnă nu-mărul de paşi în minute. Cu siguranţăveţi fi uimiţi să aflaţi că 2.000 de paşiînseamnă 15 minute de mers pe jos,iar 10.000 de paşi ar veni aproximativ75 de minute. În cazul în care vă esteprea frig pentru plimbare sau nu reuşiţisă ajungeţi la acest număr pe zi, puteţiopta să vă achiziţionaţi un stepper, pecare să-l folosiţi acasă.

Deşi pare mult să mergi atâta poţicu uşurinţă să acumulezi acest numărde 10.000. O modalitate este să teplimbi în timp ce vorbeşti la telefon.Poţi alege să plimbi tu câinele în fiecaredimineaţă, câte 10 minute şi astfel maiaduni 1.000 de paşi. Te mai poate ajutaşi mersul la cumpărături. După cumse poate vedea este chiar foarte simplu,unii chiar depăşesc acest număr deja,fără să-şi dea seama.

Alimentaţie

Cât despre alimentaţie specialiştiirecomandă consumul de fructe, legu-me, seminţe, carne roşie, dar nu existăreguli exacte legate de ce ai voie şi cenu ai voie s[ consumi. Serviţi 3 meseprincipale pe zi, plus cele două gustări.Dacă ai poftă de o ciocolată sau de opizza poţi liniştit să te bucuri de ea,condiţia este să “tai” un sfert din porţiaobişnuită. Poftele nu se potolesc doardacă mănânci cantităţi imense, câtevaguri sunt de ajuns.

Dieta Step are multe avantaje, sebazează pe un stil de viaţă echilibrat.Revista americană “Health” a clasataceastă dietă pe locul doi în topul celormai eficiente şi sănătoase diete. Este odietă uşor de menţinut, fără restricţiişi este indicate celor cu afecţiuni car-diovasculare. De asemenea este unmod natural de a slăbi. Pe scurt dieta“Step”, nu v[ face doar piciorul frumosci întreg trupul.

Denisa T.

Dieta Step, arta de a sl[bi pas cu pas

Clătitele sunt pe gustul multoroameni, se pregătesc repede,reţeta este simplă şi pot fi umplutecu diferite compoziţii în funcţiede ce ne place. Poate mulţi nuştiaţi dar ne pot şi ajuta să dămjos un kilogram în două zile.

Pentru compoziţia de clătite aveţinevoie de 1 ou, 2 linguri de făină, 5 lin-guri de lapte degresat, apă, sare şi ver-deţuri. Această compoziţie va trebuisă stea la rece 1-2 ore.

Meniul primei zile

La micul dejun puteţi consuma ofelie de pâine integrală unsă cu puţinunt, cu 40g de şuncă şi un kiwi. Celedouă gustări vor conţine o felie de pâi-ne integrală prăjită, un triunghi debrânză topită şi o felie de roşie.

La prânz veţi face clătitele, care austat la frigider. Pentru umplutură aveţi

nevoie de 100g de dovlecei, o roşie, 2rădăcini de praz, care se vor căli şi sevor condimenta după gust. La cinăconsumaţi o salată din 2 roşii, 2 rădă-cini de praz, 100g de ardei, 40g telemeaşi o lingură de ulei, se poate mânca cuo felie de pâine.

A doua zi

La micul dejun se va servi 200g deiaurt slab, un măr şi o mandarină tăiatecubuleţe, 4 linguri de fulgi de ovăz şifistic. Gustările vor fi un măr mic şi ofelie de pâine. Prânzul va conţine clă-tite umplute cu un amestec din 80 g depiept de pui, tăiate şi prăjite în puţinsos de soia şi cu 100g varză tocată mă-runt. La cină se va face o cremă din100g de iaurt slab cu puţin praz tăiatrondele fine, 2 linguri de smântână, 4felii de salam tăiate fâşii şi condimen-tate după gust. Cu această cremă se un-ge o felie de pâine integrală.

D. Terţan

Cl[titele, indicate pentru a sl[bi

Sezonul rece aduce multe ne-plăceri corpului uman. Pe lângăfrigul care îl îndurăm, deşi ne îm-brăcăm cât putem de gros, ne maiconfruntăm şi cu o altă problemă,câteva kilograme în plus. Dacă neîntoarcem puţin în timp, stră-moşii noştri obişnuiau să consu-me mai multă mâncare iarna,pentru a se proteja de ger. Acestaar putea fi motivul pentru care şinoi suntem dispuşi să mâncămiarna o porţie mai mare la fiecaremasă.

Dr. Norman Rosenthal explică înPsychology Today faptul că această pre-dispoziţie spre îngrăşare ar putea să fieasociată cu substanţe chimice din corpcare ne determină să poftim carbohi-draţi. Un alt motiv este lipsa soarelui,care ne provoacă foamea de asemeneaapare şi o lipsă de energie.

Din cauza întunericului, corpulproduce un hormon numit melatoni-nă, care este vinovată pentru dorinţade a dormi iarna foarte mult. Experţiiconsideră că acest hormon joacă un rolimportant şi în ceea ce priveşte poftade mâncare.

Vitamina D produsă de corp maiales vara, când este senin afară, favori-zează reglarea poftelor. Iarna, cum nueste prea multă lumină şi cum suntemîmbrăcaţi bine, corpul produce maipuţină vitamina D.

O altă cauză a îngrăşării este lipsade motivaţie. În anotimpul rece nuavem dispoziţia necesară pentru a facesport. Este mult prea frig afară pentrumerge până la sală, să nu mai vorbimde alte activităţi în aer liber. Singurulsport pentru care puteţi opta este celde iarnă. Puteţi merge la schi, la patinajsau să vă reaminţiţi de copilărie şi săvă daţi cu săniuţa.

Cea mai eficientă metodă de a slăbi este mersul pe jos. Dieta se bazează penumărul de paşi făcuţi pe zi. Trebuie să renunţăm puţin la comoditate, la maşini,la lift în favoarea plimbărilor lungi. În primele săptămâni se începe cu 2.000 depaşi pe zi şi se tot creşte numărul până se ajunge la 10.000 de paşi pe zi.

10.000 de pa;i pe zi - drumul c[tre o siluet[ mai bun[

Cl[titele cu dovlecei trebuie consumate la pr]nz

De ce ne îngr[;[m iarna?

22 decembrie 2013/Informa\ia de Duminic[ 9

:tefan Novak, care a ̀ mplinit de cur]nd 40 de ani, a plecat ̀ n Coreea la finalullunii octombrie ;i s-a `ntors la `nceputul s[pt[m]nii curente, dirij]nd Concertulde Cr[ciun al Filarmonicii s[tm[rene. Ne-am `nt]lnit joi dup[-amiaz[ ;i l-amreg[sit vesel ;i entuziast, semn c[ experien\a i-a priit de minune.

Poetul sătmărean Vasile Mic nu ne-cesită prea multe prezentări. El este cu-noscut concitadinilor ca fost gazetar, unredutabil poet, dar şi un apreciat grafi-cian. Lucrările sale de grafică însoţescnumeroase poeme publicate în revistedin ţară, dar şi de dincolo de Ocean, înîndepărtata Americă de Nord. Cu lu-crările saleu au fost, dealtfel, ilustrate maimulte numere ale revistelor „Cetatea cul-turală” şi „Destine literare” (Canada).

Vasile Mic a debutat editorial în anul1991 cu volumul Vis în pădurea de mes-teceni. Fereastra din vis a văzut luminatiparului în anul 2007, urmat de Scarade lumină editat în anul 2009, Dispariţiadin context în anul 2010, Copacul de Ar-gint şi volumul în română-engleză Po-vara comorilor / Burden of treasures fi-ind publicate în anul 2011.

Despre volumele de poeme semnateVasile Mic au formulat opinii criticeConstantin Cubleşan, Petru Poantă,Emilian Marcu, Mircea Dinutz, Alexan-dru Pintescu, George Vulturescu, Ion Vă-dan, Cornel Munteanu, Ion Cristofor,Ion Buduca, Livia Mărcan, Ioan Nistor,Grigore Scarlat, Ana Vacarciuc ş.a.

Perseverent şi meticulos cum îl ştim,Vasile Mic a fost recent oaspete al FilialeiCluj a Uniunii Scriitorilor din România,acolo unde şi-a lansat recentul volum depoeme intitulat "Naşterea Aurorei". To-mul are 170 de pagini, pe care sunt im-primate poeme, dar şi lucrări de graficăsemnate Vasile Mic, şi a fost prezentatde Irina Petraş, Horia Băducu, Ion Cris-

tofor, Constantin Cubleşan şi de editorulsău Vagile G. Dâncu.

Despre volumul prezentat la Cluj-Napoca de Vasile Mic, Petru Poantă spu-nea< "De la celebrarea solemnă, uşor em-fatică, a iubirii până la evocarea cantabilăşi luminoasă a unui fel de procesiune fu-nebră, poetul parcurge un itinerar mereuimprevizibil, cu alternanţe între un fan-tezism jubilant şi unul ironic sau, în ori-dine stilistică, între imaginea plastică şi

limbajul abstractizant. Poeziile au în ge-neral o respiraţie scurtă, cu un discursmai degrabă miniaturizant decât con-centrat. Laconismul expresiei este, totuşi,consecinţa unei elaborări lucide şi nu aspontaneităţii naturale, şi asta se vede înspecial în piesele compuse în manieraepigramică". Acelaşi Pentru Poantă ascris< Vasile Mic este un poet neomoder-nist. Pe când Ion Cristofor îl numeştepe Vasile Mic un poet al discreţiei.

Cei care au emis aprecieri la adresapoemelor semnate Vasile Mic şi-au ex-primat admiraţia şi faţă de lucrările graficecare ilustrează volumele sale de poezie.

Portret Vasile Mic

Despre poetul Vasile Mic, colegul decondei şi poetul sătmărean Grigore Scarlatspunea printre altele

RELIGIE

10 Informa\ia de Duminic[/22 decembrie 2013

“Iisus Hristos, ieri ;i azi ;i `n veci, esteacela;i” - (Evr. 13,8)

"Fost-a om trimis de Dumnezeu,numele lui era Ioan" (In. 1,6). Acesta afost Profetul sau ̀ ngerul despre care gla-sul Domnului, prin proorocul Maleahi,zice< "Iat[, Eu am trimis pe ̀ ngerul Meu;i va g[ti calea ̀ naintea fe\ei Mele" (Mal.3, 1).(...)

~n lumina Evangheliei Domnuluinostru Iisus Hristos, totul s-a `nnoit.Toate s-au transformat, toate au ̀ ntine-rit, toate s-au transfigurat, omul ̀ nsu;i,`n structura lui intim[, a primit o nou[`nf[\i;are. Nu numai cei ce, `ntr-un felsau altul, fac parte dintre acei ce au pri-mit `nv[\[tura lui Hristos, nu numaicei ce cred ̀ n Iisus Hristos, ci ;i ceilal\i,toat[ lumea a devenit o "lume nou[".Chiar g]ndirea social[ a omului s-aschimbat fundamental. Concep\ia des-pre via\[ a omului, a individului, a de-venit `n aceast[ er[ mai fireasc[, maiuman[, mai natural[. Omul a ie;it dinstarea ̀ n care se afla ̀ nainte de na;terealui Hristos, c]nd se credea c[ fiin\a luieste rod al `nt]mpl[rii, subordonat ha-zardului, unor zeit[\i sau unor for\e na-turale oculte, care independent devoin\a omului, `i domin[ via\a. Dup[`ntruparea lui Hristos, omul a intrat

`ntr-un nou dialog cu Dumnezeu ;i cusemenii s[i. Capacitatea de suveran, fiullui Adam, ;i-o pierduse prin p[cat. Elc[zuse sub st[p]nirea instinctelor lui, aunor porniri animalice. Ajunsese chiars[-;i fac[ dumnezei din pasiunile sale

sau chiar din alte for\e naturale care, ̀ nstarea primitiv[ `n care se afla omul`nainte de Hristos, `l dominau, `lcople;eau, `l \ineau `ntr-o stare perma-nent[ de fric[, de umilin\[, de teroare.Din aceast[ stare de sclav, omul nu seputea elibera singur. Iar ca s[ ajung[ lastarea de suveran era imposibil, cu at]tmai pu\in ca s[ ajung[ la starea de Fiual lui Dumnezeu. Trebuia o Putere, oLumin[, o interven\ie deosebit[ dinafar[, care s[-1 elibereze din starea `n

care c[zuse, s[-1 scoat[ din starea derob ̀ n care se afla ;i s[-1 readuc[ la sta-rea pe care o avea la ̀ nceput. Cu g]ndirede fiin\[ liber[, cu voin\[ liber[, cu do-rin\a pe care o are un om liber `n via\alui interioar[ ;i exterioar[.

Aceast[ putere ;i lumin[ au primit-o fiii lui Adam prin Iisus Hristos. :i`nainte de Hristos au venit mul[i ;i lu-mina ;i b[rba\i ;i dup[ El au venit deasemenea multe ;i mari personalit[\i,oameni cu puteri ;i cu inten\ii m[re\e;i frumoase, dar to\i cei ce au venit nu-mai cu puteri ;i cu planuri omene;ti nuau putut face transform[ri morale a;acum a adus cre;tinismul. Mai mult, niciunul din ace;ti b[rba\i ai lumii nu-;i`nchipuiau c[ prin moartea lor vor con-tribui la fericirea omenirii sau la trium-ful operei lor, ci dimpotriv[, to\i consi-derau moartea lor o dram[, o tragedie,`nfrico;[toare pentru ei, ca ;i pentrulucrarea lor. Spre deosebire de ace;tia,Iisus Hristos, d]ndu-;i via\a, n-a fostchinuit de nici o umbr[ de regret, nicinu a privit moartea Lui drept o tragedie,ci dimpotriv[, a considerat c[ moarteaLui este via\a noastr[. Pentru c[ la El,`ntruparea Sa nu a avut ca scop numaivia\a aceasta, ci ;i via\a ve;nic[. Via\ap[m]ntean[, care este doar un cr]mpei,un infim cr]mpei din eternitate, oric]tar face-o omul de frumoas[, aceast[

via\[ nu satisface total pe nimeni, penici un om. El, omul, vrea sau totul saunimic. Dac[ el r[m]ne, dac[ este l[sats[-;i contemple via\a, realiz[rile,crea\ia, ̀ n perspectiva dispari\iei lui, ̀ nperspectiva mor\ii, este cea mai neferi-cit[ fiin\[. Cu c]t este mai frumoas[via\a, dac[ nu-l m]ntuie;te pe om defrica mor\ii, cu at]t durerea, nefericirea,nelini;tea lui devin mai profunde, maipermanente, mai dureroase, mai sum-bre, mai amare. Aceasta nu se simte azi,nu s-a sim\it nici ieri ;i nu se va sim\icu toat[ severitatea niciodat[ `n via\aomului, pentru c[ ;i ieri ;i azi ;i `ntot-deauna, omul poart[ `n firea sa uns]mbure de speran\[, de `ncredere, decredin\[, c[ morm]ntul nu-i ̀ ncheie to-tal ;i pentru totdeauna fiin\a. De aceea,`n temeiul credin\ei lui ̀ n via\a ve;nic[,a ridicat piramide ;i temple, gorgane ;imonumente pe morminte. Nici cel maiemancipat om de azi nu admite c[ dup[moarte trupul s[u s[ fie abandonat catrupul unui animal, ci at]t pentru el c]t;i pentru al\ii, pentru to\i cei pe care `iiube;te, omul vrea un morm]nt lumi-nos, vrea un semn oric]t de modest,vrea un recviem sau un sunet detr]mbi\[ care s[ ̀ nal\e un strigat deose-bit `n univers, dovad[ a `ntreruperiiexisten\ei sale pe acest p[m]nt ;i aintr[rii lui `n eternitate.

Iisus Hristos, pe l]ng[ cuv]ntul sau`nv[\[tura pe care a adus-o ;i a pus-oca s[ fie un temei nepieritor pentru via\ade pe p[m]nt, ne-a d[ruit, pe l]ng[via\a Sa, ;i moartea Sa, consider]nd c[aceasta are tot at]ta importan\[ pentrum]ntuirea lumii, ca ;i ̀ ntruparea Sa, ca;i via\a Sa. A f[cut cu durere aceast[jertf[, pentru c[, pe l]ng[ Dumnezeuadev[rat, era ;i om deplin. Desp[r\ireaSa de via\[ a f[cut-o cu o durere infinitmai mare dec]t un om obi;nuit pentruc[ la El leg[turile dintre trup, suflet ;ivia\[ au fost mai profunde dec]t la oriceom ce s-a n[scut pe p[m]nt. A v[rsatsudori de s]nge c]nd S-a apropiat depragul mor\ii, pentru c[ El era `ns[;iVia\a, iar El, care era Via\a, a trebuit s[bea paharul mor\ii pentru m]ntuirealumii. Pentru aceasta ;i pentru infinitmai multe motive dec]t acestea, a primitmoartea cu durere, dar nu cu regret, cudurere, dar cu bucurie. Pentru c[ ;tiac[ prin rana Lui, prin moartea Lui, noito\i ne-am vindecat de frica mor\ii (Is.5, 3, 5). :i-a dat via\a f[r[ nici o umbr[de regret, pentru c[ ;tia c[ prin moarteaSa via\a se va reabilita ̀ n toate drepturile;i opera Lui va triumfa. (...)

† Justinian ChiraArhiepiscop al Maramure;ului

;i S[tmarului

Iubiţi Credincioşi!

Ne pregătim an de an cu multă dra-goste pentru sărbătoarea NaşteriiDomnului, fiecare în felul său. În tim-pul acesta ne străduim să pregătim ca-douri şi aşteptăm curioşi să vedem cevom găsi sub pomul de Crăciun.

Cadoul meu de anul acesta credin-cioşilor diecezei este Anul Dăruirii deSine a noului nostru plan pastoral. Ceînseamnă aceasta? Dacă îmi daţi voie,încep acum să-l despachetez. Încerc săvă spun cum va fi/ar putea fi astăziacest dar semnul iubirii foarte mari alui Dumnezeu, dar şi al iubirii mele,în contextul sărbătorii Naşterii Dom-nului. Nu-i aşa că, privind superficialCrăciunul, pe primul loc în gândurilenoastre se află bradul şi ceea ce punem

sub el? De unde toate acestea? De cepomul de Crăciun? Ce se ascunde înspatele bucuriei, atmosferei fără sea-

măn a Crăciunului? Să privim în adân-cul sărbătorii.

În vremea copilăriei mele mă en-

tuziasmam în mod deosebit dacăaşteptam musafiri sau dacă mergeamîn ospeţie sau chiar la o nuntă. Crăciu-nul semnifică laolaltă aceste două as-pecte< soseşte un Oaspete şi ne invităla o nuntă veşnică. Sosirea Oaspeteluieste un eveniment al întregii lumi. Vinede la Dumnezeu în mijlocul nostru,însuşi Dumnezeu Creatorul este cel ca-re se implică în conceperea sa. Venirealui Dumnezeu este o surpriză enormă,fiindcă soseşte cum nimeni nu şi-ar fiînchipuit. Se naşte cu simplitate printrenoi, aşa cum am venit şi noi pe lume.Sfântul Evanghelist Ioan spune desprevenirea lui Dumnezeu „şi Cuvântul s-a făcut trup şi a locuit între noi, iar noiam văzut gloria lui, glorie ca a uniculuinăscut din Tatăl, plin de har şi de ade-văr.” Sfântul Evanghelist Luca spune

doar atât< "(Maria) l-a născut pe fiulei, primul născut, l-a înfăţişat şi l-a cul-cat în iesle..." Ce înseamnă acesta? În-seamnă, că Dumnezeul s-a prezentatîn chipul nostru uman. E cu totul canoi< om adevărat. În Fiul Său, în miculIsus, ni s-a dat cu totul nouă. Deci pu-tem să-L înconjurăm, să-L privim în-cântaţi, aşa cum obişnuim cu miciinou-născuţi. Putem să ne apropiem deel fără frică şi să ne exprimăm admi-raţia< „Aşadar, aşa arăţi? Om, fiindDumnezeu? Om adevărat?” La care Elrăspunde< „Da, sunt om adevărat, iarmesajul naşterii mele este ca şi voi să-mi fiţi, în sfârşit, asemănători, oameniadevăraţi. La fel ca mine< mici, simpli,servindu-vă unii pe alţii, oameni ca-pabili de iubire... iar eu vă invit pe toţila o nuntă minunată, mare, eternă,

pentru a încheia un legământ nou şiveşnic, pentru o fericire adevărată.”

Astăzi, în sărbătoarea NaşteriiDomnului, să-I ieşim în întâmpinareşi să ne dăruim în totalitate Lui. Astăzieste poate mai uşor, dar s-o facem şimâine şi în zilele următoare, după tre-cerea sărbătorilor. Astfel Anul Dăruiriide Sine va fi o mare aventură continuă,în care ne dăruim noi înşine lui Dum-nezeu şi Dumnezeu ni se dăruieşte no-uă. Fiecare zi va fi Crăciun< naşterealui Dumnezeu pentru noi şi naştereanoastră pentru Dumnezeu. - CrăciunFericit urez pentru toată lumea!

În Solemnitatea Naşterii Domnului- Crăciunul, Satu Mare, 2013

† Eugen episcop

Scrisoarea Pastoral[ a Preasfin\ituluiVasile, Cr[ciun 2013

"Iosife, fiul lui David, nu te teme alua pe Maria, logodnica ta, c[ ce s-az[mislit `ntr-`nsa este de la SpiritulSf]nt. Ea va na;te Fiu ;i vei chema nu-mele Lui< Isus, c[ci El va m]ntui popo-rul S[u de p[catele lor" (Mt.1,20-21).

Iubi\i credincio;i, cuvioase persoa-ne consacrate, fii ;i fiice ale Bisericiinoastre,

V[ salut cu bucurie pe fiecare dintredumneavoastr[ `n aceast[ frumoas[ ;ia;teptat[ s[rb[toare a Na;terii Domnu-lui. A; dori s[ v[ colind pe fiecare `nparte ;i s[ m[ al[tur cetelor decolind[tori care vestesc na;terea lui Isus,`ns[ o pot face doar cu g]ndul, ̀ nso\in-du-v[ pe to\i cu dorin\a de bine ;i deasemenea prin intermediul acestei scri-sori pastorale. Am parcurs cu to\ii ̀ nc[un an calendaristic ̀ n care s-au ̀ mpletitca `ntr-o cunun[, bucurii ;i `mpliniri,cu a;tept[ri ;i poate dezam[giri, cumunc[ ;i s]rguin\[ pentru ceea ce fie-care `;i dore;te. Ast[zi `n S[rb[toareaNa;terii Domnului suntem chema\i s[-i mul\umim lui Dumnezeu