ZIUA NISTRULUI 2020

Ultima zi de duminică a lunii mai, conform Hotărârii Parlamentului, în R.Moldova este declarată Ziua Nistrului.

Moldova dispune de o rețea hidrografică cu o denstitate medie de aproximativ de 0,47 km/km2, care variază de la Nord la Sud.Țara noastră dispune de peste 3000 de râuri, dintre care 8 au lungimi mai mari de 100 km, iar 250 râuri au lungimi de este 10 km.

Cel mai mare râu, suprafață di n Moldova este r. Nistru, care are o lungime totală de 1362 km, iar pe teritoriul țării noastre- 657 km. Suprafața bazinului hidrografic– 72.100 km².

Nistrul izvorăște în Carpații ucraineni în apropiere de granița cu Polonia și se varsă în Marea Neagră. Pe o scurtă porțiune marchează granița dintre Ucraina și Republica Moldova, după care intră în Republica Moldova. Pe malul său stâng se află regiunea separatistă moldoveană Transnistria, iar apoi râul devine din nou graniță între Moldova și Ucraina, înainte de a străbate teritorii ucrainene. Se varsă în Marea Neagră prin Limanul Nistrului, pe teritoriul ucrainean. Printre altele, Nistrul este folosit pentru pescuit, transport de mărfuri și producerea de energie electrică.

Bazinul hidrografic al fluviului Nistru

Sursa: Resursele acvatice ale Republicii Moldova, Vol I, Apele de suprafață

Nistrul are o importanță majoră pentru regiune, datorită activității nerezonabile a omului, însă această arteră acvatică se confruntă cu cele mai grele, şi, probabil, cele mai tragice timpuri. Primul impact serios și simțitor asupra ecologiei râului a avut loc în anul 1958, când a început să funcționeze prima hidrocentrală electrică pe Nistru, la Dubăsari. La darea în exploatare a hidrocentralei electrice de la Dubăsari, a avut loc o dereglare a debitului râului pe cursul său inferior. Pe acest sector al Nistrului au început procese ecologice puțin observabile, dar ireversibile. Foarte curând, aceasta a afectat rezerva de peşte în Nistrul inferior. Treptat, dar foarte curând, au dispărut peștii semimigratori, deoarece nu au putut ajunge la locurile lor de reproducere, din cauza barajelor de pe râu. S-au intensificat procesele alunecărilor de teren pe malurile rîului, la care a contribuit și extracția intensă, cu dragele de aspiraţie, a amestecului de nisip şi pietriş pe această porțiune. Această extragere a dus la deteriorarea fundului râului, la distrugerea locurilor de reproducere a peștilor, cu toate consecinţele care decurg din aceasta.

Centrala Hidroelectrică Dubăsari

O altă catastrofă pentru Nistru a fost în 1982, când la Novodnestrovsk, regiunea Sokiryanskaya din Ucraina, a început să funcționeze a doua stație hidroelectrică. Pentru umplerea rezervorului din Novodnestrovsk, mai jos de hidrocentrala electrică, în satul Naslavcea, raionul Ocniţa, Republica Moldova, a fost construit un baraj de reținere a apei, după care s-a format un alt rezervor pentru pomparea apei în rezervorul superior al hidrocentralei electrice. De fapt, tot cursul de mijloc al Nistrului a devenit un lac imens cu o încetinire treptată a curgerii de la Naslavcea la Dubăsari.

În prezent sunt actuale o serie de probleme ecologice ale fluviului, provocate de activitatea omului, care cer o rezolvare urgentă. A scăzut calitatea apei în Nistru, ca urmare a poluării intense cu reziduuri industriale, pesticide, îngrăşăminte minerale, reziduuri menajere etc. Acestea duc la mărirea gradului de mineralizare a apei, "înflorirea apei", care scade cantitatea de oxigen din apă şi provoacă asfixierea organismelor acvatice, înnămolirea intensivă, dispariţia multor specii de plante şi animale acvatice, scăderea nivelului apei ş.a.

Centrala hidroelectrică Novodnestrovsk

Republica Moldova a ratificat Convenţia asupra Zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat pentru păsările acvatice prin Hotărârea Parlamentului nr. 504 –XIV din 14 iulie 1999 şi a devenit membru al acestei convenţii în iunie 2000.

Zonele umede constituie unul dintre cele mai valoroase compartimente ale patrimoniului natural, de starea căruia depinde în mare măsură eficienţa dezvoltării durabile a economiei naţionale a Republicii Moldova.

În prezent, în Republica Moldova se recunosc oficial trei zone Ramsar, doua dintre care se referă la r. Nistru:

· Zona Ramsar „Nistrul Inferior” Nr. 1316, recunoscută la 20.08.2003, este amplasată în partea de sud-est a Republicii Moldova, pe teritoriile raioanelor Căuşeni şi Ştefan-Vodă şi parţial Slobozia de pe malul stâng al Nistrului. Suprafaţa zonei constituie cca. 60000 ha. Teritoriul se întinde pe lunca fluviului cu o lăţime variabilă, într-o zonă de meandrare puternică şi pe terasele adiacente. El cuprinde o parte din deltă, iar insula Turunciuc deja după hotarul Moldo-Ucrainean se mărgineşte cu limanul Nistrului. Zona dată reprezintă un complex de habitate naturale şi transformate din lunca Nistrului, unite prin fluviu şi canalul ce s-a format în urma construcţiei digului naţional anti-viitură. Nucleul principal îl constituie sectorul natural ucrainean «Lunca Talmaza», cu o suprafaţă de 1503 ha.

Zona Ramsar „Nistrul Inferior”

· Zona Convenţiei Ramsar Nr. 1500 „Unguri-Holoşniţa” a fost recunoscută oficial la 14.09.2005, ocupînd 15553 ha şi este amplasată în principal pe teritoriul raionului Soroca, parţial pe cel al raionului Ocniţa şi pe o mică porţiune din raionul Donduşeni. Aceasta include terenuri şi bazine acvatice amplasate în perimetrul drumului Soroca-Otaci şi hotarului de stat de-a lungul fluviului Nistru şi se întinde de la nord-vest de satul Calaraşovca până la hotarul comunei Holoşniţa în partea de sud-est.

r. Nistru, s. Unguri

Responsabilitatea de starea ecologică a zonelor umede aparţine autorităţilor publice centrale şi celor locale, agenţilor economici, beneficiarilor de terenuri proprietate publică şi privată, de aceea suntem toţi chemaţi să depunem efort necesar pentru menţinerea, protecţia, conservarea şi utilizarea durabilă a patrimoniului natural din cadrul zonelor umede.

Oamenii au nevoie de apă pentru a supraviețui, la fel ca toate sistemele pe care nebazăm: salubritate, asistență medicală, educație, afaceri și industrie. Și trebuie să avem un scop în comun: gestionarea sigură și durabilă a apei.

Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), altfel cunoscute ca Obiectivele Globale, sunt un apel universal la acțiune pentru a pune capăt sărăciei, pentru a

proteja planeta și pentru a asigura faptul că toți oamenii se bucură de pace și deprosperitate.

#17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (Obiective Globale)

Obiectivul 14: Viața sub apă

Chiar dacă Republica Moldova nu este o țară maritimă, iar ODD 14 se concentrează la nivel global pe ecosistemele oceanice și maritime, conservarea și utilizarea durabilă a resurselor interne de apă și a ecosistemelor râurilor țării trebuie să fie un pilon important al dezvoltării durabile. Poluarea urbană și industrială a râurilor aduce provocări pentru populația care locuiește în aval, a cărei bunăstare depinde de calitatea apei, inclusiv pentru fermierii care folosesc apa pentru irigare, pescari și fermieri, antreprenori din domeniul turismului și alții.

Ca parte a țintelor naționalizate, Moldova trebuie să aibă scopul să prevină și să reducă semnificativ poluarea suprafețelor de apă, inclusiv a râurilor din activitățile la sol. Râul Nistru se scurge direct în Marea Neagră, pe când râul Prut se scurge în Dunăre. Două din obiectivele naționale specifice țării sunt recuperarea fâșiilor forestiere protective de pe malul râurilor și a bazinelor acvatice, precum și înțelegerea mai bună și diminuarea impactului antropic asupra biodiversității, cauzat de alterarea cursului apelor. De asemenea, luând în considerație nivelul relativ scăzut al stocului de pește și vulnerabilitatea înaltă a acestuia față de alte riscuri (cum ar fi cele induse de schimbările climatice), Republica Moldova are scopul să prevină pescuitul excesiv și eradicarea pescuitului ilegal, nereglementat și nedeclarat.

Țintele Naționalizate ale Republicii Moldova:

14.1 Până în 2025, prevenirea și reducerea semnificativă a poluării apelor de suprafață, în special de la activitățile terestre.

14.4 Până în 2020, eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat.

r. Nistru, s.Molovata

Acum este responsabilitatea noastră să ajutăm acest râu, datoria noastră faţă de generaţiile viitoare. Astăzi, aceasta este o sarcină naţională şi internațională, statală şi interstatală, care trebuie să includă acțiuni de conştientizare pentru populaţie şi administraţia localităţilor amplasate în bazinul rîului cu necesitatea protecţiei şi utilizării raţionale a apelor de suprafaţă, precum şi familiarizarea cu cele mai atractive şi inedite peisaje naturale din lunca Nistrului, care pot servi ca factor recreativ şi de asanare a sănătăţii omului şi o bună perspectivă în dezvoltarea turismului ecologic.

REFERINȚE:

1. Resursele acvatice ale Republicii Moldova, Î.E.P Știința, 2007, Vol I: Apele de suprafață-2007, Valeriu Cazac, Constantin Mihailescu, Gherman Bejenaru, Gavril Gâlcă.

2. https://www.md.undp.org

3. http://old.meteo.md

Aliona Isac, CCP ,,Eco Logistica’’