Anul XV Numărul 12 (204) 22 august 2012

Slujba praznicului Adormirea Maicii Domnuluila Bisericile din Giroc şi Chişoda

În zilele de 14 şi 15 august, stadionulAreni din Suceava a găzduit finala com-petiţiei profesionale a serviciilor volun-tare şi private pentru situaţii de urgenţădin ţară. La competiţie au participat ser-viciile voluntare pentru situaţii de ur-genţă care s-au clasat pe primele locurila etapele zonale. Printre participanţis-au aflat şi pompierii giroceni, cvadru-pli campioni naţionali, coordonaţi deDumitru Crăiniceanu. Într-o competiţiecu adversari valoroşi, băieţii noştri aureuşit să se claseze pe podium, ocupândlocul al III-lea, după cele trei probe dinconcurs.Competiţia a fost supervizată de con-

ducerea Inspectoratului General pentruSituaţii de Urgenţă, reprezentată de ins-pectorul-şef Marcel Sorin Lucaciu şi ins-pectorul-şef adjuct EugenVişan, ambii având gradulmilitar de colonel, condu-cerea Inspectoratului pen-tru Situaţii de Urgenţă“Bucovina” a judeţuluiSuceava, precum şi subpre-fectul judeţului Suceava,Constantin Harasim.Înclasamentulpeprobedecon-curs pentru servicii voluntarepentru situaţii de urgenţă(SVSU), la proba „pista de

îndemânare şi viteză”, pe locul I s-aclasat SVSU al comunei Cârlibaba,judeţul Suceava, locul II fiind obţinut

de SVSU al comunei Lespezi, judeţulIaşi, iar locul III de SVSU al comuneiBrodina, judeţul Suceava. La proba deştafeta 4x100m, locul I a fost obţinut deSVSU al comunei Brodina, judeţulSuceava, locul II de SVSU al comuneiLespezi, judeţul Iaşi, iar locul III deSVSU al comunei Giroc, judeţul Timiş.La proba “dispozitivul de intervenţie”,pe locul I s-a clasat SVSU al comuneiGiroc, judeţul Timiş, pe locul II SVSUal comunei Brodina, judeţul Suceava,iar pe locul III SVSUal comunei Lespezi,judeţul Iaşi.

- continuare în pagina 3 -Anton BORBELY

Pompierii voluntari din Giroc, locul trei pe ţară

Celmaimare praznic al verii, SărbătoareaAdormiriiMaicii Domnului, cunoscută în popor drept SfântaMaria Mare, a fost cinstită aşa cum se cuvine şi încomuna noastră. La bisericile din Giroc şi Chişodaau venit numeroşi enoriaşi să aducă laudă luiDumnezeu şi Pururea Fecioarei Maria. Slujbelereligioase ţinute cu acest prilej au avut o încărcăturădeosebită. Cu prilejul acestui praznic, la Chişodas-a sărbătorit şi Ruga satului.

Cea de-a şasea ediţie a Festivalului-concurs “IosifSivu şi CosminGolban” se va desfăşura în zilele de22 şi 23 august, în locul devenit deja tradiţionalpentru aceastămanifestare – scenaCaseiNaţionaledinChişoda.Organizatori şi <nanţatori suntCon-siliul Local si Primăria Comunei Giroc, având capartener Centrul de Cultură şi Artă al judeţuluiTimiş. Festivalul-concurs internaţional se adre-sează interpreţilor şi instrumentiştilor a=aţi încăutarea a<rmării. Alături de concurenţi, pe scenaCaseiNaţionale dinChişoda vor urca nume sonoreale cântecului popular românesc.

Ca de <ecare dată, în ziua de 15 august Chişoda esteînvăluită în lumina de sărbătoare a hramului BisericiiOrtodoxe din localitate.Acest eveniment, consideratde localnici drept unul dintre celemai importante alecomunităţii, aduce acasă <ii satului, care, la rândullor, îşi invită prietenii pentru a petrece împreună douăzile de mare sărbătoare. Şi în acest an, Ruga de la

Chişoda a fost pregătită din timp şi cu multă grijă,atât de locuitorii satului, cât şi de autorităţile locale:Consiliul Local şi Primăria Giroc. Prin grija dom-nului primar Iosif Ionel Toma, a fost alocată pentruacest eveniment o sumă importantă de bani, egală cucea acordată pentru Ruga de la Giroc.Mai mult, la solicitarea cetăţenilor, în acest an s-ahotărât ca binecunoscutele soliste de muzică popu-lară din Banat şi Ardeal - Andreea Voica şi MarianaDeac – cele care au încântat girocenii la Ruga de

Paşti, se <e prezente şi pe scena de la Chişoda cuprilejul Rugii de aici.Iar eforturile organizatorilor au fost răsplătite dinplin: peste 3.500 de participanţi, chişozeni şi oaspeţi,s-au bucurat de spectacolul din cele două zile, dar şide oferta tarabelor şi a locurilor de distracţie.Să spunem doar că, în cele două zile de Rugă, pe

strada Nicolae Firu maşinile parcate au format ocoloană de peste un kilometru.Pentru ca totul să decurgă în bune condiţii, s-aumo-bilizat exemplar Poliţia Locală, Poliţia Comunală,echipa de jandarmi şi agenţii <rmei de pază contrac-tată pentru acest eveniment.Toate acestea au contribuit la o Rugă cum nu a maifost până acum la Chişoda, cele două zile de sărbă-toare desfăşurându-se la modul superlativ.

- continuare în paginile 4-5 -

Rugămare chişozeană!De Praznicul Adormirii Maicii Domnului, Hramul Bisericii

din Chişoda, locuitorii au sărbătorit Ruga satului

FESTIVALUL-CONCURS“IOSIF SIVU ŞI COSMIN GOLBAN” -EDIŢIA A VI-A, CHIŞODA, 22-23 AUGUST

2 DIALOG CU CETĂŢENII

La finele secolului XVIII românii ortodocşişi uniţi intră în luptă pentru drepturi politiceşi culturale, abandonând aproape total, preo-cupările pentru confesiune. Mistica naţiona-lă, ca mit esenţial al epocii moderne, aconferit istoriei dimensiunea transcendentă,decupând lumea în entităţi naţionale, fiecareavându-şi locul „predestinat” (60).Modernitatea accelerează un proces de de-cantare şi solidificare a unei conştiinţe desine moderne în care componenţa etno-lingvistică capătă treptat un rol de prim –plan, chiar dacă ceilalţi factori vor continuasă deţină funcţii nu lipsite de importanţă(61). În decodificarea noilor forme de soli-darităţi moderne în spaţiul românesc, încondiţii istorice concrete avem de-a face cudouă cazuri paradigmatice: în Transilvaniaşi Banat, identitatea de sine se instituie prinraportarea la celelalte entităţi entice – un-guri, saşi, sârbi, - iar în Ţara Românească şiMoldova, „departajarea” se face în„sinapsă” cu grecii şi alte elemente sud-dunărene (62).Creştinismul Românesc are, trebuie să re-cunoaştem sincer, un pronunţat caracter„sincretic” (63) fapt ce s-a repercutat şiasupra conştiinţelor individuale care nu seputeau unifica întru atingerea unui aseme-nea ideal precum cel naţional, fără „îndem-nul” ierarhiei ecleziastice şi al elitelor

culturale.Dacă „imperiile” nu puteau exista fără ocauţiune religioasă, Statul – Naţiune nu semai legitimează prin „conjuncţia” cu Di-vinitatea, ci prin coalescenţa cu CorpulNaţional (64). Apartenenţa recunoscută la onaţiune şi în acelaşi timp la o confesiunecomportă două aspecte complementare: fiecă existenţa confesională se subordoneazăcelei naţionale, care o asimiliază devita-lizând-o şi o secularizează prin remorcareala un proiect ideologic, fie că naţiunea con-simte să investească în confesiune mergândpe o orbită ce-i împlineşte sensul, acela de afi purtătoarea unui adevăr supraistoric (65).Dacă o confesiune se „blochează” în naţio-nalitate ea nu mai poate mărturisi decât pro-pria sa limită. Invers o naţiune ce îşianexează confesiunea nu cunoaşte decât„bucuria letargică a propriei trufii” (66), în-trucât „adoarme” sub paza acesteia.„Viforniţa cea Mare” – Comunismul – a„viscolit” în sufletele oamenilor orice„urmă” a lui Dumnezeu şi a „plantat” în loc„Ghimpele Ateismului”. Politrucii Regimu-lui Totalitar au „inseminat” confuzia gene-ralizată între Stat, Biserică, Naţional, Etnic,Confesional (67), ca mai apoi, în „DeşertulRoşu” rămân să străbată „fără să Înainteze”doar „Caravanele Nimicniciei”. Ca să îm-brobodească „Masele”, activiştii nu au ezi-

tat să-l „înscrie în Partid” şi pe Iisus (Blas-femie Uluitoare) (68), iar „oferta gene-roasă” din Librării şi Biblioteci pentruPublicul Larg era „Biblia Hazlie”.Amvonul, la „concurenţă” cu „LăudaciiProfesionişti” stresa auricular Ascultătoriiprin citirea Pastoralelor de Crăciun şi dePaşte, care elogiau fără „pic de măsură «rea-lizările» „Geniului din Carpaţi”.Pedagogia Divină ne-a „aplicat” în 1989„lovitura de pedeapsă” fără ca noi să ne„cuminţim” şi să ne punem sub Ascultarealui Hristos – Singurul Cap al Bisericii – ci să„vagabondăm” pe Mai Departe în „SinaiulPolitic” – Bruxelles – unde „cultele creştinesunt reprezentate” (69) însă Marele Absenteste Însuşi Dumnezeu. „Europa Unită” se„speteşte” în a asigura un „teren prielnic”Pluralismului Religios (70) – „duiumul” dereligii se întâlnesc, dar „nu-şi vorbesc” şinici „nu-şi dau mâna” – însă nu „asudă”deloc să-L proslăvească pe Cel Înviat pentrua Noastră Mântuire.Măcar în Ceasul din Urmă să ne dea Dom-nul Savaot puterea de a „comite” Păcatul ălBun „mărturisirea” Greşalelor convinşifiind că „Binele va învinge Răul chiar într-oPoveste Urâtă” şi cu resemnată cucerniciesă ne „plecăm capetele” Întâiului Tron (71).

Viorel Dorel CHERCIU

NOTE60. Lucian Boia, Jocul cu trecutul. Istoria întreadevăr şi ficţiune, Bucureşti, Editura Humani-tas, 1998, p. 32.61.ToaderNicoară,Actualitate, în„Renaşterea”,Anul VII, nr. 1 (73), 1996, p. 4.62. Idem.63. C. Rădulescu-Motru, Etnicul românesc,Bucureşti, Editura Albatros, 1996, p. 18.64. Dan Ungureanu, Mântuitorul personal şiBiserica naţională, în „Altarul Banatului”,Anul VIII (XLVII), nr. 10-12, 1997, p. 182.65. Dorin Ştefănescu, Prezenţă şi înţelegere.Reflecţii asupra fenomenului religios, Piteşti,Editura Paralela 45, 2000, p. 197.66. Idem.67. Gabriel Catalan, Consideraţii şi documenteprivind elitele clericale ortodoxe din Româniacomunistă (Studiu de caz: ierarhul SebastianRusan), în „Structuri de partid şi de stat în tim-pul regimului comunist.Anuarul Institutului deInvestigare a Crimelor Comunismului înRomânia”, Vol. III, 2008, p. 239.68. Florian Bichir, Polemici ortodoxe, Sibiu,Editura Agnos, 2007, p. 21.69. Radu Carp, Dumnezeu la Bruxelles, Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2009, p. 100.70. Radu Preda, Ortodoxia şi dilemele dia-logului cu lumea. Pastorala Patriarhului Ecu-menic la Duminica Ortodoxiei (2010), în„Tabor”, Anul IV, nr. 1, 2010, p. 26.71. Anca Manolescu, Europa şi întâlnirea re-ligiilor. Despre pluralismul religios contempo-ran, Iaşi, Editura Polirom, 2005.

Autocefalia – constricţia eclesialităţii la ideologizarea Etnicului (6)

DDiinn îînnţţeelleeppcciiuunneeaa oorrttooddooxxăăSă-ţi fie urâte gândurile iubitoare de trup pentru că ele în aceeaşivreme corup şi spurcă sufletul. (Sf. Nil Sinaitul)

***Omul virtuos nu este atras la fapta bună nici de frica ghenei şinici de împărăţia Cerurilor, ci de însăşi dragostea faţă de Hris-tos. (Sf. Ioan Hrisostom)

***Aşa cum, spartă, o conductă de apă nu poate să ţină apa în ea,tot astfel un ochi desfătat în plăceri nu poate să ţină mintea cu-rată. (Sf. Efrem Sirul)

***Cel ce are smerenie îi amărăşte pe demoni, iar cel ce n-are sme-renie, e batjocorit de ei. (Avva Moise)

Casa DomnuluiÎntr-o seară de iarnă, o tânără familie stătea în jurul mesei. Tatălera trist şi apăsat de griji, iar mama plângea, ţinându-şi faţa înpalme. Fetiţa lor cea mică, mirată de această situaţie, se apropieîncet şi întrebă:.- Mamă, de ce plângi?- Fata mea, sunt zile grele, nu mai avem bani şi pentru a puteatrăi am vândut şi casa aceasta frumoasă. Mâine va trebui să nemutăm într-o casă mult mai mică. De aceea plâng, fiindcă ne estegreu să plecăm din acest loc minunat, unde am trăit în linişteatâţia ani, şi să ne mutăm într-o casă sărăcăcioasă şi ca vai deea…- Dar, mamă, nu locuieşte Dumnezeu şi în casa aceea săracă încare ne vom muta?Miraţi de credinţa copilei şi de adevărul spus de aceasta, părinţiiau înţeles că, în viaţă, greutăţile şi necazurile de orice fel încolţescsufletului omului, dar credinţa şi speranţa nu trebuie niciodatăuitate, fiindcă doar cu ele în suflet drumul spinos al vieţii estrăbătut mai uşor."Precum meşterul aruncă aurul în topitorie şi-l lasă a se cerne şia se curăţa prin foc până ce străluceşte, tot aşa şi Dumnezeu lasăsufletele omeneşti să fie cercetate de necazuri, până ce se curăţăşi se lămuresc. De aceea, o astfel de cercetare a lui Dumnezeueste o mare binefacere pentru suflet.” (Sfântul Ioan Gură de Aur)

ppiillddee ccrreeşşttiinneeÎn această lună, în ziua a cincisprezecea, s-aprăznuit cinstita Adormire a PreamăriteiStăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeuşi pururea Fecioarei Maria. Când a binevoitHristos Dumnezeul nostru ca să ia pe MaicaSa la Sine, atunci cu trei zile mai înainte afăcut-o să cunoască, prin mijlocirea îngeru-lui, mutarea sa cea de pe pământ. CăciArhanghelul Gavriil, venind la dânsa, a zis:“Acestea zice Fiul tău: Vremea este a mutape Maica Mea la Mine. Nu te teme deaceasta, ci primeşte cuvântul cu bucurie, devreme ce vii la viaţa cea nemuritoare”.Născătoarea de Dumnezeu s-a bucurat mult,şi cu dorul ce avea ca să se mute la Fiul săus-a suit degrabă în Muntele Măslinilor ca săse roage, căci avea obicei de se suia adeseaacolo de se ruga. Şi s-a întâmplat atunci unlucru minunat. Când s-a suit acolo Născă-toarea de Dumnezeu, atunci de la sine s-auplecat pomii ce erau pe munte şi au dat cins-tea şi închinăciunea ce se cădea către

Stăpână, ca şi cum ar fi fost nişte slugi în-sufleţite. După rugăciune s-a întors acasă şiîndată s-a cutremurat casa cu totul, iar ea,aprinzând multe lumânări şi mulţumind luiDumnezeu şi chemând rudeniile şi vecinii,şi-a grijit toată casa, şi-a gătit patul şi toatecele ce se cădea de îngroparea ei. Şi a spuscele ce i-a zis îngerul despre a sa mutare lacer. Şi vorbind ea acestea şi învăţând, s-afăcut fără de veste sunet de grabnic tunet şiarătare de mulţi nori, care aduceau de lamarginile lumii pe toţi ucenicii lui Hristos lacasa Maicii lui Dumnezeu (...).Tot atunci a sosit şi minunatul Pavel, vasulcel ales, care căzând la picioarele Maicii luiDumnezeu s-a închinat şi deschizându-şigura a lăudat-o cu multe cuvinte, zicând:“Bucură-te Maica Vieţii, împlinirea şiîncheierea propovăduirii mele; măcar că peHristos Fiul tău trupeşte pe pământ nu L-amvăzut, însă pe tine văzându-te mi se păreacă pe Dânsul Îl văd”. După aceasta, luândFecioara iertăciune cu toţi, s-a culcat pe patşi şi-a închipuit preacuratul său trup precum

a vrut; şi a făcut rugăciune pentru întărirealumii şi paşnica ei petrecere şi i-a umplut şipe dânşii de binecuvântarea ei. Şi aşa, înmâinile Fiului şi Dumnezeului său şi-a datsufletul. Şi îndată ochii orbilor s-au luminatşi auzul surzilor s-a deschis, ologii s-au în-dreptat şi tot felul de patimă şi de boalălesne se tămăduia. După aceea a începutPetru cântarea cea de ieşire şi ceilalţi Apos-toli unii au ridicat patul, alţii mergeauînainte cu făclii şi cu cântări, petrecând spremormânt trupul cel primitor de Dumnezeu.Atunci s-au auzit şi îngerii cântând şi văz-duhul era plin de glasurile cetelor celor maipresus de firea omenească. Pentru aceste lu-cruri, mai-marii iudeilor, invitând pe uniidin popor, i-au plecat să se ispitească asurpa jos patul în care zăcea trupul cel deviaţă începător şi a-l lepăda pe dânsul. Dardreptatea lui Dumnezeu, ajungând pe în-drăzneţii şi obraznicii aceia, le-a făcutpedeapsă tuturor prin orbirea ochilor. Iar peunul dintr-înşii, care mai nebuneşte se por-nise de apucase acel sfânt pat, l-a lipsit şi deamândouă mâinile, care au rămas spânzu-rate de pat, tăiate de dreapta judecată a luiDumnezeu. Iar acela, crezând din tot sufle-tul, a aflat tămăduire şi s-a făcut sănătos caşi mai-nainte. În acelaşi chip şi cei ce orbiseră, crezând şipunând asupra lor o parte din poala patului,au dobândit vindecare. Iar Apostolii, sosindla satul Ghetsimani, au aşezat acel de viaţăîncepător trup în mormânt şi au stat trei zilelângă dânsul, auzind neîncetat glasuri în-gereşti. Şi de vreme ce, după dumnezeiascarânduială, a lipsit unul din Apostoli, adicăToma, care nu s-a aflat la preamărita îngro-pare, ci sosind cu trei zile mai pe urmă, eramâhnit foarte şi întristat că nu se învredni-cise să vadă şi el ca şi ceilalţi Apostolitrupul; şi au deschis cu socoteală mormân-tul pentru dânsul ca să se închine şi el aceluipreasfânt şi preacurat locaş, adică trupuluiNăscătoarei de Dumnezeu. Şi dacă a văzuts-a minunat că a aflat mormântul fără desfântul trup, şi era numai giulgiul, carerămăsese mângâiere Apostolilor şi tuturorcredincioşilor, şi mărturie nemincinoasă amutării Născătoarei de Dumnezeu. Că şipână astăzi mormântul cel cioplit în piatrăaşa se vede deşert de trup şi este cinstit caînchinăciune, întru mărirea şi cinstea prea -binecuvântatei măritei stăpânei noastre, deDumnezeu Născătoarei şi pururea FecioareiMaria.

Pr. Mircea STURZA

Adormirea Maicii Domnului

3DIALOG CU CETĂŢENII

Şedinţa din luna august a Consiliului Local Giroc aavut pe ordinea de zi opt proiecte de hotărâre, care auprimit votul aleşilor locali. Astfel, au fost aprobate:proiectul privind rectificarea bugetului local pe tri-mestrul al treilea al anului 2012; proiectul privindaprobarea sumei de 117.468 de lei pentru organiza-rea şi desfăşurarea Festivalului Internaţional de In-terpretare Vocală şi Instrumentală „Iosif Sivu şiCosmin Golban”, în perioada 21-23 august; proiec-tul privind modificarea Organigramei şi Statului defuncţii al aparatului de specialitate al primarului co-munei Giroc, prin transformarea a două funcţii pu-blice de referent III superior în inspector I principal;proiectul privind prelungirea unui contract de închi-riere; proiectul privind desemnarea reprezentantuluiîn Adunarea Generală a Asociaţiei de Dezvoltare In-tercomunitară Deşeuri Timiş (ADID), în persoanadomnului Iosif Ionel Toma, primarul comunei Giroc;proiectul privind aprobarea unui ajutor financiardomnului Cristian Chifan, care a fost acordat din fon-duri provenind din sponsorizări; proiectul privindatribuirea de denumiri unor străzi; proiectul privindaprobarea transportului elevilor premianţi de la şco-lile din Giroc şi Chişoda la Viena,Austria, în perioada22-25 august. (V.T.)

Din agenda Consiliului Local

Un nou proiecteuropean

implementat înGiroc şi Chişoda

Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncăse pot forma şi perfecţiona profesional

Primăria Giroc ajută la formarea profesională alocuitorilor comunei, prin intermediul Proiectu-lui european „Creşterea competenţelor profe-sionale pentru populaţia din mediul rural, prinprocesul educaţional de informare, consiliere şiformare profesională”. Proiectul este co-finan-ţat din Fondul Social European prin ProgramulOperaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Re-surselor Umane 2007-2013 şi se derulează înce-pând cu 1 iulie. La nivel naţional, se urmăreştecrearea unei reţele de Centre pentru Dezvolta-rea Resurselor Umane din mediul Rural(CDRUR), care să aibă rol integrator între agen-ţii economici activi pe piaţa locală a muncii şipersoanele aflate în căutarea unui serviciu.Obiectivele specifice ale proiectului sunt: facili-tarea accesului la servicii de informare, consi-liere şi formare profesională a populaţiei dinmediul rural; creşterea ratei de ocupare pentrupopulaţia rezidentă în mediul rural; dezvoltareacomportamentului antreprenorial şi managerialpentru persoanele din zonele rurale care vor săiniţieze afaceri în activităţi non-agricole, servi-cii de care vor beneficia, la nivel naţional, 300de persoane.În cadrul proiectului se va face un studiu privindanaliza pieţei muncii la nivel regional, identifi-carea nevoilor specifice de informare, consiliereşi pregătire profesională a persoanelor vizate.În cadrul acestui proiect, aproximativ 3.000 depersoane din mediul rural aflate în căutarea unuiloc de muncă îşi vor creşte performanţele pro-fesionale, prin dezvoltarea aptitudinilor şi abili-tăţilor individuale. Din punct de vedereeconomic şi social, implementarea proiectuluiva avea un impact pozitiv la nivel regional. Per-soanele care vor fi parte în proiect vor aveaşanse mai mari de a-şi găsi locuri de muncă pemăsura dorinţelor lor, a pregătirii profesionaleşi a ofertei de locuri de muncă. În timp, pe planlocal, se va dezvolta un nucleu competitiv deforţă de muncă, care va ocupa posturi cu pro-ductivitate ridicată şi nivel de salarizare atrac-tiv, determinând astfel creşterea gradului deocupare şi a calităţii vieţii în mediul rural. Pe ter-men lung, proiectul urmăreşte scoaterea din in-activitate a unui număr important de persoane şischimbarea mentalităţilor privind necesitatea şiavantajele dobândirii unei calificări.La nivelul comunei Giroc, domeniile în care do-ritorii se pot califica şi pot urma cursuri de spe-cialitate sunt: patiserie, construcţii şi instalaţii.

Lavinia DAVID

Opt noi proiecte au fost aprobateîn şedinţa din luna august

Noiparcuri înpeisajulcomuneinoastreUnmic“plămân de oxigen” la Chişoda

Un nou spaţiu verde la Giroc

După cum precizam înnumărul trecut al pub-licaţiei noastre, încet-încet, prin grijaautorităţilor locale,Girocul devine o co-mună a parcurilor.După ce la începutullunii iunie a fost dat înfolosinţă Parcul dejoacă pentru copii laChişoda, iar la sfârşitulaceleiaşi luni ParculBega, la Giroc, iată căîn aceste zile au fostdefinitivate lucrările laun nou părculeţ dinChişoda. La intersecţiastrăzilor Caraiman şiIzvor, unde până nu demult pământul mustea de apă, iarîn vremea ploioasă băltea, acum a fost amenajat unelegant spaţiu verde. Această investiţie a fost posibilă

prin proiectul „Amenajare baltă (cana-lizarea pluvială) strada Caraiman – Izvor,sat Chişoda”. În trecut, pe acest teren eraudeversate apele pluviale care, prin curgereliberă, inundau intersecţia celor două străzi,pe o suprafaţă de aproximativ 1.200 demetri patraţi.Pe acest spaţiu, apa persista pe tot parcursulanului, fiind o sursă de mirosuri neplăcuteşi insecte, devenind o zonă insalubră. Pringrija Primăriei Giroc, zona a fost salu-brizată şi transformată într-un spaţiu deutilitate publică. În acest sens, s-a creat unsistem pentru colectarea apelor pluviale şideversarea lor în reţeaua de canalizareexistentă şi s-a amenajat zona. Au fost tur-nate cămine de beton, montate conducte decanalizare din PVC şi realizate cămine pen-tru vizitare şi curăţire. Acum, pe fostul loc

insalubru se întinde un frumos gazon, pe care au fostplantaţi arbori şi arbuşti ornamentali, întreaga zonă de-venind un mic „plămân de oxigen” pentru chişozeni.

Şi, cum spuneam, după ce au fost date în folosinţă douăparcuri la Chişoda şi unul la Giroc, iată că este din nourândul girocenilor să se bucure de un spaţiu verde. El se

află în prezent în stadiul de proiectşi va fi amplasat pe Calea Timi-şoarei, imediat la ieşirea din Giroc,vizavi de monumentul ridicat, dupăcum scrie pe el: „Întru preamărirealui Dumnezeu, în memoria luiAUREL VLAICU, geniul aviaticeiromâne”.Această sfântă cruce a fost ridicatăde credincioşii Bisericii OrtodoxeRomâne din Giroc în anul 1914, înluna Sfintelor Paşti. Există posibi-litatea ca acest monument să fieamplasat în mijlocul noului parc,

pentru a fipus şi maibine învaloare.Vi i t o r u lparc vinesă com-p l e t e z epe i s a j u lurbanistic cu spaţii verzi al comunei Giroc şi va fi ame-najat cu locuri de joacă pentru copii, cu băncuţe de odi-hnă pentru cei mai vârstnici şi va fi împânzit de arbuştişi arbori ornamentali.Astfel, un loc arid şi fără nici un folos va fi transformatîntr-o zonă verde şi un spaţiu de odihnă şi agrement pen-tru locuitorii comunei Giroc.

Petru Vasile TOMOIAGĂ

Pompierii voluntari dinGiroc, locul trei pe ţară

- continuare din pagina 1 -După coroborarea rezultatelor, clasamentul finalîn competiţia serviciilor voluntare pentru situaţiide urgenţă arată astfel: locul I - SVSU al co-munei Brodina, judeţul Suceava, locul II - SVSUal comunei Lespezi, judeţul Iaşi, locul III -SVSU al comunei Giroc, judeţul Timiş.Să mai amintim că în unele momente cele optechipe participante au fost nevoite să se lupte nudoar cu echipamentele de stingere a incendiilor,ci şi cu ploaia sâcâitoare. Lotul SVSUGiroc carea reuşit să se claseze pe locul al treilea la nivelnaţional a fost coordonat de Dumitru Crăi-niceanu şi i-a avut în componenţă pe CristianBordea, Marius Saucă, Ciprian Dumitru, IustinSimon, Răzvan Bordianu, Cristian Bordianu,AlinArdelean, Cristian Marincu, Graţian Cuciu-reanu şi Caius Scutca. (A.B.)

4 DIALOG CU CETĂŢENII

Rugămare chişozeană!DePraznicul AdormiriiMaicii Domnului,Hramul Bisericii din Chişoda,locuitorii au sărbătorit Ruga satului

- continuare din pagina 1 -

Adresându-se celor veniţi să sărbă-torească Ruga la Chişoda, domnul pri-mar Iosif Ionel Toma a precizat: „Vămulţumesc tuturor celor prezenţi aici,atât pentru participarea numeroasă, câtşi pentru felul în care aţi înţeles că tre-buie onorată această sărbătoare.Mulţumesc, de asemenea, ConsiliuluiLocal Giroc pentru suma de bani im-portantă acordată, necesară ca acesteveniment să se poată desfăşura în celemai bune condiţii, precum şi formaţi-ilor de muzică populară şi soliştilorveniţi la sărbătoare şi, în aceeaşi mă-sură, tinerilor de la Ansamblul „Ghio-celul” prezenţi, ca întotdeauna dealtfel, la astfel de manifestări.Dragi chişozeni, vă promit cu acestprilej că anul viitor vom sărbători aici,împreună, o Rugă de excepţie. Aşacum am făcut la Ruga de la Giroc, deSfintele Paşte, în acest an, când ma-joritatea celor prezenţi au venit laRugă îmbrăcaţi în frumoasele costumepopulare, aşa vom face şi aici. Vomveni la Rugă în straie tradiţionale, pen-tru a încuraja încă o dată folclorul au-tentic, datinile şi obiceiurile de peaceste meleaguri. Ruga trebuie sărămână o sărbătoare a fiilor satului, osărbătoare a rădăcinilor şi tradiţiilornoastre.Pentru că suntem în zi de marepraznic, cel al Adormirii Maicii Dom-nului, Sfânta Maria Mare, ţin săadresez tuturor celor care poartă nu-mele de Maria şi Marin ori omonimeleacestora multă sănătate şi fericire, pre-cum şi un călduros La mulţi ani!În continuare, vă doresc distracţie plă-cută!”Ruga de la Chişoda, în acest an, a fostdeschisă printr-o horă în care s-auprins edilul şef al comunei Giroc,domnul Iosif Ionel Toma, viceprimarulcomunei, domnul Ilie Gâlcă, membriiAnsamblului „Ghiocelul” şi numeroşilocalnici. Şi am putea spune că Dum-nezeu a fost alături de chişozeni laRuga din acest an, deoarece timp dedouă zile vremea a fost deosebit defrumoasă şi prielnică sărbătorii.În prima zi de Rugă, chişozenii s-auputut bucura de un potpuriu de dansuridin Banatul de pustă, oferit cu gene-rozitate de juniorii din Ansamblul„Ghiocelul”, având ca suport muzicalformaţia condusă de profesorulAdrianScorobete. Aurmat să încânte publiculun binecunoscut solist de muzică popu-lară, reşiţeanul Simion Moise şi for-maţia sa, care au cântat şi în cea de-adoua zi de Rugă la Chişoda. A urmatapoi formaţia condusă de Mitică Ne-grean, cu solista Felicia Costin. Tot înprima zi a Rugii de la Chişoda a maicântat formaţia condusă de DeianGaletin, având-o ca solistă peAndreeaVoica, urmând ca spre finalul serii săcânte una dintre cele mai renumitesoliste de muzică populară de astăzidin Ardeal, Mariana Deac, care a fostprezentă pe scena chişozeană tocmaiîn ziua când îşi sărbătorea onomastica.Prima zi a Rugii de la Chişoda a fostîncheiată de un recital susţinut desolistul de muzică populară IoanDragomir, zis „Papu”.În cea de-a doua zi de Rugă, sărbă-toarea a debutat prin jocuri din Banat,

interpretate de formaţia condusă deprofesorul Adrian Scorobete, apoi acântat pentru cei prezenţi tânăra şi am-biţioasa solistă giroceană LoredanaMaria Sur. În continuarea programu-lui, au susţinut recitaluri IoanDragomir „Papu”, acompaniat de for-maţia condusă de Deian Galetin,reşiţeanul Simion Moise şi formaţiasa.Aurmat formaţia condusă de DeianGaletin şi solista Andreea Voica. Dacăîn prima seară a rugii a fost sărbătorităMariana Deac, de data aceasta a fostrândulAndreei Voica să fie sărbătorită,pentru ziua de naştere de această dată,primind cu acest prilej un frumosbuchet de trandafiri din partea domnu-lui primar Iosif Ionel Toma. A doua zia rugii a fost încheiată de un duetsusţinut de soliştii Simion Moise şiIoan Dragomir „Papu”.O surpriză extrem de plăcută a fostprezenţa pe scena chişozeană a inter-pretului reşiţean Simion Moise.Cărăşanul a impresionat prin vocea sa,dar şi prin varietatea repertoriului. Par-ticipanţii la Rugă au aplaudat minuteîn şir doinele ori cântecele de joc in-terpretate de solistul Simion Moise,semn că muzica sa, melodiile aduse depe meleagurile cărăşene, au prins dinplin la publicul timişean. Iar SimionMoise le-a întors chişozenilor apre-cierea, prin două recitaluri de excepţie,într-un moment dintre cele mai impor-tante pentru comunitatea chişozeană -Ruga satului. Hore şi jocuri de doi,cântece din zona Reşiţei, dar şi a Timi-şoarei au smuls ropote de aplauze dela cei prezenţi adresate îndrăgituluisolist.

Din istoria Rugii la Chişoda

Ca multe alte biserici din judeţulTimiş, şi Biserica Ortodoxă dinChişoda are hramul Adormirea MaiciiDomnului sau Sfânta Maria Mare,cum mai este cunoscută această sărbă-toare în popor. Momentul prăznuiriihramului a fost considerat, întot-deauna, ca un eveniment în care secelebrează ziua de naştere a acesteibiserici, moment marcat prin rugăciunispeciale, potrivite praznicului.Şi dacă oamenii veneau să se roageSfântului care ocroteşte acea bisericăşi implicit pe toţi cei din comunitatearespectivă, ei se îndemnau şi se invi-tau chemându-se la rugăciune.Şi cum o bucurie ca aceea a prăznuiriihramului unei biserici se răsfrânge în-totdeauna şi în sufletele celor care suntlegaţi spiritual de aceasta, oamenii autranspus bucuria şi în rugăciunea lorde la biserică şi de acasă şi au aşezat-oîn cântul, jocul şi portul lor popular.Este de folos ca atunci când ne îndrep-tăm paşii spre Ruga din localitateanoastră să nu uităm ca, înainte de amerge la jocul şi la voia bună în-treţinute de lăutari, Ruga să o petrecemla biserică, pentru că de acolo trebuiesă înceapă orice Rugă(ciune).

5DIALOG CU CETĂŢENII

Rugămare chişozeană!DePraznicul AdormiriiMaicii Domnului,Hramul Bisericii din Chişoda,

locuitorii au sărbătorit Ruga satului

RRuuggăă llaaCChhiişşooddaaEra o rugă la Chişoda

Să fie fost dă ani cam mulţCând aşcepta în uşă doda

Să-i vină goşcii chiar dăsculţ.

Şî or vinit cătră amiazăCu tri coşii şî şasă cai

Şî urezau cum să ureazăLa defilări dă unu mai.

Ponevi pă şiţuri cu speceazăPă loitre flori, zvoane pră cai

Cu prau pră drum şî câni de pazăŞi-e lărmuiau ca la chervai.

Jârăzi dă paie, pleverie,Tulei în cupe, snop cu snop

Şipor dă hoare în avlie,Cotcodăşind ca la potop.

Grămezi dă grâu în podu căşîŞî cucuruzu pus la rând,Senin pră guleru chimeşî,Senin în suflet şi în gând.

Dar vremea tăt mereu pră fugăZvârlea prezentu în trecut

Aşa o fost la noi la rugăÎn anu-n care m-am născut.

În satul rânduit dă soartăVinit-au vremuri de război,

Ş-or înşeput să bată-n poartăPotop dă grijuri şî nevoi.

Ne-o prâjolit războiu vatraMulţi or rămas zuitaţi în lut

Dân Stalingrad până la Tatra,Dar şî războiu o trecut.

Vinit-au zâlili dă paşeCu tancuri de la răsărit,Şî groaza zâlilor săraşe

Înşet, înşet ne-o cotropit.

Dar ruga o rămas tot rugăNe-am veselit uitând dă chinSî dân săraca noastră pungăChemat-am goşcii la festin.

Şî-n anii şe-or veni-năinceCu-aceleaşi daruri ca-n trecut

Ne-om aduna dă zâle sfinceÎn satu-n care m-am născut.

Petru CHIRA

Odinioară, în dimineaţa Rugii, oamenii– îmbrăcaţi în straiele de duminică – seîndreptau, evalvioşi, spre biserică, pen-tru Sfânta Liturghie. Acasă rămâneadoar gospodina, să se îngrijească debucate, şi un membru al familiei a căruisarcină este aceea de a întreţineoaspeţii (care sosesc încă dedimineaţă). După slujbă, oamenii se în-torceau la casele lor, pentru masa deprânz. Mesele erau întinse sub bolţilede viţă-de-vie sau la umbra copacilormai falnici şi erau însoţite de urări şivoie bună, în ton cu praznicul. Nulipsesau, dintre bucatele de rugă laChişoda, supa cu tăieţei, sarmele, frip-turile de pasăre sau porc cu „crompi”,multe şi sofisticate soiuri de prăjituri şinelipsitul tort. În trecut, Ruga începeala amiază, după Sfânta Liturghie de laBiserică. Apoi, muzica şi goşcii de laRugă erau puşi în căruţe împodobite cucilimuri şi mergeau pe uliţele satului,cântând şi chemând toţi locuitorii săparticipe la sărbătoare. Muzica eratocmită de trei-patru familii din sat carese ocupau ca ruga să se desfăşoaredupă datină. Cei care tocmeau muzi-canţii strângeau bani din sat, de la oa-meni, şi puneau taxa de bal. LaChişoda nu există obiceiul ca ruga săaibă un naş şi, până prin anii ’80, eratocmită aceeaşi formaţie alcătuită dinpatru-cinci muzicanţi. Moda cu soliştivocali s-a impus abia după anii 1980.

Chişozenii şi oaspeţii lor aupetrecut aşa cum se cuvine

Locuitorii din Chişoda şi oaspeţii lornu s-au lăsat prea mult invitaţi şi au inundat platoul din incinta CaseiNaţionale, încingându-se în hore încare s-au prins mic şi mare. S-a cântatşi s-a dansat cu multă voie bună, săr-bătoarea întinzându-se până searatârziu. Dacă iubitorii de cântec şi dansau stat aproape de scenă şi de ringul dedans, atunci o bună parte dintre cei careau participat la Rugă au vizitat stan-durile cu „de toate” atât pentru copii,cât şi pentru cei mai vârstnici. A fostaglomeraţie pe tot parcursul zilei deRugă atât la tarabele cu sucuri, bere saugrătare, cât şi la jocurile amplasate înapropierea Casei Naţionale. Copiii auluat în stăpânire micul parc de distracţiişi s-au dat în ringhişpiluri ori pe to -pogan, sub atenta supraveghere apărinţilor sau a bunicilor. În cele douăzile de Rugă, spre seară, aglomeraţia asporit simţitor atât pe ringul de dans,cât şi în perimetrul tarabelor. Pe lângămici şi fripturi, bere şi sucuri, cei dor-nici de ceva mai deosebit au putut găsiporumb copt, ştrudel cu mere sau cubrânză, îngheţată ori „vată de zahăr”.Cu prilejul sărbătoririi Rugii, chi şo -zenii, oameni harnici şi muncitori, auarătat că aşa cum ştiu şi să munceascăîmpreună, ştiu şi să petreacă şi să fiealături unii de alţii la marile sărbătoriale comunităţii.

Petru Vasile TOMOIAGĂ

6 DIALOG CU CETĂŢENII

În perioada 9-14 august 2012, în orga-nizarea Clubului de Şah Giroc, a avutloc la Hotelul Trio din Giroc primaediţie a festivalului interjudeţean de şahpentru juniori şi seniori, Trofeul TrioGiroc. Au fost invitate mai multecluburi din ţară, oferta fiind prezentă şipe site-ul Federaţiei Române de Şah.La această primă ediţie ne-au onorat cuprezenţa aproape 50 de jucători dinzona metropolitană Timişoara, precumşi din Arad şi Baia Mare. Sperăm ca în2013, la a doua ediţie, după ce vom fiavut la dispoziţie circa un an pentrupromovare şi după ce participanţii laprima ediţie îşi vor fi împărtăşit impre-siile comunităţii şahiste, să ne bucurămde o participare mai largă, atât dinTimiş, cât şi din alte judeţe.Principalii susţinători ai competiţiei,care au făcut posibilă desfăşurarea ei,sunt Consiliul Local Giroc şi Hotelul-Restaurant Trio. Pe lângă concursulpropriu-zis, au fost organizate şi acti-vităţi adiţionale,menite să acopere într-unmod plăcut timpul dintre runde şi săstimuleze socializarea concurenţilor.Participanţii au avut, la baza sportivăHelios din Timişoara, trei sesiuni detenis de câmp, fotbal, tenis de masă şibadminton, iar timp de două ore s-aubucurat de serviciile a doi instructori detenis de câmp. Şahiştii au beneficiat deun antrenament demonstrativ condus deantrenoarea Amalia Şişak, în cadrulclubului de Shotokan din Giroc. Deasemenea, ei au participat la o oră deantrenament în cadrul clubului timi-şorean Lion Wing Tsun Kung Fu, con-dus de către Sije Vigdorovics GyuritzaAdel. Au mai fost organizate, pentruparticipanţi, o croazieră cu barca peBega, o ieşire la grădina zoologică, oieşire la Arena Aqua Sport din Timi-şoara, dar şi o vizită la Biofresh, unrestaurant vegan (cu meniu bazat ex-clusiv pe vegetale), care de circa un ansponsorizează activitatea şahisteiAlexandra Paraschiv din Giroc.Astfel, este de înţeles că acţiunea a fosto reuşită, Hotelul Trio fiind o gazdă ex-cepţională atât pentru competiţie, cât şipentru concurenţii din Baia Mare,Dudeştii Noi, Parţa şi Săcălaz, un altoaspete fiind arbitrul internaţionalRudolf Dombi.Formula în care a fost organizat TrofeulTrio Giroc a oferit tuturor pasionaţilorde şah o şansă echitabilă, indiferent devârstă sau de experienţa în competiţii.Astfel, turneul principal a cuprins jucă-torii care deţineau minim categoria a II-ade clasificare; turneul secundar acuprins jucătorii neclasificaţi sau pose-sori ai categoriei a III-a (cea mai micădin sistemul de clasificare şahist); o atreia secţiune a fost rezervată bobocilor,adică jucătorii care în 2012 împlineau

maxim 8 ani, indiferent de categoria declasificare. Sistemul de premiere s-areferit nu numai la clasamentul general,dar a ţinut cont şi de categoriile devârstă sau de clasificare.Jucătorii de la Clubul de Şah Giroc aucâştigat două dintre cele trei secţiuni aleconcursului, obţinând şi o serie de pre-mii pe categorii. Turneul C (boboci) afost câştigat de către Roxana-MariaPopa, o foarte talentată şahistă, care nua împlinit încă şase ani şi care, deşilocuieşte în Timişoara, este înscrisă şise antrenează la Clubul de Şah Giroc,ca urmare a opţiunii părinţilor ei, im-presionaţi de succesele micilor şahiştidin Giroc şi de atmosfera de lucru deaici.Marea surpriză a competiţiei a fost vic-toria unui copil de zece ani din Giroc, înturneul principal (Turneul A), unde auparticipat juniori experimentaţi, cuvârste până la 16 ani, dar şi seniori,între care un antrenor de şah şi doi ins-tructori. Este vorba despre Paul-Alexandru Paraschiv, care prin aceastăsenzaţională victorie continuă seriamarilor succese din 2012. El este cam-pionul naţional şcolar pe acest an la cate-goria B11 (băieţi 10-11 ani) şi aparticipat la Campionatul Mondial Şco-lar, care în 2012 s-a desfăşurat înRomânia, în metropola ieşeană (o marecapitală a şahului juvenil). Ca urmare aexperienţei valoroase dobândite lamondiale (şi nu numai), Paul Paraschivobţine în 2012 premiu după premiu la

campionatele locale şi regionale.Alte premii (pe categorii) obţinute decătre giroceni în turneul principal(Turneul A) au fost: locul III în clasa-mentul general, Robert Matiş; locul I lajunioare, Alexandra Paraschiv; locul Ila categoria B12, Denis Alboni; locul Ila categoria a II-a, Vasile Paraschiv.Turneul B (Amatori) a fost câştigat decătre Roxana-Nicoleta Bartic, o şahistăîn vârstă de 16 ani din Săcălaz, legiti-mată la C.S. Mediator Giarmata Vii.Girocenii premiaţi la această secţiuneau fost: Robert Perţe, locul II în clasa-mentul general; Patrick Ersegean, loculIII în clasamentul general (este primulrezultat notabil al unui junior ambiţios,care vine din urmă şi care în ultimavreme a luptat din greu să se facă re-marcat);Alina Grozoni, locul I feminin.În turneul C (boboci), o junioară care aschiţat un început de palmares în com-petiţiile metropolitane – Cornelia Du-mitrache - ocupă locul II la categoriaF8, iar debutanţii giroceni Ştefan Ju-ravle şi Beatrice David se clasează pepoziţia a treia la B8, respectiv F8.Mulţumim pe această cale, încă o dată,pentru susţinere, primarului comuneiGiroc, domnului Iosif Ionel Toma; Con-siliului Local Giroc, precum şi doam-nei Ofelia Marincu, director alHotelului Trio Giroc, care au făcut posi-bilă această competiţie; întreguluicomitet de organizare, precum şi tuturorpartenerilor Trofeului Trio Giroc la şah.

Antrenor, Zamfir MOLDOVAN

Regal şahistic la GirocTROFEULTRIO GIROC – Ediţia I

7DIALOG CU CETĂŢENII

Semnalul de “ALARMĂAERIANĂ”are 15sunetea 4 secunde fiecare, cupauzăde 4 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalulse compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare,cu pauză de 2 secunde între ele. Semnalul de

“ALARMĂ LADEZASTRE” constă în 5 sunete a16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secundeîntre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, sem-nalul se compune din 5 sunete a 8 secundefiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.

“PREALARMAAERIANĂ” are 3 sunete a 32 desecunde fiecare, cu pauză de 12 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalulse compunedin 3 sunete a 16secunde fiecare, cupauză de 6 secunde între ele.

“ÎNCETAREA ALARMEI” are sunet continuu, deaceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, semnalul se com-pune dintr-un sunet continuu, de aceeaşiintensitate, cu durata de 1 minut.

Telefoane utile locuitorilor din comuna Giroc:Primărie - 0256 395648; Poliţia Comunală - 0732 600450; Poliţia Locală - 0733 666467; Pompieri - 0732 600432; Deranjamente RENEL - 0256 929;

Deranjamente APĂ-CANAL: 0752 192848; Stare civilă: 0256 486029; SPCLEP Giroc - 0256 486027; Pentru decese - 0733 666478

ISSN

1584/3068 Colectivul de redacţie:

Iosif Ionel TOMA - director fondatorPetru Vasile TOMOIAGĂ - redactor-şef

Valentina BERARIU - juridic, administraţie;Octavian GRUIŢA, Gabriel TOMESCU, CodruţaTOMESCU, Viorel Dorel CHERCIU - cultură;

Andra COSTA, Lavinia DAVID - social;Anton BORBELY - tehnoredactare computerizată.

Adresa: Giroc, str. Semenic nr. 54, TimişTel: 0256 395648; Fax: 0256 395798, 0732 600455

e-mail: ziargiroc@yahoo.com

Nu pierdeţi nici un număr al ziarului nostru.Citiţi-l constant pentru a fi corect informaţi!A fi corect informat înseamnă a fi puternic!

Tiparul executat la SC West Tipo International SA,Timişoara, Calea Aradului nr. 1, tel. 0256-244007

În zilele de 11 şi 12 august, pe aeroportul din Arad, aavut loc etapa a patra a Campionatului Naţional deViteză.Echipa Pascota Racing Team Giroc a fost reprezen-tată de Ionel Pascota la clasa 1000 Superbike şiMircea Doncean la clasa 600 Supersport. După cali-ficări, Pascota a plecat din pole position, iar Donceandin poziţia a doua. La cursa clasei Superbike, IonelPascota s-a clasat pe primul loc, cu un avans foarte

mare, iar la clasa Supersport pilotul Mircea Doncean,după ce a condus cursa câteva tururi, a terminat pelocul secund, pierzând în faţa lui Adrian Ciujdea, dela Steaua Bucureşti.Cu acest prilej, familia Pascota a readus în publicmotocicletele cu care Ioan Ilie Pascota, Ionel Pascotasenior şi Petrică Pascota au reuşit să câştige nu-meroase titluri de campioni, prezentând astfel o parteînsemnată a istoriei motociclismului românesc.Multiplul campion Ionel Pascota i-a surprins pe ceiprezenţi în momentul în care s-a urcat pe motoci-cleta NSU din 1938 a bunicului său, Ioan Ilie Pas-cota, pentru a face o tură demostrativă alături de fiulsău, Ionel Patrick Pascota, care a mers pe motoci-cleta care i-a adus primul loc I din carieră, în urmă cuaproximativ două săptămâni, tot la Arad.“Din punct de vedere al cursei, pot spune că a fostuna foarte uşoară. Am avut emoţii mult mai maricând m-am urcat pe motocicleta bunicului meu, mo-tocicleta cu care el a fost Campion Republican înanii 1948 şi 1949 şi Vicecampion Balcanic în anul1949. Emoţiile au fost duble, mai ales că am avutocazia să merg împreună cu fiul meu, Patrick, câtevature pe circuit”, a declarat Ionel Pascota.Următoarea etapă de campionat naţional va avea loctot la Arad, în luna septembrie.

A. BORBELY

Spectacol la Arad cu familia Pascota în prim-planMotocicletele cu care girocenii au câştigat de-a lungul anilor titluri

de campioni au fost prezentate pe circuitul arădean

Start ratat pentru FC ChişodaDivizia D a judeţului Timiş şi-a programat, vinerea şi sâmbăta trecută, jocurileetapei a doua din acest sezon. FC Chişoda, reprezentanta comunei Giroc în cel de-alpatrulea eşalon fotbalistic, nu a evoluat înprima etapă, din cauza faptului că auto-carul cu care s-a făcut deplasarea la Be-cicherecu Mic s-a defectat pe traseu.Astfel, fotbaliştii pregătiţi de CristianSafta au debutat în acest campionat abiaîn etapa a doua, pe teren propriu, în com-pania celor de la AC Belinţ. Din păcate,jocul nu s-a încheiat cu victoria echipeicare încheia sezonul trecut pe locul se-cund. Oaspeţii au reuşit să facă o figură frumoasă pe terenul din Chişoda, plecândneînvinşi de pe terenul unei candidate la primele locuri, la capătul unui joc încheiatcu scorul de 2-2. (A.B.)

Liber ladistracţie

Aşa cum locuitorii dinGiroc şi Chişoda s-au obiş-nuit, şi anul acesta, cu osăptămână înainte deRuga Chişozenilor, la in-trarea în localitate dinspreTimişoara, lângă terenulde fotbal, s-a instalat par-cul de distracţii. Adminis-tratorii parcului îiaşteaptă atât pe copii, câtşi pe părinţi să se recreezeşi să se plimbe cu maşinu-ţele, să se dea în cara-catiţele mecanice sau cualte elemente de distracţie.Preţul unic este de 5 lei laorice aparat, iar progra-mul este între orele 11 şi22. Parcul de distracţii dela Chişoda va funcţionapână în 26 august.

Pădurea de lângă Giroc, tarlalele din vecinătatedar şi kilometri buni din albia Timişului au fost,sâmbăta trecută, răscolite şi cercetate pas cu pas,totul pentru salvarea unor vieţi omeneşti, în cadrulunui amplu exerciţiu pentru situaţii de urgenţă.Formaţiunea de Intervenţie Rapidă pe Bază deVoluntariat „SALVO” din cadrul Primăriei Mu-nicipiului Timişoara, Secţia de Motoparapantă aC.S. Universitatea Timişoara cu invitaţi din Ser-bia şi Ungaria, Serviciul voluntar pentru situaţiide urgentă din cadrul Primăriei Giroc, Inspec-toratul pentru Situaţii de Urgenţă “Banat” aljudeţului Timiş, Poliţia Judeţeană Timiş, Cerce-taşii României, Asociaţia Timişoara Bikers, pre-cum şi echipa sportivă ATV Timişoara au luatparte la această acţiune de căutare şi salvare deru-lată într-o zonă ce cuprinde nu mai puţin de 2.000de hectare de pădure, între 10 şi 15 kilometri dinalbia Timişului, până la podul CFR din localitateaŞag, precum şi terenurile agricole din vecinătateacomunei Giroc. A fost o simulare a unei situaţiireale, un exerciţiu prin care se doreşte a se demon-stra utilitatea paramotorului în cazul operaţiuniloraeriene. Pentru că a fost vorba despre o competiţiecu un pronunţat carcater sportiv, cele mai reuşiteintervenţii aeriene (cu zona de decolare-aterizaresituată la ieşirea din Giroc, în proximitatea terenu-lui de fotbal) au fost premiate. A.B.

Amplu exerciţiu de intervenţieîn situaţii de urgenţă la Giroc

FC Giroc, pas cu stângul la debutA început competiţia şi în cel de-al cincilea eşalon al fotbalului românesc. Primaetapă a Campionatului Judeţean, seria I, a programat, pentru FC Giroc, o depla-sare la Becicherecu Mic, acolo unde a jucat împotriva echipei secunde a fostei di-vizionare C. Meciul a fost unul echilibrat, până la final oaspeţii cedând la limitălupta, scor 2-1 în favoarea gazdelor. Cu toate acestea, formaţia din Giroc, graţieevoluţiilor din sezonul trecut, este văzută drept una dintre echipele cu pretenţii laocuparea primului loc la finalul campionatului. (A.B.)

8 DIALOG CU CETĂŢENII

CCrriissttiiaann SSeeiimmaannuunn aann,, GGiirroocc

PPaauull SSeeiimmaann33 aannii,, GGiirroocc

DDaarriiaa MMuucceenniicc44 aannii,, GGiirroocc

DDaavviidd MMuucceenniicc66 aannii,, GGiirroocc

Trecerea de la simpatia faţă de porum-bei la pasiunea pentru aceştia a venit, încazul lui Viorel Boar, în anul 1991.Atunci, părinţii săi au cumpărat o casăîn satul Seceani din comuna Orţişoara.Tatăl lui Viorel, pentru o lucrare efec-tuată în casa unuia dintre cei mai maricrescători de porumbei din Timişoara,a primit, pe lângă bani, şi şase porumbeivoiajori, pe care i-a încredinţat spre în-grijire fiului. Mai târziu, Viorel a primitporumbei de rasă şi de la verişorii luidin judeţul Mureş, astfel că ogradacasei din Seceani a început, încet-încet,să se transforme în crescătoria de po-rumbei care a devenit astăzi. „Verişoriimei mi-au făcut cadou porumbei dinrasa încălţaţi româneşti, care m-au fas-cinat pe de-a-ntregul. Şi acesta a fostdoar doar începutul. Pasiunea a devenitdin ce în ce mai mare, astfel că am în-ceput, la rândul meu, să cumpăr po-rumbei. Mereu am vrut să am unporumbel activ şi maiestuos în curte”.Viorel Boar a început să caute porumbei„încălţaţi”, însă spune că păsările au-tohtone din această rasă sunt doar cor-cituri. „Eu aş fi vrut o rasă pură. Şi pânăla urmă am descoperit-o pe Internet,sub denumirea de Guşat de Pomeraniaşi Guşat Olandez. Am cumpărat po-rumbei şi din România, dar şi dinOlanda. Astăzi, pe lângă cele două raseamintite, mai cresc şi Guşaţi Cehi, po-rumbei care sunt foarte rari în România.Suntem doar vreo trei crescători în ţarăcare ţinem astfel de păsări. De altfel,aceşti porumbei pot fi văzuţi foarte rarîn expoziţiile de la noi, prezenţa lorfiind răzleaţă. Guşatul Ceh este rasa deguşaţi cu cel mai frumos desen”.O altă rasă spectaculoasă pe care ocreşte Viorel Boar este Guşatul Horse-man, care provine din Anglia. Pentru aintra în posesia porumbeilor Horseman,a făcut de patru ori drumul Olandei, dedouă ori cu maşina şi de două ori cuTIR-ul. „Acum am în crescătorie aproxi -mativ 80 de porumbei, dintre care ju-mătate sunt rase pure, restul fiindfolosiţi pentru obţinerea de noi culori.

Aşa cum toată lumea ştie, cred, pentrunoi, românii, creşterea porumbeilor esteun hobby costisitor. Spre exemplu,numai ultimul drum de Olanda m-a cos-tat o mie de euro”. Cu toate acestea,

efortul merită, pentru că, astăzi, ViorelBoar este printre puţinii care promo-vează rasele de porumbei guşaţi în Ro-mânia. De doi ani încoace participă şila concursuri, reuşind de fiecare dată săobţină diplome şi medalii. Acum se pre-găteşte pentru cea mai mare provocarede până acum, Expoziţia Internaţionalăde la Leipzig - Germania, de la începu-tul lunii decembrie. „Voi participa cuporumbeii din rasa Horseman, cei cucare am şi obţinut rezultatele de pânăacum, adică şase trofee de campion laexpoziţiile locale şi naţionale. Tocmaipentru că vreau să mă prezint cu şanse

reale la Leipzig, anul acesta am lucratfoarte mult cu rasa Horseman. În plus, atrebuit să muncesc mult şi pentru a măafilia la Uniunea Internaţională a Co-lumbofililor. Astfel, m-am înscris în

Clubul Naco din Sânnicolau Mare. Amai fost apoi problema cu inelele pen-tru porumbei. Eu aveam doar inele dela Federaţia română, în timp ce pentru aparticipa la expoziţii internaţionale estenevoie de inele de la Uniune”.

Cu gândul la Expoziţia Internaţională de la LeipzigViorel Boar spune că, în accepţiunea sa,crescătorii de porumbei se împart îndouă categorii distincte: iubitorii aces-tor păsări şi pasionaţii. El face parte dina doua categorie şi priveşte, să spunem,

într-un mod mai concret legătura dintreom şi porumbel. „Porumbeii, pentru afi sănătoşi, trebuie să aibă în perma-nenţă apă şi mâncare curate. Este maiuşor să previi îmbolnăvirea lor, decât săo tratezi, pentru că medicamentele suntşi ele foarte scumpe. De asemenea, pen-tru a dezvolta o crescătorie trebuie să teimplici puternic. După ce tata nu a maicrescut purcei, coteţele acestora le-amtransformat în voliere pentru porumbei”.Ca în orice sport, adaugă Viorel Boar,şi între crescătorii de porumbei se leagăprietenii. Aşa se face că unul dintre ceimai buni prieteni ai giroceanului este uncrescător din Olanda, cu care s-a cu-noscut pe Internet, în perioada în carecăuta porumbei „încălţaţi”. „Colabora-torul meu din Olanda este Gert, un fostpoliţist, astăzi pensionar, care este şi elpasionat de porumbei. Am cumpărat dela el păsări, iar în timp s-a legat o prie-tenie durabilă între noi. Acum, de fie-care dată când merg în Olanda locuiescla Gert”.De altfel, pentru sprijinul pe care i l-aacordat, Gert s-a ales, în semn de res-pect, cu prima cupă pe care Viorel acâştigat-o la concursurile de frumuseţepentru porumbei. „Toate cupele pe carele-am câştigat până acum le-am făcutcadou: prima, lui Gert, a doua – tatăluimei, a treia – fiicei mele, a patra - naşi-lor mei, iar a cincea şi a şasea le-am făcut cadou prietenilor mei ceimai buni. Consider că acele cupe potvorbi, să spun aşa, mai bine de pe şasedulapuri, decât de pe unul singur. Anulacesta, principalul meu scop este parti-ciparea la expoziţia de la Leipzig. Îmidoresc să intru în catalogul expoziţiei,acolo unde sunt trecuţi crescătorii deporumbei. Efortul financiar va fi, dinnou, considerabil – având nevoie deinele pentru păsări, taxă de înscriere oricertificate de vaccinare – însă eu spuncă merită. Îmi doresc, de ce nu?, să măîntorc şi de la Leipzig cu un trofeu”,concluzionează Viorel Boar, unul din-tre pasionaţii crescători de porumbeidin comuna Giroc.

Vasile TOMOIAGĂ

“Îmi doresc să am în curte porumbei activi şi maiestuoşi”Afirmă Viorel Boar, crescător de porumbei de frumuseţe

Viorel Boar s-a născut în urmă cu 31 de ani,în 22 iunie 1981, la Timişoara. A urmat cursurile Liceului de Informatică, iar maiapoi acelaşi profil la Universitatea de Vest. Adevenit, după absolvire, programator. Estecăsătorit şi are o fetiţă, Oana Ionela. De mica dezvoltat o pasiune care acum, la maturi-

tate, începe să-i aducă satisfacţii. „Când eram copil hrăneam toţi porumbeiidin faţa blocului în care locuiam. Am deve-nit, în timp, un mare pasionat de porumbei”,spune Viorel Boar, care s-a stabilit, în urmăcu cinci ani, la Giroc.