SEDAOTItJTTEA*llaliiiiraiiMei ii TiioiriSiBrasov,piaija mare zxr. 30.

f orisori aaxraneais eu se prim »so.

Maausoript® nu se retrixti.iiNSEFvATE

3* primage la Adminisipai:«*® in sjfefov si la urciatorexs

, 8IH0UPJ tie AiSUNTURi:In Vies«: la M. Dukes Kachi., Hus. Augeuteld 8c Bmerie Dei E«2.. Heinrich Sehalek. A. Op- pelik Kauai., Anson Oppellk. In 8uQa?»#ta la A. Y. 8old- cergsT, Eksteia. Bamat, I alia lisowoid (VH J£rs#4bet-korut).

PRETUL iUSEBTidHlLOS : o is* lie jarznond ps o soidrm 1C bani pentra o pub ue«,?3. Pa* biicori msd deee dupa Sant's, p !n?oiala. — EECLAME pc pagina 8-s. o sen» 20 bani

A N U L L X I X .

„5AZSTA“ iese ill ti'Hűfd dlAMaiBiue peaîTU insno-îJaâarkPe un an 21 cor., pe şese luni

12 cor., pe trei luni 6 cor. H-ril de Dumlnaoâ 4 cor. pe an.

Mm România şi stîiinătats:Pe un an 40 franci, pe şdse

luni 20 ir., pe trei luni 10 fr.N-rii de Dumineci 8 fr. pe an,

Se prenunteră la tote ofi* cisle poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori.

Aianaiemi pentru BrasotAdmtnisiraţtunea, Piaţa mare,

TGrgul Inului Nr. 30. etagiu I.: Pe un an 20 cor., pe şese luni 10 cor., pe trei luni 6 cor. Cu dusul în casa: Pe un an 24 cor., pe şese luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. «=» Un esetn- plar 10 bani. — Atât abona­mentele cât şi inserţiunile sunt & se plăti înainte.N r . 108. M iercuri 17 (30) M a i l

0 n o u ă e t a p ă| datul periodei actuale a pariam entu- I lui expiră în luna Decemvrie.

în raporturile dintre Ungaria şi Austria, j Naţiunile austriace, cari au spe-i rat un moment o întoreere spre bine j acesta, vom vede în curând.(st) Erî, vorbind la acest loc j jrl lupta, ce o portă pentru isbândirea | ----------—despre şansele reformei electorale în , postulatelor naţionale, — vor trebui Austria, am dis : cine scie deca mi- , sg maj astepte pană se vor transa nistrul preşedinte Hohenlohe va fi j într’un diip öre-care divergenţele

echivalentă cu triumful politicei coa- j bărbaţi de stat, am putut înscrie în liţioniste şi pe terenul economic. j istorie pagini gloriose pentru neamul Ce vor mai dice Austriacii l a 1 românesc.mai ̂ norocos cu proiectul reformei, j noue, ce s’au ivit la ordinea dilei în-decât antecesorul seu.N’au trecut nici 24 de ore delà j economice.tre cele doué state pe tema separa-

Rëspunsul regelui Carolla adresele de felicitare ale Camerelor.

B ucureşti, 13 Maiü v.exprimarea acestei îndoieli şi éta că Căci Hohenlohe din causa sepa-norocul prinţului Hohenlohe a pălit j raţiei şî_a dat dimisia. Şi etăcum: cu desăvîrşire. El a trebuit să-şi dea ; Duminecă ministrul preşedinte dimisia, nu inse din causa dificultă-1 ungar a avut întâiu o scurtă convor- ţilor, ce le-au pus Cehii în calea rea-1 pjre cu ministrul de finanţe austriac Jisăni unui compromis asupra proiec- ] K osel. După acesta a urmat o con­tului de reformă electorala, ci din sfatuire de două ore cu prinţul Ho-causa divergenţelor avute cu colegul seu din Translaitania.Scirea despre dimisia ministe- riului Hohenlohe a produs o sensaţie enormă atât în cercurile deputaţilor, cât şi în ale seniorilor austriac!. Toţi sunt de acord, că în situaţia actuală nu se va mai găsi un singur poli­tician, fie dintre deputaţi, fie dintre seniori, care se ia asuprăşî sarcina de a constitui cabinetul. Se crede deci, că misiunea de a forma un ca-

henlohe, la care a asistat şi contele Goluchowski. A urmat apoi o audi­enţă succesivă a lui Wekerle şi Ho­henlohe la Majestatea Sa şi după a- ceea un consiliu de coronă sub pre- şedinţa Monarehului. Consiliul acesta de coronă, la care au participat cei doi miniştri-preşedinţî, apoi ministrul de externe Goluchowski şi ministrul co­mun de finanţe Burian a avut ca ré­sultat, că Monarch«! şî-a dat învoirea, ca în dieta ungară së se presente

Cu diua de astădî s’au terminat re­cepţiile la palat din incidentul jubileului regal. Aceste recepţiuuî au oferit momente mişcătore, în cari s’au rostit cuvinte în­semnate şi preţîăse privitor la trecut, pre- sent şi viitor.

Nici unul din aceste n’a fost însă mai înălţător, decât momentul, în care a fost primit la palat parlamentul român.

Intrăga Curte: Regele şi Regina pe tron; Principele Ferdinand şi Principesa

„Este o sfântă datorie pentru Mine de a da astădî acestor neuitaţi fruntaşi prinosul reeunoscinţei Mele nemărginite. — Mulţi din ei au tre­cut într’o vieţă mai bună, însă cre- dincidsa nostră aducere aminte nu se va şterge nicî-odată, căci lor şi vi­tezei ndstre armate datorim înfiinţa­rea la gurile Dunării a unui Regat român neatîrnat, aşedat pe temelii trainice, a căruia aniversare de 25 ani o sărbătorim acum împreună cu al 40-lea an al domniei Mele.„Aceste rode strălucite sunt cea mai mândră răsplată pentru munca statornică a unei întregi generaţii, care a înfruntat lupte crâncene şiMaria la drepta părechei regale ; o . , w „ A ̂ .treptă mai jos, la stânga principii ospetî I §'reie încercări spre a mântui Patria Wilhelm de Hohenzollern şi de Wied, Îa j de primejdiile, ce ameninţau chiarpiciărele tronului micii principi, tinerele odrasle ale dinastii. In modul acesta s’a présentât familia regală în faţa corpurilor legiuitôre.

La cuvântările de felicitare ale pre- , „ w , ~ . , ,i şedintelui Senatului şi al Camerei, Regele | amversari, umplu sufletul nostru de: Carol a răspuns printr’un discurs din ceie ? o nespusă bucurie. — Le primesc cu

fiinţa sa.„Cuvântările căldurose, ce Mi-le rostiţi în numele Representaţiunei na­ţionale, cu prilejul acestei îndoitebinet provisor va fi încredinţată unui ; proiectul de lege despre tariful va-

- locţiitor i i - îjBwpjmwr" fetiio» u » | f g a r hîT tgpeîrât-n t ..nesce numele locţiitorului din Boe-1 Prinţul Hohenlohe în tot cursulmai memorabile câte le-a rostit dela suirea

Jsa pe tron.„Cu o vină emoţiune şi o adencămia Coudenhove. Firesce Coudenhove ar avă să guverneze cu ajutorul §-ului 14, deóreee se crede, că un consfătuirilor şî-a exprimat scrupulele împotriva acestui arangiament, rele­vând cu deosebire dificultăţile, ce vorguvern austriac, care şî-ar da con- urma în „Reichsrat“ în vederea aces- sîmţămăntul, ca tariful vamal comun j tei noue întorsături, şi după-ce a vă- să fie încorporat ca tarif vamal u n- ; Rut, că punctul de vedere al colegu- gar independent, ar ave dificultăţi j lui său ungar a ieşit biruitor, el a de nebiruit în parlament. Şedinţa de j tras consecinţele şi a presentat dimi- erî a „Reichsrath“-ului de exemplu, siunea întregului cabinet.după o consfătuire între Hohenlohe Ministrul preşedinte Wekerle în-şi preşedintele „Reichsrath“-ului Vet- j torcendu-se la Budapesta a convocat ter, s’a contramandat de frica scan-; Luni după amiadî un consiliu de mi-dalurilor, ce cu siguranţă s’ar fi pro­vocat.Cu o asemenea întorsătură a e- venimentelor, sortea reformei electo­rale este pecetluită de-o camdată, mai ales că decă va fi numit Cou­denhove se scie, că el este adversar al reformei şi afară de acesta man-

niştri, în care a referat despre resul- tatul călătoriei sale la Viena şi în şe­dinţa de adi, Marţi, el va depune pe biuroul camerei ungare proiectul ta­rifului vamal independent şi autonom.Politica independistă maghiară a câştigat prin acesta o nouă isbândâ, căci prezentarea acestui proiect este

recunoscinţă ca* o credinciosă mărtu­risire a dragostei poporului Nostru iubit. — Mulţumesc îndeosebi frun-reeîinosszmţĂ aru 1Mb -tkS+i; di â - privirb | tncilr.T- în vieţi, —eaî‘î M’au ajutat asupra acestui lung şir de ani, stră-1 întru îndeplinirea grelei Mele chemări bătut în strînsă unire de simţiri şi de j şi au luat parte însemnată în faptele voinţă cu iubitul Meu popor, — şi j săvîrşite. — Mă rog apoi lui Dum-Mă simt fericit şi mândru, că am răs­puns, acum 40 de am, la chemarea nedeu, să le dăruiască lor şi Mie încă mulţi ani cu sănătate, ca să-i putemlui, primind nobila, dér gréua sarcină ; cu toţii închina la desăvîrşirea operei de a închina puterile Mele la îndepli-1 începute şi la întărirea tot mai mare nirea aspiraţiunilor sale. j a scumpei nóstre Românii.„Nu Mă jeluesc de greutăţile ce j Orî-cum va fi voinţa dumne- le-am întâmpinat în cale, nici de deiaseă, căreia ne supunem cu sme-ceasurile de întristare, căci le-am îm­părtăşit cu întrâga naţiune, care M’a răsplătit îndoit prin o dragoste ne­secată. Dimpotrivă, tóté aceste pie- decî şi dureri măresc chiar preţul is- bândei nóstre.„Da, binecuvântată şi rodnică a fost acâstă epocă de renascere a Ro­mâniei, în care prin patrioticul avânt al tuturor inimilor şi prin înţelep­ciunea cumpănită a marilor noştri

renie, totuşi nu ne putem opri de a privi viitorul Ţerii cu încredere, căci acest viitor se întemeiază pe virtutea acestui neam românesc, care a în­fruntat neştirbit restriştele a 18 vea­curi, pe o ţârânime vînjosă în râsboiu şi muncitore în timp de pace, şi se reazămă pe reciproca şi neclintita credinţă între Naţiune şi Dinastie, ale cărei vlăstar!, născuţi pe pământul românesc şi crescuţi în legea stră-FOILETONUL >GAZ. TRANS.<

V e d e r i cerescî.*}Venus séu Luceafărul.— Fiue. —

Câte-odată însă Venus şî-a bătut joc amar de astronomii devotaţi trecerilor ei. O aventură tristă de acest gen, devenită legendară, a păţit’o bietul Le Gentil. El plecă în 1760 pentru a observa trecerea din 1761. Răsboiul Englezilor din Indii îl împedecă de a ajunge la timp. Pasionat pentru astronomie, eJ se decide eroicesce de a rămâne 8 anî de dile în Pondicbery, aşteptând trecerea proximă, din 1769... Şi fiind-că în regiunea amintită dilele din Iunie sunt superbe, el spera să aibă suc­ces minunat. Instalăză un observatoriu. Işî însuşesce limba indigenilor. Aduce instru­mente escelente. Ajunge cu bine anul fe- ricitor. Luna Maiü furtunosă. Primele dile*) A-se vedé „Gazeta Trans.“ nr. 106.

din Iunie splendide... In fine ajunge şi cea di însemnată. Când ătă că cerul se poso- moresce. Nori îndărătnici se aşeză în faţa sórelui. Venus trece... şi câteva minute după sfîrşitul fenomenului, Sőréié se ivesce ceriul se însenineza, se înveselesce ca de un uriaş hohot de rîs al zeului dilei.

Bietul astronom, neputêndu-se decide întru aşteptarea trecerei urmátóre (din 1874) se intórce în Francia. Scapă de două naufragii. Ajungând la Paris constată, că lumea îl credea mort. Academia îl alege membru... dér durerea nu i-a curmat’o de cât mórtea adevărată.

Ultimele două treceri, din 8 Decem­vrie 1874 şi 6 Decemvrie 1882, au fost observate de comisiunî scienţifîce, trimise de tóté naţiunile civilisate, calculându-se prealabil punctele principale ale globului, de unde se putea observa fenomenul. Francia trimise comisiunî în Japonia, în China, în Cochinchina, în Caledonia Nouă, pe insula Saint-Paul şi pe insula Camp­bell.

Anglia instalase observatóre în Indii,

în Egipet, în Persia, în Siria, în China, în Japonia, la capul Bunei speranţe, în Aus­tralia. Americanii s’au risipit în Siberia, în China, în Zeelanda Nouă, pe Insulele Chatam şi Kerguelen, în Tasmania. Italia işî trimise observatori în Bengalia. Ger­mania era representată în Persia, în Egipt în China, în Zeelanda-Nouă, pe insulele Anckland, Kerguelen şi Mauriţiu. Rusia îşî postase astronomii de-a lungul terito- ruîui său imens, pănă ’n Siberia.

In acest mod, la datele amintite pla­netul nostru era încins peste î̂ntregă e- misfera luminată de Sőre, de un cordon de observatori, cari aşteptau cu nerăbdare trecerea micului punct negru î̂n dreptul discului radios.

Timpul nu a favorisat tóté expediţi­ile şi mulţi savanţi au avut neplăcerea să se íntórcá fără ispravă. Alţii s’au întors însă încărcaţi ca stupul de măsuri şi fo­tografii.

Detaliile speciale pentru trecerea din 7 Iun ie 2004 sunt deja calculate de mult. J (Astronomia are privilegiul de a ceti în !

viitor ca şi în trecut). Sunt instituite şi comisiile, cari vor avă să plece, — abs­tracţie făcend de numele astronomilor a-j *Ieşi spre acest scop.

Dér acest metod al determinării pa- ralaxei solare începe a da îndărăpt în faţa altor metode mai esacte, a altor mijlóce mai potrivite. Venus e înlocuită, sub acest raport, prin micul planet Bros, descoperit în 1898 de Witt,

*Anii luceafărului sunt scurţi. Cam de

7 luni şi jumătate. Când noi socotim 100 de ani: locuitorii de pe Venus au 162, cei de pe Mercur 415!

Dér care e durata dilelor Luceafă­rului? Răspunsul e anevoios.

Unii admit, că rotaţia planetului în jurul osiei sale e de 23 őre 21 minute. Schiaparelli afirma, că e de egală durată cu revoluţia, fiind deci dilele egale cu anii.

Constatarea precisă e împiedecată de lumina orbitóre, ce o reflectézá planetul şi de atmosfera désa, ce-1 învălue ca o manta nepătrunsă.

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 308.-—1906.

/

moşescă, vor sci cu ajutorul lui Dum- nedeu, să strîngă Ccît mai mult aceste legături sufletesc!.„Să ne unim dar cu toţii în acest strigăt atât de scump inimilor nostre, care cuprinde şi cele mai sfinte do- rinţî:„Să trăiască România, tot mai tare, tot mai fericită, tot mai bine­cuvântată !“Dieta ungară a ţinut erî şedinţă. A

presidat Julin Justh. înainte de ordinea dilei presidentul a anunţat, că contele Ales. Nako a fost numit guvernor în F i­ume, ér Béla Mezössy secretar de stat în ministeriul de agricultură, deci ei au re­nunţat la mandate. A raportat tot-odată preşedintele despre alegerea oficialilor ca­merei şi despre constituirea comisiunilor. Trecânduse la ordinea dilei, camera a sortit secţiunile, apoi s’au ales trei notari. S ’a cetit în fine, a treia óra mesagiul re­gal şi s’a decis ca Miercuri să se alegă comisiunea pentru redactarea proiectului de răspuns la mesagiu.

Drepturile Dobrogenilor. Din Bucurescî se scrie, că în urma unei audienţe avute la regele Carol, ministrul preşedinte Ge- orge G. Cantacuzino va presenta parla­mentului un proiect de lege, prin care se acordă populaţiunei Dobrogene drepturile depline politice.

Demisiunea cabinetului austriac.(Cestiunea tarifului vamal,)

Se scie, că ministrul preşedinte un­gar Wekerle dimpreună cu secretarii de stat Dr. Popovits şi Szterenyi au sosit la Viena. îndată după sosire Wekerle a pri­mit visita lungă a ministrului de esterne Goluchowski. La 27 Maiu înainte de amiadî Wekerle s’a dus la ministrul preşedinte austriac Hohenlohe, la ministrul de finanţe Koset şi erăşî la Goluchowski. La ora 1 d. a. Wekerle fii primit în audienţă de Majestatea Sa. La siwii«n±a au nartifiîr*»*- mai târdiu şi miniştrii Hohenlohe, Burian şi Goluchowski. Audienţa a durat pană la 4 ore.

După audienţă Wekerle s’a dus la palatul maghiar unde ar fi declarat, că s’a făcut o înţelegere între cele două guverne asupra căreia se va pronunţa numai în şedinţa de Marţi a dietei. A adaus însă Wekerle, că desbateriie cu guvernul aus­triac se vor iniţia pe basă de raport con­venţional. Atâta se sciea Sâmbătă.

Scirile mai nfiuă înse ne comunică un fapt cu totul surprindetor şi în urmă­rile sale ffirte grav. E vorba de nu mai puţin, decât de demisiunea cabinetului aus­triac Hohenlohe. Causa demisiunei este, că cestiunile în legătură cu tariful vamal au creat între Austria şi Ungaria o situaţie atât de estraorclinară şi gravă, încât gu-

Deci lumea, ce strălucesce în zarea serilor senine, e tot un pământ, ca al nos­tru, planând în gol, conform legilor atrac­ţiei, primindu-şî lumina, căldura şi vieţa dela Sore. Mărimea-i e aprope egală cu a Pământului. Diferenţa abia face a miia parte. Diametrul pământului e 12742 klm., al Luceafărului 12739 km. Periferia Pă­mântului e 40000 kilom., a Luceafărului 39880. Der massa Luceafărului e mai rară \ (081) Corpurile de pe suprafaţă-i sunt mai uşfire. Tfite aceste diferenţe sunt ne­însemnate, în cât se dice pe dreptul, că Venus e sora geamănă a Pământului.

Sunt însă şi deosebiri remarcabile.

Intâiu, an! mai scurţi. Apoi anotim­puri şi mai scurte şi schimbăciose. Osia globului nostru stă piezişe pe ecliptică cu 23 grade 27 minute. A Luceafărului cu 55 grade. Ceea ce însemneză, că pe veci­nul nostru nu sunt, zone temperate. La lăţimile, cari corespund climelor din Bu- curesci, Braşov seu de pe valea Mureşu­lui — s’ar schimba ferbinţela din Sahara cu iarna de la poli tot la 112 dile. Lu­ceafărul deci nici pe departe nu e acea

vernui austriac a trebuit să-şî dea dimisia. Prinţul Hohenlohe a şi presentat cererea de demisiune monarchului deja erî înainte de amiadî şi se dice, că Majestatea Sa ar fi primit’o.

Punctul de neînţelegere este, că gu­vernul ungar a pretins inarticularea în lege a tarifului vamal autonom ca tarif vamal separat maghiar, pretensiune cu care guvernul austriac nu era de loc în­voit, cerând la rându-i, ca tariful vamal să între în vigöre ca tarif comun. Se dice, că tariful ungar va fi identic cu tariful co­mun şi că e vorba, ca Ungaria prin pre- tensiunea ei să-şî menţină în principiu dreptul la teritoriul vamal independent.

Cumcă audienţele amintite din Viena s’au sfîrşit cu un succes al guvernului un­guresc, reiese şi din o declaraţie a minis­trului preşedinte Wekerle înaintea unui diarist, căruia i-a spus, că nu este adevă­rată scirea după care el ar fi dis Dumi­necă în Viena, că cele două guverne ar fi cădut de acord în cestiunea tarifului va­mal. Din contră — dise Wekerle — cores- punde po deplin faptului, ca Majestatea Sa a autorisat pe guvernul ungar să presente dietei un proiect de tarif vamal, care se se estindă asupra teritoriului ţărilor coro­nei ungare şi care să corespundă stării de drept a teritoriului vamal independent, e- nunţată în articolul delege X X X ex. 1899.

Se afirmă, că deja în şedinţa de adî a dietei guvernul va presenta proiectul de lege despre teritoriul vamal independent.

Ca urmaş al prinţului Hohenlohe se amintesc locţiitorul din Bosnia Couden- hove şi locţiitorul din Austria de jos Kiel- mansegg. »Fremdenblatt« confirmă scirea j acesta din urmă.

Nu trebue se mai spunem, că succe­sul lui Wekerle a pricinuit la Budapesta o bucurie nespus de mare.

C ron ica ex ternă .Duma rusăscă. Despre şedinţa de la

26 Maiu a Dumei rusescî, în care s’a în ­cins o viuă şi lungă discuţie asupra pro­gramului guvernului, se mai anuiîţa urină-' torele :

Deputatul partidului poporal Aladin a ţinut un discurs pătimaş, în care a de­clarat, că poporul trebue se fie pregătit la o noua revoluţie. — Vinaver, deputat ji­dov din Petersburg dise, că guvernul a trecut cu mutismul peste drepturile popo­rului şi că ordinea şi liniştea nu se vor restabili, cât timp nu se va da cetăţenilor egala îndreptăţire.

Senatorul Sceglovetov, ministru de jus­tiţie, a respins atacurile îndreptate împo­triva guvernului declarând, că părerea gu­vernului este. că legea prescrie activitatea ministeriului.

Profesorul Kovalevsky, deputat din Charcow, a produs sensaţie prin violenţa discursului seu. El făcu moţiunea, ca Duma

lume îngerescă, de linişte tainică, de feri­cire eternă — cum ni-1 închipuim sera seu diminăţa dela distanţa de 150.000,000 kilometri. Viaţa organică întâmpină mai multe piedecî de cât la noi.

Totuş... Atmosfera fiind desă, pfite că există şi pe Luceafăr o umanitate ana­logă celeia, din care facem parte. Pote mai înţeleptă, seu mai prostă, trăind la »doi paşi de noi« şi întrebându-se, decă pământul nostru e locuit de fiinţe cuge- tătfire. Vedut de po Venus, globul nostru e un astru splendid, care lucesce tfită nop- tea pe ceriul locuitorilor de acolo, cum Marş seu Jupiter strălucesce pentru noi. Pământul e zeul Olimpului lor, căruia i-se vor fi închinat seu i-se închină şi adî, ca unui idol, de e adevărată presupunerea lui Kant. — Nisce comunicări spiritiste însă reveleză omenirea Luceafărului iîntr’o lu­mină mult superifiră celei de aici. — Erăşî decă e adevărată revelaţia.

Geoagiu, 16 Maiu 1906.

Gavr. lodică.

să întrebe guvernul, cum a cutezat să vio­leze memoria Ţarului liberator (Lungi a- probărî). In cestiunea amnestiei acusa pe guvern p9ntru-că a declarat, că amnestia este o prerogativă a Suveranului. Cine va cuteza însă să afirme, că Ţarul a relusat amnestia? Noi fără temere ne vom con­tinua lucrarea şi numai forţa brută ne va îndepărta de aici.

Dep. part. muncitorilor Michaelicenko a afirmat, că Ţarul a retuşat personal îm­plinirea dorinţelor Dumei. (întreruperi : Nu este adevărat) Presidentul chiamă la or­dine pe orator, după care acesta îşi re­trage cuvintele.

Contele Haydn declară, că a contat, ca Duma se săvirşescă o muncă pacînică, programul guvernului însă a nimicit tote speranţele. Pretinde demisiunea guver­nului.

Cu tote voturile, afară de 7, Duma a decis să trecă la ordinea dilei, după-ce a dat prealabil expresie dorinţei sale, ca guvernul se demisioneze ne amânat şi locul lui să-l ocupe un guvern luat dintre mem­brii de încredere ai Dumei.

Noul guvern italian. — După in- formaţiunile diarelor noul cabinet italian se va forma aşa: Giolitti preşedinte şi in­terne; Tittoni externe, Gallo justiţie, Ma- jorcino tesaur, Gianturco lucrări publice, Gocco-Ortii finance, Mirabello marină, Mas- simini postă şi telegraf. Porsfinele pentru ministerul de răsboiu şi agricultură nu se cunosc încă.

Turburări în Serbia. Diarul din Bel­grad »Za Otacîbina« a publicat în fruntea numărului seu de Vineri sub titlul »un avertisment cătră guvern şi opiniunea pu­blică« o scire în care se d ice: „Gencicz şi soţî pregătesc desfiinţarea constituţiei, pentru-ca astfel proclamând starea înafară de lege, se ajungă la putere nelimitată. Decă planul lor va succede, capetele mul­tor politician! distinşi dintre radicali vor cade«. Diarul provocă apoi pe guvern şi opiniunea publică, să se intereseze de acest lucnti,. căcld-a unde nu, ir ar uisfina va re-

j fusa supunerea şi va resolva cestiunea conjuraţilor aşa cum va afla mai bine. Sci­rea încheie aşa: »Păziţi constituţia! Fiţi trezi«.

— 29 Maiü n.

EepressntaRţa oraşului Braşov îşi vaţine mâne, Mercuri şi eventual «Toi aduna­rea ei generală ordinară. La ordinea dilei sunt 35 obiecte.

întrunirea meseriaşilor români, inurma consfâtuirei avute la »Societatea pentru sprijinirea învăţăceilor şi sodalilor români meseriaşi« s’a întrunit erî sără un număr mai mare de meseriaşi români în sala de la »Gewerbeverein«, ocupându se cu cestiunea alaturărei lor la proiectata corporaţiune a tuturor meseriaşilor din Braşov. La întrunire a asistat şi câte un représentant al meseriaşilor unguri şi saşi. După o desbatere mai lungă, meseriaşii ro­mâni au primit unanim să între în noua corporaţiune. S’a mai decis tipărirea pro­iectului de statute în cele 3 limbi ale ţării, pentru-ca la adunarea de constituire a vii- tfirei corporaţiuni meseriaşii se fie în de­plină cunoscinţă de causa, şi ca să-şi pfită face fie-care observările sale la sta­bilirea definitivă a textului statutelor.

Aniversarea de 10 ani a internatului île fete din BeillŞ. La 1 Iunie a, c. se îm­plinesc 10 ani, de când graţie munificen- ţei în veci neuitatului episcop Mihail Pa­ve! s’a deschis în Beiuş internatul de fete. ! Cu acesta ocasiune — după cum aflam din | »Gazeta Socială« — se vor da serbări. Dfimna Angela Săiăgeanu, profesfiră — în numele corpului didactic invită pe tote fostele eleve din anul I al asistenţei insti­tutului se se présente la serbările de ani­versare. In dina amintită la orele 9 a. m. se va oficia un parastas pentru odihna su- fletăscă a fundatorului, ăr după amiadî la firele 5 se va ţină festivalul şcolar.

RSGtiflCare. Suntem rugaţi a da loc ur- mătfirei rectificări: Informându-mă auten­tic, că domnul Dr. Alexandru Vajda-Vo- evod deputat dietal, înaintea alegerei de la Cehul Silvaniei, în 14 1. c. nu s’a reîn­tors acasă, ci a călătorit la Budapesta

— ca să esopereze ordin de la cei competenţi în contra terorismului şi a stării revoluţionare din cercul electoral, cât şi apărarea alegătorilor români, recti­fic comunicatul meu în sensul acesta faţă de d-1 Dr. Alexandru Vajda. Băsescî, 27 Maiu 1906. George Hop de Băsescî.

Masacre în Ungaria. Sub titlul »Ma­ssacres en Hongrie«, diarul frances »Le Courrier Européen« ia nota despre măce­lărirea nocturnă a Românilor din Am aţ în nfiptea de 5 spre 6 Maiu, numindu-le » m a s a c r e a b o m i n a bile«.

SGiri ŞCQiare. Examenul de cualifica- ţiune la institutul pedapogic din Blaşiiise va ţină după următorul program statorit definitiv în conţelegere cu comisarul mi­nisterial: In 5. 6 , 7 Iunie n. examenul scrip- turistic, ăr în 16 Iunie şi dilele următfire exemenul verbal. Anunţările la acest exa­men au să se facă pană în 1 Iunie a. c.— Examenele finale cu elevii institutului pedagogic din BJaşiu se vor ţină în 11,12 şi 13 Iunie n., ăr cetirea clasificărilor şi rugăciunea de mulţumită se va face în 15 Iunie n.

!Bătaia da flori da ia Şosea. Vineri

după amiadî a avut ioc la Şosea (Bucurescî) splendida bătae de flori, organisată de so­cietatea Leagănul sf. Jlfeaterina, de sub presidenţia d-nei Eeaterina G. Gr. Canta­cuzino. Deşi diua era norfisă, totuşi suc- I cesul serbărei a fost fără precedent. Tot ceea-ce capitala are mai distins s’a grăbit să ia parte la acăstă serbare,la a cărei strălucire vedută să adaugă aceea a sco­pului filantropic, pentru caro societatea o organizase. La nici o bătae de flori n’au luat parte atât de multe trăsuri şi atât de măestrit împodobite. Pe la firele 6 au sosit A. S. R. principesa Maria cu princi­pele Carol într’o trăsură, mica principesă Maria şi principele Niooiae cu guvernanta lor în alta, ăr mica principesă Elisabeta cu guvernanta într’un brec. AA. LL. RR. au fost acoperite cu flori de numărosul public aflat în trăsurile de pe şosea. Prin­cipele Carol şi micile principese s’au amu­zat mult, răspundând cu succes la nume­rose atacuri cu flori. Pe lângă numerfisele trăsuri au mai sosit şi trei brecurl cu ofi­ţeri, printre cari se aflau şi comandanţii staţionarelor din Galaţi. Bătaia a început pe la firele 5 şi a durat până ia firele 8 . Succesul material a fost tot atât de stră­lucit ca şi cel moral. ^ ___________ _

»GâZSta Socială«, noul organ ce a în­ceput se apară în Oradea mare, în n-rul 2 îşi publică programul, care culrainăză în cultivarea şi recucerirea poporului ro­mân bihorean înstrăinat do pătura culta. »Vom desvoita o activitate întru deştep­tarea neamului nostru din amorţeala, ce l’a copleşit. II vom învăţa se scie preţui in- stituţiunile românesc! şi-i vom convinge că dânsul numai şi numai de la aceste aşedăminte românesc! pfite aştepta ferici­rea şi bunăstarea sa. In primul rînd îl vom face să-şî iubăscă biserica, legea, limba şi obiceiurile strămoşesc!. Ii vom face cunoscută istoria neamului nostru şi vom stârni într’ânsul dragostea cătră eroii noştri naţionali.« »Gazeta Socială« va apare Marţia, Joia şi Sâmbăta. Abonamen­tul 10 corone ne un an. (Redacţia: Str. Teleki 12).

Mănăstirile de Ia muntele Athos în­treţinând pe aniarţii greci. După iniorma- ţiuniie cele mai positive ale diarului »Ro­mânul de la Pind« mănăstirile greoesclde !a sf. Munte sunt acelea cari contribuesc cu sume ffirto mari pentru organisarea şi întreţinerea bandelor de antarţî greci. Cu­noscută fiind activitatea acestor antarţî, fiecare se pfite convinge de duhul religios de care sunt animaţi pustnicii din Athos şi de mijlficelo întrebuinţate de dânşii pentru obţinerea raiului.

Necrolog. Mihail Dragomirescu origi­nar din Braşov, fost comerciant în Bucu­rescî, ăr mai pe urmă comptabil la fabrica Christescu, după scurte suferinţe a încetat din viăţă în Braşov Luni 15/28 Mafii a. c. la firele 9 în etate de 3S do ani. II jelesce soţia şi patru copii minoreni, dimpreună cu cinci surori, şi numerose rudenii, mă- tuşi, veri şi verişfire.

— Dumitru Racoţian, paroch gr. cat. în Caşva a repausat la 25 Maiii în etate de 32 ani, jelit de soţia sa Veturia şi de fiii: Liviu, Ionel şi El vira, mai departe de părinţi, socri, fraţi, surori şi numărfise rudenii.

înmormântarea lui Henric Ibsen se vaface, după cum se telegrafiăză din Chris­tiania, în 1 Iunie. Camera norvegiană a decis unanim, ca Ibsen să fie înmormân­tat pe cheituelile statului. La înmormân­tare va lua parte şi regele Hakon.

Nr. 108.— 1906. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.

0 exposiţie internaţională de lucrărifemeiesc!. ţ)ileîe acestea s’a inaugurat la palatul de cristal din Paris exposiţia in­ternaţională de lucrări artistice femeiesc! Precum se anunţă, produc o mare admi­raţie şi stîrnesc mar! laude din partea di- arelor, minunatele lucrări de broderie şi dantelărie trimise de atelierul regal din Bucurescî şi de o şcolă profesională de acolo. Lucrărilor românesc! li-s’au acordat cele dintâi două premii de onore.

încercare de sinucidere Ia examen.Faima universităţii din Cluşiii s’a răspân­dit pană peste hotare, că acolo la faculta­tea de drept cu deosebire, se face docto­ratul uşor de tot. Graţie acestor împreju­rări numărul rigorosanţilor cresce din an în an şi numărul celor promovaţi la gra­dul de doctor se dice, că e mai mare pe an în Cluşiu decât în Budapesta. Tînerul profesor Navratil a socotit probabil, că ar fi timpul să se dregă reputaţia facultăţii şi a început să nu trecă la examene decât pe candidaţii bine pregătiţi. Din causa acesta mare indignaţie printre studenţi. Sâmbăta trecută severul profesor examina tocmai pe Ion Hurii, un candidat, care căcîuse deja do trei orî la examen şi acum prin graţie regală a fost admis pentru a patra oră. Navratil a socotit, că nici de astădată nu sunt suficiente cunoscinţele lui Halirii şi era din nou să-l trântescă. Can­didatul vădând acesta a scos un revolver şi şî-a descărcat un glonţ în tâmplă. Ră­nit grav, el a fost transportat la spital, er profesorul numai cu mare greutate a scăpat, căc! studenţii înfuriaţi l’ar fi mal­tratat rău. Nenorocitul candidat era om însurat şi cu familie şi decă nu reuşia nici de astă dată, ar fi rămas erăşî neavansat în calitatea sa de amploiat la căile ferate, cum a mai rămas încă într’un rând. Foile maghiare se năpustesc asupra profesorului Navratil, acusându-1 că e un suflet hain şi barbar, care a prigonit pe Hurii.

Mdrîea ţiganului Rigo. pilei© acestea a încetat din vieţă într’un ospiţiu ameri­can ţiganul Rigo, devenit faimos prin ro­mantica sa căsătorie cu princesa Chimay. Acesta deşi se divorţase de Rigo, aflând despre boia fostului ei soţ, a plecat ia America. Nu l’a mai găsit însă în vieţă. Din alt isvor scirea aeăsta se desminte.

Bibliotsca pentru toţi se p6 te procura de la Tipografia şi Librăria A. Mureşianu cu 30 bani. Plus trei bani porto.

Sevasta M. Stănescu din comuna Zanoga judeţul Romanaţî, care reciteză cu mult patriotism poesia »Sergentul«. Copilul Cis- marul Constantin şi Rădulescu Dumitru din Mehedinţi, declamă cu mult haz : »Obli­gativitatea în şcălele primare«.

La urmă copii! din regimentul Cala­fat Nr. 31 execută îmlădierî cu şi fără armă, cadrilul militar, adunarea şi rugă­ciunea regimentului, când micul principe se scolă în piciâre, fiind imitat de’ntre- ga sală.

Iniţiativa acestei serbări a fost luată de d-1 maior Chiriţescu, inspectorul mili­tar general şcolar şi care serbare a reu­şit mai mult pote decât se aştepta ini­ţiatorul.

19 arendaş! români. Restul de 54 streini aprăpe toţi Evrei. In judeţul Dorohoiu 106 cultivatori mari. Din aceştia 37 pro­prietari, 26 arendaşi români, er 43 străini — evrei. In judeţul Suceava 36 cultivatori mari. Din aceştia numai 5 arendaşi ro­mâni.

Dela 1903 arendaşii evrei s’au în­mulţit şi mai tare.Trist tablou, mai ales când ne gândim, că decă s’ar publica şi sta­tistica din celelalte judeţe moldovene, Iaşi, Bacău, Roman, Vaslui, Tutovasi Tecuciu nici acolo n’am găsiraporturi mult mai îmbucurătore !

Serbarea micilor dorobanţi.La 11 Maiü v. — La circul Sidoli

{Bucurescî) a avut loc serbarea micilor dorobanţi.

Serbarea a fost dată în onórea prin­cipilor, la care a luat parte şi prinţul Ca- rol. Sala arhiplină. Micile surori de cari­tate, ca nisce păpuşi, stăteau cuminte în partea dreaptă a scenei.

La ridicarea cortinei un pluton de copii din regimentul Calafat Nr. 31 exe­cută în cor, pe 2 voci imnul regal fTră- iescă regele).''

Glasul lor limpede şi domol părea un cor format de îngeraşi. După termina­rea imnului iau arma pentru onor şi stri­gă un puternic »Trăiţi!« Cortina se iasă. Lumea se scolă în piciére şi aplaudă cu însufleţire.

La ridicarea din nou a cortinei, cor­pul instructorilor, împreună cu musica co­piilor, cântă „ Viitorul terei“ şi cântecul „Micilor d o r o b a n ţ iAplausele nu mai con­tenesc. Rînd pe rînd, apoi, urmăză mişcări şi exerciţii militare executate de copiii din Compania Greaca (ilfov) cu atâta pre- cisiune, energie şi agilitate, că uimesc pu­blicul. Din posiţia culcată copii! sar în pi­ciére ca nisce lăcuste.

Execută desfăşurarea tiralioriior, trag foc de voie în piciére, cu aşa îndemânare că stîrnesc entuasiasinul publicului şi a micului principe Carol, care aplaudă férte mult.

După acesta urmeză şcăia de pluton, colonă de marş, exerciţii fără comandă unde nu s’audia de cât tactul »şt«, execu­tate cu aşa energie, că le sărea jos copii­lor căciuliţele de pe cap.

A urmat apoi teorie din serviciul in­terior etc. Micul caporal Popescu Ionel a recitat cu mult foc poesia „Răvaşul flă­căilor din Rovine 26 cătră A. S. R . prin­cipele Carol“ şi „Înainte“ de sublocotenen­tul Vulovicî. Copiii din regimentul Cala­fat Nr. 5 au executat frumése figuri din statuele romane, precum şi lupta franceză, uimind publicul deprins şi încă sub impre­sia luptelor papiltante de astă iernă.

Au cântat şi jucat o veselă horă ol- tenescă. Copii musicanţî au cântat o dulce şi molcomă doină de munte. Insă surpriza a fost reservatâ ca şi la defilare, de fetiţa

Ce a ajuns neamul românesc în nordul Moldovei.Sub titlul acesta revista „Nea­mul Românesc“ din Bucurescî pu­blică în nrul 2 un articol scris de d-1 N. R ă u tu din Botoşani, în care se zugrăvesce în color! vii cucerirea ji- dovâscă în părţile de nord ale Mol­dovei.

In oraşe şi orăşele — dice d-1 Răutu — populaţiunea românescă din Nordul Moldovei nu numai că e inferióra celei evreesci, dér scade necontenit. Şi cea mai mare parte a acestei populaţiun! rămase, o duce greu, abia tîrîndu-ş! vieţă de adî pe mâne, din pricină că tóté isvórele mai productive de muncă, ca industria şi co- merciul, au încăput pe manile Evreilor.

Astfel, după Raportul Camerei de comerciü din localitate de pe anul 1903/4 din 2142 meseriaş! aflaţi în orăşelul şi judeţul Botoşani numai 324 sunt Români, ér ceilalţi 1818 streini, aprépe toţi Evrei. Din 1393 meseriaş! aflaţi în oraşul şi ju ­deţul Dorohoiu, 179 sunt Români, ceilalţi 1214 străini, drăşî mai toţi Evrei. Din 869 meseriaşi aflaţi în Folticenî şi judeţul Suceava 154 sunt Români, ceilalţi 715 streini, de asemenea mai toţi Evrei. -

Sunt meserii, din cari Românii lip­sesc cu totul. Astfel, din 57 meserii află- tére în oraşul şi judeţul Botoşani, nu au Românii decât 28. Aşa de pildă, nu gă­sim meseriaş! român! ca alámar, argintar, boiengiu, ceaprazar, cufărar, căldărar, do­gar, mecanic, pălărier, sobar, tapiţer, um- brelar etc. şi nici o Româncă modistă. Din 481 croitori, numai 2 sunt Rom ân!; din 105 cojocari, numai 9 Rom âni; din 491 ciobotarî, numai 91 Român! etc.

In tot judeţul şi oraşul Dorohoiu nu-i nici un Român alămar, boengiu, cufărar, căl­dărar, ceasornicar, giuvaergiu, lumânărar, strugar, tapiţer, ţesător etc. Din 64 brutar!, numai unul e Român; din 299 ciobotarî numai 24 sunt Români ; din 295 croitori, numai 5 R om âni; din 145 cojocari, numai 3 Români; din 10 mindirigii, meserie veche románéscá, numai 1 Român.

Tot cam în acelaşi fel stă lucrul şi în judeţul Suceava.

Şi ceea ce-i cu industria mică şi cu meseriile, e şi cu cea mare. Cele mai multe şi mai însemnate fabrici din oraşe şi ju ­deţe sunt pe manile Evreilor.

Cu comerciul érasí nu stăm mai bine decât cu industria. Şi aici Românii sunt în număr férte mic faţă ţde cel cu totul covîrşitor al Evrei’or. Chiar în co­merciul de beuturi spirtóse, unde nu se cere cine scie ce destoinicie şi care la sate ii-i oprit Evreilor, aceştia totuşi au un număr férte mare faţă de ai Româ­nilor. Mai ales prin oraşe, ei îl au mai cu totul pe mâna lor. Aşa, in Botoşani, din 133 stabiliment« de beuturi spirtuése, nu­mai 6 sunt ale Românilor. In Hârlău sunt 31 stabilimente, tété ale Evreilor. In Do­rohoiu din 74 stabilimente, 4 sunt ale Românilor ; în Mihăilenî sunt 19, tété ale Evreilor. In Folticenî din 53 stabilimente do beuturi, numai unul e al unui Român, celelalte tété ale Evreilor.

La ţară, spune mai departe d-1 Răutu, poporul e stors de proprietarii şi aren­daşii evrei. Raportul amintit al Camerei din Botoşani publică pe anul 1903 urmă- tórele date :

B i b l i o g r a f i e .

A apărut »Mângâierea creştinului, carte de rugăciuni pentru credincioşii gre- co-catolici. Din cărţile rituali ale bisericei orientale şi din alte cărţi de pietate com­puse de Ioan Genţ, protopop gr.'cat. în Oradea-mare. Cu aprobarea şi binecuvân­tarea P. S. Sale Dr. Demetriu Radu, epis­cop gr.-catolic de O rad ea-mare.«

Acestă carte de rugăciuni are un con­ţinut de 462 pagini şi are un format dră­gălaş Cuprinde rugăciuni pentru tote oca- siunile, apoi urmarea sfintei şi dumnedeies- eii liturgii, câteva meditaţiunî din cartea lhi Toma de Kempis »despre imitaţiunea lui Christos«, din »Philothea« şi din cărţi­le sfântului Alfonz Liguori etc. Catavasiile, cântări la însărat şi la înmormântare. Afa­ră de acestea în multe locuri sunt inter­calate între text scurte instrucţiuni despre rugăciune, despre ss. taine, purgator, pre­cum şi explicările numelor unor cântări şi rugăciuni ce obvin în ritul nostru, cum sunt : litie, polieleu, utrenie, doxologie acatist, şcl.

Cartea se pote procura : I. Ediţia po­porală, pe hârtie bună, un vxemplar legat în table tari, cu cruce aurită şi cu mar­gini aurite, costă 1 cor. 20 fi Ieri, plus spe- se poştale 10 filerî: laolaltă 1 cor. 30 filerî. La dece exemplare plătite deodalâ, al 11-lea se da gratuit. II. Ediţia mai fina pe hârtie albă : a) legat în pânză şi trimis reco­mandat 3 cor. 35 fii. — b. legat în piele cu trimiterea recomandată 5sVor. 45 filerî. — c) legat în piele mai fină cu recomand. 7 cor. 45 filerî. — d) legat în mătasă fină 7 cor. 45 filerî — e) legat în imitaţie de fildeş cu 8 cor. 45 filerî. Comandele sunt a se adresa Ia subscrisul. Preţul se trimi te înainte, seu se încaseză cu rambursă (utăntvetel) Oradea mare 1906, Mai 12. Adre­sa : loan Genţ, protopop gr.-cat. în Nagy- vârad, Sztaroveczky-utcza 6 . sz.

«ioan Popescu din Ooaş. Activitatea de o jumătate de secol a unui Român Chio- rean — în România.« De Augustin Paul.

Biblioteca despărţământului Şimleu a scos de curând de sub tipar numărul 1 al seu purtând titlul de mai sus şi care pe 32 pagini conţine conferenţa d-iui Augu­stin Paul ţinută la adunarea din Şomcuta- mare a despărţămîntului Săiăgian-Chiorean ai Asociaţiunei în diua de 3 Aug. n. 1904.

Publicarea acestei conferenţe a întâr- diat aprope 2 ani din causa, că d-1 Andrei Cosma, care în adunarea despărţămîntului a enunţat conclusul de a o tipări, doria, ca broşura să fie împodobită şi cu portre­tul regretatului bărbat şi clişeul d’abia acum s’a putut procura.

Conferenţa d-lui Paul a fost publi­cată întâi în »Gazeta de Duminecă« n-rul de Pascî a. c. de unde a fost trasa în bro­şură. Din »Gazeta de Duminecă« a repro­dus-o şi diarul »Conservatorul« din Bucu­rescî. — Profesorul N. lorga în numărul 16 (16 Aprilie a. c.) al revistei „Sâmănă- toruV1 scrie despre acestă conferenţa ur- mătorelo:

In „Gazeta clc Dumineca“ nr. 14. o bună schiţă a activităţii de înveţător ai aeamniui pe care a desfăşurat-o in România pană mai dăunădl un vrednic Român ungurean din părţile Chioarului,I. Popescu. Interesante sunt sciriie privitdre la în­cercarea ce a făcut Popescu de a da Bârladului industriaşi români, şi Ia pricinile pentru caro ca nu a isbutit“.

Despărţământul Şimleu a făcut un bun lucru tipărind în biblioteca sa acestă confereaţă. Ea se împarte membrilor des- părţămîntului gratuit, er cei ce nu sunt membri o pot procura cu preţul de 1 co­ronă de la tipografia »Victoria« Şimleu (Sziiâgy-Somlyo), în număr limitat şi de la autor în Braşov7.

Acesta inse a declinat, spunând, că e solidar cu atitudinea lui Hohenlohe. Astăcli va fi primit în audienţă locţi­itorul Boemiei, Coudenhove.Budapesta, 28 Maiü. Deputaţii croaţi au făcut adî, mainte de des­chiderea dietei, o visită la presiden- tul Justh. Conducătorul Croaţilor T. Nedeijkovici a salutat pe Justh prin câteva cuvinte rostite în limba germană. Justh respundând ungu- resce a dis: „Cu bucurie vâ salut, domnilor, dér regret forte mult, că v ’aţl adresat mie cu vorbă nemţescă. Regret, de óre-ce nu este permis sé se rostâscă vorbă nemţâscă în dieta ungurâscă. De cât nemţesce, mai bucuros v’aşi fi audit vorbind croa- ţesce, căci Croaţia este o parte în- tregitóre a Coronei sf. Ştefan“ .Berlin, 29 Maiü. Din Petersburg se anunţă, că în cercurile diploma­tice de acolo se afirmă, că în curând W i t t e va fi chemat din nou în frun­tea afacerilor. Scirea, că Witte va pleca în străinătate, se desminte.Roma, 29 Maiü. Agenţia Ştefani confirmă scirea, că regele Victor E- manuel a însărcinat printr’un auto­graf pe G i o 1 i 11 i cu formarea noului cabinet.Petersburg, 29 Maiü. Din isvor autorisat se comunică că svonui des­pre disolvarea dumei este neîntemeiat. Duma va continua sé funcţioneze pană la jumătatea lui Iunie, când va lua vacanţă. îndepărtarea ministeru­lui depinde exclusiv de liberul arbitru al suveranului. Discursul pe care Fa ţinut ministrul justiţiei, a fost expre- siunea vederilor sale personale şi fost rostit din propria-i iniţiativă.

i v e rs e .De ale Am ericanilor. După cum ves­

tesc foile din New-York, căpitanul de ma­rină, Gillen, vrea se facă o întreprindere îndrăsneţă. întovărăşit de un singur prie­ten va călători cu luntrea de la New-York pană la San -F ran cisco, calfi de 14 mii de klm. Luntrea e de 7 metri de lungă şi de un metili jum. lată. Călătoria crede că o va tace în patru luni. Cu sine duce arme şi unghiţe, să împusce păsări [ş\ se pes- cuiescă.

— America are monopolul caselor mo­derne şi celelalte ţări nu o urmeză decât forte rar în acestă cale.

Cea din urmă casă de acestea, con­struită de âmeni întreprindătorî are dece caturi şi oferă o particularitate, care tre- bue relatată. Chiriaşii casei vor pute se mergă Ja catul lor în automobil. Fie-care apartament are, pe lângă odăile trebuin- ciăse unui corfortabil, apartament şi o oda­ie pentru automobil, alta pentru mecanic, precum şi un mic atelier pentru repara- ţiunî. In câte-va minute un ascensor forte mare ridică automobilul cu voiajorii în- tr’însul din stradă la orî-ce etaj al casei.

U L I I I V ¥ti».'’" âYiena, 29 Maiü. Majestäten Sa a primit dimisia cabinetului Hohenlohe In judeţul Botoşani sunt 108 culţi- ] şi a vrut se- însărcineze pe contele vatorî mari. Din aceştia 35 proprietari şi Schönborn cu formarea cabinetului.

Proprietar : Dr. Aurei Mureşianu. Redactor responsabil: Traian H. Pop.Stabiliment de hydrothérapieW âllisch of,

staţiune de tren şi postă Brunn-Maria-En- zersdorf, 30 min. departe de Viena.Arangiameiit modern(pe lângă hydrothérapie completă, bai elec­trice, de aer, sore, massage, electrisare, gimnastică suedà etc )Preţuri moderate.

Cu prospecte şi informaţiuni mai de­tailate stă la disposiţie direcţiunea şi me­dicul stabilimentului

Or. Marius Sturza.

S é c a p e t ă , p r e t i a t i z i d e n i

Cremă de dinţi indispensabilăconservă dinţi curaţi, albi şi sănătoşi

Pagina 4. G- A Z É T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 108—1906.Când se aşteptă. Cocostârcul.Părechile tinere cari aşteptă prima sosire a coco­

stârcului, ar face bine, dacă s’ar informa întâi temei­nic asupra hrănirei raţionale a pruncilor. Pruncul în etatea lui fragedă trebue bine hrănit pentru că cea mai naică deranjare de stomac pote să aibă urmările cele mai rele. Mai ales mamele, cari nu alăptâză singure, trebue să fie cu mare băgare de seină. Căci este sciut că e fdrte greu a căpăta lapte de vacă de o potrivă şi ne-

f al si fi cat, ér doică nu pdte se ţie orî-cine. Intre nenu­măratele alimente, cari servesc la hrana pruncilor, nu se pdte tăgădui că cea mai bună este făina pentru prunci a lui Kufeke. Acéstá făină amestecată cu lap­tele, proraovâză desvoltarea muşchilor şi oaselor, şi îm- pedecă disolvarea mai dură a laptelui în stomac, prin ceea ce pruncul este ferit de catar de stomac şi inte­stine. Făina lui Kufeke conţine nu numai tóté elemen­tele ce le are laptele, dér şi alburninul vegetal, ce se absdrbe uşor, prin ceea ce calitatea hrăuitore este de-

sâvărşită şi se obţin succese mari în tdtă lumea. Ş i făina lui Kufeke nu este numai un aliment excelent, dér servesce şi ca preservativ faţă cu catarul de sto mac şi intestine, frequente cu deosebire vara. Atât în casă cât şi în călătorii, fiind uşor transportabil, este un reraediü probat şi nivelator la schimbarea climei. Pen tru mamele tinere este de importanţă, să fie informate la timp despre acest mijloc care la prunc! în cas de bolnăvire este de un ajutor nepreţuit.

Cursul Ia bursa din Viena.Din 28 Maiu n. 1906.

Renta ung. de aur 4%..........................114 —Renta de corone ung. 4% . . . 95.50Impr. căii. fer. ung. în aur 3 72% • 85.70 Impr. căii. fer. ung. în argint 4°/0 • 05 35 Bonuri rurale croate-slavone . . . 97.—

'Impr. ung. cu p r e m i i .........................210.50Losurî pentru reg. Tisei şi Seghedin . 156.50

PAGLIANO-SIRUPcea mai bună doftorie de curăţit sângele, inventată de SMT* Profesorul GEBOLAUftO PAGLIAE1®.

Florenz-Via P an d o lfin i (Italia)

A s e f e r i d e im ita ţie !A observa pe fie-care sticla marca fabrieei în colóre ve- nătă deschisă cu subscrierea Prof. GIR0LAM0 PAGLIANO.

Se capelă în tóté farmaciile mai mari. DEP0SIT pentru Ungaria la farmacia I0S. von TÖRÖK Budapest 0—0,1968. K i r á l y « t e z a 1® ş i A n d r á s s y « t e * »

Renta de hârtie austr. 42A 99.70 99.50

118 50 99.80 89.P5 -

1 5 8 -

10Renta de argint austr. 42/io •Renta de aur austr. 4°/0 . . .Renta de cordne austr. 4% • «Bonuri rurale ungare 372% •Losurî din 1860 Acţiî de-ale Băncei ung. do credit 1663.— A cţii de-ale Băncei austr. de credit 816.50 Acţiî de-ale Băncei aU3tr0 -ung. . 672.25N a p o le o n d o r î..................................... 19.14Mărci imperiale germane . . . 117 20London v i s t a ..................................... 240.30Paris v ista ................................................ 85.40Kote italiene........................................... 95.50

C u r s u l 1» j. vi t e l E î s ş o v

Dm 29 Mai u n. 1906.Bancnote rom. Cnmp. 18.92 Vênd. 18 98Argint român V 18.84 „ 18.88^apoleond’orî. n 19.06 „ 19 0Galben! D 1 1.20 „ 11.4CMăre! germane » h-*- LO O 117 SOLire turcesc! n 21.50 „ 21.65Scris. fonc. Albine 56/0 10b— » 102

Ruble Rusesc! » 2 53 „ [2,85

Veritabilă numai sticlele ce portă numele ,SICÜilAV|

A p a Q i r u i l â “ di" Iminerală j , O I U U t . l r t Málnás Şe s t e r e g i n a t u t u r o r a p e l o r m i n e r a l e n

s a l i n e , d in i z v o r a r t e s i c 7 s f r e d e l i t p r i n s t r a t u r i |

d e s t â n c ă .Vindecă inmediat indisposiţiî de stomac. Esciteză apetitul. Speci­alitate cu efect contra suferin­ţelor cataralice ale gâtlegiului, plămânii, stomacului, rinichi,

băşică etc.Espertisele domnilor Profe­

sori Karácsonyi, Kétly, Tauszk, Riegler numesc izvorul vinde­cător „SICULIA“ din Mâlnâş ca cea mai bogată apă minerală, cu conţinut natural de sare al- calică din continent.

=== D e p o s i t e n g r o s s = pentru Braşov şi Făgăraş laWÜ.HEU1 DRESSNANDT în Braşov.2-15.2887. I

2 locuinţe mai mariCU câte 4 odăi şi colo aparţiniStOre cu gradină şi verandă,

i locuinţă mai micăcu 1 odae şi bucătărie pe Şirul Ce- tăţuei nr. 3, (Schlossbergzeile) s u n taaa------- d e î 11 C it i P i a t s^L-s—de acuma, seu dela Sânt Bfiihai.

Grădina cu p o m e , în mărime de 1000 stânjin □ se î n c h i r i e z â şi separat până la Sânt MihaiăInformaţii mai deaprbpe se pot lua dela Domnul Dr. Wilbeim Tbeil, Strada Porţii nr. 58. 2- 4.2294.

F1 I IB 1 I 0I Ef 1 1 1 1 1 ,£ H r a ş o ^ Strada Porţii nr. 21. ^

Recomandă marele deposit înspecialităţi medicinale

========= indigene şi externe,--- 'Specialităţi de gumă. Ar ti coli pentru îngrijirea bolnavilor. Cu deosebire SPIRT L0B0G0 (Lobogo franzbrant-

) wein\ doftorie bună contra durerilor ) de reumatism, junghiuri, dureri de ( ^ cap, etc. Preţul i sticlă mică 80 b. ”

1 sticlă mare 1 cor. 60 b.SPIRT de PAS3R1CĂ (Paprica frauzbrant- weinj, doftorie probată contra reuma­tismului, Ischias, soidină etc. Preţul

1 sticlă 1 cor. şi 2 cor.

Abonamente laGazeta Transilvaniei“se pot face ori şi când pe timp mai îndelungat seu lunare.

*5M u x x x

x Cruce séu stea dupla electro - magneticaNu

Vindecă ţi învioreziDeosebita atenţiune e a acest aparat vindecă boa-

x x x xX

XIX X X X

X X X X X X XX X X X

P a t e n t 3tTr.e crucea lui Volta.

8 S 9 G 7 .

Nu e mijloc secret.

pe lângă garanţie.se da împrejurării, că le vechi de 20 ani.

n x « X X X X X X X X X XX X X X X

a x x x x x x x x x x x k x X X

Aparatul acesta vindecă şi foloseşte contra: durerilor de cap şi dinţi, migrene, ne- uralgie, împeiecarea circulaţiunei sângelui, anemie, ameţeli, ţiuituri de ureche, bătaie de ini­mă, sgârciuri de inimă, asmă, aucţul greu, sgârciuri de stomac, lipsa poftei de mâncare, re- ceală la mâni şi la pioidre, reumă, podagrâ, ischias, udul in pat, influenţa, insomnie, epilepsia, Circulaţia neregulată a sângelui şi multor altor bole, cari la tractare normală a medicu­lui se vindecă pr:n electricitate. — I n cancelaria mea se a flă atestate încurse d in tote p ă r­ţ i le lu m ii, cari preţuesc cu m ulţdm ire invenţiunea mea § i ori-c ine pote examina aceste atestate Acel pacient, care în decurs de 45 dile nu se va vindeca, i-se retrimite banii. Unde ori­ce încercare s'a constatat zădarnică, rog a proba aparatul meu.

Atrag atenţiunea P. T. public asupra faptului, că apa ra tu l meu nu e perm is s ese co <funde cu a pa ra tu l „ V oltau, de ore-ce „ Oiasul- V oltau atât în Germania cât şi în Austro- Ungaris a fost oficios o p rit, fiind nefolositor, pe când aparatul meu e în genere cunoscut apreciat şi cercetat. Deja ieftinătatea crucei mal® eleclro-magnetîce o recomandă ÎndeosebiPreţul aparatului mare e 6 car.

folosibil la morburi, cari nu sunt mai vechi de 15 ani.

MÜLLER ALBERT, Budapesta,

Preţul aparatului mic e 4 cor.folosibil la copii şi femei de

constituţie forte slabă.Expediţie din eentra şi locul de véndare pentru ţâră i streinătate e:c.V, Strada VADÁSZ 42 A./E.

colţul strada Kálmán.

0 Yillă pe Şirul Cetăţuieila loc de frunte, avend un front d8 vre o 60 metri,se vinde din mână liberă,01 întregă, orî împărţită pentrudoi proprietari. Amănunte se dau la Adminis­traţia „Gazetei Transilvaniei.“

2—3.2390.

Unde se mănâncă hi ne şi se bén VINURI curate de Mediaş BERE de P i l s e n „Urquell“ próspéta dela cep în fie-care (Ji 1 î La = = = = = = = = :

lestam atil Sefcwirseirgîs Braşov, Str. Spitalului nr. 20.De o cercetare numerosă se róga

C. R. GLIGÖRE CRISTEA,3—0 conducătorul restauratului.

A V I S I ' s aSubcrisul am onorea a face cunoscut O n . public şi în deosebi epitropilor bisericesc!, că aiin tfescMs în Braşov (la 2 Porumbi) Strada Negră nr. 3 (3 Felso-Villa-utcza 3)

0 fabrică de luminări de eeră curată şi parafinăs u b f ' i r u i a

I O A N P E T E U .P r im a fa b r ic ă de lu m in ă r i de ce ră şi p a ra fin ă d in A r d e a l.Şi sunt în plăcuta posiţie de a executa tot-felul de luminări în t 6 t e f o r m a t e l e , precum şi aurite, er comandele le voiu ^xeciitâ p r o m p t şi cu p r e ţ u r i f o r t e c o n v e n a b i l e . ei - 90,1858.

cy * 4

A . M u r e ş i a n u9I S r r t ş n r , T e r g u i S n u i u i X r . 3 ® .

Acest stabiliment este provetjut cu cele mai bune mijloce tehnice şi fiind bine asortat cu tot felul de caractere de litere din cele mai moderne este pus în posiţiune de a pute esecuta orî-ce comande cu promptitudine şi acurateţa, precum:

R E G I S T R E ş i I MP RI MA TEpentru tots speciile de serviciuri.

B i L A . i < r q : - c r K i .

C o r u p t u r i , A d r e s e , C i r c u l a r e , S c r i s o r i .

QouVQ/vtd^ în iotă m dzim ea-

ÍIIAPRIMATE ARTISTICEÎN AUB, ARG INT ŞI COLORI.C Ă R Ţ I R E S C I I N Ţ a ,

L IT E R A T U R Ă ŞI D ID A C T IC E

S T A T U T E .

FOI PERIODICE.B IL E T E D E VIS1TĂD IFERITE FORMATE.

PROGRAME~ELEGAÎTTE.BILETE BE 10B0BBÄ Şi DE IDIfl

DUPĂ DORINŢĂ ŞI ÎN COLORI.

IN D U ST R IA LE , de H O T E L U R I şi R E S T A U R A N T E .

PfiEpI-CiJRENTE ŞI DIVERSE» \ 1 S T I K I . Ij) BILETE DE INMOHMENTARI.

Comandele eventuale se primesc în biuroul tipografiei, Braşov Târgul Inului Nr. 3 0 , în eta- gini, înderepţ în curte. — Preţurile moderate. — Comandele din afară rugăm a le adresa la

Tipografia A. MUREŞIANU, Braşov.

A . Tipografia Mureşianu. Braşov.