TuooonAnpsLEAN

Rosturi.gi rostiri ...CuvAnt-inainte:

$tefan Vigovan

@luj-Napoca, zo16

Cuprins

Cuvdnt-inainte (de $tefan Viqovan) ......................5

Nevoia de in1elepciune........... ............r3Modelul ADEPT Transilvania................ ...............t4Baia Mare - o,,insul5 sabaliali" a c5r;iil ..............16Fenomenul SipAn;a..... .......................r8Baia Mare - Oraqul Florilor...... ..........19Maramuregul - inainte de toate qi intAi in toate (I) .............. .....2oMaramurequl - inainte de toate qi intAi in toate (II) ............. .....22Maramurequl - furainte de toate qi tntAi in toate (III) ............ .....24Maramuregul - trainte de toate gi intAi in toate (IV) .................25Maramurequl - inainte de toate gi intAi in toate (V) ............. .....26Maramurequl - inainte de toate qi intAi ir:r toate (VI)................. z8Aleea Clasicilor ...............29Serile de poezie de la Baia Mare......... .................30Despre anumite vrednicii.... ..............32Homo doctus........ ........... jjVecinitSli binefrcitoare gi mAntuitoare......... .......................34A fost,,Duminica migranqilor"................. ............36Nevoia de,,oameni de suflet"... .........38Aur qi oameni de aur ......39Zborul nostru ...................41Recunoatteri astriste ......43Ziua impiratului Traian - Zi a Europei?.............. ..................44Chemarea Ministirilor Romineqti ................. .......................46

,,Sunt suflet in sufletul neamului meu..."....... .....48Ministirea Lainici - Vatr5 de Spiritualitate RomAneasci....49,,Listele lui Traian Popovici"... ............51Maramurequl Istoric Ai Istoria RomAnilor. ..........52

35o r TeodorArdelean

Primul ,,roman" ales in Bundestag ......................54

,,Sub tivilugul istoriei qi al religiei"........................................56Doui modele de viaqi admirabile .......................58Grigore Lege - scriitorul... .................59Dela,,almamater"la,,materdolorosa"! ..............6r

,,O comunitate vie" .........62Despre Mihail Diaconescu gi actuosa essentia! ..................... 64

Anul BrAncoveanu ..........69Despre ,,cultura urbani"..... ................7rCu fala spre Eminescu............. ..........73

Pentru o bunl practici in jurnalismul de excelenfi .............2S

Viafa-i dulce de Mihai .......................78Un portret special al lui ,,magister dixit" ............79

$i totugi, aromAnii sunt faimopi!................. ......... Bz

Cu onorul spre Marele Birbat - George Pop de Bdsegti ....... 83

De fapt, cine este Nicolae Bretan?...... .................85in ciutarea marilor rodiri spirituale... .................87Despre datoriile clasei avute fali de obqte... ......88

A cui e de fapt Crimeea? ...................9oNobilitate qi RegaIitate................. .....92

Destine culturale ............94

Despre boeml ......'...."....96Rodiri academice ............98Catedrala din Virgef - Chivot gi tabernacol .........................1oo

Parodiatur et altera pars ........... ....... 1o1

De la Baia Mare la Cahul... ...............ro6Un compliniu pe piafa cdrfii.......... .....................1o7Despre Campania din r9r3 ...............1o9

Si ne cunoaftem patria! ....................111

La Muntele ION $IUGARIU..........., .....................r13

Epistoli de la Chicago.............. ........r14Despre ,,riscoalele timocene" .......... u6Patriarhul culturii romine ...............n9

Rosturi gi rostiri... 1 351

O noui ministire pentru Dumnezeu pi Neamul Meu!........r2rBarrie Gilbert - Doctor Honoris Causa!....... ......r2+

,,Catedralele eparhiale din Rom6nia" ....................................i26O figuri cunoscuti a diasporei romAne din Germania!.......r28Dar din dar... face Lumini! ..............13o

,,Personaj frumos - cinste cui te cinstegte!" .......r32,,Fie-i memoria binecuvAntat5...!". ......................135Pintea Viteazul sau ,,curajul de a fi impotrivS". ....................r37Spre locuri europene cu istorie romAneasci .....14o

iPS Ioan Selejan - Omul binecuvdntat de Dumnezeu gi

binemeritat de Neamul Siu.......... ......................r44

,,East of West. Servus zo2t" .......... ....146Despre Constantin BrAncugi qi.,. Oraqul Siu ............ ............t49ASTRA REDIVIVA ,,,,,,,,.152Medita;ii de moment lAng5 MonumentulOstagului RomAn ...........r54Despre fara Codru1ui.............. .........i56Invitalie la Alba Iu1ia........... .............159Dr. Mihai Marina - figuri luminoasl de cSrturar patriot.... 16r

Vegti culturale de la Callatis ............t6+Scriitori ai Maramuregului intre,,scriitori ai Transilvaniei"........... ......t66Nu putem uita Memorandumul.. .....168

,,Reconectarea cu partea intunecati a istoriei noastre"! ......17oUn An Luminos! ............175in urmi cu 1oo de ani! ......................r77Ce facem cu Mogtenirea dr. Ioan Godea? .................,........... r78z5 de ani ......r8oMonografia Municipiului Baia Mare.......... ......,.r83Sunt mAndru cI sunt biimireanl ....r8sLectio magistralis! ................. ...........r8;4o de zile .....189

,,Bitilie diplomatici romAno-romAn5" ........... ......................r92

352 r TeodorArdelean

,,Miracolul cirfilor"........................ ......................r94Despre armonie qi ARMONIA.............. ..............196

Satyricon redivivus! ......2oo

,,Folosul culturii"..... ......2o2Si facem cunoqtinfl cu IDEA .........2o5RomAni care se sting........... .............2o7Din nou despre nobilitatea maramure9eani ....................... 2o9

Bibliotecile - institulii ale cunoaEterii! ..................................211Dr. Volker Wollmann - un prieten al Maramureqului ........z13Cu simpatie,,academicS", despre Maramureg ! ..................... z16

$i totugi, Oratoria! .........2r8

,,lJn erou al zilelor noastre"..... ........22oDespre Regatul Minunilor - Iordania ...............222Despre consistenfe cognitive... .......224Nestorii literaturii rom5ne...... ........226Fascinafia BArsanei .......228Spiritualitatea maramuregeani ......23oSprijinitori ai culturii gi identitS;ii romAnegti... .............. ....232Acad. Emil Burzo - Bo de ani sub semnul Excelenlei,Eminenfei gi E1ocvenfei................ ...234Zilele culturale,,Monahul Nicolae Delarohia". .................... 237

Despre o alti fascinafie a Maramurepului ........24oSalutlri din Mangalia!.......,...... .......242Slavi slovelor de suflet!.................. ....................244Senectutea academicd .....................247Baia Mare - Freiburg !.r.i......!.!..... ....249Baia Mare - Spiritul metropolitan................ .....252Monumentele Marii Uniri.......... .....254HOMO ORNAT LOCUM sau De la Vasile Goldiq laAurel Ardelean... ...........257Academicianul Mihai Pop, omagiat la Glod .....z;9Sub semnul Magnificenfeil.......... ...................,..262Personalitatea lui ION BIANU in superlative (I) ........-.......264Personalitatea lui ION BIANU in superlative (lI) ...............267

Rosturi Si rostiri... . 353

Dr. ing. Eugeniu Iordichescu - un salvator al

monumentelor de arhitecturl .....-..273

Spre o lume a prosperitS;ii culturale. .........."....275Capitala Culturali a Europei qi ambasadorii Ei!'.....".. ........-..'277O rugiciune pentru Neamul Rominesc ..'........279

Despre ospitalitate in ,,chip" cultural qi european! .".'..".... z8z

Baia Mare - Capitald Europeanl a Culturii -scurt comentariu .'.'..'...285AtAt de rAvnitul titlu!........... ..........,.287

Un gest important gi inedit..... ........293

Sub semnul lui Homo doctus '.....'..295Putere purificatoare............... ..'.......298

MEMORANDUM....'.'......'...........:." .'...'.'.'....'.'..3ooPanteonul RomAn .........3o2zo16 - Anul Regalitifii gi Anul Academiei RomAne .......'....3o4

Millenia Opes.......... ......3o7

Despre $tefan Popa POPA'S............... .........'.....3o9

Geografia cultural5 locali ....'....'.....'.311

Bdla Bart6k gi Maramuregul............ ........'...'.."...313

Mihai Nae qi Maramurequl............... ...'....'..........315

In memoriam SOLOMON MARCUS ..'............. .................... 3r7

,,$iqegtii plrintelui Dr. Vasile Lucaciu".... ..........32o

Sirbitoarea Academiei RomAne..... ..........'........322

Si sdrbltorim in zor8 RomAnia impreuni! .......325

Romanistul german Gustav Weigand gi Maramurequl......' 327Prezenfe maramurefene in Olanda...... ......'...'..329

S5ptimAna Luminati ....)Vt

Fascinalii de lecturi .....334CuvAntirile Regelui Carol I....... ......336

Histoire de la Transylvanie ...'.........339

Purtitori de {Hclii in nopfile istoriei!...... ........'..345

Rosturi 9i rostiri'.' r 13

Nevoia de infelePciune

Se poate observa ugor, fHri mari eforturi de

documentare, c5, in zilele noastre, inlelepciunea nu mai

e ,,la modi". Nu e nici in paleta categorisirilor, nici inmemoriile cv-urilor, nici pe buzele oamenilor atunci

cAnd trag... de concluzii. Nici substantivele ,,in1elept",

,,in1elepciune", ,,infelepfire".'., nici adjectivele din

sintagmele,,om inlelept",,,scris infelept",,,aserfiuneinleleapt5" g.a.m.d. nu mai populeazi cimpurile de

elocin!5.Mare deosebire fa$ de secolul cinci inainte de..' era

noastri! Cici pe vremea aceea infelep;ii erau la mare

ciutare, iar ,,iubitorii de infelepciune", adicl filosofii,dominau lumea ideilor. Categorici deosebire 9i fap de

perioade triite de noi in urmi cu cAteva zeci de ani, cindinleleplii erau foarte rari deia, dar beneficiau de

certificate existenfiale. Spre exemplu, ca si se iustifice inf"ta celorlalli lideri ai vremii, primul ministru al

RomAniei, Manea Minescu, profesor universitar 9i

membru al Academiei RomAne, le-a mirturisit ci l-aprimit in audien;5 pe primarul de Bogdan-VodX

\laramureg, Vasile Deac ,,MoPu", deoarece ,,este un

in[elept", ,,unul dintre pufinii pe care ii mai are Jara"!bar chiar dacl ne lipsegte azi ,,cultul ingelepciunii"

diclionare cuprinzAnd ,,expresiile infelepte" se mai

gisesc. Aici aflim nenumirate forme de ,,gAndire

i.ngeleapti", asupra cirora se mai apleaci din cAnd incand gi cAte un contemporan. in aceasti ipotezf, m-am

situat 5i eu zilele trecute, cAnd am descoperit o rostire

L4 r TeodorArdelean

infeleaptl ldsatl mottenire de Franqois de laRochefoucault: ,,in;elepciunea este pentru suflet ceea cesinltatea este pentru trup".

Mare ,,zicete" gi mare problemi! Despre ,,s5.n5tate"qi despre ,,trup" auzim de sute de ori pe zi, pe toatecanalele de comunicare publice sau personale. Despresuflet tot mai pufin gi tot mai rar, iar despre un infeleptsau altul, daci or mai fi (?!), ca-n parabola lui Diogene! $iatunci, intrebarea ,,Unde ne sunt infelepfii?" r5mAne fHrdrispuns.

P.S. Om infelept a fost gi acela care a spus cAndvacI ,,Orice prost gisegte pe un altul mai prost decAt el"!Dar n-am auzit inci si se fi rostit aserfiunea cd ,,oricein;elept gisepte pe un altul mai infelept decAt el"! Semnci avem inci o problemi gi cu prostia, gi cu...infelepciunea! $i o mare nevoie de inqelepciunel

u aprilie zory

Modelul ADEPT Transilvania

Sunt adesea evenimente notabile care trecneobservate. Sau, daci sunt consemnate, nu ating zonade ,,vedetism public". Din aceastd categorie face parte giinformagia urmdtoare, apiruti fugitiv pe ,,ecranele"presei electronice la finalul anului trecut. FundaliaADEPT Transilvania a cAgtigat premiul intAi in Europa laSecfiunea ,,Comunicare citre beneficiari" cu Proiectul,,Refea de informare pentru fermierii din Transilvania".Premiul a fost acordat de cdtre Directoratul General

Rosturi 9i rostiri... r 15

pentru Agriculturi al Comisiei Europene, fiind selectat

din cele ri8 proiecte depuse, pe locurile doi 9i trei fiindsituate proiecte din Olanda 9i Spania

Acest lucru este important 9i pentru Zona

Metropolitanl Baia Mare, ca model de bunl practici'Dacf, o mAni de specialipti 9i profesioniqti inbiodiversitate, arii protejate, gestiunea fermei agricole,

ecosisteme pastorale, politici de agromediu, marketing

ecologic etc., din centrul Transilvaniei a reuqit si atragi

fondurl europene qi romAneqti pentru un proiect-pilot pe

relalia produc;ie-desfacere-consum, aceasta inseamni cd

este loc qi pe la noi de astfel de raporturi economice'

Valoarea unor proiecte de acest tip este uria95' Sunt

pentru prima dati luate in considerare elemente de

,axiologie popularS" cunoscute de sute de ani, dar

,,pierdute" in doar cAliva ani: o agriculturd prietenoasi cu

mediul, stimularea produselor locale, participarea

fermierilor la misurile de agromediu, certificarea qi

zonarea pldurilor, dezvoltarea pie;elor Pentru produse

tradilionJe gi locale, activit5li gcolare gi festivaluri rurale,

dezvoltarea centrelor de colectare a laptelui 9i imple-

mentarea normelor de disciplini gi testare, replicarea

unitljilor de procesare, organizarea pigunatului,

organizarea usc5toarelor solare pentru micii fermieri,

,piilirrir.u ambalirii gi etichetirii, reintroducerea

culturilor agricole vechi, organizarea taberelor de varipentru copii in vederea atragerii tineretului spre

agriculturi, acliuni de cunoaqtere a mediului, amenajarea

traseelor agrare pentru biciclete, dezvoltarea

agroturismului gi a turismului verde, reamenajarea vetrei

satelor qi multe-multe altele.

L6 r Teodor Ardelean

Sunt ADEPT-u1 ideii ci daci cei de la FundapiaADEPT au reugit in zona satelor sisegti din centrulTransilvaniei gi noi putem reugi in zona Chioarului sau aFisculagului, daci vom lansa iniqiative comune,interesante. Cici biimirenii ar putea trii in viitorul nuprea indepirtat doar cu produse sinitoase din zona devecinltigi agricole periurbane.

tB aprilie zotj

Baia Mare - o,,insuli sabafiali" a cirfii!

Latinii descriau foarte simplu normalitatea: Estmodus in rebus (Este o mdsuri in toate lucrurile). invremuri de mare cumpini, tocmai ,,m5sura" esteafectati. Cici toate echilibrele suferi de ,,labilitate" qi efoarte ugor de intrat in,,descumplnire".

Si luim cazul refelelor de comerf. inainte de r99o,pentru ,,comerful cu carte" funcfionau in toate regedinqelede jude; ,,centre de libririi". Privatizarea din anii urmitoria adus multe transformlri, cel mai adesea de genul,,desfiin;5rii" refelelor de vAnzare a cirfii. S-a ajuns ca inora$e importante pentru cultura nafionali cele maifaimoase libririi sd devini peste noapte sedii de binci,restaurante, magazine de lux p.a.m.d. Angajamentele deprivatizare care vizau ,,pistrarea profilului" au fost uitateprin sertarele salariafilor de la F.P.S., iar lucrurile gi-auurmat cursul impus de,,presiunea banului".

Pe cale de consecinf5, cirfile au inceput si fieexpuse pe tarabe improvizate sau direct in stradi. Tot,,echilibrul" privind ,,numdrul de librdrii" la mia de

Rosturi qi rostiri." . L7

locuitori (de fapt ,,o libririe la ro.ooo de locuitori") s-a

dus pe apa sAmbetei, o api a risipei iralionale, o api a

,,desfrAului" economic".Daci ne gAndim ci in firi civilizate, lexemul

,,sabalial" pentru ,,sAmb5t5" are semnifica;ii nobile(exemplu: ,,an saba1ial" este anul al gaptelea al carierei

unui profesor, in care acesta i;i poate alege sI se

odihneasci, si cilitoreasci etc.), iar ,,sabalial" ca termen

actual cuprinde gi sensuri rare precum ,,minunat",

,,sirb5toresc"r,,dar"r,,refugiu"r,,veste bun5",,,paradisiac"

$.a. $i nu doar ,,scutirea de obligalii profesionale" sau

,,suspendarea responsabilit5lilor civice". GAndul ne duce

acum Ia situalia orapului nostru de suflet Baia Mare, care,

privit prin aceasti prismi de lumini, este, de fapt, o

,,insuli sabalialS" a cirlii. Dincolo de ,,realitatea"evidentl a ,,Catedralei cirlii", despre care tofi cei peste

58.ooo de cititori pot mirturisi, existi 9i ,,realitatea"comerfului cu carte. Cici singura societate de profil dinRominia care n-a desfiinfat libririi, ci le-a pistrat 9i

consolidat este S.C. Mara-Libris S.A. Cu zece libririi inBaia Mare, aceasti ,,societate" este in topul naqional (o

libririe la... rz.ooo de locuitori!).Aceasta este realitatea unui ora$ care n-a fHcut din

,apa sAmbetei" o spilare de bani, ci, dimpotrivi, o

,insuli sabaliali" de salvare din negura ignoranfeiactuale, cu ajutorul c54ilor.

P.S. Ideea din titlu poate si-9i pistreze prospefimea

dac5, ,,siptimAnal", fiecare biimirean trece fie pe labibliotecS, fie pe Ia libririel

2 mal2013

18 r Teodor Ardelean

Fenomenul Sipinfa

Revista,,Familia romAni", niscuti la Oradea,,Mare",dar ,,altoiti" gi amplificati la Baia Mare in ultimii anipAni la nivelul de ,,cea mai rispAnditi gi cunoscutipublica;ie romAneasci in lume", a ajuns la num5rul 48.Pe coperti, mereu ,,construiti" cu miiestrie artisticldintr-un albastru sfhnt romAnesc, nealterabil gi

netransmisibil, ilustrafia gi titrarea spun totul printr-osintagml simpl5. Numirul e dedicat, cu deschidereunghiulari maximizat5, ,,Fenomenului SipAnga". Aga amnumit intreg buchetul de ,,odoare sfinte" din aceastia$ezare maramuregeani, deveniti in primul rAnd prinCimitirul siu Vesel, ,,cea mai cunoscutl localitateromAneasc5. in lume".

Acum, la SipAnfa, celebrului cimitir i se adaugi gi

Ministirea SIpAnla Peri, a clrei biserici din lemn s-a

,,urcat" spre ceruri mai sus decAt orice construcfiereligioasi de lemn din lume. E o inso;ire fericit5, ce aremenirea s5. salveze de la,,uitare nafionali" fosta ctitorie aDrigogegtilor de la r39r, Ministirea Peri, din satul Peri,azi in Ucraina (Grugevo), acolo unde savanfii agaziinceputurile limbii romAne gi unde istoria menfioneaziprimul succes de ,,emancipare", prin ob;inerea, pentruprima dati de cltre o ministire romAneascS, a dreptuluide stavropighie. Era cel mai inalt privilegiu oferit de afuncfiona direct sub ,,omoforul" Patriarhului deConstantinopol gi de a-gi exercita puterile jurisdicfionalepeste ,,opt finuturi", putAnd pregiti preofi gi cllugdri piavAnd drept de a ,,tilmici". Ceea ce s-a gi intimplat, aici