Editor: Luminila BratuCopertd: Flory PredaTehnoredactare: Florenla Sava

Corecturd: Georgeta Nicolae

Copyright @ 2019 Editura Prestige

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiBATLAN,IoN

Axiologie sportivi : valori sportive, olimpism gi condifia umani/ Ion B6tlan. - Bucuregti : Prestige, 2019

ISBN 978-606-8863-85-6

t5g.g

ISBN: 978-606-8863-85-6

TeI.: A732.55.88.33www. edituraprestige. rowww. facebook. com/edituraprestigeofi cial

ION BATLAN

AXIOLOGIE,v

SPORTIVAVALORI SPORTIVE, OLIMPISM

SI CONDITIA UMANA

:Jz-PnesnGEBucuregti -2019

CUPRINS

iN roc DE eREFATA ............ ...... 7

AXIOLOGIA $r PROBLEMATTCA EI ............................... 13

VALOAREA - CONCEPT CENTRAL

AL AXIOLOGIEI ........,1.6

VALORILE SPORTIVE

SPECIFICUL 9I RELATIILE LOR

CU CELELALTE TIPURI DE VALORI ................ .............2'].

VALORI SPORTryE gI VALORT MORALE .....................23

VALORI SPORTIVE SI VALORI ESTETICE .....................25

OLIMPISMUL _ CONCEPTUL DE OLIMPISM .............32

SCURT ISTORIC AL OLIMPISMULUI ..........35

oLTMPISMUL cA vALoARE sponrlvAcoMpLEXA ............... .....................41.

VALORILE OLIMPISMULUI $I ALE

ecrrvrueTrloR spoRTrvE iN csNrRA L ..................46

auropspAgrREA uveruA -cA vALoARE spoRTrvA .......... ....................46

FRUMUSEIEa rzrcA9r coNDrTrA UMANA ............... ....................59

CURAIUL $I PERSEVERENTA. SPECIFICUL

$r TMPoRTANTA LoR lN capRur

143

ACTTVITATTT SPORTTVE ........... ..................... 75

FAIR-PLAY-UL CA VALOARE SPORTIVA

9r TMPORTANTA SA UMANA ...................... 85

TOLERANTA $I PACEA _ VALORI

DE B AZAALE OLIMPISMULUI

gr ALE Mr$CARrr SPORTTVE ...... 95

VITALITATEA CA VALOARE SPORTIVA ......................100

KITSCH-UL SAU PSEUDOVALORILE

iru acrrvrrATEA sponrrvA .....108

FUNCTTTLE VALORILOR SPORTIVE .............................. 1 1 8

ACTIVITATEA SPORTIVE ST

CALTTATEA VrETrr UMANE ......t24

BIBLIOGRAFIE ..........135

REZUMATE IN EN GLEZA Fl ERAN CEZA ..................... 138

O astfel de idee ne-a fost gi noud far cdliuzitordeoarece ?ncercarea noastrd este un inceput carevrea procesual perfeclionat in aga fel, incAt gi activitatea sportivi, de mare valoare sociald, sd se impungi in plan teoretic la un asemenea nivel pe care ilimpune gAndirea filosofic5, in spefd axiologia.

Atragem atentia cititorului cd pentru acoperireasemnificafiei titlului acestei lucrdri, autorul a apelat Imulte dintre studiile publicate anterior, studii ce auabordat fragmentar unele probleme de axiologiesportiv5. Le-am unit in aceastd lucrare din motive lo-gice, pentru a da o imagine cAt mai unitari acesteiproblematici complexe de mare importanld pentruactivitatea sportivd.

12 13

AXIOTOGIA 9I PROBLEMATICA EI

f^trcalia de valori reprezintd tipul cel mai inaltl.-a" acflune umand, a cdrei finalitate il ajutd pe

rtm sd fiu ."uu ce este, sd-qi asigure mediul propicepcntru a putea fi fiinla superioard, domeniul cel maispecializat, care abordeazd temeinic Ai complex creafiilevalorice umane din orice subsistem social, reprezintdrrxiologia-domeniu sau partea distinctd a filosofiei.

Degi procesul crealiei a constituit o constantd a

rnajoritX{ii personalitdlilor de mare accent ale uma-nitdlii pAnd in secolul aI XIX-lea meditalia asupra va-Iorilor a dat nagtere unor importante demersuril'ilosofice, dar nu qi unei discipline sau domeniu spe-

t'ializat care sd trateze lumea valorilor gi problematicape care aceasta o implicd. Preocupdrile teoretice erau

orientate uneori aproape exclusiv asupra valorilor,,clasice" , de nafurd spirituald, recunoscute gi verificateirrcH din Antichitate, ca binele, frumosul, adevdrul gi

rlivinul (sacru), valori cdrora, funcfie de epocd istoricd,li se acordd statut de instanfe absolute6. Sunt cunoscutet,forfurile teoretice ale lui Platon, de exemplu, care s-a

striduit sd demonstreze supremalia Binelui, in raportt'u toate celelalte valori. Aceasti tendinte de a instituinupremalia uneia sau alteia dintre valori a constihrittun adevdrat handicap teoretic ce a frAnat abordarea

5. Am reluat aceste idei din lucrarea noastrd, ,,Tratat de filosofie generald",

U tlil i catd in Editura Miron, Bucuregti, 2003

ralionali, de ansamblu, a lumii valorilor.Aga se face

ci din acest motiv generalizarea noliunii de,,valoare"a pomit nu dinspre filosofie, cum era de agteptat, ci din-spre economie politicd, o disciplind cu domeniu mairestrAns de cercetare, o contribulie importantd avAnd

Adam Smith. Ulterior, s-a impus ideea cd in orice

domeniu al socialului se poate vorbi despre valoare.

Cu timpul, o seamd de investigalii s-au specializatluAnd caracter gtiinlificin sociologie, logicd, economie

etc. Dar, spre deosebire de aceste discipline, axiologiaare in prim planul preocupdrile sale problema rapor-

tului dintre momentul obiectiv gi cel subiectiv al va-

lorii, surprinde relaliile dintre diferitele tipuri de valorigi modul de funclionare a subsistemelor de valori, inansamblul sistemului social, incercAnd sd clarificeesenla valorii ca atareT.

Bazele axiologiei ca disciplind specializatd au fost

puse incepAnd de la jumitatea secolului aI XIX-lea de

cdtre H. Lotze gi NieEche, dar o mare contribulie aavut-o qcoala neokantioni de la Badery prinW. Windelband gi H. Rickert.

La noi i:r lard preocupdri notabile de filosofia va-

lorilor au avut A.D. Xenopol, L.BIaga, M. Florian,

M. Ralea, T. Vianu, E. Lovinescu gi alfii. Printre altele,

ei au argumentat cd orice societate igi are tabla sa

specificd de valori, profilul ei axiologic propriu, ie-

rarhia sa valoricd, func{ie de mentalitdfile, de idealurile

7. XXX Diclionar de filosofie, Editura Politicd, Bucuregti, 1979

14

so ciale ale comunitXlilor. Aceasta structurea 26. r elativunitar sistemul axiologic al societdtii, respectiv ildefinegte gi il individualizeaze. Un bun exemplu l-arconstitui Lucian BIaga, care, in lucrdrile sale de

exemplu,,Trilogia valorilor", are pdreri proprii despre

ntil sau despre,,spafiul mioritic", fitcerc6nd sd surprinddcAt mai profund spiritualitatea poporului romAn.

15

VALOAREA - CONCEPT CENTRATAL AXIOLOGIEI

reoflrparea principalS a axiologiei o reprezinthproblematica generald a valorilor. Din perspec-

tiva axiologicd, valoarea poate fi definitd ca un raportintre un obiect, in general (un bun material, crealie

spirituald, un principiu, o idee, un comportament), gi

un subiect care apreciazd obiectul respectiv. Valoarea

este valoarea unui obiect pentru un subiect pentruomul care evalueaz6., apreciaz6,, ndzuiegte cdtre aceste

determiniri calitative pe care le posedd un obiect unfenomery o idee. Obiectul devine obiect alvalorizdrii,in virtutea calitdlilor pe care le are. Subiectul apreciazlaceste calitdli, in mdsura in care ele ii satisfac anumitetrebuinle de ordin material gi spiritual.

Am aderat la aceastd caracterizare a valorii, pentru

cd ni s-a pirut mai argumentatd gi l-am ales pe LudwigGri.inberg, fost profesor la A.S.E Bucureqti, pentru cidin mullimea de definilii date valorii ni s-a pdrut maicorectd.s

ln aprecierea valorilor, criteriile se individua-lizeaz6,, in funclie de ,,datele" personale ale celui care

apreciazil, in actul de valorizare impletindu-se de faptindividualul cu socialul, dorinlele personale cu criteriiexistente in societate.

8. L. Grilnberg - Axiologia qi condilia umand, Editura Politicd, Bucuregti,

1979

16 17

I)entru cel care studiazd valorile, lumea valorilor,lPilre ca deosebit de complexi, de eterogenS. Ele se de-

ust'l'resc nu numai in funclie de domeniul crealiei gi

vit,(r-ririi 1or, deci ca specii distincte (artistice, gtiinlifice,

Irrornle etc.), ci gi prin faptul cd indiferent de domeniultl,rl ervem valori-ideale gi valori-bunuri, valorile lu-r'r'trrilor gi valorile persoanelor, valori fundamentale qi

v,rkrri derivate etc. Agadar, o importantd caracteristicb

,r vllorilor este diversitatea.eAcest fapt implicd o clasificare a 1or. Existd in li-

lr.r'ntura filosoficd o multitudine de clasificdri. Dinrlr't'ilstd multitudine reddm cAteva. Valorile se pot clasi-

litir, avAndu-se in vedere mai multe criterii:

'1. dupi natura obiectului:rr) v.rlori economice - avulie, prosperiatate, bunistarerlt'.jlr) valori politice - democrafie, pluripartidism, drep-lrtlt'ctc.;r') valori morale - bine, cinste, datorie, responsabilitate

t'l t '.;

tl) valori artistice - frumos, tragic, comic, sublim etc.;

r') valori stiinfifice - adevir, obiectivitate, certitudinellt'.il) valori filosofice - libertate umand, fericire, adevir,rrrrr.rnism, sens al vie{ii etc.;

;,i) valori religioase - diviru sacru, tabu etc.;

9. /ON BATLAN - Valorile sportiae. incercare de intemeiere a axiologiei\ltil lia(, Editura Semne, Bucuregti,2000, (p.28)

gi aqa cum vom demonstra in paginile urmdtoare qi

h) valori sportive - fair-play, dorinla de autodepdgire,frumusele hzic6, etc.

2. dupi criteriul stabilitifii:a) valori perene;

b) valori cu sferi restrAnsd de recunoagtere;

3. dupi gradul de impact cu societateaa) valori sociale;

b) valori individuale;

Degi sunt foarte diverse, valorile se afld mereu inpermanenti conexiune nu numai cu suportul lor, dargi unele cu altele; o valoare poate ajuta la realizareaalteia sau altora.

In axiologie se mai vorbegte de valori-mijloc, ce ne

ajuti sd dobAndim ceva superior gi valori-scop, cum arhrealizarea umani, fericirea etc. Ca sd ludm un exem-

plu, ne-am referi la valorile economice foarte cdutate

de mulli oameni astdzi. Ele insi nu trebuie sd se trans-forme in valori-scop, pentru cd de multe ori pot aduce

mult rdu condiliei umane. Trebuie considerate perma-nent valori-mijloace menite a ne face sd ne realizdm ca

oameni in plan superior, sd ne atingem anumite sco-

puri superioare de ordin estetic, politic sau filosofic.in lucrarea noastrd,Valorile sportive. fncercarea de

intemeiere a axiologiei sportive" am vorbit pe larg de-

spre valori gi caracteristicile acestora. lntre aceste ca-

1819

r.rcteristici am enumera: istoricitatea, caracterul 1or

I r t r r mativ, ier arhizarea lor, polaritatea etc.

Mult dezbdtuti in axiologie este problema naturii va-

Iorilor. Ce sunt valorile? ,,Existd ele obiectiv sau sunt pro-

It,c[ia dorinlei mele?". Dacd se formuleazd astfel,

intre,barea obligd la un rdspuns care trebuie cdutat in

grt,rimetrul ontologiei, adicd al teoriei existenlei. Or, valo-

rilt' reprezintd nucleul culfurii, al acelei lumi care nu este

r,xisten{a brut6., ci o lume in care omul supraetajeazd

t,xistenla, creAnd deci o existen!5 aparte, alta decAt cea

rr.rturali. De aceea mulli au inleles cd valoarea fiind un

rirport, o relafie intre obiect qi subiect, ea nu poate fi

t,xistenla obiectiva gi nici exclusiv o existenld subiectivS.

I iir t rebuie considerati o coexistenla obiectiv-subiectiva.

Din perspectiva axiologic5, intrebarea trebuie refor-

rrrrrlartd in alli termeni: adici a raportului dintre mo-

nrcntul obiectiv gi cel subiectiv al valorii. Ea ar suna

r'tul'l dgdr ,,Sunt obiectele valorii pentru c5 subiectul le

v,iorizeazd sau subiectul le valorizeaz6'penttu cd ele

arrrrt valori?".10 Aici sunt pdreri diferite. Unii considerd

t',1 valoarea este iminentd subiectului, funclie de

lr,rrticularitdlile vielii acestuia. Aici ei implicd pldcere4

; r rt'ferinla, atr aclia, interesul etc.

Dupd alli autori, temeiul valorii trebuie plasat

rntr-o realitate transcendenti omului, in lume, inolriccte-materiale gi obiecte-ideale.

Toate aceste orientdri nu explicd in niciun fel di-

ffirtiae, Editura semne, Bucuregti, 2000

ty .t{))

namica valorilor, istoricitatea lor sau de ce uneori, inacelagi moment istoric, toli oamenii adoptd in general

aceleaqi valori. Dar atAt fiinla uman6, subiectul umary

ca gi realitSlile ce intrd in fiinlarea valorii, sunt produse

istorice, aqa cum am ardtat mai sus. Oamenii suntmereu al1ii, nevoile, trebuinlele lor se pot schimba, iarobiectele care sd le satisfacd pot si disparS. RdmAne

intre acestea permanent ceva, gi anume valoarea ca ex-

presie ideald a unui acord intre om qi lume11 care ilajuti pe om si se implineascd, sd se inal1e mai sus pe

scara omenescului.

11. ION nArtAN - Valorile sportioe,(p.31)

20

Editura Semne, Bucuregti, 2000

21

VALORILE SPORTIVE.SPECIFICUL 9I RETATIILE tOR

CU CELELALTE TIPURI DE VATORI

puneam incd de la inceputul acestei lucriri cd

demersul nostru de a limuri printr-o arglu-

nlt'ntare cAt mai riguroasd existenla gi specificul valo-

rilor sportive din perspectiva axiologicd a fostr'rrnl'runtat cu o literaturd in care problematica valo-lilor sportive ori este tratati superficial, ori la nivelullrrrroagterii comune, ori in operele unora dintre cei mai

t'r,[rrs2st'rlutivi filosofi - romani gi striini - despre

r1t't'lstd problematicd nu se scria niciun rAnd.

Am vdzutin capitolul precedent ce seinlelege prinv,rloare, cum se definegte ea din perspectiva filosofieilrrllurii, alegAnd gi insugindu-ne una dintre definiliilev,rkrrii emise de fostul nostru coleg L. Grunberg. Dinirt't'ilstd perspectivi, vom aborda gi valorile create inrrt'livitatea sportivd, nu fdrd a aprecia cum se cuvinelrunurile ca valori sau indeosebi persoanele ca valorirlirr lumea sportului.

Noi credem cd pe lAngd valorile economice, poli-lit't., juridice, morale, gtiin(ifice, filosofice, religioase,

lr,lt. sportive igi au gi trebuie sd-qi giseascd locul cu-

vt.nit in ansamblul teoretic general despre valori, aga

lrrnr de altfel I-am prezentat in clasificarea fdcutd de

rroi in capitolul anterior.Care este insd aceastd lume, ce specific are, ce

importan!5 gi care este raportul ei cu celelaite tipuri de

valori?Suntem de pirere cd printre valorile sportive putem

enumera fdrl r ezerve: fairplayuf autodepdgirea perma-

nentd, vitalitatea, frumuse! ea hzic6., viabilitatea echili-brul comportarnental, cultul muncii" al angajdrii totale

gi multe altele.

La o primd vedere, s-ar putea crede ci valorilesportive nu ar avea specific propriu, cd multe dintreele nu ar fi decAt valori morale, iar altele, estetice. Pen-

tru a le delimita, am incercat sd apeldm la procedeuldefiniliei, care in logicd ne cere sd gdsim genul proximgi diferenla specificd. Vom incerca, deci o comparalieintre valorile sportive, cele morale gi estetice pentru cd

numai aga le vom surprinde celor dintAi diferen{a lorspecificd, putem si demonstrdm incontestabil existen-

[a lor ca valori aparte, de sine stdtdtoare, care, ca gi

celelalte tipuri, igi au dreptul la existenfd.

Nu facem un secret din faptul cd aceastd

comparalie a fost extrem de dificil5, ea hnalizAndu-se

in forma actuald dupi mai mul1i ani de meditalie, fdrd

insd a considera cd acest intreg demers teoretic poate

gi trebuie imbundt5lit, lucru la care ii invitim pe tolicolegii nogtri.

22 23

I. Valori sportive gi valori morale

l)entru a putea satisface exigenlele unei definiliiloliice, vom afirma de la inceput cd atAt valorilei.p()rtive, cAt gi cele morale sunt crealii umane. Spre

rh'oscbire insi de valorile morale care se creeazd qi se

n r, r r r i festd in cadrul raporturilor, inerrelaliilor umane

llrt'q;ti, cotidiene, valorile sportive apar gi se manifestS,

lul t'i'r raporfuri interumane, intr-un cadru specific, inIrrlt'riorul competiliei, al intrecerii al unor rivalitdli de

lilr cleosebit, fapt care conferd unor valori propriirr ro ralei atribute specifice.

()rice competilie sportivd, mai ales de mare

rrrvt'rgurd, este, dupi pirerea noastr5, un fel de creuzet

lr, ,rrlun5, unegte in interioritatea sa valori diverse(rrrorale, estetice, filosofice etc.) gi le di un nou statutlr, r'onfigureazl. noi dimensiuni. in acest ,,ctetJzet"l,rrrt'lc, cinstea, onoarea, demnitatea etc. se metamor-htrl'trz6.in fairplay, o noui valoare care, in cadrul aces-

Inr' ('ompetilii, degi se compune, se structureazS, dinr,,rl,rri morale, ea este, ca sistem, o valoare sportivd, aga

I unr vom incerca sd demonstrdm cAnd ne vom ocuparrr rrrcrd speciaf pelarg, de ea.

irr al doile a rAnd, credem cd dacd toate valorilerrrorirle sunt valori spirifuale, ca: bine, cinste, respon-

',,rlrilitate, datorie etc., valorile sportive sunt gi spiri-Iu,rlt', cum ar fi congtiinfa necesit5lii autodepdqirii, fair-

I'l,ryr-rl qi altele, dar qi materiale, legate de biologiculunrirrl, ca forla hzic6,, vitalitatea viabilitatea etc.