ROMÂNIA ȘI CRIZA ECONOMICĂ

În ultimii douăzeci de ani, activitățile sistemelor financiare și bancare internaționale au

fost grav afectate de două valuri de crize, care au marcat puternic relațiile dintre cetățeni,

sistemul financiar și autoritățile naționale și supranaționale. Primul val din anii ’90 ce a cuprins

statele din Asia de Sud-Est, Europa și America Latină a scos în evidență principalele dezavantaje

ale unui sistem global: slaba coordonare a dezvoltării instituțiilor și mecanismelor de piață,

precum și dezvoltarea dezechilibrată a sistemelor financiare în condițiile deschiderii către

exterior a piețelor a creat premisele transferării riscurilor instituțiilor financiare interne în întreg

sistemul etc.1

Actuala criză economică și financiară, izbucnită la finele anului 2007, pare să fie fără

precedent în ultima jumătate de secol.2 Declanșarea crizei subprime poate fi fixată când

American Home Mortgage a dat faliment din cauza prăbușirii pieței imobiliare din Statele Unite

ale Americii, cauzată în special de scăderea de către Rezerva Federală a ratelor dobânzilor,

ajungând la cel mai mic procent din ultimii 30 ani. Practic era o invitație spre creditare și

supraconsum inclusiv pentru persoanele cu riscuri mari de credite, care în mod normal nu aveau

nevoie de credite sau ar fi fost respinse de normele mai aspre din trecut privind creditarea.3

Criza actuală a captat atenţia întregii lumi şi depăşeşte graniţele sectoarelor afectate

iniţial. Alan Greenspan a definit recent această criză drept un “ tsunami al creditelor care apare o

dată la un secol”, generată de un colaps ale cărui cauze profunde se regăsesc in sectorul imobiliar

american. Unda de instabilitate s-a propagat de la un sector la altul, mai întai din sectorul

imobiliar în cel bancar şi în alte pieţe financiare, iar apoi în toate domeniile economiei reale. În

același an, s-a înregistrat și cea mai mare fraudă de pe piața de capital, produsă de Bernard

Madoff, fost președinte al bursei NASDAQ – a doua piață de capital ca mărime din New York,

după New York Stock Exchange, fondatorul și principalul acționar al Bernard Madoff

1 http://www.ince.ro/SopandaGabriel_rezumatrom.pdf (site-ul oficial al Institutului Național de Cercetări Economice “Costin C. Kirițescu”, accesat la data de 6 iunie 2012, ora 13:54)2 www.bnro.ro/DocumentInformation.aspx?idInfoClass=6885...1 (site-ul oficial al Băncii Naționale Române, accesat la data de 6 iunie 2012, ora 15:17)3 http://www.romaniatimes.com/index.php/nelu-ciorba/273-cauzele-crizei-financiare.html (site-ul oficial al ziarului Romania Times, accesat la data de 7 iunie 2012, ora 10:59)

Investment Securities, care va conduce clar către o frică a investitorilor de plasare a banilor în

aceste instrumente financiare.4

Pierderile importante, generate de criza de pe piața creditării, i-au determinat pe miniștrii

de finanțe din Uniunea Europeană încă din toamna anului 2007 să examineze introducerea unoi

măsuri preventive împotriva crizei. Cu toate acestea, criza financiară americană a devenit una

internațională și a cuprins rând pe rând economiile europene și din Asia de Sud-Est.

Nici România nu a fost ocolită de acest flagel al creditării haotice. Cu toate acestea putem

spune că situația economică pe care o traversează România este mai degrabă o criză internă,

determinată pe o creștere economică bazată pe consum. Criza financiară internațională a fost

doar declanșatorul crizei economice interne, pentru că a afectat sursele de finanțare.

Anul 2008 a adus concedieri masive în majoritatea domeniilor de activitate din economie,

pe fundalul unor reduceri ale producției și sistarea investițiilor, iar prima jumătate a anului 2009

a dus la scăderea comenzilor pe fondul accentuării efectelor crizei mondiale.5 În luna decembrie

2009, România a înregistrat o scădere a exporturilor cu 47%, iar Asociaţia Naţională a

Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR) a solicitat oficial Băncii Naţionale a

României (BNR) să intervină pe piaţa valutară pentru a stopa deprecierea excesivă a leului şi

volatilitatea cursului şi să reducă dobânda de politică monetară deoarece exportatorii nu sunt

avantajaţi de acest curs înalt şi volatil, care nu le permite să îşi facă un business-plan pe un

orizont de timp rezonabil.6

Piața auto în 2009 nu a stat nici ea prea bine. Potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi

Importatorilor de Automobile (APIA), producţia naţională de autovehicule s-a prăbuşit cu 78,6%

în decembrie, la 4.045 unităţi. Totodată, vânzările de automobile noi au scăzut cu 53% în

decembrie, la 13.054 unităţi, iar pe ansamblul anului trecut scăderea segmentului a fost de

14,1%, la 270.995 maşini, faţă de 2007, în condiţiile în care piaţa auto totală a coborât cu

11,7%.7

4 Gheorghe, Dolga, Criza. Finanțe. Teorii. Editura Centrului de Informare și Documentare Economică, 2009, pp.13-16.5http://corporatenews.9am.ro/stiri-revista-presei/CorporateNews/Piata-de-capital/178080/Romania-si-efectele-crizei- economice-mondiale.html (site-ul oficial al Agenției de știri 9AM, accesat la data de 7 iunie 2012, ora 22:37)6 http://www.zf.ro/zf-24/romania-libera-domeniile-cele-mai-afectate-de-criza-in-2009-3395210/ (site-ul oficial al Ziarului Financiar, accesat la data de 9 iunie 2012, ora 23:00)7 http://www.curentul.ro/2009/index.php/2009011521466/Economic-financiar/Efectele-crizei-financiare-isi-arata-coltii-si-in-Romania.html (site-ul oficial al ziarului Curentul, accesat la data de 9 iunie 2012, ora 23:31)

2

Și dacă situația nu era destul de rea, în 2009, aproape 15.000 de firme au intrat în

insolvență, în creştere cu 75% faţă de nivelul din 2007, când 8.297 de societăţi au ajuns în

situaţia de a nu mai dispune de fonduri pentru a-şi plăti datoriile, potrivit datelor Oficiului

Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cele mai multe companii intrate în insolvenţă își

desfășurau activitatea în domeniul comerţului, al reparării autovehiculelor şi bunurilor de uz

gospodăresc, urmate de cele din sectorul produselor industriei prelucrătoare şi de firmele de

construcţii.8

În 2010-2011, domeniile comerțului, construcțiilor și transportului înregistrează cel mai

mare număr de insolvență. Cele trei sectoare acumulează peste 50% din cazurile de insolvență.

De asemenea, companiile care au prestat servicii conexe întreprinderilor au cunoscut o înrăutățile

continuă a situației financiare, pe fondul scăderii cererii și a presiunii asupra prețurilor oferite,

exercitate de către clienți.9

Încă de la începutul anului 2009, România a convenit asupra unui pachet de finanțare

externă de la FMI, UE, BERD și Banca Mondială în suma de 19,95 miliarde euro, care va

permite ajustarea graduală a deficitului bugetar, cât și depășirea problemei deficitului de cont

curent. Oficialii români au declarat în nenumărate rânduri că acest pachet de finanțare este unul

preventiv, “o centură de siguranță” și are ca scop reluarea creditării prin reducerea rezervelor

minime în valută constituite de bănci.10

FMI va pune la dispoziția Guvernului fonduri de 12,95 miliarde euro, printr-un acord

stand-by pe doi ani, iar UE urmează să contribuie cu 5 mliliarde euro, după un aviz favorabil din

partea Comisiei Europene și Consiliului European.

În același an, guvernul Boc a prezentat în fața Parlamentului primul val de măsuri pe care

le va lua în condițiile crizei actuale. Printre cele 28 de măsuri anticriză se numără alocarea celui

mai mare procent din PIB din ultimele două decenii pentru investiții, facilități pentru angajarea

șomerilor și achiziționarea a aproape 17.000 de locuințe prin programul “Prima Casă”. De

asemenea, programul “Rabla”, contruirea de case pentru specialiști din mediul rural, reabilitarea

termică a blocurilor și a drumurilor județene, programul “Primul Siloz”, vânzarea de locuințe

8 Ibidem.9 http://www.evz.ro/detalii/stiri/lista-neagra-a-crizei-in-romania-ce-domenii-economice-si-ce-zone-au-fost-cele-mai-afectat-96922.html (site-ul oficial al ziarului Evenimentul Zilei, accesat la data de 11 iunie 2012, ora 10:43)10http://www.zf.ro/eveniment/romania-imprumuta-19-95-mld-euro-de-la-fmi-ue-banca-mondiala-si-berd-ce- influenta-vor-avea-banii-asupra-dobanzilor-si-cursului-de-schimb-comentati-aici-4089000/ (site-ul oficial al Ziarului Financiar, accesat la data de 9 iunie 2012, ora 13:38)

3

ANL, sprijinirea IMM-ului și a autorităților locale care accesează fonduri europene prin

acordarea de garanții de stat și măsura șomajului tehnic, sunt alte măsuri pe care și le atribuie

Boc guvernului condus de el.11

În ceea ce privește sprijinirea firmelor, prim-ministrul Boc se poate lăuda cu

neimpozitarea profitului reinvestit, amânarea la plată a obligațiilor restante, accelerarea

rambursării TVA, ajutoarele acordate de stat, măsurile privind stimularea industriei chimice și

energetice, reducerea taxelor și tarifelor parafiscale, menținerea TVA-ului la 19% și a cotei unice

la 16%.

De asemenea, premierul a evidențiat eficiența măsurilor anticriză, invocând menținerea

deficitului bugetar în limite controlabile, scăderea dobânzilor, stabilitatea cursului valutar,

creșterea exporturilor în primele luni ale anului 2010, precum și finalizarea a 42 km de

autostradă.12

Cel de-al doilea val de măsuri propuse de premierul Emil Boc, printre care înlocuirea

impozitului minim cu cel forfetar, reducerea numărului de declarații fiscale pentru persoanele

juridice, inițierea Legii parteneriatului public-privat, oferirea de facilități tinerilor până în 35 ani

care înființează firme, s-a dovedit a fi ineficient. Măsurile importante de susținere a economiei au

fost adoptate având convingerea că vom depăși ușor criza. Însă, începând cu anului 2010,

România și întreaga Europă a început să descopereze profunzimile din ce în ce mai mari ale

crizei actuale.13 Revenirea economică era mult mai lentă decât se anticipase și era necesară o

serie de măsuri de austeritate, mult mai dure care să țină statul pe linia de plutire.

Cele două proiecte de lege întocmite de guvernul Boc și intrate în vigoare în vara anului

2010, vizează în principal reducerea cheltuielilor din sistemul bugetar prin tăierea salariilor,

pensiilor și a ajutoarelor sociale, precum și recalcularea pensiilor speciale.

Potrivit primei legi, se reduc:

salariile bugetarilor cu 25%

indemnizaţia pentru creşterea copilului cu 15%

11 http://www.money.ro/ce-masuri-anticriza-a-adoptat-guvernul-boc-in-2009-si-care-sunt-cele-programate-pentru-2010_524131.html (site-ul oficial al programului Money Channel, accesat la data de 11 iunie 2012, ora 15:15)12 http://www.wall-street.ro/articol/Economie/82118/Premierul-Emil-Boc-si-cele-7-masuri-anticriza.html (site-ul oficial al Agenției de știri Wall Street, accesat la data de 11 iunie 2012, ora 19:40)13 http://www.semneletimpului.ro/revista/Masurile-de-austeritate:-o-sabie-cu-doua-taisuri-4623.html (site-ul oficial al Revistei Semnalele Timpului, accesat la data de 11 iunie 2012, ora 01:18)

4

indemnizaţiile acordate membrilor Academiei Române, membrilor Academiei Oamenilor

de Ştiinţă din România şi membrilor Academiei de Ştiinţe Tehnice din România cu 25%

cuantumul drepturilor reprezentând salarizarea în valută şi alte drepturi în valută şi în lei

ale personalului trimis in misiune permanentă sş respectiv temporară în străinătate cu 25%

cuantumul drepturilor specifice pentru activităţile desfăşurate în instituţiile de apărare,

ordine publică şi siguranţă naţională cu 25%

ajutorul de şomaj cu 15%

salariile preoţilor cu 25%

renta viageră a sportivilor cu 25%

compensaţia lunară pentru chirie cu 25%

salariile angajaţilor BNR, CNVM, CSSPP şi CSA cu 25%

cuantumul brut al pensiilor cu 15% (valoarea punctului de pensie scade la 622,9 lei)

cuantumul sprijinului material acordat urmaşilor membrilor Academiei Române şi

urmaşilor membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România cu 15%

ajutorul lunar pentru soţul supravieţuitor

indemnizaţiile prevăzute de Legea nr. 341/2004 Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri

şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă

de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti

anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare.14

Al doilea proiect de lege pregătit de Guvern se referă la măsuri în domeniul pensiilor.

Astfel, documentul prevede recalcularea, începând cu 1 iunie 2010, pentru:

pensiile militare de stat

pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul

administraţiei penitenciarelor

pensiile de serviciu ale judecătorilor, procurorilor şi judecătorilor, respectiv magistraţilor

asistenţi ai Curţii Constituţionale

pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi

al parchetelor de pe lângă acestea

14 http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/austeritatea-e-oficiala-guvernul-a-aprobat-masurile-anticriza-188278.html (site-ul oficial al ziarului România Liberă, accesat la data de 12 iunie 2012, ora 09:38)

5

pensiile de serviciu ale personalului diplomatic şi consular

pensiile de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari

pensiile deputaţilor şi senatorilor

pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia

civilă

pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi

pensiile de serviciu anticipate şi anticipate parţiale

pensiile de invaliditate şi pensiile de urmaş.15

Mai mult decât atât, pentru a crește credibilitatea României în lume și pentru a spori

posibilitatea de a finanța deficitul bugetar în limita admisă de 6,8%, executivul a decis creșterea

Taxei pe Valoare Adăugată cu 5 puncte procentuale, de la 19% la 24%.

Făcând o analiză a anilor de criză, guvernul lui Emil Boc este asociat de unii cu salvarea

de la un colaps financiar major generat de criza mondială, iar de alții cu adâncirea României în

prăpastia sărăciei. Dacă în 2008 ne puteam lăuda cu o creștere economică de 7,3%, trei ani mai

târziu, România înregistra doar 2%, care însă era una din cele mai mari din Europa. În ceea ce

privește șomajul, rata acestuia avea un nivel scăzut de numai 4%. În 2010 și 2011 acesta atingea

un maxim de 7,6%, respectiv 6,6%.16

La nivelul investițiilor străine, acestea atinseseră în 2008 un vârf ajungând la 9,5 miliarde

de euro. În 2010, acestea erau doar de 2,2 miliarde euro, continuând să scadă până la 1,63

miliarde euro în 2011.

Privind în retrospectivă, FMI arată că acordul stand-by cu România derulat în perioada

2009-2011 şi-a atins obiectivele, contribuind la stabilitatea economică şi soliditatea sistemului

financiar, potrivit unui raport de evaluare a programului convenit cu Guvernul român, prezentat

recent de Fond. Mai mult decât atât, măsurile de austeritate au asigurat atingerea obiectivelor din

program, deși acestea au determinat o poziţie foarte prociclică, întârziind practic revenirea

economică.

BIBLIOGRAFIE15 http://www.evz.ro/detalii/stiri/legile-austeritatii-ce-taie-guvernul-896046.html (site-ul oficial al ziarului Evenimentul Zilei, accesat la data de 13 iunie 2012, ora 11:45)16 http://www.business24.ro/emil-boc/demisie/plusuri-si-minusuri-ale-guvernului-boc-cum-a-evoluat-economia-romaniei-in-ultimii-trei-ani-1507451 (site-ul oficial al ziarului Business24, accesat la data de 13 iunie 2012, ora 12:32)

6

Lucrări de specialitate:

1. DOLGA, Gheorghe, Criza. Finanțe. Teorii. Editura Centrului de Informare și Documentare

Economică, 2009

Resurse online:

1. www.bnro.ro

2. www.business24.ro

3. www.corporatenews.9am.ro

4. www.curentul.ro

5. www.evz.ro

6. www.ince.ro

7. www.money.ro

8. www.romaniatimes.com

9. www.romanialibera.ro

10. www.semneletimpului.ro

11. www.wall-street.ro

12. www.zf.ro

7