INTEGRAREA PROFESIONALA A

LUCRĂTORILOR MEDICALI ORIGINARI

DIN REPUBLICA MOLDOVA

IN SISTEMUL MEDICAL DIN ROMÂNIA

CHEIANU-ANDREI Diana, doctor în sociologie

Centrul de Investigaţii şi Consultanţă “SocioPolis”

Actualitatea studiului

• Pe parcursul ultimilor 20 de ani se cunoaște că există o migrație a unuinumăr semnificativ de lucrători medicali din sistemul de sănătate dinRepublica Moldova în sistemul de sănătate din România, fenomenul fiindconfirmat de autorităţi, dar şi de statistici neoficiale şi reflectată în unelestudii.

• Conform unui studiu din 2010, România este menționată de către mediciiintervievați printre primele trei țări care ar prezenta interes în „intenția de apărăsi țara”.

• Iar conform datelor unui studiu din 2012, România este prima țară înpreferinţele medicilor din Republica Moldova care au intenţia de emigrare.Astfel, vectorul intenției de a migra pentru medicii din Republica Moldovaîn România s-a deplasat de la 16,6% dintre cei intervievați în anul 2010 la31,7% în anul 2012 .

• Până în prezent nu au fost careva evidențe oficiale sau cercetări care arelucida situația reală cu privire la acest flux de resurse umane din sistemulsănătății din Republica Moldova spre România.

Scopul şi obiectivele studiuluiScopul: cunoaşterea situaţiei cadrelor medicale originare din RepublicaMoldova care activează în sistemul medical din România şi a planurilor deviitor ale acestora.

Obiectivele specifice :• Cunoaşterea caracteristicilor sociodemografice ale specialiştilor în

domeniul sănătăţii originari din Republica Moldova care activează însistemul de sănătate din România;

• Analiza factorilor motivaţionali care au determinat migraţia lucrătorilor înRomânia;

• Cunoaşterea percepţiei lucrătorilor din domeniul sănătăţii originari dinRepublica Moldova care activează în România privind recunoaştereacalificărilor şi procesul de recunoaştere a diplomelor;

• Evaluarea gradului de integrare profesională a specialiştilor în domeniulsănătăţii originari din Republica Moldova care au emigrat în România;

• Înaintarea recomandărilor pentru dezvoltarea unor politici în domeniul dat.

METODOLOGIA STUDIULUI

Analiza studiilor şi

cercetărilor în domeniu

Colectarea datelor

primare

Colectarea datelor

administrative

(au fost expediate adresări

oficiale către cele 4 uniuni

ale lucrătorilor medicali din

România (CMR; CMDR,

CFR, OAMGMAMR),

instituţiile medicale din

România

28 interviuri individuale aprofundate

•2 reprezentanţi ai autorităţilor publice

centrale a României: CNRED din cadrul

MEN, DGRUC din cadrul MS)

•4 reprezentanţi ai uniunilor profesionale a

specialiştilor în domeniul sănătăţii (CMR;

CMDR; CFR, filială judeţeană;

OAMGMAMR, filială judeţeană)

•4 directori ai instituţiilor medicale

•18 lucrători medicali originari din Republica

Moldova ce locuiesc şi activează în

România

100 chestionare

cu lucrători

medicali originari

din Republica

Moldova ce

locuiesc şi

activează în

România

Efectivul şi caracteristicile lucrătorilor

medicali originari din Republica Moldova(i)• Cercetarea cantitativă a cuprins: 78 - medici; 18 - dentişti;

2 - farmacişti şi 2 –asistenţi medicali.

• Lucrătorii medicali care au participat la studiul cantitativau vârsta cuprinsă între 24 şi 64 de ani. Vârsta medie fiindde 43 ani, cea mediană de 42,5 ani şi modulul de 39 de ani.

• Din punct de vedere gender, contingentul de lucrători careau participat la cercetare este preponderent masculin – 64persoane. Pe specializări există însă diferenţe. Bărbaţiipredomină printre medici şi dentişti, contingentele defarmacişti şi asistenţi medicali sunt însă în exclusivitatefeminine.

Efectivul şi caracteristicile lucrătorilor

medicali originari din Republica Moldova(ii)

Deţinerea cetăţeniei române este un criteriu de bazăîn angajarea în sistemul de sănătate din România.

39 dintre specialiştii medicali care au migrat în România audobândit cetăţenia aflându-se în Republica Moldova,

60 dintre specialiştii medicali au obţinut cetăţenia română,fiind deja în România (45 se aflau la studii şi 16 deja activau).

Actualmente 99% dintre specialiştii medicali deţin cetăţeniaRomâniei şi Republicii Moldova, iar unii medici inclusivcetăţenia Canadei.

Efectivul şi caracteristicile lucrătorilor

medicali originari din Republica Moldova (iii)

Contingentul lucrătorilor, analizat din perspectiva anului de emigrare esteextrem de eterogen.

Factorii care au impulsionat migraţia au suferit unele transformări de-alungul celor 25 de ani, motiv care a permis autorilor diferenţierea a 3valuri în migraţia specialiştilor medicali din Republica Moldovaîn România:

Valul I: anii 1991-1996, determinat în mare parte de renaşterea naţionalăşi posibilitatea de a face studiile și a locui în România;

Valul II: anii 1997-2006, până la aderarea României la UE când au emigratcei mai mulţi lucrători medicali din cauza problemelor financiare, dar şi asituaţiei social-politice din Republica Moldova;

Valul III: 2007-prezent, lucrătorii fiind atraşi preponderent de diferenţeleîn salarizare, condițiile de muncă şi posibilitatea de a activa într-o ţarămembră a UE.

Evidența lucrătorilor medicali originari

din Republica Moldova (i)

• Cercetarea a identificat lipsa datelor oficiale cu referire lacategoriile de specialişti în domeniul sănătăţii originari dinRepublica Moldova angajaţi în sistemul sănătății din România.

• În prezent nu se duc careva evidențe a originii persoanelorangajate în toate domeniile medicale, aceasta fiindconsiderată de către reprezentanții autorităților centrale și aiuniunilor profesionale incluse în cercetare ca fiind o monitorizareinutilă, pe de o parte, iar pe de alta ca fiind discriminatorie, or toţicei care activează în sistemul de sănătate fiind cetăţeni români.

Evidența lucrătorilor medicali originari

din Republica Moldova (ii)

• Fiecare manager de instituţie medicală sau de direcțiejudețeană care a fost intervievat în cadrul studiului aevidenţiat că cunoaște personal, în instituția care o conduce,de la doi până la șase lucrători originari din RepublicaMoldova.

• Un medic legist dintr-un spital județean a evidenţiat căcunoaşte 14 specialişti legişti originari din Republica Moldovacare activează în sistemul de sănătate din România, ceea ceconstituie aproximativ 10% din numărul total de medici legiștidin România.

În judeţul în care activează, el cunoaşte alţi aproximativ 30 delucrători medicali din Republica Moldova, dintre care 11medici dentişti, un farmacist şi o asistentă medicală.

Factorii care au determinat migrația

personalului medical din Republica Moldova în

România

64%

51%

66%

62%

0% 20% 40% 60% 80%

Necesităţi de dezvoltare personală

Atragerea peste hotare

Insatisfacţia faţă de sistemul desănătate şi situaţia politică,

economică şi socială din RM

Necesităţi ale familiei

Factorii de bază ai primului val migrator al

lucrătorilor medicali din Republica Moldova

• Renaşterea naţională,

• Criza economică,

• Lipsa unui sentiment de siguranţă de viitor pentrusine şi copii,

• Lipsa perspectivelor de dezvoltare profesională,

• Imposibilitatea de a continua studiile laspecializarea dorită,

• Studiile de rezidenţiat obţinute în România,

• Corupția în sistemul sănătății din RepublicaMoldova.

Factorii de bază în al doilea val migrator al

lucrătorilor medicali din Republica Moldova

• Management nesatisfăcător al instituțiilormedicale,

• Remunerare mai atractivă,• Asigurarea cu locuință.

Interviurile individuale atât cu lucrătorii medicalioriginari din Republica Moldova, cât şi cureprezentanţii autorităţilor publice centrale şi locale,relevă că în România sunt active programele desusținere cu locuințe a lucrătorilor medicali care seangajează în regiunile rurale.

Factorii de bază în al treilea val migrator al

lucrătorilor medicali din Republica Moldova

• Prezenţa locurilor vacante în sistemul desănătate din România,

• Oportunitatea de a pleca ulterior în alte țări UEcu economii mai avansate decât România,

• Programe de creditare pentru dezvoltareasistemului medical privat,

• Integrarea familiei.

Integrarea profesională (i)

Procedura de echivalare a studiilor şirecunoaștere a calificărilor este una aplicată tuturorcetățenilor care vin cu instruire din țări non-UE.

Procedura de recunoaștere a calificării medicilor şiobţinere a dreptului de a practica medicina cuprinde3 actori:

1. MEN pentru recunoaşterea diplomei de studiisuperioare obţinute în Republica Moldova,

2. MS pentru recunoaşterea programului de instruire pespecialitate,

3. Colegiul profesional pentru a oferi dreptul de practicăîn domeniu.

Integrarea profesională (ii)• În scopul recunoaşterii studiilor universitare a fost creată o

comisie care stabileşte diferenţele de program, iar toatăprocedura de aplicare este descrisă amănunțit pe pagina web.

• Sunt extrem de rare cazurile când studiile nu suntrecunoscute. Interviurile realizate au permis identificareaunui asemenea caz - medic pediatru cu 3 ani de experienţă demuncă în Republica Moldova (în Moldova rezidențiatul înpediatrie este de trei ani, în România este de cinci ani).

• Cel mai frecvent însă, intervievaţii au evidenţiat că au susţinutun examen pentru ca studiile de rezidenţiat să fie recunoscute.

• În prezent, în România se încurajează medicii emigrațianterior aderării României la UE să susțină examenul demedic specialist, chiar fiind cu un stagiu mare de muncă.

Integrarea profesională (iii)

• Specialiștii medicali originari din Republica Moldova care deţincetăţenia României sau sunt soţul, ascendenții sau descendenţiiaflaţi la întreţinerea unui cetăţean român au aceleaşi drepturi pecare le au şi specialiştii în domeniul medicinii din României.

• Există exemple pozitive, demne de urmat a unor medicii originaridin Republica Moldova care s-au încadrat în sistemul sănătății dinRomânia şi au evoluat profesional, dezvoltând cariere frumoase îndomeniul transplantului de organe, cardiologiei, stomatologiei etc.

• Participanţii la studiu au recunoscut că nu există dificultăţi înidentificarea unui post de muncă. Un medic care lucrează de mulțiani în sectorul privat, susține că nu a fost o problemă să-și găseascăinițial loc de muncă într-o instituție medicală de stat, deşiconcurenţa este mare.

Integrarea profesională (iv)

• Managerii instituțiilor medicale din România au arătatinteresul și dorința acestora de a integra și a menținespecialiștii din Republica Moldova. Unii dintre ei au găsitchiar soluţii în condițiile unor incertitudini legislative.

• Lucrătorii medicali originari din Republica Moldova seangajează la posturile de muncă din localităţile rurale,oraşele mici care nu sunt solicitate de către mediciioriginari din România. Cu mult mai greu este angajareala un post de muncă în centrele universitare.

Problemele identificate in procesul

de integrarea profesională

54%

18%

15%

14%

12%

8%

5%

4%

2%

6%

0% 20% 40% 60%

Nu s-a confruntat cu nici o problemă

Nu deţinea cetăţenia României

Nu cunoştea procedura de echivalare a actelor destudii

Procedura de echivalare a studiilor era foarteanevoiasă

Nu cunoştea procedura de recunoaştere acalificărilor

Nu cunoştea procedura de angajare la muncă

Lingvistice

Marginalizare

Nepotism

Altele

Planurile migraţioniste şi realizarea

acestora

75%

10%

45%

78%

82%

82%

74%

75%

3%

45%

78%

82%

81%

70%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

De a îmbunătăţi situaţia financiară

De a procura un imobil în RM

De a evita dificultăţile din RM

De a se stabili cu traiul în România

De a construi o carieră de succes

De a creşte cunoştinţele în domeniul profesional

De a activa în condiţii cu infrastructură şiechipament/tehnologii mai bune

Au realizat Au planificat

Planurile de viitor

• 85 la sută din lucrătorii medicali originari din RepublicaMoldova intenţionează să locuiască şi să activeze încontinuare pe teritoriul României,

• 7 la sută intenţionează să plece într-o altă ţară UE unde săactiveze în domeniul sănătăţii,

• 3 la sută să plece într-o altă ţară UE, dar nu obligatoriu sămuncească în domeniul sănătăţii,

• 3 la sută să revină pentru a munci în Republica Moldova,

• 2 la sută să plece într-o altă ţară a lumii, non-UE.

Planurile de viitor • Factorii care alimentează această convingere ţin de

cariera profesională, copii integrați în societatearomânească, relaţii personale şi profesionale formate.

• În domeniul sănătăţii trebuie să munceşti mult pentru ate afirma, iar revenirea în ţara de origine înseamnăfrecvent a începe totul de la început, lucru care e maidificil de realizat odată cu înaintarea în vârstă.

„Până la 40 de ani munceşti pentru a te determina, dardupă aceea trebuie să culegi roade, nu? Şi atunci ce rostare să iei valiza şi să umbli încolo-încoace?”

Circumstanţele ce ar putea determina

revenirea în Republica Moldova

60%

26%

23%

23%

18%

17%

16%

10%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%

Nu, niciodată nu ar mai reveni în Moldova

Îmbunătăţirea situaţiei economice şi sociale dinMoldova

Îmbunătăţirea situaţiei politice din Moldova

Creşterea substanţială a salariilor în domeniulsănătăţii în Moldova

Îmbunătăţirea infrastructurii sănătăţii dinMoldova

Îmbunătăţirea oportunităţilor de dezvoltare şiavansare profesională

Înrăutăţirea situaţiei economice şi sociale dinRomânia

Înrăutăţirea situaţiei politice din România

Ce ar trebui să facă sistemul de sănătate în opinia

lucrătorilor medicali originari din Republica Moldova

• Acţiuni de prevenire a migraţiei cadrelor medicale. Ostrategie de păstrare a specialiştilor în domeniul sănătăţii, încare au fost investite resurse importante trebuie elaborată câtde curând posibil întrucât aceasta ar fi în beneficiul cetăţenilorRepublicii Moldova.

„Lumea civilizată cumpără oamenii cu pregătire bună, inclusivmedici. Dar Republica Moldova ce continuă să facă? Le dă cupiciorul! Sfatul este mult prea simplu: ceea ce creştem noi, trebuie săpăstrăm în grădina noastră...” (IIA_9).

• Schimbări:

- salariu,

- echipament,

- credite cu dobândă rezonabilă.

Concluzii: factorii care au determinat

migrația lucrătorilor medicali în România (i)

Factorii de respingere (push) cuprind: • Condiții de muncă puţin motivante (amplasarea geografică

a instituţiei medicale în regiunile rurale; lipsainfrastructurii și condițiilor adecvate pentru viață,creșterea și educația copiilor, etc.).

• Remunerare insuficientă pentru asigurarea unui nivelminim de trai.

• Prezenţa corupției, nepotismului.• Lipsa perspectivelor de dezvoltare profesională.• Atitudinea neprietenoasă a administrației și colectivului

instituției în care au fost repartizați ca tineri specialiști.• Insatisfacţia faţă de situaţia social-politică.• Criza economică.

Concluzii: factorii care au determinat

migrația lucrătorilor medicali în România (ii)

Factorii de atracţie (pull):• Posibilităţile de creștere profesională și dezvoltare a unei cariere.• Prezenţa locurilor vacante în sistemul de sănătate.• Remunerarea mult mai atractivă care oferă posibilitatea asigurării

unui trai decent şi sentimentul de siguranță pentru viitorul familiei.• Posibilităţi mai mari de a deschide propria afacere (instituție privată)

în domeniul sănătății.• Prezenţa unor programe de susținere a lucrătorului medical din partea

statului – asigurare cu locuință, credite la condiții avantajoase.• Echipamentul mai modern în instituțiile medicale românești şi

satisfacţia de a avea unele condiţii mai bune.• Integrarea familiei pentru cei care aveau copii, soți/soții în România.• Posibilităţi de emigrare ulterioară în alte țări UE. După aderarea

României la UE, aceasta oferă mai multe perspective pentru emigrarealucrătorilor medicali în țări europene cu economii mai avansate.

Recomandări (i)Autorităţile Publice Locale din RM

• Dezvoltarea unor programe de atragere șimotivare a tinerilor specialiști pentru încadrareîn câmpul muncii conform necesităților.

• Implicarea activă în calitate sa de Fondator înîmbunătățirea condițiilor de muncă din cadrulinstituțiilor medicale, a modernizării şi dotăriiinstituţiei cu echipament pentru diagnostic șitratament

Recomandări (ii)Administraţia instituţiilormedico-sanitare

• Atragerea și menținerea specialiștilor tineri în instituţiilemedico-sanitare prin crearea motivaţiilor financiare şinon-financiare.

• Dezvoltarea unor politici interne pentru motivarea șipromovarea tinerilor specialiști. Monitorizarea șisusținerea procesului de integrare a acestora în colectiv.

• Asigurarea condițiilor adecvate de muncă și securitate îninstituțiile medicale.

• Dezvoltarea unor parteneriate cu APL pentru construcțiaunor spații locative pentru tinerii specialiști.

• Analiza posibilităților de asigurare cu transport deserviciu a specialiștilor din regiunile rurale.

Recomandări (iii)

Ministerul Educaţiei Republicii Moldova,Ministerului Sănătății Republicii Moldova,Instituţiile de învăţământ medical/Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie”Nicolae Testemiţanu” şi Colegiile Medicale

• Ajustarea programelor de formare prin rezidențiat lacerințele Uniunii Europene.

• Realizarea programelor de instruire a asistenţilormedicali cu studii superioare.

• Oferirea unor cursuri/programe de instruire pentruasistenții medicali din RM absolvenți până în anul 2006(cu programul de instruire 3600 ore) pentru suplinireanumărului de ore până la 4600 ore.

• Cercetarea a fost realizată cu suportul financiar al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

• Varianta integrală a cercetării în limba română

http://www.ms.gov.md/sites/default/files/lucratori_medicali_originari_din_r._moldova_care_locuiesc_si_activeaza_in_romania.pdf

• Varianta integrală a cercetării în limba engleză

http://www.euro.who.int/en/countries/republic-of-moldova/publications2/health-policy-paper-series-no.-13-health-workers-originating-from-the-republic-of-moldova-who-live-and-work-in-romania-2014

MULTUMESC PENTRU ATENŢIE!