3/6/2015 Vizita, I.L.Caragiale, Referat, Comentariu, Vizita - Referate

data:text/html;charset=utf-8,%3Cfont%20color%3D%22333333%22%20style%3D%22font-family%3A%20Verdana%2C%20Arial%2 1/2

Referat "Vizita" de Ion Luca Caragiale

Apartenenta operei la genul epic, specia literara schita. Ion Luca Caragiale [1852-1912] a ramas, pna astazi,cel mai mare dramaturg din literatura romna, mai ales prin comediile: "O noapte furtunoasa", "O scrisoarepierduta" si "D-ale carnavalului", n care prezinta aspecte caracteristice ale lumii romnesti de la sfrsitulsecolului al XlX-lea.

Numele sau este legat si de inegalabilele "Momente si schite", n care prezinta, ntr-o viziune comica,ntmplari la care participa personaje reprezentative din societatea contemporana autorului.

"Schita este o opera epica - o naratiune - n proza, de mici dimensiuni, n care se relateaza o singurantmplare semnificativa din viata unor personaje. Actiunea dintr-o schita se petrece ntr-un interval de timpscurt, cel mult o zi si ntr-un spatiu restrns.

In opera literara "Vizita", care este o schita, I.L.Caragiale nfatiseaza ntmplari ce evidentiaza efecteleeducatiei gresite, primite n familie.

Titlul precizeaza mprejurarea n care povestitorul se ntlneste cu Ionel si constata urmarile "educatiei" desprecare vorbea, cu mndrie, mama copilului. Prin folosirea substantivului "vizita", n forma sa nearticulata, autorulda un caracter general ntmplarii, rasfatatul Ionel devenind reprezentantul copiilor care sfideaza bunul simt,ca urmare a unei proaste educatii.

"Fiind o opera epica, autorul si exprima n mod indirect gndurile si sentimentele prin intermediul actiunii si alpersonajelor. Intmplarile sant povestite de catre narator, care, n aceasta opera literara, este si personaj-martor, deoarece participa la actiune. Statutul de personaj-narator justifica povestirea la persoana I".

Ca n orice naratiune, actiunea se constituie n "momente ale subiectului". Prima fraza a schitei, "M-am dus laSf. Ion sa fac o vizita doamnei Maria Popescu, o veche prietina" ca "s-o felicit pentru onomastica unicului saufiu, Ionel Popescu,...", constituie intriga actiunii [cauza actiunii].

Dupa ce precizeaza motivul vizitei, n "expozitiune" autorul l prezinta pe Ionel, "un copilas foarte dragut devreo opt anisori", "mbracat ca maior de rosiori, n uniforma de mare tinuta". Musafirul i duce n dar copilului ominge "foarte mare de cauciuc si foarte elastica", ceea ce face placere att doamnei Popescu, ct si fiului ei.Dupa ce discuta despre agricultura si despre vreme, oaspetele remarca absenta, n ultimul timp, din societate adoamnei. Aceasta se scuza, explicndu-i ca se ocupa de educatia copilului, deoarece "s-a facut baiat mare".

Desfasurarea actiunii evidentiaza urmarile "educatiei". Primul efect al acesteia se vede imediat, deoarece dincamera alaturata se aude "o voce ragusita de femeie batrna", care-i aclama mamei ca Ionel "nu s-astmpara"si e gata sa rastoarne masina de facut cafea. Dupa ce-si arata ncntarea provocata de strengariile baiatului siremarca entuziasmata ct este de destept, doamna Popescu se ndreapta spre usa, unde i apare n fata miculmaior", "lund o poza martiala". Mama-l saruta si l scuipa sa nu-l deoache, apoi; rugndu-l sa nu se maiapropie de masina", si continua conversatia cu musafirul.

In acest timp, Ionel merge ntr-un colt al salonului unde "pe doua mese, pe canapea, pe foteluri si pe jos staugramadite fe de fel de jucarii" si alege o trmbita si o toba, cu care, n timp ce se legana pe un cal de lemn,face un zgomot asurzitor, nct cei doi adulti nu se mai nteleg. Observatia mamei "ca nu e frumos cnd suntmusafiri" si mai ales precizarea oaspetelui ca "la cavalerie nu e toba si maiorul nu canta cu trambita, schimbajocul copilului, care scoate sabia si ncepe sa atace tot ce-i iese n cale. Prima victima este "jupneasa cearagusita", care intra pentru a aduce cafea si dulceata.

Ea este salvata n ultimul moment de mama ce-i sarise n ajutor si care-si plateste cutezanta, deoarece sealege cu o "puternica lovitura de spada", sub ochiul drept, ntmplarea nu o supara pe doamna Popescu,deoarece aceasta vrea o sarutare de la copil, pentru a-l ierta. Oaspetele cere permisiunea de a fuma la cafea,iar gazda, dupa ce-i

precizeaza ca la ei se fumeaza, i spune rznd ca si "maiorului" "i cam place". Surprins, musafirul i atrageatentia ca tutunul este o "otrava", iar copilul, care lucra "cu lingura n cheseaua de dulceata", ntreabaobraznic: "Dar tu de ce tragi?".

Dupa remarca mamei ca a mncat prea multa dulceata, mai ia cteva lingurite si dispare n "vestibul", de unde

3/6/2015 Vizita, I.L.Caragiale, Referat, Comentariu, Vizita - Referate

data:text/html;charset=utf-8,%3Cfont%20color%3D%22333333%22%20style%3D%22font-family%3A%20Verdana%2C%20Arial%2 2/2

se ntoarce cu cheseaua goala. Se apropie apoi de musafir, ia din tabachera o tigara, pe care o pune n gura si,salutnd militareste, cere un foc. La ndemnul mamei amuzate, oaspetele i aprinde tigara, pe care copilul ofumeaza pna la carton, apoi ncepe sa se joace cu mingea, trntind-o cu atta ndrjire, nct aceasta, dupace "tulbura grozav linistea ciucurilor de cristal" ai candelabrului, i zboara musafirului ceasca, oparindu-l cucafea. Si de aceasta data interventia mamei este formala, ea si consoleaza oaspetele, spunndu-i ca pata depe pantalon "iese cu nitica apa calda".

In momentul urmator, care este si punctul culminant al actiunii, copilul lesina din cauza tutunului, iarmusafirul, n timp ce mama este "disperata", l stropeste cu apa rece, pna si revine.

Deznodamntul schitei include plecarea oaspetelui care, abia acasa, si da seama de ce disparuse Ionel nvestibul cu cheseauaj de dulceata - ca sa-i toarne dulceata n sosoni.

"Intmplarea povestita - vizita facuta doamnei Maria Popescu, care se poate concentra n cteva momente:discutia cu doamna Popescu, conflicul cu slujnica, joaca cu trmbita si toba, atacul, fumatul, trntirea mingii silesinul i ofera autorului prilejul de a reliefa personajele - Ionel, doamna Popescu, slujnica, naratorul."

Ionel este personajul principal al schitei, deoarece participa in toate momentele actiunii, fiind "eroul"ntmplarilor care-i evidentiaza trasatura morala de baza, "proasta crestere".

Lipsa de educatie genereaza dispretul pentru slujnica pe care nu o asculta, n ciuda faptului ca era n vrsta,dezordinea care domnea printre jucariile sale, lipsa de respect fata de mama sa si chiar fata de musafir,deoarece conturba frecvent conversatia celor doi si i toarna oaspetelui dulceata n sosoni, obraznicia pe care odovedeste servindu-se din tabachera musafirului.

Faptele lui Ionel strnesc rsul, mai ales rsul mamei, care se dovedeste incapabila de a face educatie.

Indulgenta fata de nazbtiile lui Ionel si mai ales maimutareala sentimentala a doamnei Popescu - personajsecundar - sunt departe de a conveni unei educatii "sanatoase", cum pretindea la nceputul schitei.

Naratorul-personaj, cu rol pasiv, aparent detasat de ceea ce povesteste, prin ironia cu care relateaza micileincidente, sugereaza pozitia sa critica.

Talentul de dramaturg al lui Caragiale este evident si n schita "Vizita". El mbina, n principal, doua moduri deexpunere, naratiunea si dialogul, care au rolul de a evidentia trasaturile morale ale personajelor caracterizateprin fapte si limbaj. Cel de-al treilea mod de expunere, descrierea, apare fragmentar n schita de portret facutalui

Ionel si n prezentarea interiorului casei doamnei Popescu. "Deoarece este o opera literara epica n proza, demici dimensiuni, cu un numar redus de personaje, n care se povesteste o singura ntmplare - vizita facuta denarator doamnei Popescu pentru a o felicita cu ocazia onomasticii s fiului sau - prin care se evidentiaza cte otrasatura caracteristica a personajelor-proasta crestere a lui Ionel si incapacitatea doamnei Popescu de a-sieduca fiul-iar timpul si spatiul de desfasurare ale actiunii sant restranse, naratiunea "Vizita" de I.L. Caragiale,este o schita."