Rolul şefului statului în democraţiile moderne

Institutia sefului de stat isi are obarsia in chiar istoria lumii, a sistemelor statale. Din totdeauna colectivitatile umane organizate au avut un sef, recunoscut sau impus, in contextul imprejurarilor istorice. Cu atat mai mult statele, concepute ca mari colectivitati umane, grupate pe teritorii mai mult sau mai putin intinse, delimitate prin frontiere, au cuprins in sistemul organizarii lor politice si institutia sefului de stat. Aceasta institutie, a cunoscut o permanenta evolutie cat priveste formele, structurile si atributiile sale. De asemenea, seful de stat a cunoscut si cunoaste fie organizari unipersonale (cu denumiri din cele mai diverse: rege, domnitor, imparat,presedinte,etc.) fie colegiale(purtand denumiri ca:prezidiu, consiliu de stat,etc); sunt state, cum este cazul Angliei unde prerogativele acestei institutii sunt exercitate de guvern. In statele organizate pe teoria separatiei puterilor, sistemul statal este construit pe cele trei mari ,,puteri" si anume puterea legiuitoare, puterea executiva si puterea judecatoreasca, seful statului fiind incadrat, de regula, in puterea executiva, de unde si exprimarile frecvent utilizate de ,,seful puterii executive" sau ,,seful executivului" etc.

Explicarea institutiei sefului de stat presupune intelegerea corecta a relatiei popor (natiune) organizare statala a puterii. Aceasta relatie fundamenteaza si motiveaza intreaga constructie statal-juridica. Marea Britanie, "leaganul parlamentarismului" si Franta, "tara drepturilor omului" au exercitat o influenta cu totul speciala asupra evolutiei istorice a parlamentarismului european.

Evolutia institutiei de sef al statului in Romania

Aceasta evolutie a institutiei sefului de stat in tara noastra o vom explica prin prisma dispozitiilor constitutionale, incepand cu prima noastra constitutie. Astfel, potrivit Statutului lui Cuza puterile publice erau incredintate domnului, unei adunari ponderatice si unei adunari elective.

Termenul domn este folosit si de catre Constitutia din anul 1866 (art. 82), domnul avand puteri constitutionale ereditare, iar puterea legislativa se exercita colectiv de catre domn si reprezentanta nationala (art. 32). La 8 iunie 1884, in urma proclamarii regatului in anul 1881, textele constitutionale au fost puse de acord cu aceasta realitate. Constitutia din anul 1923 vorbeste de rege (art. 77), aratand ca puterea legislatia se exercita colectiv de catre rege si reprezentanta nationala (art. 34), puterea executiva este incredintata regelui (art. 39). Denumirea de rege este mentinuta si de Constitutia din 1938 (art. 34) care-1 declara capul statului (art. 30) si desigur cuprinde dispozitii similare cu cele din art. 34 si art. 39 ale Constitutiei din 1923.

In perioada 1940-1944 prerogativele regale au fost substantial restranse, dar regele ramane sef al statului pana in decembrie 1947, in baza Constitutiei din 1923 repusa in vigoare prin Decretul nr.1626 din 1944. Prin Legea nr. 363/1947 atributiile de sef de stat sunt incredintate Prezidiului republicii, care devine sef de stat colegial.Constitutia din anul 1948, incredinteaza functia de sef de stat Prezidiului Marii Adunari Nationale, organ central, caracterizat ca organ suprem al puterii de stat, mentinut si de Constitutia din 1952 pana in anul 1961, cand a fost inlocuit prin Consiliul de Stat. Consiliul de Stat, organ colegial, este mentinut si de Constitutia din anul 1965. In anul 1974 constitutia a fost modificata, creandu-se functia de presedinte de republica, indeplinita de o singura persoana. Dupa revolutia din decembrie 1989, prin Decretul-lege nr. 2 din 27 decembrie privind constituirea, organizarea si functionarea Consiliului Frontului Salvarii Nationale se creeaza functia de presedinte al consiliului. Decretul-lege incredinteaza exercitarea atributiilor de sef de stat presedintelui consiliului.

1

Prin Decretul-lege nr. 92/1990 privind alegerea Parlamentului si a Presedintelui Romaniei, functia de sef de stat este incredintata Presedintelui Romaniei, ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. In afara activitatiilor fundamentale de elaborare a legilor Parlamentul a functionat si ca o adunare constituanta, avand atributii de a elabora in termen de cel mult 18 luni de la constituire, noua constitutie.

In data de 21 noiembrie 1991 se adopta Constitutia Romaniei care consacra organizarea statului roman pe baza principiului separatiei puterilor. In mod indubitabil ansamblul reglementarilor din constitutie demonstreaza cu prisosinta ca statul roman este organizat si functioneaza pe baza acestui principiu.

Daca facem abstractie de Constitutia S.U.A., care are o structura cu totul aparte, precum si de faptul ca Marea Britanie nu are o constitutie scrisa, restul constitutiilor din statele occidentale cuprind o subdiviziune consacrata sefului de stat, presedinte de republica sau monarh, al carei loc si pondere variaza dupa natura regimului politic consacrat, dupa anumite particularitati nationale sau chiar dupa tipul Constitutiei.

.Atributiile sefului de stat 1. Rolul si atributiile sefului de stat in sistemele constitutionale din alte state

Una din problemele mereu discutate priveste imputernicirile sefului de stat. In practica raspunsul depinde de foarte multi factori, precum structura, functiile si raporturile dintre puterile publice, garantiile constitutionale, durata mandatului organelor reprezentative, modul de desemnare a sefului de stat (ereditar, alegere), responsabilitatea acestuia. De aceea o succinta incursiune in alte sisteme constitutionale prezinta interes.

Evidentiind sintetic imputernicirile sefului de stat, retinem urmatoarele: reprezentarea statului; semnarea tratatelor; aprobarea unor acte normative elaborate de anumite organe de stat, semnarea legilor si a altor acte in vederea publicarii, prezidarea sedintelor unor organe de stat; acordarea unor calitati si titluri; numiri in functii superioare; acordarca gratierii; proclamarea starii de asediu sau de urgenta; primirea scrisorilor de acreditare etc. Aceasta enumerare nu este limitativa, ea fiind deosebit de utila si pentru stabilirea domeniilor in care seful de stat intervine prin acte juridice cu caracter normativ sau individual.

In Belgia, rolul regelui este mai degraba unul reprezentativ, acesta reprezentand forta de coeziune care asigura unitatea poporului.

Luxemburgul este o monarhie constitutionala in care seful de stat are de asemenea o putere reprezentativa, puterea propriu-zisa fiind detinuta de prim-ministri care conduc guvernele de coalitie.

In Olanda, puterea reginei Beatrix, care domneste din anul 1980, este aproape in intregime reprezentativa, societatea prospera bazandu-se, in primul rand pe guvernarea de coalitie, ale carei partide reprezentative sunt cel crestin-democrat, conservator si cel de stanga, laburist.

In Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, regina Elisabeta a II-a, incoronata in 1952, a devenit conducatorul Comunitatii Natiunilor Britanice(Commonwealth), fiind si in prezent seful de stat formal a 17 tari comunitare, organizatie de colaborare formata din circa 50 de tari ale fostului Imperiu Britanic.

2. Atributiile Presedintelui Explicarea rolului si atributiilor sefului de stat trebuie sa porneasca de la dispozitiile clare si

explicite ale Constitutiei, astfel :a) in relatiile interne si internationale, statul este reprezentat de seful de stat;b) este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii. Din aceasta rezulta marea responsabilitate pe care seful de stat o are in ocrotirea acestor valori. Aceasta trasatura fundamenteaza unele atributii ale Presedintelui Romaniei, precum cele in domeniul apararii;c) vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. Aceasta caracterizare are un continut complex in semnificatii juridice, dar si politice, Constitutia adaugand ca,

2

in acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate.

Potrivit art. 92 alin. (I) din Constitutie, Presedintele Romaniei este comandantul fortelor armate si indeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Caracteristicile de mai sus privind atributiile sefului d stat in Roamnia se desprind din art.80 alin (I) din Constitutie. A. Atributii privind legiferarea

Am aratat deja ca la exercitarea functiei legislative de catre parlament concura si alte autoritati, mai ales executivul. De aceea seful de stat are importante atributii in acest domeniu. Astfel, Presedintele Romaniei: promulga legile (art. 77), avand dreptul de a cere, o singura data, reexaminarea legii; semneaza legile in vederea publicarii lor in Monitorul Oficial. In Olanda exista institutia Consiliului de Stat, organism consultative prezidat de regina, care este consultat asupra proiectelor de legi, a reglementarilor din administratia publica, precum si asupra proiectelor de aprobare a unor tratate de catre Parlament.

In Belgia, Regele dispune, alaturi de cele doua Camere, de initiativa legislativa, pe care o exercita de fapt in contul Guvernului. Regele are dreptul de a sanctiona si promulga legile, dar si regulamentele, care nu pot incalca legile.B.Atributii privind organizarea si functionarea puterilor publice

Din Constitutie rezulta ca Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate. Ca atare, seful de stat se afla in raporturi constitutionale clar definite cu autoritatile publice, multe din atributiile sale privesc organizarea si functionarea acestora. Aceste atributii sunt: prezentarea de mesaje Parlamentului, cu privire la principalele probleme politice ale natiunii; consultarea Guvernului cu privire la probleme urgente si de importanta deosebita; participarea la sedintele Guvernului si prezidarea acestor sedinte in conditiile; organizarea referendumului in probleme de interes national, dupa aprobarea prealabila a Parlamentului.

In Franta, atributiile proprii ale presedintelui sunt : numirea primului-ministru, adresarea de mesaje Parlamentului, dizolvarea Adunarii Nationale, numirea presedintelui si a 3 dintre membrii Consiliului Constitutional, sesizarea Consiliului Constitutional.

Presedintele Finlandei exercita urmatoarele atributii principale : convoaca in sesiuni extraordinare Parlamentul, ordona desfasurarea alegerilor, deschide si inchide lucrarile parlamentare, are dreptul de a emite decrete in problemele de ordin administrativ ce nu sunt de competenta Guvernului cu conditia sa nu atinga continutul unor legi, poate gratia sau reduce pedepsele, este comandantul fortelor armate, poate acorda naturalizarea finlandeza unui cetatean strain sau sa aprobe retragerea nationalitatii finlandeze, supravegheaza administratia de stat si conduce relatiile externe.

C. Atributii privind alegerea, formarea, avizarea formarii, numirea sau revocarea unor autoritati publice

In sistemul constitutional fundamentat pe echilibrul puterilor este firesc ca principalele autoritati sa colaboreze la constituirea autoritatilor. Atributiile ce revin Presedintelui Romaniei in acest domeniu sunt:dizolvarea Parlamentului in conditiile articolului 89;desemnarea unui candidat pentru functia de prim-ministru, numirea Guvernului pe baza votului de incredere acordat de parlament, revocarea si numirea unor ministrii in caz de remaniere guvernamentala sau vacanta a postului, la propunerea primului ministru (art. 85 din Constitutie) ; numirea a 3 judecatori la curtea constitutionala, potrivit art.142 alin.(3 ) din Constitutie, numirea in functie a magistratilor in conditiile art. 125 din Constitutie ; numiri in functii publice potrivit art. 94 lit. c) din Constitutie; acordarea gradelor de maresal, de general si de amiral [art. 94 lit. b)], etc.

3

In Spania, contrar traditiilor, nu monarhului ii revine rolul de a alege pe seful Guvernului. In colaborare cu Presedintele Congresului Deputatilor si cu contrasemnatura celui dintai, monarhul deseaza un candidat care va trebui sa obtina increderea Congresului, cu majoritatea membrilor sai, inainte de a-si putea forma Guvernul. Ceilalti membrii ai Guvernului sunt numiti si demisi din functie la propunerea Presedintelui Guvernului, de catre Rege, in timp ce secretarii de stat sunt numiti direct de Presedintele Guvernului.D. Atributii in domeniul apararii tarii si asigurarii ordinei publice

In cadrul acestor atributii includem: declararea cu aprobarca prealabila a Parlamentului, a mobilizarii partiale sau generale a fortelor armate. In situatii exceptionale Presedintele poate lua aceasta masura, hotararea fiind supusa aprobarii Parlamentului in cel mult 5 zile de la adoptare; luarea de masuri pentru respingerea oricarei agresiuni armate. Printr-un mesaj aduce neintarziat la cunostinta Parlamentului aceasta situatie; instituirea starii de asediu sau starii de urgenta, partiale sau totale.

In Danemarca functia fundamentala a Reginei este aceea de a arbitra si de a sanctiona conflictele aparute intre Guvern si Parlament, exercitand magistratura de influenta. In Germania si in Irlanda puterea de arbitraj se reduce practic la dreptul de a refuza dizolvarea Parlamentului. E. Atributii in domeniul politicii externe

In aceasta categorie cuprindem: incheierea, in numele Romaniei, a tratatelor negociate de Guvern si supunerea lor spre ratificare Parlamentului intr-un termen rezonabil; acreditarea si rechemarea, la propunerea Guvernului, a reprezentantilor diplomatici ai Romaniei; aprobarea infiintarii, desfiintarii sau schimbarii rangului misiunilor diplomatice; acreditarea in Romania a reprezentantilor diplomatici ai altor state.IV. Desemnarea sefului de stat

Desemnarea sefului de stat este una din problemele direct legate de forma de guvernamant. Ea prezinta un mare interes in precizarea atat a functiilor sefului de stat cat si a raporturilor acestora cu celelalte ,,puteri din stat’’indeosebi cu legislativul si executivul. Putem observa ca astazi s-au conturat patru moduri de desemnare a sefului de stat si anume: pe cale ereditara; alegere de catre parlament; alegere de catre un colegiu electoral; alegere prin vot universal.

Desemnarea sefului de stat in dreptul comparatCat priveste desemnarea sefului de stat pe cale ereditara ea se refera la monarhii, unde

mostenitorul devine sef de stat sau unde, eventual, monarhul numeste pe cel ce-i va succeda la tron. Este stiut ca ordinea de succesiune dinastica se supune, in general, regulilor constitutionale sau cutumiare si ca rolul parlamentului este nesemnificativ, cu exceptia Poloniei, unde regii erau alesi. La fel Alexandru loan Cuza, primul domn al Romaniei, a fost ales. In asemenea sisteme constitutionale (a se vedea Belgia, Danemarca, Spania, Norvegia, Tarile de Jos) parlamentul are rolul de a garanta respectul acestor reguli. Aici parlamentul numeste un succesor la tron sau participa la aceasta numire daca dinastia se stinge. In aceste sisteme constitutionale, monarhia ereditara coexista impreuna cu parlamentul. Acest sistem se regaseste in multe state (a se vedea Anglia, Suedia).

Alegerea sefului de stat de catre parlament, pune desigur parlamentul intr-o pozitie supraordonata executivului. Statele care folosesc acest sistem sunt de regula grupate in trei categorii: state in care seful de stat este ales direct de catre parlament (Grecia, Israel, Republica Moldova); state in care parlamentele aleg organe colegiale ca sefi de stat (fostele state socialiste); Elvetia, ca exemplu unic.

In Franta, Irlanda, Portugalia, Austria si Finlanda, Presedintele Republicii este ales prin sufragiu universal direct. In Germania, Grecia si Italia, Presedintele este ales in mod indirect.

In Elvetia, puterea executiva apartine Consiliului Federal, ales pe patru ani, de catre Consiliul Statelor si Consiliul National reunite in Adunarea Federala. Unul din membrii Consiliului Federal este ales in aceeasi maniera, numai pentru un an, presedintele confederatiei. Presedintele confederatiei indeplineste

4

functia de sef de stat insa nu dispune de nici o autoritate asupra colegilor sai din consiliu. El este doar primus inter pares intr-un guvernamant colegial.

In Germania presedintele federal este ales de catre Conventia Federala compusa din membrii Bundestagului si dintr-un numar egal de membri alesi pentru aceasta de catre adunarile reprezentative ale landurilor.

In Italia colegiul electoral este compus din membri ai parlamentului si din reprezentanti ai consiliilor regionale.

La alegerile din 6 februarie 2000, social democrata Tarja Halonen a devenit al XI-lea sef al Finlandei si, totodata, prima femeie aleasa in aceasta functie. Organizatia Transparancy International situeaza in ultimii ani, in mod curent, Finlanda pe primul loc, in topul celor mai putin corupte state ale lumii.

Grecia este "leaganul democratiei", fara de care regimurile politice ale Europei de azi nu ar fi existat. Pentru a fi eligibil la functia suprema in Stat, candidatul trebuie sa aiba cetatenie elena de cel putin 5 ani, sa fie grec la origine prin mama sau tata, sa aiba cel putin 40 de ani si sa dispuna de drept de vot.Alegerea sefului de stat in Romania

Romania a adoptat forma de stat republicana, ceea ce inseamna ca functia de sef de stat este exercitata de catre un presedinte. Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, solutie adoptata de Decretul-lege nr.92/1990 privind alegerea Parlamentului si a Presedintelui Romaniei si consacrata prin art. 81 din Constitute. Alegerea Presedintelui Romaniei se realizeaza in doua tururi de scrutin. Daca un candidat obtine in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi a alegatorilor inscrisi in listele electorale, este declarat ca ales Presedinte. Daca nici unul dintre candidati nu obtine aceasta majoritate se realizeaza al doilea tur de scrutin. La acesta participa numai primii doi candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur. Va fi declarat ales Presedinte, candidatul care obtine cel mai mare numar de voturi.

V.Durata mandatului sefului de statDaca avem in vedere desemnarea sefului de stat vom constata ca in ce priveste sistemele

monarhice, mandatul este pe viata. In celelalte sisteme in care seful de stat este ales, mandatul sefului de stat este limitat.

SCHEMA ORIENTATIVADurata mandatului Numarul tarilor1 an 14 ani 35 ani 386 ani 127 ani 8nedetermina 7 pe viata 14TOTAL 83

Din schema orientativa rezulta ca mandatul cel mai scurt este de un an(Elvetia), iar cel mai lung este de 7 ani, in cazul Italiei si poate fi reinoit fara restrictii. Mandatul Presedintelui Federatiei Germane dureaza 5 ani, iar realegerea consecutiva este permisa doar o singura data. Durata mandatului sefului de stat in

5

Finlanda este de 6 ani, iar acesta poate fi inoit o singura data. In cazul Greciei presedintele este ales pentru 5 ani si se reinoieste o singura data.

Privitor la mandatul sefului de stat o alta problema este cea a numarului mandatelor. Este vorba desigur de sistemele in care seful de stat este ales. De regula, aceeasi persoana poate ocupa functia de sef de stat pentru cel mult doua mandate. Aceasta regula s-a impus in timp.

In Romania durata mandatului sefului de stat este de cinci ani si se exercita de la data depunerii juramantului in fata Parlametului, pana la depunerea juramantului de catre presedintele nou ales. In caz de razboi sau de catastrofa mandatul poate fi prelungit, dar numai prin lege organica. Aceeiasi persoana poate indeplini functia de Presedinte al Romaniei cel mult doua mandate care pot fi si sucesive.

In caz de vacanta a functiei prezidentiale, care poate interveni in situatii de deces, demisie, demiterea din functie sau imposibilitatea definitiva a exercitari atributiilor,  precum si in cazul suspendari din functie sau a imposibilitatii temporare de exercitare a atributiilor, interimatul este asigurat, in ordine, de presedintele Senatului, sau de presedintele Camerei Deputatilor. Trebuie observat ca in perioada interimatului nu pot fi exercitate atributiile prevazute la art. 88-90 din Constitute, adica adresarea de mesaje, dizolvarea Parlamentului si organizarea referendumului.

In fine, trebuie adaugat ca mandatul prezidential este incompatibil cu calitatea de membru al unui partid politic, precum si cu orice alta functie publica sau privata.

VI. Proceduri, solemnitati, protocolInvestirea unei persoane cu calitatea de sef de stat sau proclamarea alegerii sale se realizeaza

potrivit unor anumite proceduri, cu solemnitatea necesara unui asemenea act si dupa un protocol anume. Din punct de vedere juridic cel mai important act este juramantul pe care cel ales sau desemnat sef de stat trebuie sa-1 depuna ".

Potrivit Constitutiei Romaniei alegerea Presedintelui se valideaza de catre Curtea Constitutionala. Apoi candidatul a carui alegere a fost validata depune in fata Camerei Deputatilor si Senatului, in sedinta comuna juramantul urmator: ,,Jur sa-mi daruiesc toata puterea si priceperea pentru propasirea spirituala si materiala a poporului roman, sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar democratia, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea, unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!". Depunerea Juramantului are ca efect juridic inceperea exercitarii mandatului prezidential.

VII. Raspunderea sefului de statRaspunderea sefului de stat pentru activitatea ce o desfasoara in aceasta calitate este o problema

mult mai complexa si mai delicata decat apare la prima vedere. Ideea ce a dominat sistemele constitutionale este in sensul ca seful de stat nu raspunde pentru actele savarsite in aceasta calitate. Pe aceasta idee se fundamenteaza multe prevederi constitutionale, precum cele privind contrasemnarea actelor sefului de stat.1. Imunitatea

Ca si deputatii si senatorii, Presedintele Romaniei se bucura de imunitate.Desi textul constitutional nu este la fel de explicit ca cel privind imunitatea parlamentarilor, printr-o interpretare sistematica a Constitutiei vom retine ca sunt aplicabile, corespunzator, regulile pe care le-am analizat deja privind lipsa raspunderii juridice pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului [art. 84 alin. (2) trimitc explicit la art. 72 din Constitute], precum si cele privind inviolabilitatea persoanei Presedintelui.2. Raspunderea politica

6

Denumim astfel aceasta raspundere pentru a o deosebi de raspunderea penala, pentru ca urmarile acestei raspunderi sunt de fapt politico-juridice. Aceasta raspundere isi are temeiul juridic in art. 95 din Constitutia Romaniei. Ea intervine atunci cand Presedintele Romaniei savarseste fapte grave prin care incalca" prevederile Constitutiei. In asemenea situatie se poate propune suspendarea din functie, de catre cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor. Aceasta initiativa se comunica neintarziat si Presedintelui Romaniei. Discutand propunerea, Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii Constitutionale, pot hotari suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei. Constitutia da dreptul Presedintelui de a putea da Parlamentului explicatii cu privire la faptele ce i se imputa.

In cazul in care propunerea de suspendare din functie este aprobata, demiterea Presedintelui Romaniei se poate decide numai prin referendum, care se organizeaza in cel mult 30 de zile.3. Raspunderea penala

Responsabilitatea penala este un procedeu raspandit, dar formele sale difera de la un sistem constitutional la altul. Ca modalitati, sunt cunoscute punerea sub acuzatie penala a sefului de stat, precum si a ministrilor.

Aceasta raspundere intervine in situatia in care seful statului ar comite crima de inalta tradare. In acest caz, punerea sub acuzare poate fi hotarata de Camera Deputatilor si Senat, in sedinta comuna, cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor.Constitutia revizuita a precizat cui ii revine competenta de a propune punere sub acuzare a Presedintelui, respectiv majoritatii senatorilor si deputatiilor. Intre momentul punerii sub acuzare si cel al demiterii, Presedintele este suspendat de drept, conform art. 96 alin. (3) din Constitutia revizuita.

Competenta de judecata apartine Inaltei Curtii de Casatie si Justitie. Daca s-a pronuntat o hotarare definitiva de condamnare, Presedintele este demis de drept.

In Constitutia Portugaliei, se instituie o responsabilitate penala a sefului statului. Potrivit art. 130 alin. 1 din Constitutia Portugaliei, Presedintele Republicii raspunde in fata Curtii Supreme pentru infractiunile comise in exercitarea functiilor sale.

Potrivit art. 61 din Constitutia Germaniei, orice camera a Parlamentului poate pune sub acuzare pe Presedintele Republicii in fata Tribunalului Constitutional Federal pentru incalcarea voluntara a Legii fundamentale sau a unei alte legi federale. Propunerea de punere sub acuzare trebuie sa fie facuta de cel putin o petrime din membrii Camerei inferioare(Bundestagului) sau o patrime din membrii Camerei superioare(Bundesratului).

VIII. Actele sefului de stat

Actele prin care seful statului isi exercita atributiile sale sunt de regula denumite decrete. Ele pot fi cu caracter normativ sau caracter individual. Decretele trebuie contrasemnate de catre primul-ministru. Contrasemnarea actelor sefului de stat s-a practicat si se practica în sistemele constituţionale. Prin aceasta, se da actului respectiv o motivatie mai solida si se antreneaza, de regula, raspunderea juridica a celui care a contrasemnat actul. Contrasemnarea este si o masura impotriva depasirii de catre seful de stat a împuternicirilor conferite de constitutie si legi, contrasemnarea fiind o conditie de valabilitate a actului.Constitutia Romaniei prevede si ea asemenea reguli, cu precizarea ca obligatia contrasemnarii decretelor de catre primul-ministru nu priveste toate aceste decrete, ci numai cele expres mentionate prin art. 100 alin. (2). Decretele Presedintelui Romaniei se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, nepublicarea atragand inexistenta decretului.Decretele Preşedintelui României care trebuie contrasemnate de primul-ministru sunt  :

7

a) Preşedintele României încheie tratate internaţionale î numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil..Cu celealte tratate şi acorduri internaţionale se încheie ,se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.

b) Preşedintele , la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.

c) Preşedintele poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale , hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.d)Preşedintele României instituie , potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.e)Preşedintele României conferă decoraţii şi titluri de onoare, acordă gradele de mareşal , de general şi de amiral, acordă graţierea individuală.

In Austria, actele Presedintelui federal trebuie sa fie contrasemnate de catre Cancelar sau de ministrul competent pentru a fi valabile. Constitutia federala stabileste o interdependenta intre organele administratiei supreme si garanteaza un echilibru al puterilor.

Actele regelui Spaniei sunt contrasemnate de presedintele Guvernului si daca este cazul, de ministrii de resort. Actele prin care Regele propune si nu,este Presedintele Guvernului si declara dizolvate cele doua Camere sunt contrasemnate de Presedintele Congresului Deputatilor.

In Marea Britanie, toate actele emise de monarh, in virtutea prerogativelor sale constitutionale, sunt contrasemnate de ministrul responsabil pentru punerea in aplicare a actului respectiv.

Presedintele francez poate emite unele regulamente administrative sau decizii administrative cu caracter individual. Atunci cand presedintele intervine ca autoritate administrativa, actele sale in principiu pot fi atacate in instanta de contencios administrativ.

Bibliografie:

1. Ioan Alexandru, Drept administrativ comparat, ed a II-a, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 20092. Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol I, Ed aIV-a, Editura All Beck, Bucureşti, 20063. Corneliu Liviu Popescu, Autonomia locală şi integrarea europeană, Editura All Beck, Colecţia Studii Juridice, 20044. Ion Deleanu, Institutii si proceduri consituţionale – în dreptul comparat şi în dreptul român, Editura CH Beck, 20085. Tudor Drăganu, Drept constituţional şi instituţii politice. Tratat elementar, vol. I, Editura Lumina Lex, 2008

8