rolul enteroscopiei

7/26/2019 Rolul enteroscopiei

1/6

Rolul enteroscopiei cu balon in stabilirea diagnosticului anatomo-

patologic si in efectuarea de manevre terapeutice in patologia

intestinului subtire (raportare intermediara)

Intestinul subtire (IS) reprezinta segmentul tubului digestiv care, in pofida patologiei

bogate, a fost pina de curand dificil de investigat prin metode radiologice si endoscopice.

Metodele radiologice (examinarea Pansdorff, enteroclisma, iar mai recent examinarea CT

si M! a intestinului subtire), desi neinvazive, au indicatii limitate si nu ofera

posibilitatea interventiei terapeutice sau prelevarii de material bioptic.

Metodele endoscopice initiale de investigare a IS dezvoltate la inceputul anilor "#$%

(metoda &rope'a si metoda &sonde) erau greoaie din punct de vedere te*nic si

necesitau o pregatire de durata, factori ce faceau ca efectuarea lor sa fie dificila. +lterior,

in anii "#%, metoda &pus*-enteroscop a devenit standardul in investigarea IS, aceasta

metoda avand insa dezavantaul examinarii numai a IS proximal, pina la cca /% cm dupa

ligamentul lui Treitz. 0vand posibilitatea investigarii unui segment mai lung de intestin

subtire enteroscopia intraoperatorie a fost mult timp standardul de aur pentru examinarea

IS, in special in cazurile de *emoragie digestiva de cauza neprecizata.

In 1%%" a fost introdusa in practica clinica videocapsula endoscopica, care a facut pentru

prima data posibila investigarea fiziologica in intregime a IS, cu disconfort minim asupra

pacientului si reactii adverse rare, insa cu dezavantaul imposibilitatii prelevarii de biopsii

si de interventie terapeutica. Insa, cu toate aceste dezavantae, examinarea cu

videocapsula s-a impus ca metoda de prima intentie in diagnosticul leziunilor de IS (a

fost aprobata de 2ood and 3rug 0dministration in 1%%4), in principal al *emoragiei

digestive oculte sau obscure.


2/6

In anul "##$, 5amamoto 6. a prezentat o alta metoda endoscopica, anume enteroscopia

cu dublu-balon, care reprezenta prima metoda ce permitea investigarea unei lungimi

semnificative a IS, prelevarea de material bioptic si atitudine terapeutica.

Principiul metodei este reprezentat de plierea IS pe endoscop prin umflarea si

dezumflarea succesiva a doua balonase, unul fixat la varful endoscopului, iar celalalt la

capatul unui tub suplimentar montat pe enteroscop. Prin aceasta metoda poate fi examinat

aproximativ "71-174 din IS. 2olosind abordarea anterograda (cale orala) si retrograda

(cale anala) aceasta te*nica permite investigarea completa a IS in peste %8 din cazuri,

similar cu videocapsula endoscopica. 2olosirea enteroscopiei cu dublu-balon a permis

obtinerea diagnosticului in $/-%8 din cazuri, iar interventia terapeutica a fost

deasemenea posibila intr-un procent similar, mai mare in cazul abordului anterograd.

0utorii au putut efectua prin aceasta metoda diverse proceduri terapeutice endoscopice in

9:%8 din cazuri (*emostaza prin electrocoagulare, polipectomie, rezectie mucozala,

plasare de stent, dilatare cu balon a stenozelor, extractie de corpi straini). +n factor

important care limiteaza efectuarea unei enteroscopii complete este reprezentat de bridele

postoperatorii. Producatorul 2uinon a dezvoltat pentru aceasta metoda 1 enteroscoape

dedicate, unul de uz general si altul terapeutic, amandoua cu lungimea de 1%% cm. Tubul

suplimentar are o lungime de ":/ cm. Cu toate ca aceasta metoda permite investigarea

unei mari parti a IS (in medie 1/% cm pe calea anterograda si "4% cm pe cea retrograda),

durata necesara efectuarii este mare, in medie de $/ min.

ecent a fost dezvoltata o noua te*nica (producator ;lmpus), ce implica folosirea

balonului doar la nivelul tubului suplimentar. 0ceasta metoda are avantaul unei durate

totale mai scurte, in medie de


3/6

Complicatiile enteroscopiei cu balon sunt reprezentate de perforatia intestinala (9","8),

care apare mai frecvent la pacientii cu boala Cro*n, pacienti cu tumori intestinale sau in

cazul manevrelor terapeutice. ; alta complicatie posibila este pancreatita acuta (9"8),

mecanismul de aparitie fiind incomplet elucidat.

Investigatia enteroscopica cu dublu-balon influenteaza managementul pacientilor.

3iagnosticul endoscopic si anatomo-patologic facilitat prin enteroscopie permite

inceperea tratamentului medical in 91%8 din cazuri (de ex. in boala Cro*n de intestin

subtire), in timp ce tratamentul c*irurgical este recomandat functie de rezultatul

enteroscopiei in "%-1%8 din cazuri (tumori epiteliale, tumori extramucozale, limfom

intestinal, stenoze secundare tratamentului 0I!S, stenoze in bolile inflamatorii

intestinale). In cazul suspiciunii de boala Cro*n de intestin subtire se poate lua in

considerare efectuarea de prima intentie a enteroscopiei cu balon, deoarece examinarea

cu videocapsula poarta un risc de impactare de 9":8, c*iar in cazul pacientilor fara

simptomatologie de stenoza intestinala si fara semne radiologice de ocluzie. In aceste

cazuri enteroscopia are atat indicatie diagnostica (diagnostic endoscopic si facilitarea

celui anatomo-patologic) cat si terapeutica. 0cest risc de impactare este prezent si in

cazul pacientilor cu boala Cro*n cunoscuta, insa a carei extensie la nivelul IS nu este

precizata.

In sindroamele de polipoza intestinala, dupa explorarea cu videocapsula, enteroscopia are

un important rol prin faptul ca permite prelevarea de material bioptic pentru diagnostic si

eventual, in cazuri limitate, atitudine terapeutica (polipectomie endoscopica). +nele

centre de cercetare au raportat c*iar rezultate conform carora enteroscopia s-a dovedit

superioara videocapsulei in detectia numarului de polipi de IS, fapt care adaugat la


4/6

posibilitatea prelevarii de material bioptic si de interventie terapeutica a facut ca autorii

sa sugereze examinarea enteroscopica ca prima intentie in diagnosticul sindroamelor de

polipoza.

Pacientii cu enteropatie glutenica refractara la tratament sau complicata pot beneficia de

enteroscopia cu balon, pentru excluderea sau confirmarea endoscopica si anatomo-

patologica a limfomului intestinal sau a euno-ileitei ulcerative cronice.

In cazuri selectate enteroscopia poate fi utila in diagnosticul anatomo-patologic al

sindroamelor de malabsorbtie.

AAAAAAAAAAAAAAAA

In Centrul de =astroenterologie 2undeni explorarea cu videocapsula endoscopica (>C?)

a fost prima metoda endoscopica folosita pentru examinarea intestinului subtire. Practica

clinica a dovedit ca este o metoda usor tolerata de pacienti, sigura, in experienta noastra

neavand nici un caz de impactare a capsulei. S-a folosit aceasta metoda la :4 pacienti,

pentru urmatoarele indicatii@ anemie microcitara de cauza neprecizata (": cazuri),

*emoragie digestiva obscura ("4 cazuri), sindroame de polipoza (sindrom =ardner 4A

polipoza adenomatoasa familiala B " caz), suspiciune boala Cro*n de IS (" caz), sindrom

de malabsorbtie (1 cazuri), suspiciune polipi IS (1 cazuri), boala celiaca (4 cazuri), tumori

*epatice carcinoide (" caz), sindrom carcinoid (" caz), boala endu-eber-;sler (" caz).

>C? a detectat *emoragie digestiva activa in cazuri. 6emoragie digestiva activa a fost

depistata in "4 cazuri, etiologia fiind precizata in "% cazuri, si anume@ angiodisplazii (/),

ulceratii IS (1) , tumori IS (1), varice eunale la un pacient cirotic ("). ezultatele au fost

urmatoarele@ angiodisplazii in $ cazuriA sangerare activa fara sursa identificabila@ 4

cazuriA polipi de IS@


5/6

limfangiectazie extensiva de IS@ "Aalte leziuni (venous bleb, eritem, )@ 1.In cazuri nu

au fost identificate leziuni.Modificarea managementului pacientului a putut fi propusa

dupa examinarea cu capsula endoscopica la "< (4$.18) pacienti. ?nteroscopia cu balon a

aparut ca necesara functie de rezultatele obtinute dupa examinarea cu >C? la pacienti.

Intr-un caz de sindrom Peutz-Deg*ers cu un numar limitat de polipi duodenali si polipi

diminutivi de intestin subtire polipectomia enteroscopica a putut fi propusa ca metoda

terapeutica, examinarea cu videocapsula excluzand alte leziuni polipoide in IS mediu si

distal. +n agent proc*inetic a fost administrat la : pacienti datorita faptului ca

monitorizarea in timp real a aratat prezenta capsulei in stomac dupa 1 ore de la ingestieA

acest fapt a prezentat insa si dezavantaul progresiei rapide a >C? la nivelul IS proximal

si mediu.

BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB

In concluzie, enteroscopia este o metoda diagnostica de mare utilitate, ce aduce cu sine

posibilitatea de prelevare de material bioptic si posibilitati terapeutice (*emostaza,

polipectomie, dilatare stenoze, extractie corpi straini) intr-o multitudine de afectiuni ale

intestinului subtire, precum *emoragia digestiva cu origine la nivelul IS, boala Cro*n,

tumorile de IS, sindroamele de polipoza, boala celiaca refractara la tratament. ?xplorarea

cu videocapsula endoscopica efectuata anterior celei enteroscopice ofera numeroase

informatii diagnostice, precum tipul si localizarea leziunilor. 0stfel, >C? poate influenta

calea de abord enteroscopic precum si tipul de interventie enteroscopica (diagnostica, in

special la pacientii care necesita diagnostic anatomo-patologic, terapeutica, sau ambele).


6/6

rolul enteroscopiei

Documents