rolul asistentului medical in sistemul national de servicii medicale

8/19/2019 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN SISTEMUL NATIONAL DE SERVICII MEDICALE

http://slidepdf.com/reader/full/rolul-asistentului-medical-in-sistemul-national-de-servicii-medicale 1/7

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN SISTEMULNATIONAL DE SERVICII MEDICALE

„Asistentul medical încurajează şi ocroteşte — e pregătit să se îngrijească debolnavi, de accidentaţi şi de persoanele în vârstă.“ — ursing in !oda"#s $orld —%&allenges, 'ssues, and !rends (ursingul în societatea de azi — di)icultăţi, controverseşi tendinţe*.

A+!-'/-+ este esenţial, însă nu e su)icient pentru a )i un bun pro)esionist caasistent medical. -n bun asistent medical trebuie să )ie bine instruit şi să aibă oe0perienţă bogată. 1 cerinţă )undamentală este studiul şi instruirea practică peparcursul a unu până la patru ani sau c&iar mai mult. 2ar ce calităţi sunt necesare

pentru a )i un bun asistent medical3 4ă prezentăm în continuare răspunsurile unor asistenţi medicali cu e0perienţă, cărora revista !reziţi5vă6 le5a luat interviu.

„/edicul îl vindecă pe bolnav, însă asistentul medical se îngrijeşte de el. Acestlucru necesită, de obicei, e)orturi pentru a le ridica moralul pacienţilor pe care, dee0emplu, vestea că au o boală cronică sau că nu mai au mult de trăit îi distruge atât peplan a)ectiv, cât şi pe plan )izic. !rebuie să )ii o mamă pentru cel bolnav.“ — %armen7ilmartin, pania.

„!rebuie să poţi simţi durerea şi zbuciumul su)letesc al pacientului şi să doreşti

să5l ajuţi. 8 necesar să )ii bun şi să ai multă răbdare. !rebuie să doreşti mereu să înveţimai multe despre îngrijirea bolnavilor şi despre medicină.“ — !adas&i 9atano, :aponia.

„;n ultimii ani, asistenţii medicali au )ost nevoiţi să5şi îmbogăţească cunoştinţelepro)esionale. <rin urmare, e )oarte important să ai dorinţa de a studia şi capacitatea de a

înţelege ceea ce studiezi. ;n plus, asistenţii medicali trebuie să evalueze lucrurile rapid şisă treacă imediat la )apte atunci când situaţia o impune.“ — =ei>o =a?ane, :aponia.

„%a asistent medical trebuie să arăţi căldură. 8 necesar să )ii tolerant şi să daidovadă de empatie.“ — Araceli 7racia <adilla, /e0ic.

„-n bun asistent medical trebuie să )ie studios, un bun observator şi să deadovadă de un deosebit pro)esionalism. 2acă un asistent medical nu demonstrează spiritde sacri)iciu — dacă el sau ea are înclinaţii egoiste sau respinge s)atul dat de cadrelemedicale superioare —, atunci acel asistent nu va )i potrivit nici pentru bolnavi, nicipentru colegi.“ — osângela antos, @razilia.



„unt indispensabile mai multe calităţi )le0ibilitatea, toleranţa şi răbdarea. 2easemenea, trebuie să )ii receptiv, să poţi să te înţelegi bine cu colegii tăi şi cu celelaltecadre medicale. !rebuie să )ii gata să5ţi însuşeşti noi deprinderi pentru a rămâne unasistent e)icient.“ — /arc =oe&ler, Branţa.

„!rebuie să5i iubeşti pe oameni şi să doreşti cu adevărat să5i ajuţi pe alţii. !rebuiesă )ii capabil să )aci )aţă stresului, întrucât în nursing nu e0istă jumătăţi de măsură.!rebuie să )ii adaptabil, ca să poţi e)ectua aceeaşi normă de lucru atunci când se

întâmplă să )ie mai puţini colegi, )ără să prejudiciezi calitatea muncii.“ — %laudiaij>er5@a>er, 1landa.

Acordarea îngrijirii

;n publicaţia ursing in !oda"#s $orld se spune că „nursingul presupuneacordarea îngrijirii într5o diversitate de probleme de sănătate. <rin urmare, considerămcă medicina se ocupă cu vindecarea pacientului, iar nursingul cu îngrijirea acestuia“.

Aşadar, asistentul medical este o persoană care acordă îngrijire. ;n consecinţă,este evident că asistentul trebuie să se îngrijească de bolnav. %u câtva timp în urmă, s5a)ăcut un sondaj în rândul a C DEE de asistenţi medicali, una dintre întrebările care li s5aupus )iind „%e contează cel mai mult în munca de asistent medical3“ ;n FGH din cazuri,răspunsul a )ost o îngrijire de calitate.

-neori, asistenţii medicali se subestimează în ce priveşte ajutorul dat bolnavilor.%armen 7ilmartin, o asistentă cu CD ani vec&ime, ale cărei cuvinte au )ost citate mai

înainte, a declarat revistei !reziţi5vă6 „1dată i5am mărturisit unei prietene că simţeam că

nu )ac tot ce pot când îi îngrijesc pe cei )oarte bolnavi. /ă consideram un simpluIpansamentJ. 2ar prietena mea mi5a zis I-n „pansament“ binecuvântat, deoarece,când cineva e bolnav, tu eşti e0act ceea ce are el nevoie mai mult decât orice oasistentă înţelegătoareJ“.

8 inutil să mai spunem că acordarea acestei îngrijiri îl poate solicita )oarte mult peun asistent medical care lucrează zilnic zece sau mai multe ore6 %e anume le5adeterminat pe aceste persoane cu spirit de sacri)iciu să devină asistenţi medicali3

De ce sunt asistent medical

evista !reziţi5vă6 le5a luat interviu câtorva asistenţi medicali din mai multe ţări,punându5le întrebarea „2e ce ai ales să )ii asistent medical3“ 4ă prezentăm încontinuare câteva răspunsuri.

!err" $eat&erson este asistentă medicală de KL de ani. 8a este în prezent asistentăspecializată şi lucrează la secţia de urologie a unui spital din /anc&ester (Anglia*. „Amcrescut într5o )amilie de catolici şi am urmat cursurile unei şcoli catolice cu internat“,



spune ea. „%ând eram )etiţă, am &otărât să mă )ac ori călugăriţă, ori asistentă medicală.2oream să le slujesc altora. Asta s5ar putea numi vocaţie. 2upă cum vedeţi, am ales sădevin asistentă.“

%&i?a /atsunaga, din aitama (:aponia*, are o clinică proprie, pe care o conduce de G

ani. 8a spune „Am urmat concepţia tatei, şi anume că Ie bine să înveţi o meserie caresă5ţi o)ere cali)icarea pentru a lucra tot restul vieţiiJ. Aşa că am ales meseria de asistentmedical“.

8tsu>o =otani, din !o>"o (:aponia*, asistentă5şe)ă cu MG de ani vec&ime în domeniu, aspus „%ând mergeam încă la şcoală, tata a leşinat şi a pierdut mult sânge. ;n timp ceaveam grijă de tata la spital, am luat &otărârea să mă )ac asistentă ca să5i pot ajuta înviitor pe cei bolnavi“.

Alţii au )ost motivaţi de propria lor e0perienţă ca bolnavi. 8neida 4ie"ra, asistentămedicală în /e0ic, spune „%ând aveam N ani, am )ost spitalizată timp de douăsăptămâni din cauza unei bronşite şi atunci am &otărât să mă )ac asistentă medicală“.

8vident, pro)esiunea de asistent medical necesită multă abnegaţie. ă analizăm mai îndeaproape atât greutăţile, cât şi recompensele acestei nobile pro)esii.

!ucuriile asistentului medical

%are sunt bucuriile asistenţilor medicali3 ăspunsul la această întrebare depinde dedomeniul de activitate al )iecărui asistent. 2e e0emplu, moaşele se simt răsplătite cu)iecare naştere reuşită. „8 minunat să asişti venirea pe lume a unui copil sănătos a cărui

dezvoltare ai supraveg&eat5o c&iar tu“, spune o moaşă din 1landa. :olanda 7ielen54an9oo)t, tot din 1landa, declară „aşterea unui copil e unul dintre cele mai )rumoaselucruri din viaţa unui cuplu, dar şi din cea a unui lucrător din sistemul sanitar. 8 unmiracol6“

ac&id Assam, din 2reu0 (Branţa*, este asistent medical anestezist şi a împlinit recentKE de ani. 2e ce îi place această pro)esie3 2eoarece „ai satis)acţia că ai contribuit lasuccesul unei operaţii şi că îţi des)ăşori activitatea într5un domeniu )ascinant, a)lat înpermanent progres“, declară el. 'saac @angili, tot din Branţa, a spus „/ă simt mişcatcând pacienţii şi )amiliile lor îşi e0primă mulţumirile, mai ales în cazurile de urgenţă,

când reuşim să ajutăm un pacient să5şi revină dintr5o situaţie care părea disperată“.!err" $eat&erson, ale cărei cuvinte le5am citat mai înainte, a primit asemenea mulţumiri.1 văduvă i5a scris următoarele „u vreau să scap ocazia de a menţiona din nou câtălinişte ne5ai adus prin calmul şi prezenţa ta pe tot parcursul bolii lui %&arles. Atitudinea tacălduroasă a )ost ca o rază de soare şi a devenit ca o stâncă din care am primit şi noiputere“.



"n#runtarea di#icult$%ilor

;nsă, pe lângă bucurii, asistenţii medicali au de în)runtat şi multe di)icultăţi. ;n aceastăpro)esie nu se admit greşeli6 'ndi)erent că e vorba de administrarea unor medicamente,de recoltarea sângelui, de introducerea unui aparat intravenos sau c&iar de simpla

mutare a pacientului, un asistent medical trebuie să )ie e0trem de atent. Acesta nu5şipoate permite să greşească, mai ales în ţările în care se obişnuieşte să se întreprindăacţiuni judecătoreşti privind acest domeniu. -neori însă, un asistent se poate găsi într5osituaţie di)icilă. 2e e0emplu, să presupunem că asistentul consideră că un medic aprescris un medicament care nu e bun pentru pacient sau că i se spune să )acă anumitelucruri care nu sunt spre binele pacientului. %e poate )ace asistentul în acest caz3 ă

în)runte medicul3 Acest lucru necesită curaj şi tact, dar prezintă şi un oarecare risc. 2inne)ericire, unii medici nu privesc cu oc&i buni sugestiile celor pe care îi considerăsubalternii lor.

%e au remarcat unii asistenţi medicali în această privinţă3 @arbara eine>e, din$isconsin (-A*, asistentă medicală de MK de ani, a declarat revistei !reziţi5vă6următoarele „1 asistentă trebuie să )ie curajoasă. /ai întâi de toate, ea esterăspunzătoare în )aţa legii de medicamentele pe care le administrează sau tratamentelepe care le )ace, precum şi de orice prejudiciu pe care l5ar aduce acestea bolnavilor. 8atrebuie să )ie capabilă să re)uze îndeplinirea unei cereri venite din partea medicului încazul în care consideră că nu intră în atribuţiile ei sau când este de părere că ceea ce ise cere să )acă nu e bine. u mai e ca pe timpul lui Blorence ig&tingaleO lucrurileprivind îngrijirea bolnavilor s5au sc&imbat c&iar şi )aţă de cum erau cu PE de ani în urmă.

Acum, asistenta medicală trebuie să5şi dea seama când să5i spună medicului IuJ şi

când să insiste ca medicul să consulte pacientul, c&iar şi la miezul nopţii, dacă enecesar. 'ar, când ai greşit, trebuie să )ii destul de insensibilă pentru a accepta oricebatjocură care ar putea veni din partea medicului“.

1 altă problemă cu care se con)runtă asistenţii medicali este violenţa la locul de muncă.%on)orm unei ştiri din A)rica de ud, „se ştie că Qcei din personalul mediu sanitarR sunte0puşi unui risc mai mare în ce priveşte abuzurile şi violenţa la locul de muncă. 2e )apt,riscul de a )i atacat la locul de muncă e mult mai mare în cazul asistenţilor medicalidecât în cazul gardienilor din înc&isori sau al poliţiştilorO în plus, LDH dintre asistenţi nuse simt în siguranţă în ce priveşte un atac“. 1 situaţie similară se înregistrează şi în

/area @ritanie, unde FLH dintre asistenţii medicali intervievaţi într5un sondaj e)ectuatrecent au spus că cunoşteau un asistent care )usese agresat )izic pe parcursul anuluiprecedent. %are este cauza acestei violenţe3 2e obicei, problema apare când e vorbade un pacient drogat sau de unul care a băut alcool sau de unul care se a)lă sub stresori care este cuprins de durere.

Asistenţii medicali trebuie să )acă )aţă şi surmenajului cauzat de stres. +ipsa



personalului constituie un )actor în acest sens. %ând un asistent conştiincios nu sepoate îngriji în mod corespunzător de un pacient din cauză că are prea multe de )ăcut,stresul se acumulează în scurt timp. 2acă încearcă să îndrepte situaţia apărută lucrând)ără pauză şi peste program, asta nu va )ace decât să5i sporească neliniştea.

;n multe spitale din lume sunt cadre insu)iciente. „pitalele noastre duc lipsă de asistenţimedicali“, se arată într5o ştire dată publicităţii în revista /undo anitario din /adrid. „!oţicei care au avut nevoie de îngrijire medicală înţeleg importanţa asistenţilor medicali.“ %eanume a )ost menţionată drept cauză a acestei lipse3 ecesitatea de a economisi bani6

Aceeaşi ştire preciza că spitalele din /adrid au nevoie de CM EEE de cadre mediisanitare6

-n alt motiv care cauzează stres este )aptul că turele sunt, în general, prea lungi şisalariile prea mici. ;n ziarul !&e cotsman se spuneau următoarele „<otrivit cu -nison,o uniune a serviciilor publice, mai mult de unu din cinci asistenţi medicali britanici şi un

s)ert din in)irmieri au un al doilea loc de muncă pentru a5şi putea câştiga e0istenţa“. !reidin patru asistenţi medicali consideră că nu sunt plătiţi su)icient. %a urmare, mulţi audecis să abandoneze această pro)esiune.

/ai sunt şi alţi )actori care generează stres în cazul asistenţilor medicali. :udecând dupăinterviurile luate de revista !reziţi5vă6 în mai multe ţări de pe glob, moartea pacienţilor poate avea un e)ect deprimant asupra asistenţilor medicali. /agda ouang, de origineegipteană, lucrează în @roo>l"n, e? Sor>. %ând a )ost întrebată ce anume a )ăcut camunca ei să )ie greu de îndeplinit, ea a răspuns „;n CE ani am văzut cum cel puţin ME debolnavi incurabili pe care i5am îngrijit îndeaproape s5au stins din viaţă sub oc&ii mei.

Acest lucru te sleieşte de puteri“. u este de mirare că o publicaţie a)irmă „%ând îi îngrijeşti necontenit şi cu abnegaţie pe bolnavii care mor, simţi cum resursele tale )iziceşi a)ective se epuizează“.

Ce &iitor e'ist$ (entru asisten%ii medicali

<rogresul şi in)luenţa te&nologiei sporesc presiunile asupra asistenţilor medicali. arcinadi)icilă constă în a pune în acord te&nologia cu latura umană, cu modul uman de a tratapacienţii. ici o maşină nu poate înlocui grija şi compasiunea unui asistent medical.

'ată ce se spunea într5o revistă „;ngrijirea bolnavilor este o pro)esie eternă. . . . Aşadar,

atâta timp cât e0istă oameni, va )i mereu nevoie de grijă, compasiune şi înţelegere“./unca asistenţilor medicali satis)ace această necesitate. 2ar e0istă un motiv şi maiputernic de a privi cu optimism viitorul asistenţei medico5sanitare. @iblia arată că va veniun timp când nimeni nu va zice „unt bolnav“ ('saia MMDK*. ;n lumea nouă pe care opromite 2umnezeu nu va mai )i nevoie de medici, asistenţi medicali şi spitale. — 'saia

@iblia mai promite că „2umnezeu . . . va şterge orice lacrimă din oc&ii lor, şi moartea nu



va mai )iO nici jale, nici strigăt, nici durere nu vor mai )i. +ucrurile anterioare au trecut“(evelaţia DCM, K*. <ână atunci însă trebuie să )im recunoscători pentru toată atenţiaacordată şi pentru toate sacri)iciile )ăcute de milioanele de asistenţi medicali din întreagalume, )ără de care spitalizarea ar )i în mod sigur mai puţin plăcută, dacă nu c&iar imposibilă6 Aşadar, cât de potrivită e întrebarea „%e ne5am )ace )ără asistenţii

medicali3“

Blorence ig&tingale — 1 pionieră în nursing

ăscută în CGDE în 'talia, într5o )amilie de britanici bogaţi, Blorence ig&tingale a )ostrăs)ăţată în copilărie. !ânăra Blorence a respins cererile în căsătorie şi s5a dedicatstudierii sănătăţii şi a îngrijirii săracilor. ;n po)ida opoziţiei din partea părinţilor ei,Blorence a ocupat un post la o şcoală de in)irmiere în =aisers?ert& (7ermania*. Apoi astudiat la <aris, iar la MM de ani a devenit directoarea unui spital de )emei din +ondra.

8a a avut însă de în)runtat cele mai mari greutăţi când s5a o)erit ca voluntar pentru a5i îngriji pe soldaţii răniţi din %rimeea. Aici, împreună cu cele MG de in)irmiere care veniserăcu ea, a trebuit să e0termine toţi şobolanii dintr5un spital in)estat. arcina lor a )ostdeosebit de grea, întrucât la început nu aveau nici săpun, nici lig&ene, nici prosoape şinu aveau nici su)iciente paturi de campanie, saltele şi bandaje. Blorence şi celelaltein)irmiere au depăşit momentele di)icile, iar până la s)ârşitul războiului ea iniţiase oadevărată re)ormă la nivel mondial în nursing şi în administrarea spitalelor. ;n CGNE, a

în)iinţat Tcoala de 'n)irmiere ig&tingale la pitalul ). !oma din +ondra — prima şcoalăde in)irmiere care nu era a)iliată vreunei organizaţii religioase. <ână la moartea ei,survenită în CFCE, Blorence a )ost invalidă mulţi ani, )iind ţintuită la pat. %u toate

acestea, ea a continuat să scrie cărţi şi broşuri în dorinţa de a ridica nivelul asistenţeimedico5sanitare.

-nii obiectează cu privire la imaginea altruistă atribuită lui Blorence ig&tingale,argumentând că e0istă şi alţii cărora trebuie să li se acorde cel puţin tot atâtea meritepentru contribuţia adusă în nursing. ;n plus, reputaţia ei a )ost subiectul unor polemiciaprinse. <otrivit cărţii A 9istor" o) ursing, unii susţin că era „impulsivă, arogantă,

încăpăţânată, irascibilă şi dominantă“, în timp ce alţii erau )ascinaţi de „mintea ei agerăşi de )armecul ei, de vitalitatea ei uimitoare şi de personalitatea ei plină de contradicţii“.1ricare ar )i )ost adevăratul ei caracter, un lucru e sigur metodele introduse de ea în

nursing şi în administrarea spitalelor s5au răspândit în multe ţări. 8a este considerată opionieră în nursing, cum îl cunoaştem noi azi.

@aza sistemului sanitar#

%u ocazia celei de5a CEE5a %on)erinţe a %onsiliului 'nternaţional al Asistenţilor /edicali



ţinute în iunie CFFF, dr. 7ro 9arlem @rundtland, directorul general al 1rganizaţiei/ondiale a ănătăţii, a declarat

„Asistenţii medicali — cadre sanitare de o importanţă )undamentală — se a)lă într5opoziţie unică, din care pot acţiona ca militanţi e)icienţi pentru o planetă sănătoasă. . . .

;ntrucât asistenţii medicali şi moaşele alcătuiesc deja până la GEH din personalul sanitar cali)icat din majoritatea sistemelor sanitare naţionale, ei reprezintă un puternic potenţial

în realizarea sc&imbărilor necesare pentru satis)acerea dezideratului Iănătate pentru!oţiJ în secolul al UU'5lea. 2e )apt, contribuţia lor la serviciile sanitare se răs)rângeasupra întregului sistem sanitar. . . . 8 clar că asistenţii medicali constituie baza în celemai multe ec&ipe din sistemul sanitar“.

;ntr5un discurs, )ostul preşedinte al /e0icului 8rnesto Vedillo <once de +eWn a lăudat înmod deosebit asistenţii medicali din /e0ic „Vi de zi, voi toţi . . . dăruiţi tot ce aveţi maibun din cunoştinţa voastră, din spiritul vostru de solidaritate şi din serviciul vostru pentru

a menţine şi a restabili sănătatea me0icanilor. Vi de zi le o)eriţi celor care au nevoie de îngrijire nu numai ajutorul vostru pro)esional, ci şi mângâiere, care izvorăşte dinbunăvoinţa voastră, din angajamentul vostru şi din umanismul vostru pro)und. . . .unteţi categoria cea mai numeroasă din instituţiile noastre de pro)il. . . . ;n )iecare viaţăsalvată, în )iecare copil vaccinat, în )iecare naştere asistată, în )iecare dezbatere petema sănătăţii, în )iecare tratament aplicat, în )iecare pacient care bene)iciază din plin deatenţie şi sprijin se simte prezenţa e)orturilor depuse de personalul mediu sanitar“.

rolul asistentului medical in sistemul national de servicii medicale

Documents