ONumerogi patogeni rimdn a fi identificaliin continuare-1970: Hep B virus-1980: HIV-1990: Hep C virus-2000,? .. . *

AES giagenfii patogeni viralirDiversitate mare, incrucigatirUneori risculeste +++ (Febre hemoragice)r lncubatie silentioasdrProfilaxie.Antivirale.lmunglobuline.VaccinuriVirusuriBacterii gi rickettsiiolncubafie scurti

uRogeafi, durere, febri gi hiperleucocitozi

nAntibioticoterapie bine condusi, profilaxie (tetanos, men ingococ)rr-+obleme de mu ltirezistenli

oProbleme de bacterii zoonotice

Bacteriigi rickettsiiParazifii 9i AESAgenfi i fungicigi AESAES gi prioniioExistaT cazuri descrise boala Creutzfeld-Jakob la personalulmedico-sanitaroNu existi argumente pentru un risc ridicatoNu existd teste sau tratamente preventiveoMdsuri in momentul inoculdrii ?oPentosan polysulphate (Tavan@)GoncluziioDiversitate mare

o Precaufiu nile U niversale conferd protec{ie im potriva tuturorOFoarte multe antibiotice

OXumdr redus de antivirale

Modalitati de transmitere ale agenfilor patogeni din slngeExpunerea profesionali la dive6i agenli patogenitransmigi prin singe (AES)

-se poate realiza prin:. inoculari percutane :-infepare, tdiere. contaminarea tegumentelor cu solulii de continuitate. contaminarea mucoaselor

-in timpul.efectuirii unor manopere medicale invazive cu ace sau instrumente ascu(ite.manipulirii unor produse biologice contaminate.manipul5rii instrumentarului gi a materialelor sanitare contaminate cu produse biologice contaminate (material moale medical,lenjerie, echipamente, etc.)

-prin intermediul.instrumentelor medico-chirurgicale tiietoare in{epdtoare.materialelor sanitare.suprafe{elor gi altor dotiri folosite in activitatea din unit5lilor sanitare.reziduurilor rezultate din activitatea medicali, contaminate in timpul utilizirii lor in cadrul activitSfilor specifice.Potenf ialul infectant al produselor biolog ice

-L,

! \Atifudinea asistentului medical in urma expunerii accidentale la produse biologiceDr.,Rddica RaduCadrd reglementirilor legale.Ordinul MS nr. 21912002 privind normele tehnice de gestionare a degeurilor rezultate din activitilile medicale Tn completareaHGR nr. 12812002:

.Ordinul MS nr. 185/20ffi privind normele tehnice de asigurarea curileniei, dezinfec{iei, efectuarea gi pistrarea sterilitiliiobiectelor gi materialelor sanitare in unit5lile sanitare de stat gi private;.teg.e!Ul-t-.46/2003 privi nd d reptu ri le pacie ntu I u i.Ordinul MS nr. 994/2004 privind aprobarea normelor de supraveghere gi control al infecliilor nosocomiale in unitifile sanitare;.Ordinul MS nr 1012005 privind Programele Nalionale de sdndtate

.Ghid-@!!g de managemerit alexpuneriiaccidentale la produse biologice girMgnua!-privind riscul profesional gi evitarea expunerii la s6nge, in curs de promulgare pentru aplicarea normativelor CoduluiMunciigi Normativele de proteclia munciiin unitSlile medicale, medico-sanitare gi medico-sociale..Metodoloqia de supraveghere si control al accidentelor cu expunere la produse biologice la personalul care lucreaza indomeniulsanitar,reglementirile Deciziei 21 19l98lEC

Obiectivele cursutui)evaluarea riscului de infeclie ocupalionaliFdeterminarea circumstanfelor de aparilie a AES, gi stabilirea posibilelor strategii de prevenire)furnizarea unuidocument pentru educarea personalului medico-sanitar in sensul preveniriiAEs)combaterea mai eficienti a cauzelof AES in conditiile unor resurse financiare reduseAlicidente prin expunere la singe (AES)-definifieO problemi de securitate a personalului medicoranitar...dar gi a bolnavilorGircumstanfe de aparifie a AESServicii>ATl, urgen{d>Chirurgie> InterneManevre cu risc crescutoPunere gi scoatere perfuziitGazimetrierSuturirRecapigonaj

Cea rnai mare parte (70%) a AES survin Tn momentulefectuirii gestului medicalPersonalul medico-sanitar (PMS)Itermenul de personal de fngrijire medico-sanitar se referi la cei care lucreazd Tn:>r^rviciile de urgenta, ATl,)-*-,matologie,>laborator, medicale>chirurgie, ginecologie,>anatomie patologica;

Omedici, asistenfi, tehnicieni, infirmieri, studen{iFactori care influenfeazi riscul AESoNatura agentului patogen

OTipulde expunere

oCantitatea de sAnge inoculati

oNivelul viremieidin s0ngele sursei de infec{ie in momentulexpuneriiAES 9i agenlii etiologiciOpeste 50 de agenli patogeniOEvolutie: de la benignd la fataliODistributie: de la rard l*-ubicuitairi

/

Crescut:rSAngeoLiohid amnioticrSecre(ie vaginald, spermirlapte umanrLCRrLichid peritonealolichid pericardicoLichid pleuraloLichid sinovialoSaliva, in manevre stomatologicerlichid de exsudalie din pligisau arsurioOrice alte fluide organice vizibilcontaminate cu s6ngeScizut:oUrindrLichid de virsiturdoSalivarMateriifecaleCu condifia si nu fie vizibil contaminate cu sange

Gontaminarea virali a produselor biologiceRiscul de transmitere al HlV, VHC SiVHBRiscul mediu de transmitereLa 1000 expuneri percutane, un ac ,,murda/' de sdnge de la un bolnav purtitor de VHB, VHC, HIV produce:

VHB : 300 contamindri\v VHC : 30 contaminiriHIV: 3 contaminir i

La 1000 expuneri cutaneo-mucoaseHIV: 0, 3 contaminiri

Riscul mediu al transmiterii virale prin intepare

Personalul medico-sanitar gi situafiile la riscEvaluarea riscului pentru transmiterea infectiei HIVFactori de risc in transmiterea HIVEvaluarea riscului pentru transmiterea infectiei cu VHBEvaluarea riscului pentru transmiterea infectiei cu VHGInfecfii HCV ocupafionale in funcNie de instrumentarAES: Factori de gravitatelegafi de accident (1)AES grave sunt celecare se asociazi cu:

culare profundirdi-cantitate importanti de singe inoculatiotimpul scuris intre accident gi luarea primelor misuri preventive

AES: Factori de gravitate tegali de pacientutsubi (2)

.stadiul clinic al bolii

tmomentul viremiei, viremie crescuti in sdngele surseiotratament / rezistenfi la terapieAES: Factori de gravitatelegati de pensoana expusi (3).Nerespecta rea precauf iunilor univercale

oAbsenla profilaxiei postexpu nere

oReceptivitate / lmunitateManevre asociate mai frecvent cu AES

F\)

oAccidente percutane:rpulret"? si luarea perfuziilor.sutura chirurgicali.cateterismele arteriale sivenoase (exemplu gaze din sange).recapigonarea acelor.manipularea recipientelor pentru deseuri

oAccidente prin proiectare:.efectuarea analizelor de laborator.intubalia oro- gi naso-traheald.ventilafia mecanicd.aspiralia traheali.fibroscopia.hemofi ltraIie/dializiModalitili de prevenire 9i control al risculuilProfilaxia primari)Precaufiuni universaleDPrecauliuni specialeFVaccinarea anti VHBEManagement-ul cazului de AES/Declararer'Misuri de urgen{ir'Evaluarea riscului persoanei expuse gi a surseir'Circuitul persoanei cu AES'_ rpravegherea percoanei cu AES

PROFILAXIA PRIMARA AESPrecaufiuni univercale (PU)Principiu:

.l.Orice produs biologic este potenfialcontaminat !

{.Orice pacient este o potentiale sursi de infecfie I*Orice instrument este potenfial contaminat dupi utilizare !

Precauf iuni universale

.Definitieemisurifundamentale gistandard care se referi la:o MASURIAPLIcATE be pensoNAlul MEDIGo.sANITAR IN PRAcTIcAMFDICALA

D IGIENA MAINILORD UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI DE PROTECTIE ADECVAT $t cOMeLETD INDEPARTAREA DESEURILOR

cmAsunlcARE sE ApLtcA pActENTtLoRI ECHIPAMENTELE 9I ARTICOLELE DE IIIICRI.IINC ALE PACIENTULUI

D TRANSPORTUL PAGIENIILOR;D USTENSILELE PENTRU ALIIIIENTATIA PAGIENTULUT;

c IGIENA MEDIULUI SPITALICESCMisurile standard care se impun in prevenirea AES (1)l.Spilarea m6inilor imediat dupd contactul cu sdnge sau produse biologice contaminate cu s6nge2. Purtarea mdnugilor in caz de contact cu:

- un produs biologic

- leziune cutanatd sau mucoasi- echipament contaminat

$i, sistematicn in caz de afecliuni dermatologice ale miinilor personalului de ingrijireMisurile standard care se impun in prevenirea AES (2)3. Protejarea oricirei pligi cu pansament4. Atenfie la procedurile invazive sau manipularea unor echipamente potential periculoase5. Interzisi indoirea sau recaoisonarea acelor contaminate. niciodatd nu se desprind din serinqi cu m6na

4

6. Evacuarea imediati a instrumentelor tiietoare, inlepdtoare in recipiente speciale7. Evitarea expunerii la proieclii: utilizarea de mascd, ochelari, halat atunci cAnd este necesar8. Decontaminarea imediati a echipamentului gi suprafe{elorMisurile standard care se impun in prevenirea AES (3)9.ln hborator-PU trebuie respectate sistematic-flacoanele cu probe trebuie inchise ermetic-se interzice pipetarea cu guraorice probi trebuie sd re$pecte acelea$i proceduri de oreventie: identificarea probelor "la risc,, este periculoasi gi conferi unfals sentiment de siguran{d10' Aceste regulide bazd trebuie completate cu mdsuri specifice fiecdreispecialiti{i medicale gifolosirea echipamentuluideproteclie corespunzitorAlte aspecteo Precau{iunile universale trebuie:tt Prezentate (afigate){. Cunoscute de tofi{. Accesibile tot timpult!. Integrate in activitatea fiecdrei sec{iilgiena miinilor"

- tmponenti a PU standard gispecialeovea maisimpla procedura de prevenire a infectiiloroSe realizeazd prin spalarea si dezinfectia miinilor.Prpl gfgctuapa presta[iiror medicare de ingrijire ra fiecare pacient.lmediat dupi indepirtarea echipamentulu i ie'protec{ie.FolosindoApi prelucrati gi sipun antiseptic.antisepticeMainile trebuie spalatecand

oSunt vizibil murdareoDupa contactulcu obiectele sau produsele biologice contaminateolnaintea sidupa tratamentulefectuat pacientului ftnainte oe a iotosi manusile sidupa indepartarea lor)Consideratii SpecialeoUtilizati lotiunide mainicare previn uscarea pieliioTineti cont de compatibilitatea dintre produsele de ingrijire a mainilor si manusi (ex,uleiurile minerale pot cauza degradareamanusilor)oPastrati unghiile scurter itati unghiile artificiatertsvitati inelele care pot rupe manusileEchipament de protecfieDefinifie:

Barieri intre personalul medico-sanitar gi sursa de infeclie, utilizati in timpul activita{ilor care presupun risculcontamindriiECHIPAMENTUL DE PROTECTIE

TREPREZINTA:ro cofTlponenta majora a precautiunilor universalerProtej eaza pielea si mucoasele de expunerea la materiale infectioaser Poate fi indepartat cind sunt parasite zonele de tratament

Factori care inffuenteazi alegerea echipamentuluirCunoagterea metodelor de lucru gi a materialelor utilizate.cAnticiparea posibilului risc de expunere:*Proiec{ie sau contact direct*Pacientul sursdrDurata procedurilor

rProfilul activitdtii

ECHIPAMENT DE PROTECTIE

Echipament de protec{ie individualoMinugicScop:-utilizare in timpul manevrelor de ingrijire a bolnavului, -manipularea lichidelor biologice potenlialcontaminatecontactul cu tegumentece prezintA solu{ii de continuitate;

-decontam inarea su prafe{elor.Caracteristici: vinil sau latex; sterile sau nesterile; una sau doud perechi; de unici utilizare sau refolosibileo"A facg" sau "a nu face":-A se lucra de la "curat la murdar"-A se limita posibilitatea contamindrii prin contact in scopul protejirii propriei persoane, a celorlalti, a mediului-Minugile se vor schimba daci sunt foarte murdare, daci se rup, intre 2 pacien{i,-Colectare Tn containere adecvate-Nu se va folosiaceeagi pereche de mdnugide mai multe ori!

Recommandari pentru manusi

Echipament de protec{ie individualoHalate

.Sc)fp:-utilizare in timpul manevrelor de ingrijire a bolnavului, contactul tegumentelor neacoperite / hainelor cu lichide biologicepoten{ial contaminate.Caracteristici : -im permeabile, de u nicd utilizare sau refolosibi le, spilate sau sterilizate

-in caz de p6ricolde proieclie se vor utiliza gorluri impermeabileEchipament de protecfie individualoMigti.Scop: proteclia fefei pentru prevenirea aspiraliei sau inghitirii lichidelor contaminate.Caracteristici: sd acopere integral nasul gi cavitatea bucald

oOchelari: transparenfi, etangi

oProtectoare faciale: suficient de mari

Eliminarea materialului contaminatSe va face in:

containere (calitd!i):omdrime adaptati.manevrarabilitate unimanualioo.- ;iu de mirime corespunzitoare.stibi Ie, imperforabile, etange gi incinerabileotransportabile in miiniotip unic / serviciu

lmportanta containereloroEficiente ln absen{a unor dispozitive de siguran[E specificeoSunt accesibile in condi{ii de austeritaterPrevin riscul inerent folosirii obiectelor in{epitoareAccidente in timpul folosirii containerelor) La introducerea obiectelor ascu{ite:oContainer prea micoDeschiderea prea str0mtdFLa nerespectarea regulilor de folosire:oGontainer prea plinoContainer instabiloDetagarea manuald a aculuide seringi

Criterii in alegerea containerclor

.Rezistent la obiecte asculiteolmpermeabiloRezistent gietang la cidereoNu prea mici(umplere rapidd)oMirime gi structurd adaptate la tipul gi cantitatea obiectelor ascufite aruncaterEliminerea Tntregului obiect, altfel necesiti caracteristici speciale de separareoNivel al umplerii observabil cu ochiul liberoManevrabilitate corespunzitoarerEtangare definitivioAccesibil financiar

Recomandiri de utilizare a containerelorrUn singur furnizor pentru un spital

oUn singur model, daci e posibil

rPistrare aproape de locul efectuarii manoperelor medicale

rEvitarea fo(irii obiectelor la introducererVerificarea stabilitalii

eEvitarea supraumplerii

C riderafii organizatorice privind indepirtarea degeurilor eanitare>O-persoani responsabili pentru :-Verificarea existenfei containerelor-Verificarea nivelului de umplere-Colectare containerelor pline ,

>Plan de indepirtare a degeurilor medico-sanitare-Referitor la transport-Referitor la neutralizare

>lnformarea populatiei din vecinitate,acolo unde este necesar

PRECAUTTUNT SPECTALE

OSe aplici dupd identificarea situafiilor cu risc crescut, in func{ie de specificul fiecirui serviciu medicalPrecaufiuni speciale

- Chirurgie

Precaufiuni speciale: Obstetrici-GinecologierFactorii de risc prin expunere la s6nge gi lichid.lrl^rterea Tn urgen{5;.L-,rvren!f, manual5 de placent5;.Hemoragie la delivrenta;.Epiziotomie (refacerea planurilor profunde);rl nterven{ii ch iru rg icale.rMdsuri preventive.Purtarea mdnugilor: rezistente, 2 perechi.P rotecfia antebralelor.Purtarea halatelor.Ace cu capf,t bontPrecaufiuni speciale: Servicii de hemodializilFactorii de risc prin expunere la s6nge apar Tn.in timpul brangdrii la aparatul de hemodializ6:-Puncfia fistulei arterio-venoa$e-Preleviri sanguine

.Tn timpul gedin{ei propriu-zise-schimbarea liniei, a dializorului-injectarea de medicamente gi nutri{ie parietalS-preleviri sanguine gi hemoculturi

amniotic apar in urmitoarele circumstante:

- Riscuri

u rmitoarele circu mstan{e:

*y

.ln timpuldebrangiriide la aparatul de hemodializiPrecau{iuni speciale: servicii de hemodializi - Misuri preventive

) Purtarea echipamentu lui individual de proteclie: minugi, masc6, ochelariFRecipient colector la patul bolavului)Montarea corecti a circuitelorFsupravegherea fistulei arterio-venoase in timpul gedinfeiFlntervenlie prompti la cel maimic incidentFConsultarea cu specialigtiin caz de probleme;

Precaufiuni speciale: Servicii de urgenlioFactorii de riic prin expunere la sAnge 9i lichide biologice apar in urmitoarele circumstanle:.Manopere gigesturispecifice (cateterism arterialgivenos, resuscitare, etc).Tipuri de mat6riate utiiizate (material de calibru gros, absen{a materialelor de securitate).Gesturi multiPle gi diverse.Dificultiti tehnice, (situalii de urgen[i, pacienli agitati);.Grafic de lucru particular gi personal cu automatisme diverse.oMisuri preventive.Protocoale pentru fiecare manoperd care presupune un nsc.Mai puline preleviri, mai puline gesturi invazive.lnstruirea periodici a personaluluiPrecaufiuni speciale: Servicii de radiologig i$qrvgntlonali>Factoiii de riic prin expunere la sange gi lichide biologice apar Tn urmdtoarele circumstanle:op edurile endovascuiare ce cuprini angioptastiile, dezobstrucliile arteriale giaplicarea endoprotezeloropr-6cedurile percutanate directe ce cuprini o multitudine de manevre in scop diagnostic (punctii) 9i terapeutic (drenaje)FRiscurile propriu-zise constau in:.lni"pJtriaiacul intramuscular pentru realizarea anesteziei locale, acul de punclie 9i bisturiul.Proiec[ia:*daci injectarea produsului de contrast se face sub presiune in sonda de angiografie (rezultd o pulverizare de produs decontrast amestecat cu s6nge);-dupd aspirarea fluidului biologicPrecau{iuni speciale: Laborator - RiscuriFFactorii de risc prin expunere la s0nge gi lichide biologice apar Tn

.Transportul prelevatelor Tn flacoane sau tuburi necorespunzitoare

.Pipetarea cu gura

.Absenta echipamentului de proteclie la manipularea prelevatelor

.Eliminarea necorespunzdtoare a deqeurilor sanitare

.Qircu ite necorespu nzitoare

.Folosirea sticlariei in defavoarea materialelor necasantePrecaufiuni speciale: Laborator -Misuri preventiveoMisurile standard de Precaulie:

.lnterzicerea PiPetarii cu gura

.Spilarea sistematicfr a mAinilor

.Echipament individual de protec{ie

.Curifarea gi dezinfec[ia su prafe{elor

.Folosirea materialelor de unici util izare

.Folosirea materialelor necasantePrecaufiuni speciale: $ervicii stomatologicerFactorii de riic prin expunere la sfinge gi lichide biologice apar Tn.Neutilizarea echipamentului corespunzdtor de protecfie.Neutilizarea unor aspiratoare rapide pentru a reduce posibilitatea.sterilizarea incorectd a instrumentarului stomatologic.Dezinfec{ie incorecti.MulajeeMisuri preventive:.Echipament individual de proteclie

u rmfitoarele circumstante:

u rm5toarele circu mstante:

stropirii

.Steri lizarea corespu nzetoare a instrumentarulu i'Echipamente specifice pentru reducerea la minim a riscurilor caracteristice: aspiratoare rapide, etc.Prevenirea transmiterii sanguine a virusului hepatitic B.Principi i :.Vaccinarea anti VHB este cea mai eficienta masura de profilaxieoconsiderarea tuturor bolnavilor ca potentiale surse de infectie'Utilizarea echipamentului de protectie pentru evitarea contactului cu sange sau produse biologice contaminaterPrevenirea leziunilor percutane

Goncentrafia VHB in lichidele biologiceCrescuta Moderata Scizuta/nedetectabila

UrindFecaleTranspiratie

LacrimiLapte uman

Vaccinarea anti-VHBoModalitdli de vaccinare (conform calendarului national)oPentru vaccinarea dupi varsta de 25 de ani, o dovadd care sd indice status-ul imunitar referitor la atc antiHBsoRapelul obl igator iu..

'vegte numai personalul medico-sanitar expus riscului

>-evatuare prin specialistul epidemiologoEl iminarea rapelului obl igator iu sistemit ic.) in func{ie de recomanddrile epidemiologului

Vaccinarea anti-VHB

iEste cea mai eficienta metoda de profilaxie

iSchema de vaccinare : 0, 1, 6 luni

'schema de vaccinare de urgenf i : 0, 1,2 runigiraper ra 12 runirTitrul de anticorpi protector: > 10mUr/mr, incepind cu 2 runi de ra urtimur rapel>in cazulin care titrul de anticorpi este mai mic de 10mUl/ml, se efectueazi unul sau mai multe rapeluriVaccinarea anti-VHBoEficacitate pe termen luno:'

'ur i le atc ant iHBs cobiard sub intreruperea activitd-tii, fd16 a periclita securitatea pacientuluizDeclararea imediati a AES cadrului medical superior lasisienta, asistentd gefd, medic) sau responsabilului serviciului depreven{ie-gi control al infeclii lor nosocomiale(SpCiN)*ln cazul in care AES a survenit intr-un cabinet medical individual, persoana se prezinti imediat la cel mai aproprat spital.>Aplicarea mdsurilor de urgentd:olmediat: spdlare abundentd cu apd 9i sipun dupd care se utilizeazd un antiseptic, dezinfectantoSe interzice fo(area s6ngeririi loUlterior, evaluarea riscului persoanei expuse gt a sursei

Managementut postexpunere (MpE) (1)oUn program eficient consta in:-Proceduri / strategii clare-lnstructajul PMS

SAngeSer

Exsudate

SpermdSecretie vaginala

Salivd

*Acces rapid la:olngrijiri medicaleoProfilaxie postexpunereoTestarea pacienlilor sursi / PMS-Evaluarea strategiilor de prevenire

Managementul postexpunere (MPE) (2)oRaportarea AES

oEvaluarea riscului de infecfie-Tipul gi severitatea expunerii-Statusul imunologic al pacientului sursd

oTratament, consiliere 9i monitorizare

Gonduita in caz de AESPrimele misuriO lngrijiriini{ialeO Evaluarea riscului) profilaxie) urmirirea cazuluiO Consultan{d, suportConduita de urmat ln caz de AESJ ETAPE1 Luarea misurilor medicale

-evaluare, profilaxie--susfinere 9i urmlrire2 Luarea misurilor administrative

Gonduita de urmat in caz de AESolngrijiri iniliale de urgenfioconsultarea de urgenfi a unui medic

- evaluarea iscului- cercetarea status-ului imunitar al pacientuluisursd(testere TANA.EA serotogie HVC, attete)- eventuald profilaxie

. Declararea accidentului de muncioContactarea medicului de medicina muncii^

pune la punct urmdrirea cazului, cercetarea cauzelor AESIngrijiri inifiale

" :XPUNERE CUTANATA

Xspdlare imediata cu apd gisipun, clitire puternice) Antisepsie CEL PUTIN S MTNUTE-Alcoolde 70'

ingriJiri inifiale) expurueRE PERcUTANATA> A nu se forta singerarea)spelare imediata cu api gisdpun, cldtire puternic6IAntisepsie CEL PUTIN 5 MINUTE

.Alcool 70"

ingrijiri inifiale) expurueRE MUcoASACldtire imediati 9i abundentiCEL PUTIN 5 MINUTE)

., ,"r. fiziologic

lo

\7 sau, in lipsd, cu api

TRATAMENTE POST.AESGhimioprofilaxie post-AESO1 Argumente pro gicontra / probleme

O2 lndicatiile ch imioprofi laxiei

O3 Luarea mdsurilor gi supraveghereProfilaxie post expunere la singe (HlV)oanchetd caz - martor (CDC.1995):eficacitatea anti-retroviralelor ca profilaxie=reducere cu 80% a risculuiOavantaj al bi- gi tri-terapiei vs. monoterapieOrisc de rezisten{i dacd pacientul- sursi e tratatChimioprofilaxie post-AESATITUDINE POST EXPO

TOBIECTIV: TIMPUL SCURS INTRE EXPUNERE SITRATAMENT < 4 ORE

Raportarea accidentuluioData gi locul accidentului

o-Detaliiasupra procedurii ... Ce, unde, cum, cu ce instrument

.Detaliiasupra expunerii ... Lichidul biologic implicat, cantitatea inoculati, durata contactuluiolnformatii asupra persoanei sursi 9i asupra persoanei expuse

EVALUAREA RISCULUI.Asigurat de un medic specialist sau de urgenta

in orele ce urmeaza accidentuluioDependent de statutul bolnavului-sursa

caracteristicile AESoConditionat deprofi laxia eventuala

supravegherea ce urmeaza sa seEvaluarea riscului de expunereFTipul expunerii:Dpercutani)membrand mucoasiF^iele non-intacti\-rgcituriDLichidul biologic implicat},sdnge)lichid sanguinolent)lichid sau fesut potential contaminat)Persoana sursi-prezenfa AgHBs

-prezenla atc anti HCV

-prezenta atc anti HIV

-sursd necunoscuti, evaluare epidemiologici gi cliniciEVALUAREA RISCULUI

'COORDONARE NECESARA

.lntre medici- mediculce asigura consultul imediat (specialist, urgenta)i:gi::l-":_9!"_11?,1"1i?:1f:111_- ,__:r__:_,__ __J:_

' r- .._r:_:__ .. __:: \

faca

t1

.lmportanta unei fise de raportare corecte si completeSursi necunoscuti sau netestabiliOSe vor culege informatii despre AES

-unde gi in ce conditii-prevalenta VHB, VHC sau HIV in populatie

oNu se recomandd testarea instrumentului tdietor sau intepdtor-interpretarea informatiilor nu este fiabild-pericolul manipulir i i unui instrument ascutitEvaluarea sursei (1)oConsimtdmAntul sursei, in concordantd cu legislatiaoConfidentialitate

'Daci statusul imunitar al sursei in ceea ce privegte vHB, vHC sau HIV este necunoscut, se va testaoTestare in cel mai scurt timp posibil

.consultare cu laboratorulin ceea ce privegte testul cel mai potrivitEvaluarea sursei (2)OPentru hepatiti viratd BOPrezenta atg HBs

Opentru hepatite virati COAtc antiVHC

OPentru HtV

-oTestare rapidd pentru obtinerea rezultatului in maximum 24-4g de oreManagementul Postexpunere VHB (1)

oEvaluare preliminard gi testarea persoanei expuse cu status imunitar VHB necunoscutO Consideratii terapeutice-c6nd tratdm-cu ce tratim

OConsil iere gi monitonzare

Managementul postexpunere VHB (2)'Testarea

preliminari a atc anti-HBs oaca persoana a fost vaccinatd, dar rdspunsul la vaccrn este necunoscutrTestarea preliminard nu este necesard dacd persoana expusd a fost vaccinata sau rdspunsul la vaccin este cunoscutProfilaxia Post Expunere (ppE)

-VHB (1)Vaccinare 9i status imunitar al-persoanei expuseoNevaccinat

oVaccinat

.Responder

.Nonresponder

oRispuns necunoscut la vaccinSursa este atg HBs pozitivi

c1 dozd de hiperimungroburind specificd + prima dozd de vaccin

.Nici un tratamento1 doz\ de hiperimunglobulini specifica + prima dozi de re-vaccinare sau 2 doze HBlg

oTestare atc anti-HBs.-Daci rdspunsule adecvat, nimic-Daci e inadecvat,l dozl HBlg gi 1 dozi rapelProfilaxia Post Expunere (PPE)

-VHB (2)Vaccinare 9i status imunitar al percoanei expuse

oNevaccinat

oVaccinat

.Responder

.Nonresponder

oRispuns necunoscut la vaccin

- 'rca este necunoscuti sau netestati

rVaccinare

oNici un tratamentoDaci sursa prezintd un risc crescut se iau aceleagi misuri ca gi cum ar fi atg HBs pozitivioTestare atc anti-HBs.-Daci rispunsul e adecvat, nimic-Dacd e inadecvat, rapel gi monitorizarea titrului la 1-2 luniAtitudinea in cazul AES cu risc de transmitere a VHBAtitudinea in cazul AES cu risc de transmitere a VHB.l.Observa{ii:(]f o^aca subiectul expus a fost vaccinat pdni la virsta de 25 ani, vaccinarea este eficace 9i e protejat(**) Serovaccinarea (1 dozFt vaccin 9i 500 Ul de HBlg in aceeagi zi in doud locuri diferite) se realize az6 cdtmai precoce, dacistatusul serologic al pacientuluisursi e pozitiv sau necunoscut, fird a agtepta rezultatele determinirilor serologice ale sursei' ) Completarea serovaccinirii, 2 doze de HBlg la o luni de la prima O6za gi rapelul vaccinuluiEncacitatea PPE pentru VHBLotDoze multiple de HBlg fdrd vaccinare din prima siptimini

Vaccinare antiVHB

Combina{ia HBlg + vaccinPrevenirea infectiei cu VHB70 - 75 o/o

70 -75%

85 - 95%Monitorizarea persoanei expuse la VHB

Testarea atc anti-HBs la PMS care a fost vaccinat in urma expunerii se realizeazi:

-La 1-2luni dupd ultima dozi

lz

-Dar ! Rdspunsul anti-HBs nu poate fi atribuit cu certitudine vaccinului, daci persoanei respective i s-au administrat HBlg cu 3-4 luni inainte

Gonsiliere postexpunere VHBOPersoana expusd nu va dona sdnge, plasmi, organe, [esuturi sau spermdONU sunt necesare:-modificarea practicilor sexuale-precaufii speciale pentru prevenirea transmiterii secundare-modificarea responsabilititilor de serviciu

Oin caz de infeclie acuti se aplici profilaxia secundari

Management Postexpunere - VHC

Transmiterea virusului hepatitei C(VHC) in caz de AES.l.in generalscdzutd

*lnciden(a este 1.8% (intre 0-7%) dupd expunere percutani de la o sursi VHC-pozitivi*S-au raportat gi cazuri de transmitere prin mucoase

*Prevalen{a 1-2% la PMS*Mai scizutd decit in populalia generald adulti

: 10 ori mai mici dec6t pentru infectia cu VHBManagementul Postexpunere

- VHC.1. Evaluare gi testare preliminard

.1. Mon itorizare gi consiliereManagementul Postexpunere

- VHCAtitudine:'!'Stabilirea statusuluiVHC al pacientului sursi gia persoaneicare a suferit un AES :{.Anticorpii antiVHC neqativi la oacientul sursd*Riscul trebuie considerat nul.r.Exceptii:*perioada de incubatie, 1-3 luni.:. i mu nodepresie (d ial iza cron icd sau transpla nt, etc)in aceste 2 situafiise poate determina ARN-ulviral circulant.{'Anticorpiianti-VHC oozitivi la pacientul surs6 (sau ARN viral pozitiv)*Riscposibil (intre 1 giTo/o ), se recomandi testarea periodici gi luarea in evidentd de serviciulde specialitate.Atitudinea in cazulAES cu risc de transmitere a VHCP rfilaxia postexpunere la VHGh- est recomandatd pentru cd:

{. lmunoglobulinele nu sunt eficiente*Nu exista dovezi privind utilitatea antiviralelor (ex. interferon), care pot fi eficiente doar in cazul infectiei manifesteManagementul Postexpunere

- VHC - monitorizare

*Testare ARN viral la 4-6 sdptdmini pentru un diagnostic precoce

*Testare atc antiVHC (ELISA) giALAT ta 4-6 tunidupi expunere*Confirmarea reac{iei ELISA pozitive printr-un alt test*Nu existi ghiduri pentru terapia infectieiacute

*Cdnd infectia cu VHC s-a identificat precoce, persoana va fitrimisd la specialistul infeclionist pentru conduita ulterioariConsiliere postexpunere VHCOPersoana expusi nu va dona sAnge, plasmd, organe, lesuturisau spermi

ONU sunt necesare:

l/r

-modificarea practicilor sexuale-precautii speciale pentru prevenirea transmiterii secundare-modificarea responsabilitdtilor de serviciu

Managementul Postexpunere -

HIV

rEvaluarea gitestarea preliminard a persoanei expuse

rConsidera(ii asupra conduitei terapeuticercdndrcersarcina la persoana expusd

r Mon itorizare gi consiliereManagementul Postexpunere

- HIV.Evaluarea statusului serologic a pacientului sursiotest rapid al cirui rezultat este disponibil in doui ore sau un test clasic cdt mai curand posibil - 244g de oreDDaci persoana surci este infectati cu Hlv

- profilaxia postexpunere

aci percoana sursi este HIV necunoscut - profilaxia postexpunere

>Daci percoana surci este Hlv negativ -

nu este necesard profilaxiaInifierea PPEoPrincipi i :oCAt maicurind posibi l-Expunerea trebuie priviti ca 9i urgenti-Trebuie gdnditd in termeni de ore gi nu zileoNu se cunoagte intervalulde timp dupd care ppE este ineficientdoPPE se va reevalua dupd72 de ore cind:-Se obfin date suplimentare despre sursd-Dacd sursa e HIV negativd, se va opri

Profilaxia postexpunereOportunitate PPE dupi un accident profesionalCodul expunerii (CE)Codulstatus-ului HIV al surcei (CS-H)(

_

rrtunitatea PPEPPE

- situafii particulare

- sarcina

OPrincipii generale-Sarcina nu este o contraindicatie pentru ppE-Persoana expusi trebuie sd ia o decizie informatd: alegerea terapiei e mai complicati.Poate exacerba modificirile fiziologice datorate sarcinii.Efectele pe termen mediu / lung asupra fitului sunt necunoscute.Anumite medicamente sunt contraindicate

Monitorizarea persoanei expuse)Daci sursa e HIV pozitivd, se testeazi la 6 siptimdni, 3 luni, 6 luni-ELISA standard

)Monitorizarea pdni la 12 luni-Este recomandatd in caz de sursd care prezinti co-infec{ie VHC gi HIV-Optionali in funcfie de situafie

Consiliere postexpunere HIV- t

^ ^-^- :a i - ^ t^^ l^t^- ^^^. . - i^-^ nnr

OLa apari(ia semnelor gi simptomelor infectieiacuteofebreorash.infectii respiratorii

OPentru prevenirea transmiterii secundareoAbstinentd sexuald sau folosirea prezervativelorolnterzicerea doniriide singe, organe sau {esuturiSUPRAVEGHEREA AESOBIECTIVUL SUPRAVEGHERII AES

Reducerea incidenfei AES la personalul medico-sanitarSCOPUL SUPRAVEGHERII AESI ldentificarea riscurilorfAnaliza practicilor medico-sanitareO I nterpretarea rezu ltatelorlDefinirea si punerea in practici a strategiilor de prevenire a AESI Evaluarea misurilor aplicate:Olnciden(a AESlEvaluarea procedurilorRESPONSABTLTTAfl({)FGuvernamentale:

'rearea unui sistem nafionalde supraveghere aIAES

>Crearea unui cadru legal corespunzitor care:>Sd asigure un suport legislativ activiti{ii de prevenire a AES>sd asigure implementarea reglementdrilor uniunii Europene in domeniuFAsigurarea continui a resurselor necesare pentru:>Echipament de protec(ie>Laborator> Profilaxia postexpu nere

RESPONSABTL!TATT(2))lnstitutionale:)Stabilirea unui program propriu de prevenire a AESFCrearea unui grup de lucru interdisciplinar care:>ldentificd riscurile>Analizeazi manoperele medicaleF Interpreteazd rezultatele>lmplementeazi strategii de prevenire a AESts

-valueazi eficienta mdsurilor preventive aplicater

- eSrT'lnil'a unei persoane responsabile pentru supravegherea AES

Dlnstruire periodici a personaluluiFFlaborarea de protocoale de lucru, specifice fiecdreisec(iiDlntocmirea unor formulare de raportare gi a unui registru de consemnarea a AESRESPONSABTL|TATT(3)Oln cadrul SPCIN medicul epidemiolog

-la in evidenta cazul de AES-face ancheta epidemiologica-evalueaza riscul contaminarii postexpu nere-stabileste profilaxia post expunere-monitorizeaza cazul-ofera consiliere

Ancheta epidemiologicd a AESElemente care trebuie evaluate in ancheta epidemiologici a AESolncidenla gi prevalenta AESoStatusul serologic al bolnavului sursd

/r

OCunogtinlele despre riscuri (cunogtinte teoretice)OObservarea precau[iunilor universale (cunogtinfe practice)olmpactul AES asupra viitorului profesional

RESPONSABTLITATT(4))SPCIN-uluitrebuie sa i se alature medicul de medicina muncii care:Finregistreaza accidentul de munca> Completeaza fisa cazului>Cerceteaza cauzele AES>Urmareste respectarea conditiilor de munca

)sectia in care s-a produs AES,prin responsabilul desemnat:>la legatura cu medicul pacientuluisursaFRecolteaza si trimite la laborator proba de sange a persoaneiexpuse>Anunta infectionistul pentru chimioprofilaxie>Tine evidenta tuturor AESRESPONSABTL|TAT|(4)oLaboratorul spitalului efectueaza:.testul HIV la pacientulsursa si persoana expusaotestul pentru Ac anti-HBs la persoana expusaotestul atg HBs(AgHBe) la pacientul sursaotestul pentru Ac anti-HCVotrimite probele pentru investigatii suplimentare (ARN viral) la un alt laboratorolnfectionistul:

nlueaza risculde infectie HIV-iiabileste indicatiile ch im ioprofilaxieiiru pruncrpru

in orice serviciu medical unde existi riscul producerii AES, trebuie si se asigure 24 de ore din 24accesul la:olnforma{ieoMdsuri preventive

- rapide gi eficienteoProfilaxie, acolo unde este cazulUn sistem eficient de management postexpunereOTrebuieoCunoscut de tot personalul medico-sanitar al institutieioSd fie accesibil tuturor, tot timpuloSi cuprindi-Testarea serologici a persoanei expuse gi a sursei-PPE, dacd e cazuloSi asigure confidenlialitatea rezultatelor seroloqiceGoncluziiDEste necesard dezvoltarea unor politici clare de management al AES) -ste obligatorie implementarea acestor politici prin>p,ograme de training,.vaccinarea antiVHB,.asigurarea accesului la ppE,>asigurarea capaciti(ilor de laborator pentru testare serologicd.asigurarea monitorizdrii gi consilieriiin cazul in care accidentuls-a produsIn concluzie'.9' Management-u I expu neri i ocu pationa le este com plex

*Prevenlia este cea mai potriviti optiune!*lmunizare anti hepatitd virald Bt?'Evitarea expunerii ocupa{ionale la singe gi produse biologice contaminate cu sdnge prin respectarea precautiuniloruniversalePREVENTIA ESTE DE AUR

P rotejd n d p ac i e nti i . . . p rotej 6 n d pe rso n a I u I m ed i co-sa n ita rPromova(io asisfenfd medicald de catitate !

| "*zt - '