CAPITOLUL I

ADMINISTRATIA PUBLIC A LOCAL A

1.1. Conceptul de administratie publica

Termenul de administratie provine din limba latina care se poate tra-duce prin: agent, ajutator, servitor sau într-un alt sens, instrument.

Verbul „a administra" înseamna a da o mâna de ajutor, a conduce sau a dirija.

Dictionarul limbii române retine pentru verbul „a administra" explicatia: a conduce, a câr-mui, iar pentru „administratie" totalitatea autoritatilor administrative existente într-un stat, sectiesau serviciu, care se ocupa de problemele administrative ale unei institutii sau agent economic.

În limbajul curent termenul „administratie" este utilizat în mai multe sensuri: contin-utul principal al activitatii puterii executive a statului; sistemul de autoritati publice careînfaptuiesc puterea executiva; conducerea unui agent economic sau institutii social-culturale;un comportament (directie, sectie, sector, serviciu, birou) din unitatile direct productivesau institutii social-culturale care nu desfasoara nemijlocit o activitate direct productiva.

Din multiplele sensuri ale termenului de administratie pre-ocuparile teoretice s-au axat pe definirea „administratiei publice".

Se poate defini într-un mod propriu ceea ce înseamna administratie publica:folosirea teoriilor în procesele manageriale, politice si juridice în vederea realizarii man-datelor guvernarii legislative, executive si judecatoresti, pentru a asigura reglemen-tarile si serviciile pentru societate în ansamblu, cât si pentru segmentele acesteia.

Astfel spus, administratia publica, consta în principal în organizarea si asig-urarea executarii, dar si în executarea nemijlocita a prevederilor Constitutiei, ale tu-turor actelor normative si ale celorlalte acte juridice emise de autoritatile stat-ului de drept, activitatea realizata de catre autoritatile administratiei publice.

Ca atare în fiecare tara si în fiecare moment al istoriei, regimul adminis-trativ este rezultatul unei serii de cauze, în cea mai mare parte exterioare lui.

El reflecta regimul politic, economic, social al poporului în care el se aplica, dinepoca în care se plaseaza. Este marcat de vointe si raspunde la aspiratii si nevoi.

În contextul celor prezentate putem afirma ca administratia publica reprezinta oserie de servicii publice prin mijlocirea carora se înfaptuiesc sarcinile puterii executiveîn vederea asigurarii satisfacerii intereselor generale ale particularilor si ale statului.

Baza legala a administratiei publice locale este conferita de legea nr.215/2001 - Legea administratiei publice locale, si de Constitutia României.

1

Administratia publica în contextul prevederilor constitutionale apare ca un corp profe-sional destinat realizarii permanente a serviciilor si ordinii publice sub autoritatea guvernului.

Administratia publica este plasata sub nivel politic, acesta din urma fixeaza scopurile simijloacele pe care trebuie sa le utilizeze pe care trebuie sa le utilizeze pentru a le atinge.

Notiunea de administratie face trimitere la ideea de organizare, de organizare ierarhica,în baza careia organul care ordona sau organizeaza este superior organelor care executa.

Toate actele normative cu privire la administratia publica se afla într-o dinamica con-tinua si sunt de asemenea într-o permanenta interferenta venind sa raspunda necesitatilor atât înceea ce priveste solutionarea problemelor diferitelor comunitati, inclusiv la nivel national, pre-cum si conjugarea eforturilor ce se fac în diferite sectoare si armonizarea rezultatelor acestora.

Trebuie spus ca multitudinea de acte normative din ultima perioada, cu necorelarea de multeori a prevederilor acestora, recurgerea la ordonante, ordonante de urgenta si la norme metodolog-ice pentru diverse modificari, au facut ca administrativ sa existe o legislatie destul de stufoasacu numeroase discordante, fapt ce impune un efort deosebitla nivel national, astfel încât si înacest domeniu sa existe o legislatie simpla, supla care sa raspunda corect oricarei situatii.

În epoca contemporana se poate vorbi de o revolutie în administratie, tot asa cum se vor-beste de o revolutie stiintifica si tehnica în alte domenii e activitate sociala. Explicatia acestuifenomen trebuie investigata în complexitatea cerintelor sociale, care se reflecta în Administratia pub-lica, având menirea sa satisfaca, rational si eficient, exigentele din ce în ce mai mari ale oamenilor.

Într-adevar viata sociala ridica în fata Administratiei ovarietate nesfârsita de probleme, în scopul rezolvarii lor.

Administrarea bazata numai pe sisteme empirice nu poate solutiona cerintele oamenilor înconformitate cu interesele generale, utilizând mijloace minime si realizând rezultate maxime.

Administratia, creatia societatii si istoriei, a spiritului organizatoric alomului se caracterizeaza prin multiplicarea si diversificarea sarcinilor sale.

În consecinta, Administratia nu mai poate solutiona problemele calauzindu-se dupa prece-dente, ea trebuind sa fie dinamica, creatoare si sa realizeze operativ obiectivele societatii.

1.2. Principiile de functionare a administratiei publice

Administratia publica în unitatile administrativ teritoriale se organizeaza si functioneaza întemeiul unor principii:

• Principiul autonomiei locale;

• Principiul descentralizarii serviciilor publice;

2

• Principiul eligibilitatii;

• Principiul legalitatii;

• Principiul consultarii cetatenilor în probleme locale de interes deosebit.

Principiile Cartei europene a autonomiei locale au fost statuate deConventia europeana la data de 15 octombrie 1985, fiind semnata la Strasbourg de statele membre CE.

România a semnat Conventia europeana a autonomiei locale la 4 oc-tombrie 1994 fiind supusa ratificarii Parlamentului României în anul 1997.

Preambulul acestei Carte precizeaza: „Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare aleprezentei Carte, considerând ca scopul Consiliului Europei este de a realiza o uniune mai strânsa în-tre membrii sai, pentru a ocroti si pentru a promova idealurile si principiile care reprezinta patrimo-niul lor comun, considerând ca unul dintre mijloacele prin care se atinge acest scop este încheiereade acorduri în domeniul administrativ, considerând ca autoritatile publice locale reprezinta unul dintreprincipalele fundamente ale oricarui regim democratic, considerând ca dreptul cetatenilor de a participala rezolvarea treburilor publice face parte din principiile democratice comune tuturor statelor membreale Consiliului Europei, convinse ca, la nivel local acest drept poate fi exercitat în modul cel mai di-rect, convinse ca existenta autoritatilor publice locale împuternicite cu responsabilitatile efective permiteo administratie , în acelasi timp, eficienta si apropiata de cetateni, constiente de faptul ca apararea siîntarirea autonomiei locale în diferitele parti ale Europei reprezinta o contributie importanta la edifi-carea unei Europe fondate pe principiile democratiei si ale descentralizarii puterii, afirmând ca aceastapresupune existenta de autoritati ale administratiei publice locale înzestrate cu organe decizionale con-stituite democratic si beneficiind de o larga autonomie în ceea ce priveste competentele, modalitatilede a le exercita si mijloacele necesare pentru îndeplinirea misiunilor” au convenit asupra acesteia.

Cartea europeana a autonomiei locale stabileste ca primul principiu al autonomieilocale sa fie recunoscut în legislatia interna si pe cât posibil, si în Constitutie.

Acesta precizeaza ca „dreptul si capacitatea efectiva a colectivitatilor locale de a rezolvasi a gestiona, în cadrul legii, sub propria lor responsabilitate si în interesul populatiilor lor, oparte importanta a treburilor publice" stabilind în continuare ca, acest drept se exercita de con-silii sau adunari compuse din membri alesi prin vot liber, secret, directsi universal, care pot dis-pune de organe executive si deliberative, responsabilitatea în fata lor. Cel de-al doilea principiueste cel al subsidiaritatii, conceptul în sine fiind considerat ca un principiu de organizare insti-tutionala care se aplica privitor la raporturile dintre individ si societate ca si raporturile dintre so-cietate si institutii în vederea repartizarii de competente pe scara institutionala între baza si vârf.

Acest principiu „figureaza ca principala regula a societatii civile, el asociindu-se valorilor de efi-cienta, libertate si justitie" fiind în egala masura apreciat atât ca un principiu juridic cât si ca unul politic.

3

Aplicarea acestor principii nu poate aduce atingere car-acterului de stat national, unitar, indivizibil al României.

Prin „autonomie locala" se întelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatiloradministratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, în numele si intere-sul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, în conditiile legii.

Autonomia locala este numai administrativa si financiara fi-ind exercitata pe baza si în limitele prevazute de lege.

Prin „colectivitatea locala" se întelege totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ teritoriala.

1.3. Autorit atile administratiei publice locale

Autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala în comune si orasesunt consiliile locale, comunale si orasenesti, ca autoritati deliberative, si primarii, ca autoritati exec-utive. Consiliile locale si primarii se aleg în conditiile prevazute de Legea privind alegerile locale.

Consiliile locale si primarii functioneaza ca autoritati ale administratiei pub-lice locale si rezolva treburile publice din comune si orase, în conditiile legii.

În fiecare judet se constituie un consiliu judetean, ca autoritate a administratiei publice locale,pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, în vederea realizarii serviciilor pub-lice de interes judetean. Consiliul judetean este ales înconditiile Legii privind alegerile locale.

Alesii locali sunt primarul, consilierii locali si consilierii judeteni. În asigurarea liberului ex-ercitiu al mandatului lor acestia îndeplinesc o functiede autoritate publica, beneficiind de dispozitiilelegii penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat.

Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al consilieru-lui judetean, este de 4 ani. Mandatul se exercita în conditiile legii.

Consiliul local sau consiliul judetean, precum si primarul ales în cursul unui man-dat, ca urmare a dizolvarii consiliului local sau judetean, respectiv a vacantei postu-lui de primar, încheie mandatul precedentei autoritati a administratiei publice locale.

Consiliul local sau consiliul judetean, precum si primarul, alesi în urma organizarii unor noiunitati administrativ-teritoriale sau în urma dizolvarii unor consilii, respectiv vacantarii unor posturide primari, îsi exercita mandatul numai pâna la organizarea urmatoarelor alegeri locale generale.

În scopul asigurarii autonomiei locale autoritatile administratiei publice locale audreptul sa instituie si sa perceapa impozite si taxe locale, sa elaboreze si sa aprobebugetele de venituri si cheltuieli ale comunelor, oraselor si judetelor, în conditiile legii.

În fiecare judet si în municipiul Bucuresti Guvernul numeste câte un prefect.

4

Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local siconduce serviciile publice descen-tralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale.

Prefectul poate ataca, în total sau în parte, în fata instantei de contencios administrativ,hotarârile adoptate de consiliul local sau de consiliul judetean, precum si dispozitiile emise de pri-mar sau de presedintele consiliului judetean, în cazul încare considera aceste acte sau prevederi dinele ca fiind ilegale. Actul sau prevederile acestuia care au fost atacate sunt suspendate de drept.

Prefectul raspunde, în conditiile legii, administrativ, civil sau penal, dupa caz, la cererea au-toritatilor administratiei publice locale sau judetene ale caror acte au fost atacate, în cazul în careinstanta de contencios administrativ hotaraste ca actul administrativ a fost atacat în mod abuziv.

Competentele si atributiile autoritatilor administratiei publice locale se stabilesc numaiprinlege. Aceste competente sunt depline si exclusive, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.

Autonomialocala confera autoritatilor administratiei publice locale dreptul ca, în limitele legii, sa aiba initiative întoate domeniile, cu exceptia celor care sunt date în mod expres în competenta altor autoritati publice.

Raporturile dintre autoritatile administratiei publice locale din comune si orase si au-toritatile administratiei publice de la nivel judetean se bazeaza pe principiile autonomiei, le-galitatii, responsabilitatii, cooperarii si solidaritatii în rezolvarea problemelor întregului judet.

În relatiile dintre autoritatile administratiei publice locale si consiliul jude¸tean, pe de o parte,precum si între consiliul local si primar, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.

Exercitarea competentelor si atributiilor stabilite prin lege revine autoritatiloradministratiei publice locale care se gasesc cel mai aproape de cetatean.

Autoritatile administratiei publice centrale nu pot stabili sauimpune nici unfel de responsabilitati autoritatilor administratiei publice locale în procesul de descen-tralizare a unor servicii publice ori al crearii de noi servicii publice, fara asigurareamijloacelor financiare corespunzatoare pentru realizarea respectivelor responsabilitati.

Autoritatile administratiei publice centrale vor consulta, înainte de adoptareaoricarei decizii, structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice lo-cale, în toate problemele care le privesc în mod direct, potrivit legii.

În cadrul politicii economice nationale, comunele, orasele si judetele au dreptul laresurse proprii, pe care autoritatile administratiei publice locale le gestioneaza potrivit atributi-ilor ce le revin, în conditiile legii. Resursele financiareale autoritatilor publice localetrebuie sa fie proportionale cu competentele si cu responsabilitatile prevazute de lege.

Autoritatile administratiei publice locale administreaza sau, dupa caz, dispunde resursele financiare, precum si de bunurile proprietatepublica sau privata ale co-munelor, oraselor si judetelor, în conformitate cu principiul autonomiei locale.

Autoritatile administratiei publice locale au dreptul ca, în limitele com-

5

petentelor lor, sa coopereze si sa se asocieze cu alte autoritati ale admin-istratiei publice locale din tara sau din strainatate, în conditiile legii.

Pentru protectia si promovarea intereselor lor comune autoritatile administratiei publicelocale au dreptul de a adera la asociatii nationale si internationale, în conditiile legii.

Autoritatile administratiei publice locale pot încheia între ele acor-duri si pot participa, inclusiv prin alocare de fonduri, lainitierea si la re-alizarea unor programe de dezvoltare regionala, în conditiile legii.

1.4. Consiliul local si primarul

1.4.1 Consiliul local

Consiliile locale sunt compuse din consilieri alesi prin vot universal, egal, di-rect, secret si liber exprimat, în conditiile stabilite de Legea privind alegerile locale.

Numarul membrilor fiecarui consiliu local se stabileste prin ordin al prefectu-lui, în functie de populatia comunei sau a orasului, raportata de Institutul Nationalde Statistica si Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, dupacaz, la data de 1 iulie a anului care preceda alegerile, dupa cum urmeaza:

_____________________________________________

Numarul locuitorilor Numarul

comunei sau ai orasului consilierilor

___________________________________________

- pâna la 1.500 9

- între 1.501 si 3.000 11

- între 3.001 si 5.000 13

- între 5.001 si 10.000 15

- între 10.001 si 20.000 17

- între 20.001 si 50.000 19

- între 50.001 si 100.000 21

- între 100.001 si 200.000 23

- între 200.001 si 400.000 27

- peste 400.000 31

Calitatea de consilier este incompatibila cu:

6

• functia de prefect si de subprefect;

• calitatea de functionar public în aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei pub-lice centrale si locale; calitatea de functionar public în aparatul propriu de specialitate al consiliuluijudetean, al prefectului, al serviciilor publice de interes local sau judetean, al serviciilor publice de-scentralizate ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale; calitateade angajat în cadrul autoritatilor administratiei publice locale respective sau în cadrul aparatuluipropriu al prefectului din judetul respectiv;

• functia de manager sau membru în consiliul de administratie al regiilor autonome ori de conducatoral societatilor comerciale înfiintate de consiliile locale sau de consiliile judetene;

• calitatea de primar;

• calitatea de senator, deputat, ministru, secretar de stat,subsecretar de stat si cele asimilate acestora.

Incompatibilitatea intervine numai dupa validarea mandatului, cel în cauza trebuind saopteze în termen de 10 zile, dupa care, daca acesta nu a optat pentru calitatea de consilier,în sedinta de consiliu urmatoare presedintele de sedinta va supune validarii mandatul suplean-tului acestuia de pe lista partidului, aliantei politice sau a aliantei electorale respective.

Constituirea consiliilor locale se face în termen de 20 de zile de la data desfasurariialegerilor. Convocarea consilierilor declarati alesi,pentru sedinta de constituire, se face decatre prefect. La sedinta de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul sau, pre-cum si primarul, chiar daca procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizata.

Sedinta este legal constituita daca participa cel putin doua treimi din numarul consilierilor alesi.În cazul în care nu se poate asigura aceasta majoritate sedinta se va organiza, în aceleasi conditii,peste 3 zile, la convocarea prefectului. Daca nici la a doua convocare reuniunea nu este legal con-stituita, se va proceda la o noua convocare, de catre prefect, peste alte 3 zile, în aceleasi conditii.

În situatia în care consiliul local nu se poate reuni nici laultima convocare datorita ab-sentei, fara motive temeinice, a consilierilor, prefectul va declara vacante, prin ordin, locurileconsilierilor alesi care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocari anterioare, daca acestia nupot fi înlocuiti de supleantii înscrisi pe listele de candidati respective, organizându-se alegeripentru completare, în termen de 30 de zile, în conditiile Legii privind alegerile locale.

Lucrarile sedintei de constituire sunt conduse de cel mai învârsta consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri.

Dupa validarea mandatelor si depunerea juramântului de catre cel putin doua treimi din numarulmembrilor consiliului local consilierul care a condus sedinta declara consiliul legal constituit.

7

Atributiile consiliului local Consiliul local are initiativa si hotaraste, în conditiile legii, în toateproblemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege în competenta altor autoritatipublice, locale sau centrale.

Consiliul local are urmatoarele atributii principale:

• alege din rândul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, dupa caz; stabileste, în limitelenormelor legale, numarul de personal din aparatul propriu;

• aproba statutul comunei sau al orasului, precum si regulamentul de organizare si functionare aconsiliului;

• avizeaza sau aproba, dupa caz, studii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala, deorganizare si amenajare a teritoriului, documentatii deamenajare a teritoriului si urbanism, inclusivparticiparea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala si de cooperare transfrontaliera,în conditiile legii;

• aproba bugetul local, împrumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare;aproba contul de încheiere a exercitiului bugetar; stabilesteimpozite si taxe locale, precum si taxespeciale, în conditiile legii;

• aproba, la propunerea primarului, în conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul depersonal si regulamentul de organizare si functionare aaparatului propriu de specialitate, ale insti-tutiilor si serviciilor publice, precum si ale regiilorautonome de interes local;

• administreaza domeniul public si domeniul privat al comunei sau orasului;

• hotaraste darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publica a co-munei sau orasului, dupa caz, precum si a serviciilor publice de interes local, în conditiile legii;

• hotaraste vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privata a comunei sauorasului, dupa caz, în conditiile legii;

• înfiinteaza institutii publice, societati comerciale si servicii publice de interes local; urmareste,controleaza si analizeaza activitatea acestora; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabiliteprin lege, norme de organizare si functionare pentru institutiile si serviciile publice de interes local;numeste si elibereaza din functie, în conditiile legii, conducatorii serviciilor publice de intereslocal, precum si pe cei ai institutiilor publice din subordinea sa; aplica sanctiuni disciplinare, înconditiile legii, persoanelor pe care le-a numit;

8

• hotaraste asupra înfiintarii si reorganizarii regiilor autonome de interes local; exercita, în numeleunitatii administrativ-teritoriale, toate drepturile actionarului la societatile comerciale pe care le-a înfiintat; hotaraste asupra privatizarii acestor societati comerciale; numeste si elibereaza dinfunctie, în conditiile legii, membrii consiliilor de administratie ale regiilor autonome de sub au-toritatea sa;

• analizeaza si aproba, în conditiile legii, documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanismale localitatilor, stabilind mijloacele materiale si financiare necesare în vederea realizarii acestora;aproba alocarea de fonduri din bugetul local pentru actiuni de aparare împotriva inundatiilor, in-cendiilor, dezastrelor si fenomenelor meteorologice periculoase;

• stabileste masurile necesare pentru construirea, întretinerea si modernizarea drumurilor, podurilor,precum si a întregii infrastructuri apartinând cailor de comunicatii de interes local;

• aproba, în limitele competentelor sale, documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de in-vestitii de interes local si asigura conditiile necesare în vederea realizarii acestora;

• asigura, potrivit competentelor sale, conditiile materiale si financiare necesare pentru bunafunctionare a institutiilor si serviciilor publice de educatie, sanatate, cultura, tineret si sport,apararea ordinii publice, apararea împotriva incendiilor si protectia civila, de sub autoritatea sa;urmareste si controleaza activitatea acestora;

• hotaraste, în localitatile cu medici sau cu personal sanitar în numar insuficient, acordarea de stim-ulente în natura si în bani, precum si de alte facilitati, potrivit legii, în scopul asigurarii serviciilormedicale pentru populatie; asemenea facilitati pot fi acordate si personalului didactic;

• contribuie la organizarea de activitati stiintifice, culturale, artistice, sportive si de agrement;

• hotaraste cu privire la asigurarea ordinii publice; analizeaza activitatea gardienilor publici, politiei,jandarmeriei, pompierilor si a formatiunilor de protec¸tie civila, în conditiile legii, si propune masuride îmbunatatire a activitatii acestora;

• actioneaza pentru protectia si refacerea mediului înconjurator, în scopul cresterii calitatii vietii;contribuie la protectia, conservarea, restaurarea si punerea în valoare a monumentelor istorice si dearhitectura, a parcurilor si rezervatiilor naturale, în conditiile legii;

• contribuie la realizarea masurilor de protectie si asistenta sociala; asigura protectia drepturilorcopilului, potrivit legislatiei în vigoare; aproba criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale;înfiinteaza si asigura functionarea unor institutii de binefacere de interes local;

• înfiinteaza si organizeaza târguri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractie, baze sportive siasigura buna functionare a acestora;

9

• atribuie sau schimba, în conditiile legii, denumiri de strazi, de piete si de obiective de interes publiclocal;

• confera persoanelor fizice române sau straine, cu merite deosebite, titlul de cetatean de onoare alcomunei sau al orasului;

• hotaraste, în conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau straine, cuorganizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, în vederea finantarii si realizarii în comuna unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public local; hotaraste înfratirea comunei sauorasului cu unitati administrativ-teritoriale similare din alte tari;

• hotaraste, în conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autoritati ale administratiei publicelocale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale aleautoritatilor administratiei publice locale, în vederea promovarii unor interese comune;

• sprijina, în conditiile legii, activitatea cultelor religioase;

• asigura libertatea comertului si încurajeaza libera initiativa, în conditiile legii.

Functionarea consiliului local Consiliul local se alege pentru un mandat de 4ani, care poate fi prelungit, prin lege organica, în caz de razboi sau catastrofa.

Consiliul local se întruneste în sedinte ordinare, lunar, la convocarea pri-marului. Consiliul local se poate întruni si în sedinte extraordinare, la cer-erea primarului sau a cel putin o treime din numarul membrilor consiliului.

Convocarea consiliului local se face în scris, prin intermediul sec-retarului unitatii administrativ-teritoriale, cu cel putin 5 zile înaintea sed-intelor ordinare sau cu cel putin 3 zile înainte de sedin¸tele extraordinare.

Ordinea de zi a sedintei consiliului local se aduce la cunostinta locuitorilor co-munei sau ai orasului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.

Prezenta consilierilor la sedinta este obligatorie. Cazurile în care se considera ca ab-senta este motivata se vor stabili prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului lo-cal. În situatia în care un consilier absenteaza de doua ori consecutiv, fara motive temeinice, elpoate fi sanctionat în conditiile regulamentului de organizare si functionare a consiliului local.

Sedintele consiliului local sunt publice, cu exceptia cazurilor în care con-silierii decid, cu majoritate de voturi, ca acestea sa se desfasoare cu usile închise.

Problemele privind bugetul local, administrarea domeniului public si privat al comunei saual orasului, participarea la programe de dezvoltare jude¸teana, regionala, zonala sau de cooperaretransfrontaliera, organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor si amenajarea teritoriului, pre-cum si cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autoritati publice, organizatii neguvernamentale,

10

persoane juridice române sau straine se vor discuta întotdeauna în sedinta publica. În legatura cuaceste probleme primarul poate propune consultarea cetatenilor prin referendum, în conditiile legii.

Dezbaterile din sedintele consiliului local, precum simodul în care si-a exerci-tat votul fiecare consilier se consemneaza într-un proces-verbal, semnat de consilierulcare conduce sedintele de consiliu si de secretarul unitatii administrativ-teritoriale.

Problemele înscrise pe ordinea de zi a sedintei consiliului local nu pot fi dezbatute daca nu suntînsotite de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului propriu de specialitate al autoritatiiadministratiei publice locale, care va fi elaborat în termen de 30 de zile de la solicitarea initiatorului,precum si de avizul comisiei de specialitate a consiliului, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.

În exercitarea atributiilor ce îi revin consiliul local adopta hotarâri, cu vo-tul majoritatii membrilor prezenti, în afara de cazurile în care legea sau reg-ulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o alta majoritate.

Hotarârile privind contractarea de împrumuturi, în conditiile legii, administrarea dome-niului public si privat al comunei sau al orasului, participarea la programe de dezvoltarejudeteana, regionala, zonala sau de cooperare transfrontaliera, organizarea si dezvoltarea ur-banistica a localitatilor si amenajarea teritoriului, precum si cele privind asocierea sau coop-erarea cu alte autoritati publice, cu organizatii neguvernamentale, cu persoane juridice românesau straine se adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul consilierilor în functie.

Hotarârile privind bugetul local, precum si cele prin care se stabilesc impozite si taxe lo-cale se adopta cu votul majoritatii consilierilor în functie. Daca bugetul local nu poate fi adop-tat dupa doua sedinte consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult 7 zile, ac-tivitatea se va desfasura pe baza bugetului anului precedent pâna la adoptarea noului buget lo-cal, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a legii bugetului de stat.

Proiectele de hotarâre pot fi propuse de consilieri sau de primar. Redactareaproiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului si al servici-ilor din cadrul aparatului de specialitate al autoritatii administratiei publice locale.

Nu poate lua parte la deliberare si la adoptarea hotarârilor consilierul care,fie personal, fie prin sot, sotie, afini sau rude pâna la gradul al patrulea inclu-siv, are un interes patrimonial în problema supusa dezbaterilor consiliului local.

Secretarul va comunica hotarârile consiliului local primarului si pre-fectului, de îndata, dar nu mai târziu de 3 zile de la data adoptarii.

Comunicarea, însotita de eventualele obiectii cu privire la legalitate, se faceîn scrisde catre secretar si va fi înregistrata într-un registru special destinat acestui scop.

Aducerea la cunostinta publica a hotarârilor cu caracter normativ seface în termen de 5 zile de la data comunicarii oficiale catre prefect.

În exercitarea mandatului consilierii sunt în serviciul colectivitatii locale.

11

Primarul este obligat ca, prin intermediul secretarului si al aparatului pro-priu de specialitate, sa puna la dispozitie consilierilor, la cererea acestora, în ter-men de cel mult 20 de zile, informatiile necesare în vedereaîndeplinirii mandatului.

Consilierii sunt obligati ca în îndeplinirea mandatului sa or-ganizeze periodic întâlniri cu cetatenii si sa acorde audiente.

Fiecare consilier, precum si viceprimarul sunt obligatisa prezinte un ra-port anual de activitate, care va fi facut public prin grija secretarului.

Consilierii raspund solidar pentru activitatea consiliului local din care facparte sau, dupa caz, în nume propriu, pentru activitatea desfasurata în ex-ercitarea mandatului, precum si pentru hotarârile pe care le-au votat.

La lucrarile consiliului local pot asista si lua cuvântul, fara drept de vot, prefectul, presedin-tele consiliului judetean sau reprezentantii acestora,deputatii si senatorii, ministrii si ceilalti mem-bri ai Guvernului, secretarii si subsecretarii de stat, sefii serviciilor publice descentralizate ale minis-terelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale, în problemele ce privescdomeniile de responsabilitate ale acestor servicii, precum si persoanele interesate invitate de primar.

Locuitorii satelor care nu au consilieri alesi în consiliile lo-cale vor fi reprezentati la sedintele de consiliu de un delegat satesc.

Delegatul satesc este ales pe perioada mandatului consiliului local decatre oadunare sateasca, constituita din câte un reprezentant al fiecarei familii, convocatasi organizata de primar si desfasurata în prezenta primarului sau viceprimarului.

La discutarea problemelor privind satele respective delegatii satesti vorfi invitati în mod obligatoriu. Votul acestora are caracterconsultativ.

Dupa constituire consiliul local îsi organizeaza comisii de speciali-tate, pe principalele domenii de activitate. Comisiile de specialitate anal-izeaza si avizeaza proiectele de hotarâre din domeniul lor de activitate.

Dizolvarea consiliului localConsiliul local poate fi dizolvat daca a adoptat, într-un interval de cel mult 6luni, cel putin 3 hotarâri care au fost anulate de instanta de contencios administrativ prin hotarârejudecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila.

Dizolvarea consiliului local se face prin hotarâre a Guvernului, la propunerea mo-tivata a prefectului, bazata pe hotarârile judecatoresti ramase definitive si irevocabile.

Hotarârea de dizolvare poate fi atacata de oricare dintre consilieri la instanta decontencios administrativ, în termen de 10 zile de la data publicarii acesteia în Moni-torul Oficial al României, Partea I. În acest caz procedura prealabila prevazuta de lege nuse mai efectueaza, iar introducerea actiunii suspenda executarea masurii de dizolvare.

Data pentru organizarea alegerii noului consiliu local se stabileste de Guvern, la propunereaprefectului, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului sau, dupa caz, de la pronuntarea unei

12

hotarâri judecatoresti, ramasa definitiva si irevocabila, prin care a fost respinsa actiunea consilierilor.

Pâna la constituirea noului consiliu local primarul, viceprimarul sau, înabsenta acestora, secretarul va rezolva problemele curente ale comunei sauale orasului, potrivit competentelor si atributiilorce îi revin, potrivit legii.

În cazul în care consiliul local nu se întruneste timp de 3 luni consecutive sau nu a adoptat în 3sedinte ordinare consecutive nici o hotarâre, precum si în situatia în care numarul consilierilor se reducesub jumatate plus unul si nu se poate completa prin supleanti, acesta se considera dizolvat de drept.

Aceste situatii se comunica de primar, viceprimar sau, în absenta aces-tora, de secretar, prefectului care, prin ordin, ia act de situatia de di-zolvare a consiliului local si propune Guvernului organizarea de noi alegeri.

Suspendarea si încetarea mandatului de consilierMandatul de consilier se sus-penda de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Masuraarestarii preventive se comunica de îndata de catre parchet sau de instanta de jude-cata, dupa caz, prefectului care, prin ordin, constata suspendarea mandatului.

Mandatul de consilier înceteaza de drept în urmatoarele cazuri:

• demisie;

• incompatibilitate;

• schimbarea domiciliului într-o alta unitate administrativ-teritoriala;

• imposibilitatea exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive, cu exceptiacazurilor prevazute în lege.

• constatarea, dupa validarea mandatului, ca alegerea s-a facut prin frauda electorala sau prinorice alta încalcare a Legii privind alegerile locale;

• condamnarea, prin hotarâre judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de liber-tate;

• punerea sub interdictie judecatoreasca;

• pierderea drepturilor electorale;

• lipsa nemotivata de la 3 sedinte ordinare consecutive ale consiliului local;

• deces.

13

1.4.2. Primarul si viceprimarul

Comunele si orasele au câte un primar si un viceprimar, iar orasele resedinta de judet,câte 2 viceprimari, alesi în conditiile legii. Viceprimarii nu pot fi în acelasi timp si consilieri.

Primarul participa la sedintele consiliului local si are dreptul sa îsi ex-prime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii.

Pe toata durata exercitarii mandatului de primar, respectiv de viceprimar, con-tractul de munca al acestora la institutii publice, regii autonome, companii nationale,societati nationale, societati comerciale cu capital majoritar de stat sau la societatilecomerciale de sub autoritatea consiliilor locale sau jude¸tene se suspenda de drept.

Primarul si viceprimarul primesc, pe toata durata ex-ercitarii mandatului, o indemnizatie stabilita în conditiile legii.

Calitatea de primar, respectiv de viceprimar, este incompatibil a cu:

• functiile si calitatile prevazute la consilierii locali, care se aplica în mod corespunzator;

• orice functie de conducere din cadrul societatilor comerciale la care statul sau o unitateadministrativ-teritoriala este actionar majoritar ori din cadrul societatilor nationale, companiilornationale sau regiilor autonome;

• orice alte activitati sau functii publice, cu exceptia functiilor didactice si a functiilor din cadrulunor fundatii ori organizatii neguvernamentale.

Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zilede la data des-fasurarii alegerilor, în camera de consiliu a judecatoriei în a carei raza teritoriala seafla comuna sau orasul, de catre un judecator desemnat de presedintele judecatoriei.

Primarul depune în fata consiliului local juramântul. Primarul carerefuza sa depuna juramântul este considerat demisionat de drept.

Primarul îndeplineste o functie de autoritate publica. El este se-ful administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate al au-toritatilor administratiei publice locale, pe care îl conducesi îl controleaza.

Primarul raspunde de buna functionare a administratiei publice locale, în conditi-ile legii. Primarul reprezinta comuna sau orasul în relatiile cu alte autoritati pub-lice, cu persoanele fizice sau juridice române sau straine, precum si în justitie.

Semnul distinctiv al primarului este o esarfa în culorile drapelului national al României.Esarfa va fi purtata, în mod obligatoriu, la solemnitati, receptii, ceremonii publice sila celebrarea casatoriilor. Modelul esarfei se stabileste prin hotarâre a Guvernului.

Atributiile primarului Primarul îndeplineste urmatoarele atributii principale:

14

• asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Consti-tutiei, precum si punerea în aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui României, a hotarârilorsi ordonantelor Guvernului; dispune masurile necesare si acorda sprijin pentru aplicarea ordinelorsi instructiunilor cu caracter normativ ale ministrilor si ale celorlalti conducatori ai autoritatiloradministratiei publice centrale, precum si a hotarârilor consiliului judetean;

• asigura aducerea la îndeplinire a hotarârilor consiliului local. În situatia în care apreciaza ca ohotarâre este ilegala, în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizeaza pe prefect;

• poate propune consiliului local consultarea populatiei prin referendum, cu privire la problemelelocale de interes deosebit. Pe baza hotarârii consiliului local ia masuri pentru organizarea acesteiconsultari, în conditiile legii;

• prezinta consiliului local, anual sau ori de câte ori este necesar, informari, privind starea economicasi sociala a comunei sau a orasului, în concordanta cu atributiile ce revin autoritatilor administratieipublice locale, precum si informari asupra modului de aducere la îndeplinire a hotarârilor consili-ului local;

• întocmeste proiectul bugetului local si contul de încheiere a exercitiului bugetar si le supune spreaprobare consiliului local;

• exercita functia de ordonator principal de credite;

• verifica, din oficiu sau la cerere, încasarea si cheltuirea sumelordin bugetul local si comunica deîndata consiliului local cele constatate;

• ia masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemi-ilor sau epizootiilor, împreuna cu organele specializate ale statului. În acest scop poatemobilizapopulatia, agentii economici si institutiile publicedin comuna sau din oras, acestea fiind obligatesa execute masurile stabilite în planurile de protectie si interven¸tie elaborate pe tipuri de dezastre;

• asigura ordinea publica si linistea locuitorilor, prin intermediul politiei,jandarmeriei, gardienilorpublici, pompierilor si unitatilor de protectie civila, care au obligatia sa raspunda solicitarilor sale,în conditiile legii;

• îndruma si supravegheaza activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor contractuale;

• ia masurile prevazute de lege cu privire la desfasurarea adunarilor publice;

• ia masuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentatiilor sau a altor manifestaripublice care contravin ordinii de drept ori atenteaza la bunele moravuri, la ordinea si linistea pub-lica;

15

• controleaza igiena si salubritatea localurilor publice si produselor alimentare puse în vânzare pentrupopulatie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;

• ia masuri pentru prevenirea si combaterea pericolelor provocate de animale, în conditiile legii;

• ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localitatii si îl supune spre aprobare con-siliului local; asigura respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum si ale planurilorurbanistice zonale si de detaliu;

• asigura repartizarea locuintelor sociale pe baza hotarârii consiliului local;

• asigura întretinerea si reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a orasului, insta-larea semnelor de circulatie, desfasurarea normala a traficului rutier si pietonal, în conditiile legii;

• exercita controlul asupra activitatilor din târguri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractii si iamasuri pentru buna functionare a acestora;

• conduce serviciile publice locale; asigura functionarea serviciilor de stare civila si de autoritatetutelara; supravegheaza realizarea masurilor de asistenta si ajutor social;

• îndeplineste functia de ofiter de stare civila;

• mite avizele, acordurile si autorizatiile date în competenta sa prin lege;

• propune consiliului local spre aprobare, în conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarulde personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate;

• numeste si elibereaza din functie, în conditiile legii, personalul din aparatul propriu de specialitateal autoritatilor administratiei publice locale, cu exceptia secretarului; propune consiliului local nu-mirea si eliberarea din functie, în conditiile legii, a conducatorilor regiilor autonome, ai institutiilorsi serviciilor publice de interes local;

• raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor careapartin domeniului public si domeniuluiprivat al comunei sau al orasului;

• organizeaza evidenta lucrarilor de constructii din localitate si pune la dispozitie autoritatilor ad-ministratiei publice centrale rezultatele acestor evidente;

• ia masuri pentru controlul depozitarii deseurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru asig-urarea igienizarii malurilor cursurilor de apa din raza comunei sau a orasului, precum si pentrudecolmatarea vailor locale si a podetelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.

16

Primarul îndeplineste si alte atributii prevazute de lege sau de alteacte normative, precum si însarcinarile date de consiliul local.

În exercitarea atributiilor de autoritate tutelara si de ofiter de stare civila, a sarcinilor ce îi revindin actele normative privitoare la recensamânt, la organizarea si desfasurarea alegerilor, la luarea ma-surilor de protectie civila, precum si a altor atributii stabilite prin lege primarul actioneaza si careprezentant al statului în comuna sau în orasul în care a fost ales. În aceasta calitate primarulpoate solicita, inclusiv prin intermediul prefectului, înconditiile legii, concursul sefilor serviciilorpublice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale, daca sarcinile ce îi revin nu pot fi rezolvate prin aparatul propriu de specialitate.

Primarul deleaga viceprimarului sau, dupa caz, viceprimarilor, prin dispozitie exercitareaunor atributii stabilite prin lege. Atributiile de ofiter de stare civila pot fi delegate vi-ceprimarului, secretarului sau altor functionari cu competente în acest domeniu, potrivitlegii. Atributiile ce revin primarului, ca reprezentant al statului, nu pot fi delegate.

În exercitarea atributiilor sale primarul emite dispozi¸tii cu caracter norma-tiv sau individual. Acestea devin executorii numai dupa ce sunt aduse la cunost-inta publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupa caz.

Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita pâna la depunerea juramântului de primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organica, în caz de razboi sau de catastrofa.

Mandatul înceteaza de drept în unul dintre urmatoarele cazuri:

• demisie;

• incompatibilitate;

• schimbarea domiciliului într-o alta unitate administrativ-teritoriala;

• imposibilitatea de a fi exercitat mandatul pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive, cu exceptiacazurilor prevazute la art. 77 aliniatul 2 din Legea nr. 215/2001.

• când se constata, dupa validarea mandatului, ca alegerea s-a facut prin frauda electorala sau prinorice alta încalcare a Legii privind alegerile locale;

• a fost condamnat, prin hotarâre judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privata de libertate;

• punerea sub interdictie judecatoreasca;

• pierderea drepturilor electorale;

17

• când, în exercitarea atributiilor ce îi revin prin lege, a emis 3 dispozitii cu caracter normativ într-un interval de 3 luni, care au fost anulate de instanta de contencios administrativ prin hotarârejudecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila;

• deces;

Data organizarii alegerilor pentru functia de primar se stabileste decatre Guvern, la prop-unerea prefectului, în termen de 30 de zile sau dupa expirarea termenului prevazut de lege.

Mandatul primarului înceteaza, de asemenea, înainte de termen ca ur-mare a rezultatului unui referendum local, organizat în conditiile legii.

Referendumul pentru încetarea mandatuluiprimarului se organizeaza ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de locuitorii comunei sauorasului, ca urmare a nesocotirii de catre acesta a intereselor generale ale colectivitatii locale sau neex-ercitarii atributiilor ce îi revin potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercita ca reprezentant al statului.

Cererea va cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia, numele si prenumele, datasi locul nasterii, seria si numarul buletinului sau ale cartii de identitate si semnatura olografaale cetatenilor care au solicitat organizarea referendumului. Organizarea referendumului trebuiesa fie solicitata, în scris, de cel putin 25% dintre locuitorii cu drept de vot. Acest pro-cent trebuie sa fie realizat în fiecare dintre localitatile componente ale comunei sau orasului.

Dupa primirea cererii prefectul va proceda la analizarea temeiniciei motivelorinvocate precum si la verificarea veridicitatii si autenticitatii semnaturilor, în ter-men de 30 de zile. Dupa verificare prefectul va transmite Guvernului, prin Minis-terul Administratiei Publice, o propunere motivata de organizare a referendumului.

Pe baza propunerii motivate a prefectului, avizata de Ministerul AdministratieiPublice, Guvernul se va pronunta, prin hotarâre, în termen de 60 de zile de la solic-itarea prefectului. Hotarârea Guvernului va stabili data organizarii referendumului siva fi adusa la cunostinta locuitorilor comunei sau ai orasului prin grija prefectului.

Cheltuielile necesare în vederea desfasurarii referendumului se suporta din bugetul local.

Referendumul local se organizeaza, în conditiile legii, prin grija prefectului, cu sprijinul secre-tarului si al aparatului propriu de specialitate al consiliului local respectiv. Referendumul este valabildaca s-au prezentat la urne cel putin jumatate plus unul din numarul total al locuitorilor cu drept de vot.

Mandatul primarului înceteaza înainte de termen daca s-a pronuntat în acestsens cel putin jumatate plus unul din numarul total al cetatenilor cu drept de vot.

În exercitarea functiei primarul este ocrotit de lege.

Mandatul primarului se suspenda de drept numai în cazul în care acesta a fost are-stat preventiv. Masura arestarii preventive se comunica de îndata de catre parchet sau de in-stanta de judecata, dupa caz, prefectului care, prin ordin, constata suspendarea mandatului.

18

Consiliul local alege din rândul membrilor sai viceprimarul, respectiv vi-ceprimarii, cu votul secret al majoritatii consilierilor în functie. Durata man-datului viceprimarului este egala cu cea a mandatului consiliului local.

Schimbarea din functie a viceprimarului se poate face de consiliul local, lapropunerea motivata a unei treimi din numarul consilierilor sau a primarului, prinhotarâre adoptata cu votul a doua treimi din numarul consilierilor în functie.

Viceprimarul exercita atributiile ce îi sunt delegate de catre primar, în conditiile legii.

Mandatul viceprimarului înceteaza de drept în conditiile prevazute de lege. Înacest caz consiliul local ia act de încetarea mandatului sialege un nou viceprimar. Deasemenea, viceprimarul poate fi suspendat din functie în conditiile prevazute de lege.

În caz de vacanta a functiei de primar, precum si în caz de suspendare din functie a acestuiaatributiile ce îi sunt conferite prin prezenta lege vor fi exercitate de drept de viceprimar sau, dupa caz, deunul dintre viceprimari, desemnat de consiliul local cu votul secret al majoritatii consilierilor în functie.

În aceasta situatie consiliul local poate delega prin hotarâre, din rândul mem-brilor sai, un consilier care va îndeplini temporar atributiile viceprimarului.

În situatia în care sunt suspendati din functie, în acelasi timp, atât primarul,cât si viceprimarul, consiliul local deleaga un consilier care va îndeplini atât atributi-ile primarului, cât si pe cele ale viceprimarului, pâna la încetarea suspendarii.

1.4.3. Secretarul, serviciile publice locale si aparatulpropriu de specialitate

Secretarul Fiecare comuna, oras sau subdiviziune administrativ-teritoriala a municipiilor areun secretar salarizat din bugetul local. Secretarul comunei, orasului si al subdiviziuniiadministrativ-teritoriale a municipiilor este functionar public de conducere, cu studii superioare ju-ridice sau administrative. În mod exceptional în functiade secretar al comunei poate fi nu-mita si o persoana cu alte studii superioare sau cu studii liceale atestate prin bacalaureat.

Secretarul nu poate fi membru al unui partid politic, sub sanctiunea eliberarii din functie.Secretarul nu poate fi sot, sotie sau ruda de gradul întâi cu primarul sau cu viceprimarul.

Functia de secretar se ocupa pe baza de concurs sau de ex-amen, dupa caz, iar numirea se face de catre prefect.

Concursul sau examenul se organizeaza de primar, potrivit legii, în termen de 30 de zile de ladata la care postul a devenit vacant. Din comisia de concurs sau de examinare vor face parte în modobligatoriu primarul, secretarul general al prefecturii,secretarul general al judetului si 2 reprezentantidesemnati de consiliul local respectiv. Ordinul de numirese emite de prefect, în termen de cel mult10 zile de la primirea rezultatului concursului sau examenului, care se comunica de catre primar întermen de cel mult 3 zile de la ramânerea definitiva a rezultatului concursului sau al examenului.

Secretarul se bucura de stabilitate în functie, în conditiile legii.

19

Atributiile secretaruluiSecretarul îndeplineste urmatoarele atributii principale:

• participa în mod obligatoriu la sedintele consiliului local;

• coordoneaza compartimentele si activitatile cu caracter juridic, de stare civila, autoritate tutelara siasistenta sociala din cadrul aparatului propriu de specialitate al consiliului local;

• avizeaza proiectele de hotarâre ale consiliului local, asumându-si raspunderea pentru legalitateaacestora, contrasemnând hotarârile pe care le considera legale;

• avizeaza pentru legalitate dispozitiile primarului;

• urmareste rezolvarea corespondentei în termenul legal;

• asigura îndeplinirea procedurilor de convocare a consiliului local si efectuarea lucrarilor de secre-tariat;

• pregateste lucrarile supuse dezbaterii consiliului local;

• asigura comunicarea catre autoritatile, institutiile si persoanele interesate a acteloremise de consil-iul local sau de primar, în termen de cel mult 10 zile, daca legea nu prevede altfel;

• asigura aducerea la cunostinta publica a hotarârilor si dispozitiilor cu caracter normativ;

• elibereaza extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, în afara celor cu caractersecret, stabilit potrivit legii;

• legalizeaza semnaturi de pe înscrisurile prezentate de parti si confirma autenticitatea copiilor cuactele originale, în conditiile legii.

• Secretarul poate coordona si alte servicii ale aparatuluipropriu de specialitate al autoritatilor ad-ministratiei publice locale, stabilite de primar.

• Secretarul îndeplineste si alte atributii prevazute de lege sau însarcinari date de consiliul local oride primar.

Eliberarea din functie, precum si sanctionarea disciplinara a secretarului se fac de catre pre-fect, numai la propunerea consiliului local, adoptata cu votul a cel putin doua treimi dinnumarul consilierilor în functie, ca urmare a initiativei primarului sau a unei treimi din numarulconsilierilor, pe baza concluziilor reiesite din desfasurarea unei cercetari administrative.

20

Serviciile publice ale comunei, orasului si aparatul propriu de specialitate al autoritatilor ad-ministratiei publice localeServiciile publice ale comunei sau orasului se înfiinteaza si se orga-nizeaza de consiliul local în principalele domenii de activitate,potrivit specificului si nevoilor lo-cale, cu respectarea prevederilor legale si în limita mijloacelor financiare de care dispune.

Numirea si eliberarea din functie a personalului din serviciile publice alecomunei sau orasului se fac de conducatorii acestora, în conditiile legii.

Numirea si eliberarea din functie a personalului din aparatul propriu despecialitate al consiliului local se fac de catre primar, în conditiile legii.

Consiliul local poate recomanda motivat primarului eliberarea din functie a con-ducatorilor compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului local.

Functionarii din cadrul serviciilor publice ale comunei sau orasului si din aparatul propriu de spe-cialitate al autoritatilor administratiei publice locale se bucura de stabilitate în functie, în conditiile legii.

În raporturile dintre cetateni si autoritatile administratiei publice locale se foloseste limbaromâna.

În unitatile administrativ-teritoriale în care cetatenii apartinând unei minoritati nationale auo pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, în raporturile lor cu autoritatile administratieipublice locale si cu aparatul propriu de specialitate ace¸stia se pot adresa, oral sau în scris, siîn limba lor materna si vor primi raspunsul atât în limba româna, cât si în limba materna.

Actele oficiale se întocmesc în mod obligatoriu în limba româna.

Primarul, viceprimarul, respectiv viceprimarii, secretarul comunei, al orasului sau alsubdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului, împreuna cu aparatul propriu de special-itate al consiliului local, constituie o structura functionala cu activitate permanenta, de-numita primaria comunei sau orasului, care aduce la îndeplinire hotarârile consiliului lo-cal si dispozitiile primarului, solutionând problemele curente ale colectivitatii locale.

Concluzionând Primaria este structurata pe mai multe paliere :

Puterea executiva care cuprinde cele doua functii de demnitate publica, primarul si vicepri-marul ca autoritati publice executive. De asemenea la acest palier se pozi¸tioneaza si functiade secretar de unitate administrativ-teritoriala, acesta detinând o functie de conducere publica;

• Aparatul propriu de specialitate a consiliului local, format din functionari publici si salariati anga-jati cu contract de munca, care sunt repartizati pe compartimente de activitate, subordonate dupacaz primarului, viceprimarului si secretarului unitatii administrativ-teritoriale.

• Servicii publice locale, organizate cu sau fara personalitate juridica, aflate sub conducerea autoritatilorpublice deliberative care au buget propriu, autofinantate.

21

CAPITOLUL II

CONSILIUL JUDETEAN - AUTORITATE A ADMINISTRATIEI PUBLIC E LOCALE

În fiecare judet se constituie un consiliu judetean, ca autoritate a administratiei publice locale, pen-tru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, în vederea realizarii serviciilor pub-lice de interes judetean. Consiliul judetean este ales înconditiile Legii privind alegerile locale.

Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice locale, con-stituita la nivel judetean, pentru coordonarea activitatii consiliilor comunalesi orasenesti, în vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.

Consiliul judetean este compus din consilieri alesi prinvot universal, egal, di-rect, secret si liber exprimat, în conditiile stabilite de legea privind alegerile locale.

Numarul membrilor fiecarui consiliu judetean se stabileste de prefect, în func¸tie de populatiajudetului, raportata de Institutul National de Statistica si Studii Economice la data de 1 ianuarie a an-ului în curs sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile, dupa cum urmeaza:

Numarul locuitorilor judetului Num arul consilierilor

Pâna la 350.000 31

între 350.001 - 500.000 33

între 500.001 - 650.000 35

peste 650.000 37

În conformitate cu prevederile art.31 din Legea nr.215/2001, sedinta de constituire a Con-siliului Judetean are loc în termen de 20 zile de la data desfasurarii alegerilor. Convocareaconsilierilor declarati alesi, pentru sedinta de constituire, se face de catre prefect, prin ordin.

2.1. Organizarea Consiliului Judetean

Presedintele Consiliului Judetean Dupa declararea Consiliului Judetean ca legal con-stituit se procedeaza la alegarea presedintelui. Alegerea se face prin vot secret.

22

Propunerile de candidati pentru functia de presedinte se fac decatre grupurile de consilieri sau de catre consilieri, individual.

Dupa alegere, presedintele Consiliului Judetean preia conducerea lucrarilor sedintei de constituire,intrând de drept în exercitarea mandatului.

Presedintele consiliului judetean reprezinta judetul în relatiile cu celelalte autoritati publice, cupersoanele fizice si juridice române si straine, precum si în justitie.

Presedintele Consiliului Judetean este seful administratiei publice judetene si raspunde debuna functionare a compartimentelor de specialitate din aparatul propriu al Consiliul Judeteanprecum si a societatilor comerciale si institutiilor publice de sub autoritatea consiliului.

Secretarul general al judetuluiFiecare judet are un secretar general salarizat din bugetul aces-tuia. Secretarul general este functionar public de conducere si are studii superioare juridice sau ad-ministrative. Secretarul general se bucura de stabilitate în functie, în conditiile legii. El nu poate fimembru al vreunui partid politic sau al vreunei formatiunipolitice, sub sanctiunea eliberarii din functie.

Numirea secretarului general al judetului se face de Ministerul Adminis-tratiei Publice, la propunerea presedintelui consiliului judetean, potrivit legii.

Eliberarea din functie, precum si sanctionarea disciplinara a secretarului general se fac de Minis-terul Administratiei Publice numai la propunerea consiliului judetean, aprobata cu votul a cel putin douatreimi din numarul consilierilor în functie, ca urmare a initiativei presedintelui acestuia, sau a unei treimidin numarul consilierilor, pe baza concluziilor reiesite din desfasurarea unei cercetari administrative.

Vicepresedintii Consiliului JudeteanDupa alegerea presedintelui Consiliului judetean, seprocedeaza la alegerea celor 2 vicepresedinti. Alegerea se face prin vot secret.

Propunerile de candidati pentru functia de vicepresedinte se fac degrupurile de consilieri, de catre consilieri individual sau de catre presedinte.

Sunt declarati alesi candidatii care au obtinut votul majoritatii consilierilor în functie.

Alegerea vicepresedintilor se consemneaza într-o hotarâre semnatade presedintele Consiliului Judetean si secretarul general al judetului.

Vicepresedintii Consiliului Judetean îndeplinesc atributiile stabilite prin dispozitia presedintelui.

Eliberarea din functie a vicepresedintii se face numai daca s-a constatat prin hotarârejudecatoreasca irevocabila, ca acestia au contravenit în exercitarea sarcinilor ce le-au revenit, in-tereselor generale ale statului sau ale judetului ori au încalcat Constitutia si legile tarii.

Eliberarea din functie se face în aceleasi conditii ca si eliberarea din functie a presed-intelui, prin votul secret a cel putin doua treimi din numarul consilierilor în functie.

Vicepresedintii Consiliului Judetean îsi pastreaza calitatea de consilieri.

Comisiile de specialitateDupa constituire, Consiliul Judetean stabileste si organizeaza, în functiede specificul judetului, comisii de specialitate pe domenii de activitate, compuse numai din consilieri.

23

Numarul locurilor care revin fiecarui grup de consilieri sau consilierilor independenti înfiecare comisie de specialitate, se stabileste în functiede ponderea acestora în cadrul consiliului.

Nominalizarea membrilor fiecarei comisii se face de fiecare grup de consilieri,iar a consilierilor independenti de catre consiliu, avându-se în vedere, de regula, opti-unea acestora, pregatirea lor profesionala si domeniul în care îsi desfasoara activitatea.

Un consilier judetean poate face parte din 1-3 comisii, dincare una este comisia de baza.Indemnizatia de sedinta se va achita numai pentru activitatea desfasurata în comisia de baza.

Numarul si denumirea comisiilor de specialitate, numarul membrilor fiecarei comisii, careva fi întotdeauna impar si modul de stabilire a locurilor ce revin fiecarui grup de consilieri sauconsilieri independenti, precum si componenta nominala a acestora, se consemneaza într-o hotarâresemnata de presedintele Consiliului judetean si contrasemnata de secretarul general al judetului.

Fiecare comisie de specialitate îsi alege, prin vot deschis al ma-joritatii consilierilor care o compun, câte un presedinte si câte un secretar.

Convocarea sedintelor comisiei se face de catre presedintele acesteia cu cel putin 3 zile înainte.

Ordinea de zi se aproba de comisie la propunerea presedintelui. Oricaremembru al comisiei poate cere includerea pe ordinea de zi a unor probleme.

Participarea membrilor comisiei la sedintele acesteia este obligatorie.

In caz de absenta la sedinta comisiei de baza, consilierului în cauza nu i se acordaindemnizatia de sedinta. Daca absentele continua fara a fi motivate, presedintele comisieipoate aplica sanctiunile prevazute în competenta sa de Statutul alesilor locali sau poatepropune consiliului aplicarea altor sanctiuni statutare, inclusiv înlocuirea lui de comisie.

Sedintele comisiilor de specialitate se desfasoara, de regula, înaintea sed-intelor consiliului, atunci când ordinea de zi a sedintei acestuia cuprindeprobleme sau proiecte de hotarâri asupra carora li se solicita avizul.

Comisiile de specialitate lucreaza valabil în prezenta majoritatiimembrilor si iau hotarâri cu votul majoritatii membrilor lor.

Sedintele comisiei de specialitate sunt, de regula, publice. Comisia poate hotarî ca un-ele sedinte sau dezbaterea unor puncte de pe ordinea de zi sa se desfasoare cu usile închise.

Comisia poate invita sa participe la sedintele sale specialisti din aparatul propriu al Con-siliului Judetean sau din unitatile aflate în subordinea acestuia. Au dreptul sa participe la sed-intele comisiei si consilieri care au facut propunerile ce stau la baza lucrarilor sedintei.

Comisia poate invita si alte persoane care sa participe la dezbateri.

Persoanele invitate pot fi ascultate în cadrul sedintei, dar nu au dreptul sa participe la vot.

Pentru dezbaterea proiectelor de hotarâri sau a celorlalte probleme repartizate comisiei,presedintele acesteia desemneaza un consilier care face în cadrul sedintei o scurta prezentarea problemei aflate pe ordinea de zi, daca aceasta nu este prezentata de initiator.

24

Consilierul desemnat redacteaza avizul comisiei pe baza amendamentelor si a propunerilorfor-mulate de catre membrii acesteia, care au fost aprobate cu majoritateavoturilor consilierilor prezenti.

Avizul va cuprinde separat, cu motivarea necesara, atât amen-damentele si propunerile acceptate, cât si cele respinse.

Avizul se prezinta secretarului general al judetului, care se va îngrijide multiplicarea si difuzarea acestuia catre consilieri, odata cu ordinea zi.

La solicitarea presedintilor de comisii implicate în elaborarea avizu-lui pentru proiectele de hotarâri se organizeaza comisii de mediere în ved-erea solutionarii divergentelor, conduse de presedintele Consiliului Judetean.

Votul în comisie este, de regula, deschis. în anumite situatii, comisia poatehotarî ca votul sa fie secret, stabilind si modalitatea de exprimare a acestuia.

Lucrarile sedintei comisiei se consemneaza într-un proces verbal, redac-tat de secretar si semnat de catre presedintele si secretarul comisiei.

Presedintele comisiei poate încuviinta ca procesele verbale ale sedintelor sa fieconsultate de persoanele interesate care nu au participat la sedinte, cu exceptia proce-selor verbale întocmite în sedintele ale caror lucrari s-au desfasurat cu usile închise.

Procesele verbale ale sedintelor comisiei de specialitate în care s-au analizat proiectede hotarâri cu caracter normativ pot fi facute publice, cu acordul membrilor acestora.

Daca în urma dezbaterilor din sedinta Consiliului Judeteanse impun modificari de fond în contin-utul proiectului, presedintele Consiliului Judetean poate hotarî retrimiterea proiectului pentru reexam-inare de catre comisia sau compartimentul de specialitate care a întocmit avizul, respectiv raportul.

La propunerea presedintelui sau a consilierilor, Consiliul Judeteanpoate hotarî organizarea unor comisii speciale de analiza si verificare.

În hotarârea de organizare a comisiei speciale de analiza si verificare se stabilesc:

• componenta nominala a comisiei,

• obiectivele si tematica activitatii,

• perioada de lucru,

• mandatul si termenul de prezentare a raportului întocmit în urma analizelor si verificarilorefectuate.

Raportul se prezinta în sedinta Consiliului Judetean, la termenul stabilitsi cuprinde, daca estecazul, propuneri concrete de îmbunatatire a activitatii în domeniul supus analizei sau verificarii.

În actualul mandat al Consiliului Judetean sunt constituite 7 comisii de specialitate:

25

• Comisia de strategii, integrare, studii, prognoze economico-sociale si privatizare;

• Comisia de buget finante, administrarea domeniului publicsi privat al judetului;

• Comisia de organizare si dezvoltare urbanistica, realizarea lucrarilor publice, protectia mediuluiînconjurator, conservarea monumentelor istorice si de arhitectura;

• Comisia pentru industrie, agricultura, servicii publice, comert si turism;

• Comisia pentru activitati stiintifice, învatamânt, cultura, culte, tineret si activitati sportive;

• Comisia pentru sanatate si protectie sociala;

• Comisia pentru administratie publica locala, juridica, relatii publice, integrare si relatiiinternationale.

În domeniile de activitate pentru care au fost înfiintate, comisiile de specialitate au prioritate îninitierea si propunerea de solutii si se implica în realizarea sarcinilor ce revin Consiliului Judetean.

Comisiile de specialitate ale Consiliului Judetean se întrunesc înminim 2 sedinte ordinare pe luna si ori de câte ori este necesar.

Delegatia permanentaÎn orice mandat al Consiliului Judetean este aleasa si functioneaza Dele-gatia permanenta.

Delegatia permanenta se întruneste în sedinte de lucru o data de luna si ori de câte ori este necesar.

Sedinta Delegatiei permanente este condusa de presedinte ori, în absenta acestuia, deunul din vicepresedinti, desemnat de presedinte. La sedinta participa membrii Delegatiei per-manente, secretarul general al judetului si, dupa caz, conducatori ai unor compartimente dinaparatul propriu al Consiliului Judetean sau ai altor autoritati publice locale si alti invitati.De asemenea , poate asista, în calitate de invitat, prefectul sau reprezentantul acestuia.

În cazul în care, din motive întemeiate, atât presedintelecât si vicepresedintii lipsesc,sedinta va fi condusa de un consilier ales cu votul majoritatii consilierilor prezenti.

În urma analizei materialelor prezentate în Delegatia permanenta se pot întocmi, dupa caz,rezolutii sau rapoarte cu propuneri pentru sedinta Consiliului Judetean, care sa le sustina.

2.2. Atributiile Consiliului Judetean

Atributiile Presedintelui Consiliului Judetean Presedintele consiliuluijudetean îndeplineste, în conditiile legii, urmatoarele atributii principale:

26

• asigura respectarea prevederilor Constitutiei, punerea în aplicare a legilor, a decretelorPresedintelui României, a hotarârilor si ordonantelor Guvernului, a hotarârilor consiliuluijudetean, precum si a altor acte normative;

• întocmeste proiectul ordinii de zi a sedintei consiliului judetean;

• dispune masurile necesare pentru pregatirea si desfasurarea în bune conditii a lucrarilor consiliuluijudetean;

• întocmeste si supune spre aprobare Consiliului Judetean regulamentul de organizare si functionarea acestuia;

• asigura aducerea la îndeplinire a hotarârilor consiliului judetean si analizeaza periodic stadiulîndeplinirii acestora;

• conduce sedintele consiliului judetean;

• coordoneaza si controleaza activitatea institutiilor si serviciilor publice de sub autoritateaconsiliului judetean;

• exercita functia de ordonator principal de credite;

• întocmeste proiectul bugetului propriu al judetului sicontul de încheiere a exercitiului bugetar sile supune spre aprobare consiliului judetean, în conditiile si la termenele prevazute de lege;

• urmareste modul de realizare a veniturilor bugetare si propune consiliului judetean adoptareamasurilor necesare pentru încasarea acestora la termen;

• propune consiliului judetean spre aprobare, în conditiile legii, organigrama, statul de functii,numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu despecialitate, a institutiilor si serviciilor publice desub autoritatea acestuia;

• prezinta consiliului judetean, anual sau la cererea acestuia, rapoarte cu privire la modul deîndeplinire a atributiilor proprii si a hotarârilor consiliului;

• propune consiliului judetean numirea si eliberarea din functie, în conditiile legii, a conducatorilorinstitutiilor publice si serviciilor publice de sub autoritatea acestuia;

• emite avizele, acordurile si autorizatiile date în competenta sa prin lege;

• îndruma metodologic, urmareste si controleaza activitatile de stare civila si autoritate tutelara,desfasurate în comune si orase;

27

• acorda, prin aparatul propriu si serviciile de specialitate aleconsiliului judetean, sprijin siconsultanta tehnica si juridica pentru autoritatile administratiei publice locale, comunale siorasenesti, la solicitarea acestora;

• coordoneaza, controleaza si raspunde de activitatea privind protectia drepturilor copilului.

• participa la lucrarile Consiliului Judetean consultative

În exercitarea atributiilor sale presedintele consiliului judetean emite dispozitii cu car-acter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai dupa ce sunt aduse lacunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupa caz.

In cazul suspendarii presedintelui atributiile acestuia vor fi exercitate de unul dintre vi-cepresedinti, desemnat de consiliul judetean prin votul secret al majoritatii consilierilor în functie.

În celelalte cazuri de absenta a presedintelui atributiile sale vor fi exercitate, în nu-mele acestuia, de unul dintre vicepresedinti, desemnat de presedinte prin dispozitie.

Atributiile secretarului general al judetuluiSecretarul general al judetului coordoneaza compartimentelede stare civila si autoritate tutelara din aparatul propriu de specialitate al consiliului jude¸tean. In acelasitimp are si urmatoarele atributii:

• Participa obligatoriu la sedintele Consiliului Judetean;

• Avizeaza proiectele de hotarâri si contrasemneaza hotarârile adoptate;

• Prezinta în fata Consiliului Judetean punctul sau de vedere cu privire la legalitatea unor proiectede hotarâri sau a altor masuri supuse deliberarii consiliului; daca este cazul, refuza sacontrasemneze hotarârile pe care le considera ilegale;

• Avizeaza pentru legalitate dispozitiile presedintelui;

• Comunica în termenul legal actele administrative;

• Asigura aducerea le cunostinta publica a hotarârilor si dispozitiilor;

• Asigura buna functionare a compartimentelor si activitatilor cu caracter juridic, precum si acelorlalte compartimente de specialitate din aparatul propriu al Consiliului Judetean si serviciilorpublice, în domeniile starii civile, autoritatii tutelare si protectiei drepturilor copilului;

• Urmareste rezolvarea corespondentei în termen legal;

• Acorda membrilor consiliului asistenta si sprijin de specialitate în desfasurarea activitatii, inclusivla redactarea proiectelor de hotarâri sau la definitivarea celor discutate si aprobate de consiliu.

28

• îndeplineste si alte atributii prevazute de actele normative în vigoare sau însarcinari date deConsiliul Judetean si presedintele acestuia.

Atributiile comisiilor de specialitateComisiile de specialitate au urmatoarele atributii principale:◦ elaboreaza proiecte de hotarâri cu caracter normativ pentru rezolvarea unor problemedin domeniul deactivitate pentru care au fost înfiintate. In procesul de elaborare a acestora, colaboreaza cu directiile dinaparatul propriu de specialitate al Consiliului Judetean;◦ se pronunta asupra altor probleme transmise de consiliu spre avizare;◦ întocmesc avize asupra proiectelor de hotarâri si asupra problemelor analizate, pe care le prezintaConsiliului Judetean.◦ îndeplinesc însarcinarile date prin hotarâri ale Consiliului Judetean daca acestea au legatura cuactivitatea lor.

Presedintele comisiei de specialitate are urmatoarele atributii principale:

• Asigura reprezentarea comisiei în raporturile acesteia cu Consiliul Judetean si cu celelalte comisii;

• Convoaca si conduce sedintele comisiei;

• Propune ca la lucrarile comisiei sa participe si alte persoane din afara acesteia, daca apreciaza caeste necesar;

• Participa, ca reprezentant al comisiei, la lucrarile celorlalte comisii care examineaza problemelece prezinta importanta pentru comisia pe care o conduce;

• Sustine în sedintele Consiliului Judetean, avizele formulate de comisie;

• Anunta rezultatul votarii, pe baza datelor comunicate de secretar;

îndeplineste orice alte atributii referitoare la activitatea comisiei, prevazuta de lege, de regulamentul deorganizare si functionare a Consiliului sau stabilite deConsiliul Judetean.

Secretarul comisiei de specialitate are urmatoarele atributii principale:

• Efectueaza apelul nominal si tine evidenta participarii la sedinte a membrilor comisiei;

• Numara voturile si îi informeaza pe presedinte asupra cvorumului necesar pentru adoptareafiecarei hotarâri si asupra rezultatului votarii;

29

• Asigura redactarea avizelor si a proceselor verbale;

• Asigura, cu acordul membrilor comisiei, caracterul public al sedintelor în care se analizeazaproiectele de hotarâri cu caracter normativ elaborate de comisie;

• Îndeplineste orice alte sarcini prevazute de regulamentul de organizare si functionare a Consil-iului Judetean sau însarcinari stabilite de comisie sau de catre presedinte.

Atributiile Delegatiei PermanenteDelegatia permanenta are urmatoarele atributii:

• Întocmeste proiectul ordinii de zi a sedintei Consiliului Judetean si stabileste ordinea de precaderepentru participarea persoanelor interesate, în raport cu subiectul sedintei publice;

• Analizeaza proiectele de hotarâri care vor fi supuse Consiliului Judetean spre dezbatere siadoptare si asigura fundamentarea acestora;

• Pregateste desfasurarea în bune conditii a sedintelor Consiliului Judetean asigurând întocmirea înmod corespunzator a tuturor documentelor supuse dezbaterii;

• Propune presedintelui convocarea sedintelor extraordinare ;

• Supune spre aprobare Consiliului Judetean Regulamentul de functionare al acestuia;

• Stabileste masurile necesare pentru aducerea la îndeplinire a hotarârilor Consiliului Judetean sianalizeaza periodic stadiul îndeplinirii acestora;

• Îndeplineste orice alte atributii stabilite prin lege sau prin Regulamentul de organizare sifunctionare a Consiliului Judetean.

2.3. Functionarea Consiliului Judetean

Desfasurarea sedintelor Consiliului JudeteanConsiliul judetean se alege pentru un man-dat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organica, în caz de razboi sau de catastrofa.

Consiliul judetean îsi exercita mandatul de la data constituiriipâna la data declararii ca legal constituit a consiliului nou-ales.

Consiliul judetean se întruneste în sedinte ordinare odatala doua luni, la convocarea presedintelui consiliului judetean.

30

Consiliul judetean se poate întruni si în sedinte extraordinare ori de câte ori este necesar,la cererea presedintelui sau a cel putin unei treimi din numarul membrilor consiliului ori la so-licitarea prefectului, adresata presedintelui consiliului judetean, în cazuri exceptionale care necesitaadoptarea de masuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlaturarea urmarilor calamitatilor, catas-trofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum si pentru apararea ordinii si linistii publice.

Convocarea consiliului judetean se face în scris, prin intermediul secretarului general al judetului,cu cel putin 5 zile înaintea sedintelor ordinare sau cu cel mult 3 zile înaintea celor extraordinare.

În caz de forta majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea intere-selor locuitorilor judetului convocarea consiliului judetean se face de îndata.

În invitatia la sedinta se vor preciza data, ora, locul desfasurarii si ordinea de zi a acesteia.

În situatia în care presedintele consiliului judetean se afla în imposibilitatea de a con-voca consiliul în sedinta ordinara, aceasta se va face de catre vicepresedintele desemnat.

Ordinea de zi a sedintei consiliului judetean se aduce lacunostinta locuito-rilor judetului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.

În judetele în care cetatenii apartinând unei minoritati nationale au o pon-dere de peste 20% din numarul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunost-inta publica si în limba materna a cetatenilor apartinând minoritatii respective.

În toate cazurile convocarea se consemneaza în procesul-verbal al sedintei.

Sedintele consiliului judetean sunt legal constituitedaca este prezenta majoritatea consilierilor înfunctie.

Prezenta consilierilor la sedinta este obligatorie. Cazurile în care se considera ca absentaeste motivata se vor stabili prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului judetean.în situatia în care un consilier absenteaza de doua ori consecutiv fara motive temeinice, el poatefi sanctionat în conditiile regulamentului de organizaresi functionare a consiliului judetean.

Sedintele consiliului judetean sunt conduse de presedinte sau, în lipsa acestuia, de vicepresedin-tele desemnat.

În cazul în care, din motive întemeiate, lipseste si vicepresedintele desemnat, sedinta va fi con-dusa de celalalt vicepresedinte sau de un consilier ales cu votul majoritatii consilierilor prezenti.

În exercitarea atributiilor ce îi revin consiliul judetean adopta hotarâri cu vo-tul majoritatii membrilor prezenti, în afara de cazurile în care legea sau reg-ulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o alta majoritate.

Hotarârile se semneaza de presedinte sau, în lipsa acestuia, de vicepresedintele consiliuluijudetean care a condus sedinta si se contrasemneaza pentru legalitate de secretarul general al judetului.

În cazul în care consiliul judetean nu se întruneste timp de 6 luni consecutive sau nu a adop-tat, în 3 sedinte ordinare consecutive, nici o hotarâre, precum si în situatia în care numarul consilier-ilor se reduce sub doua treimi si nu se poate completa prin supleanti, acesta se dizolva de drept.

31

Situatiile prevazute la aliniatul de mai sus se comunica de secretar prefectului care, prin or-din, ia act de dizolvarea de drept a consiliului si propune Guvernului organizarea de noi alegeri.

Stabilirea datei alegerilor se va putea face numai dupa expirarea ter-menului sau dupa ramânerea definitiva si irevocabila a hotarârii judecatorestiprin care s-a respins actiunea introdusa împotriva ordinului prefectului.

Pe perioada în care consiliul judetean este dizolvat sau încare nu s-a putut constitui potrivitlegii, problemele curente ale administratiei judetuluivor fi rezolvate de secretarul general al judetu-lui în baza unei împuterniciri speciale date de Guvern, prinMinisterul Administratiei Publice.

Elaborarea proiectelor de hotarâriÎn exercitarea atributiilor ce-i revin, stabilite în art.104 allegii organice, si de alte legi, în ordonantele si hotarârile Guvernului României, precum si actelenormative ale organelor centrale ale administratiei de stat, Consiliile Judetene adopta hotarâri.

Dreptul la initiativa pentru elaborarea proiectelor de hotarâri apartinepresedintelui, delegatiei permanente, comisiilor de specialitate si consilierilor.

Proiectele de hotarâri trebuie însotite de o expunere de motive si redactate în conformitate cunormele de tehnica legislativa. în acest scop, secretarul general al judetului si personalul de speciali-tate din aparatul propriu al Consiliului Judetean vor acorda sprijin si asistenta tehnica de specialitate.

Elaborarea proiectelor de hotarâri cu caracter normativ se aduce lacunostinta publica cu cel putin 30 de zile înainte de supunerea spre analiza,avizare si adoptare prin publicarea unui anunt referitorla aceasta actiune.

Anuntul cuprinde o nota de fundamentare, o expunere de motive sau dupa caz, un referatde aprobare privind necesitatea adoptarii proiectului de hotarâre cu caracter normativ propus, textulcompletat al acestuia precum si termenul limita, care va fi de cel putin 10 zile, locul si modalitateaîn care cei interesati pot trimite, în scris, propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare.

Proiectul de hotarâre cu caracter normativ se transmite tuturor per-soanelor care au depus cerere pentru primirea acestor informatii.

La cererea unei asociatii legal constituite sau altei autoritati publice, Consil-iul Judetean organizeaza dezbaterea publica a proiectului de hotarâre cu caracter norma-tiv, în termen de cel mult 10 zile de la publicarea datei si locului de organizare, în careva analiza toate recomandarile referitoare la proiectul de hotarâre cu caracter normativ.

Proiectele de hotarâri se înscriu pe ordinea de zi a sedintelor prin mentionarea titlului si initiatoru-lui.

Ele se duc la cunostinta consilierilor de îndata, prin grija secretaru-lui general al judetului, cu indicarea comisiilor de carora le-au fost trim-ise spre avizare si cu invitatia de a formula si depune amendamente.

32

Proiectele de hotarâri cu caracter normativ se transmit spre analiza sispre avizare numai dupa definitivare pe baza propunerilor, sugestiilor si opini-ilor persoanelor interesate cu privire la proiectul de act normativ propus.

Proiectele de hotarâri si celelalte materiale se transmit spre dezbatere si avizare comisiilor de spe-cialitate ale Consiliului judetean, precum si compartimentelor de resort ale aparatului propriu al Consiliu-lui în vederea întocmirii raportului. Nominalizarea comisiilor de specialitate si compartimentelor carora lise transmit materiale spre analiza se face de catre presedinte împreuna cu secretarul general al judetului.

Odata cu transmiterea proiectelor se va preciza si data de depunerea raportului si a avizului, avându-se grija ca raportul sa poata fi transmiscomisiei de specialitate înainte de întocmirea de catre aceasta a avizului.

Initiatorul proiectului sau al altor propuneri, le poate re-trage sau poate renunta în orice moment la sustinerea acestora.

Dupa examinarea proiectului sau propunerilor, comisia de specialitatea Consiliului Judetean întocmeste un aviz cu privire la adaptarea sau, dupacaz, modificarea ori respingerea proiectului sau propunerilor examinate.

Avizul se transmite secretarului general al judetului, care valua masuri pentru prezentarea acestuia în Delegatia permanenta.

Proiectele de hotarâri si celelalte propuneri însotite de avizul comisieisi de raportul com-partimentelor din aparatul propriu, se supun dezbaterii si votului Consiliului în sedinta pe acarei ordine de zi au fost introduse, dupa analizarea lor, în sedinta Delegatiei permanente.

Procedura de votVotul consilierilor este individual si poate fi deschis sausecret.

Votul deschis se exprima public, prin ridicarea mâinii sau apel nominal.

Consiliul Judetean hotaraste, la propunerea presedintelui, ce modalitate de vot se va folosi,în afara de cazul în care, prin lege sau regulament, se stabileste oanumita procedura de vot.

Votarea prin apel nominal se face în modul urmator presedintele explica obiec-tul votarii si sensul cuvintelor „pentru" si „contra", secretarul general al judetu-lui da citire numelui si prenumelui fiecarui consilier în ordine alfabetica.

Consilierul nominalizat se ridica si pronunta cuvântul „pentru" sau „contra", în functie de opti-unea sa.

Dupa epuizarea listei, votul se repeta prin citirea dinnou a numelui consilierilor care au lipsit la primul tur.

Pentru exercitarea votului secret, se folosesc buletine devot. Redactareabuletinelor de vot se face clar si precis, fara echivoc si fara putinta de interpretaridiferite. Pentru exprimarea optiunilor se vor folosi cuvintele „da” sau „nu”.

Buletinele de vot se introduc într-o urna. La numararea voturilor nu se

33

iau în calcul buletinele de vot pe care nu a fost exprimata optiunea clara a con-silierului sau au fost folosite ambele cuvinte prevazute în alineatul precedent.

Hotarârile si alte acte sau propuneri se adopta cu votul majoritatii consilierilorprezenti, cu exceptia, cu exceptia situatiilor în carelegea sau Regulamentul dispus altfel.

Abtinerile se contabilizeaza la voturile „contra".

Daca în sala de sedinte nu este întrunit cvorumul le-gal, presedintele amâna votarea pâna la întrunirea acestuia.

Hotarârile privind contractarea de împrumuturi, în conditiile legii, administrarea domeni-ului public si privat al judetului, participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala,zonala sau de cooperare transfrontaliera, organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor siamenajarea teritoriului, precum si cele privind asocierea si cooperarea cu alte autoritati publice,cu organizatii neguvernamentale, cu persoane juridice române sau straine si în alte cazuri pre-vazute de lege, se adopta cu votul a cel putin 2/3 din numarul consilierilor în functie.

Hotarârile privind bugetul judetean precum si cele prin carese stabilesc impozite si taxese adopta cu votul majoritatii consilierilor în functie. Daca bugetul judetului nu poate fi adop-tat dupa doua sedinte consecutive, care vor avea loc la interval de celputin 7 zile, activ-itatea se va desfasura pe baza bugetului anului precedent pâna la adoptarea noului buget ,dar nu mai târziu de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a legii bugetului de stat.

Consilierii au dreptul sa solicite ca în procesul verbal sa se consemneze expresmodul în care au votat , secretarul general al judetului fiind obligat sa se conformeze.

Proiectele de hotarâri sau propunerile respinse de consiliu nupot fi readuse în dezbaterea acesteia în cursul aceleiasi sedinte.

34

CAPITOLUL III

PREFECTUL SI PREFECTURA

În Roma Antica, notiunea de prefect sau prefectura, semnifica fieunitati administrative, fie functii oficiale (civile, militare, economice, etc.)

Prefectul este, asa cum sustinea Prof. M. Waline, o creatie napoleoniana; ea a fost creata inanul al-VIII-lea de la Marea Revolutie Franceza; pâna la modificarea Constitutiei Frantei din anul1958, prefectul era reprezentantul Guvernului si seful administratiei departamentului în care functiona.

Dupa 1958, prefectul este:

• reprezentantul statului, al intereselor nationale;

• reprezentantul Guvernului;

• organ de administratie generala;

• organ de coordonare a serviciilor statului din departament. (J.Rivero)

În tara noastra, functia de prefect a fost instituita prin Legea pentru consiliile judetenenr.396 din 2/14 aprilie 1864 care, în articolul 91, prevedeaca „ prefectul, ca cap al administratieijudetene, dirige toate lucrarile acestei administratiuni si executa hotarârile consiliului judetean.”

Prefectul era comisar al Guvernului pe lânga consiliul judetean.

Potrivit Legii pentru organizarea administratiunii locale din 3 august 1929, prefectul era numit prindecret regal, la propunerea Ministerului de Interne.

Din reglementarile cuprinse in aceasta lege, rezulta ca prefectul avea o tripla calitate, cu atributiicorespunzatoare. Astfel:

• ca delegat al autoritatii centrale;

• ca reprezentant al Guvernului;

• seful politiei în judet.

Autonomia locala, reprezinta un principiu al implementarii institutiei prefectului în sistemuladministratiei publice. în ordinea evenimentelor istorice ea este anterioara statului. Prof. Ani-bal Teodorescu, preciza ca „ideea de autonomie locala atrage dupa sine descentralizarea admin-istrativa, autonomia fiind un drept, iar descentralizarea un sistem care implica autonomia”.

35

De aceea, descentralizarea, ca element esential al autonomiei locale, nu poate fi conceputa,cel putin în statele unitare, fara existenta unui control din partea statului, denumit, traditional, con-trol de tutela, exercitat în unele tari (Italia, Franta) de functionari sau autoritati ale administratiei destat, iar în altele ( Marea Britanie) de catre judecatori. Precizez ca si sistemul controlului de tuteladin Franta, ca si cel de la noi de altfel, duce în final, în fa¸ta instantei de contencios administrativ.

Autonomia locala, mai ales într-un stat unitar, nu poate fi conceputa decât în anumite limite.Nu se poate admite ca într-un stat de drept sa fie nesocotita legea, autoritatea executivului central saua justitiei datorita aplicarii principiului autonomiei locale. Autonomia locala nu poate fi realizata decâtîn cadrul principiilor statului de drept, principiul autonomiei locale fiind unul dintre acestea. De aicilegatura organica care trebuie sa existe între autonomia locala si lege, dintre interesele locale (comu-nale, orasenesti, municipale, judetene) si interesele nationale exprimate prin lege. Asa se explica dece, în toate tarile democratice, la nivelul unitatii administrativ-teritoriale de nivelul cel mai înalt,a fostinstituit un reprezentant al statului, al puterii executive, cu rolul de a veghea asupra aplicarii legii decatre autoritatile administratiei publice locale, organizate pe bazaautonomiei administrative. Dupa sis-temul francez, acest rol, la noi, 1-a avut prefectul, situa¸tie reglementata si de Constitutia adoptata în anul1991, care la articolul 122, alin. 2, prevede: „Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local siconduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, din unitatileadministrativ-teritoriale”. Se observa ca, pe baza principiului deconcentrarii, are loc transferul unoratributii ale autoritatii centrale ca si a dreptului de tutela administrativa de la organele centrale ale statului(Guvernul) la reprezentantul local al acestuia (prefectul). Prefectului i s-au stabilit sarcini de administratiegenerala, cum ar fi coordonarea pe plan local a activitatii serviciilor teritoriale ale ministerelor, precumsi exercitarea controlului cu privire la legalitatea actelor administrative ale autoritatilor publice locale.

Solutia din Constitutie si din Legea administratiei publice locale se poate spune ca este osolutie politica, prefectul ne apare ca fiind om politic (pe baza dreptului pozitiv), ce reprezinta Gu-vernul, fiind de înteles ca el este supus regulii jocului politici,ca oricare membru al Guvernului.

Prefectul este un organ unipersonal al administratiei publice, investit cu o competenta materi-ala generala si teritoriala limitata la nivelul judetului în care functioneaza. Articolul 106 din Legeanr.69/1991, republicata, dispune: „Guvernul numeste câte un prefect, ca reprezentant al sau, în fiecarejudet si în municipiul Bucuresti". Textul citat reia dispozitiile cuprinse în articolul 122 (1) din Con-stitutie. Rezulta, deci, ca prefectul este numit în functie printr-un act de autoritate, si nu ales.

Potrivit articolului 106 din legea mentionata, „Prefectul este ajutat de unsubprefect”. Existenta subprefectului nu schimba natura juridica a prefectului.

Conditiile cerute de lege persoanei fizice pentru numirea în functia de prefectsau subprefect sunt prevazute în articolul 106 din Legea nr. 69/1991, republicata, sianume: „studii superioare si vârsta de cel putin 30 de ani”. Aceste conditii sunt cu-mulative si obligatorii, lipsa oricareia atragând nulitatea actului de numire în functie.

Este de relevat totusi, conditia cetateniei române si a domiciliului în România, impusa de

36

articolul 16 din Constitutia României, potrivit careia „functiile si demnitatile publice, civile saumilitare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetatenia româna si domiciliul în tara”.

Articolul 107 din Legea nr.69/1991, republicata, prevede o serie de interdictii si incom-patibilitati. In primul rând este precizat faptul ca prefectul sau subprefectul nu poate fi în ace-lasi timp deputat sau senator. O asemenea dispozitie se coroboreaza cu prevederile articolului68 din Constitutie potrivit carora „calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu ex-ercitarea oricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului".

Din dublul caracter, politic si administrativ al statutului prefectului, care, în acelasi timp,este reprezentantul Guvernului si realizeaza functii administrative importante, rezulta ca acesta nuare nici o garantie în ce priveste cariera sa, care înceteaza odata cu existenta Guvernului care 1-a numit. Ori, un specialist în administratia publica presupune o pregatire de specialitate si garantiide stabilitate. In practica, aspectul politic coexista cu cel administrativ si ambele sunt esentiale.

Dupa parerea d-lui prof. Emil Balan, ramân actuale afirmatiile facute cu decenii în urmade prof. Tarangul: „Administratia moderna este complicata. Ea pretinde cunostinte si ex-perienta. Astazi nu se mai poate administra numai cu bunul simt si cu o minte sanatoasa...Administratia moderna este o stiinta si o arta, încât administratorii nu pot fi improvizati”.

Prefectul, ca reprezentant al Guvernului, potrivit legii,îndeplineste urmatoarele atributii princi-pale:

• asigura realizarea intereselor nationale, respectarea legilorsi a ordinii publice;

• exercita controlul cu privire la legalitatea actelor administrative autoritatilor publice locale sijudetene;

• avizeaza numirea sau eliberarea din functie a conducatorilor serviciilor publice ale ministerelor siale celorlalte autoritati ale administratiei centrale organizate în judete si în municipiul Bucuresti;

• dispune luarea masurilor corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor si apararea drepturilorcetatenilor, prin organele legal constituite; raspunde, în conditiile stabilite de lege, de pregatirea siaducerea la îndeplinire a masurilor de aparare care nu au un caracter militar; autoritatile militaresi organele locale ale Ministerului de Interne au obligatia sa informeze pe prefect asupra oricarorprobleme care pot avea importanta pentru judet;

• prezinta, anual, Guvernului un raport asupra starii generale economice, sociale, culturale si admin-istrative a judetului.

Cât priveste dispozitia potrivit careia prefectul îndeplineste si alte atributiiprevazute de lege, problema se pune sub doua aspecte si anume:

37

• un prim aspect îl constituie acele atributii cum ar fi: convocarea consiliilor locale în sedinta deconstituire; numirea si eliberarea din functie a secretarilor consiliilor comunale si orasenesti; con-vocarea consiliului judetean în sedinta de constituire; asistarea la sedintele delegatiei permanente aconsiliului judetean ; convocarea comisiei administrative.

• al doilea aspect îl reprezinta atributiile pe care le exercita prefectul în temeiul prevederilor altorlegi. Pentru îndeplinirea atributiilor ce-i revin, prefectul emite ordine, în conditiile legii. Ordineleprefectului sunt acte administrative de autoritate. Ele pot fi normative sau individuale. Ordinulprefectului devine executoriu numai dupa ce a fost adus la cunostinta publica, prin afisare si pub-licare când contine dispozitii normative, sau de la data comunicarii, în celelalte cazuri - adica celeindividuale. Precizarea ca aceste ordine se emit „în conditiile legii” înseamna ca ele trebuie sarespecte întocmai conditiile de fond si forma care se cer pentru toate actele administrative, conditiicuprinse în Hotarârea Guvernului nr.390/1993, pentru aprobarea Metodologiei privind pregatirea,elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de acte normative. Pentru a emite ordine nu numailegale, ci si documentate, ordinele prefectului care stabilesc masuri cu caracter tehnic si de special-itate, sunt emise dupa consultarea organelor sau serviciilor de specialitate si sunt contrasemnatede conducatorii acestora. Prefectul pentru a-si îndeplini atribu¸tiile, este încadrat într-o structuraorganizatorica, formata din functionari publici. Aceasta structura organizatorica, având în fruntepe prefect, formeaza institutia prefecturii. Ca element de baza al sistemului administratiei pub-lice, notiunea de institutie publica, este o entitate pe care prof. Al. Negoita o caracterizeaza dreptcolectivitate umana constituita pe baza si în executarea legii, înzestrata cu mijloace materiale sifinanciare, precum si cu personalitate juridica si competenta necesara pentru a putea actiona învederea organizarii exercitarii legii. În consonanta cu aceasta definitie apreciem ca organul reprez-inta instrumentul de exprimare a vointei juridice a institutiei publice. În exercitarea controlului cuprivire la legalitatea actelor autoritatilor administrative publice locale si judetene prefectul poateataca, în fata instantei de contencios administrativ, actele acestora, precum si cele ale presedinteluiconsiliului judetean, cu exceptia celor de gestiune curenta, daca le considera ilegale. Actul atacateste suspendat de drept. Textul mai precizeaza un lucru si anume acela potrivit caruia, prin con-trolul exercitat, prefectul verifica numai legalitatea, nu si oportunitatea adoptarii sau emiterii unuiact administrativ de catre autoritatile administratiei publice locale si judetene.

Prefectura este institutie publica cu personalitate juridica, care se organizeaza si functioneaza înfiecare judet si în municipiul Bucuresti, cu rolul de a îndeplini atributiile si prerogativele conferite pre-fectului prin Constitutie, legea administratiei publice locale si alte acte normative. Prefectul urmarestemodul de realizare în judet, respectiv în municipiul Bucuresti, a obiectivelor cuprinse în Programul deguvernare si prin aparatul propriu de specialitate dispune masurile corespunzatoare. Prefectura îsi aresediul în municipiul resedinta de judet, de regula în palatul administrativ, proprietate publica de interesnational sau judetean, aflat în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, respectiv a consil-iului judetean. Capacitatea juridica de drept public a prefectului se exercita în exclusivitate de acesta.

38

Exercitarea drepturilor si asumarea obligatiilor civile ale prefectului se real-izeaza de catre acesta sau de catre o persoana desemnata prin ordin al prefectului.

Prefectul este ordonator tertiar de credite.

Pentru îndeplinirea atributiilor si prerogativelor conferite prefectului prin Con-stitutie, legea administratiei publice locale si alte acte normative, prefectul este aju-tat de un subprefect. La municipiul Bucuresti prefectul este ajutat de 2 subprefecti.

Subprefectul îndeplineste atributiile care îi sunt dateprin acte norma-tive, precum si atributii delegate, prin ordin al prefectului, din domeniile de ac-tivitate ale aparatului propriu de specialitate al acestuia, în principal din:

• realizarea Programului de guvernare;

• integrarea europeana;

• relatiile cu sindicatele si patronatele;

• respectarea legilor si a hotarârilor Guvernului, asigurarea ordinii publice si apararea drepturilorcetatenilor.

În lipsa prefectului, subprefectul îndeplineste, în numele prefectului, atributiile ce revin acestuia.

În judetele cu o suprafata întinsa, cu localitati amplasate la mari distante de resedintajudetului sau în aglomerari urbane, prefectul poate organiza, prin ordin, oficii prefecturale.

Ordinul prefectului de înfiintare si organizare a oficiilor prefecturale seemite numai cu avizul de oportunitate al ministrului administratiei si internelor.

Prefectul, cu sprijinul primarului din unitatea administrativ-teritoriala în care se orga-nizeaza oficiul prefectural, va asigura spatiul corespunzator pentru functionarea acestuia.

Oficiile prefecturale functioneaza în subordinea directa a prefectu-lui si fac parte integranta din aparatul propriu de specialitate al prefec-tului, în cadrul numarului de posturi si al fondurilor aprobate anual.

Modul de organizare a oficiului prefectural si nominalizarea unitatiloradministrativ-teritoriale arondate acestuia se stabilesc prin ordin al prefectului.

Oficiile prefecturale asigura îndeplinirea atributiilor specifice aparatului propriude spe-cialitate al prefectului în unitatile administrativ-teritoriale situate în raza lor de competenta.

Sefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organeale administratiei publice centrale, organizate în jude¸t, vor desemna 1-2 specialisti careîsi vor desfasura activitatea în zona respectiva si vor conlucra direct cu oficiul pre-fectural pentru îndeplinirea atributiilor specifice institutiilor pe care le reprezinta.

39

3.1. Comisia administrativa

În fiecare judet si in municipiul Bucuresti se organizeaza, pe lânga prefecturi, Comisia ad-ministrativa. Comisia administrativa este compusa din : prefect, ca presedinte, presedintele con-siliului judetean sau, dupa caz, primarul general al municipiului Bucuresti, primarul municipi-ului resedinta de judet si conducatorii serviciilor publice ale ministerelor si ale celorlalte au-toritati ale administratiei centrale organizate la nivelul judetului si al municipiului Bucuresti.

Comisia se convoaca de prefect sau la cererea presedintelui consiliului judetean,respectiv al primarului general al municipiului Bucuresti, trimestrial si ori de câteori este necesar. La lucrarile comisiei pot fi invitati primari ai localitatilor dinjudet, precum si orice alte persoane a caror prezenta este apreciata ca necesara.

Comisia elaboreaza, anual, programul principalelor lucrari si activitati din judet,respectiv din municipiul Bucuresti, pe care îl comunica autoritatilor administratiei pub-lice locale si judetene, precum si serviciilor publice aleministerelor si celorlalte au-toritati ale administratiei centrale organizate in judete siin municipiul Bucuresti.

Comisia administrativa sprijina serviciile publice ale ministerelor si pe cele ale administratiei pub-lice judetene.

În activitatea sa, Comisia administrativa adopta hotarâri, prin vot deschis, care se semneazade presedinte si sânt obligatorii pentru serviciile publice ale ministerelor si celorlalte autoritati cen-trale organizate in judete si in municipiul Bucuresti. Aceasta obligativitate nu se exprima si fatade autoritatile administratiei publice autonome de la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale.

Lucrarile comisiei administrative se realizeaza prin aparatul prefecturii.Divergentele dintre serviciile publice ale ministerelorsi ale celorlalte au-

toritati ale administratiei centrale organizate în judete si municipiul Bucuresti siautoritatile administratiei publice judetene se solutioneaza de catre Guvern.

3.2. Aparatul de specialitate al Prefecturii

Prefectul are un aparat propriu de specialitate pe care îl conduce. Structura orga-nizatorica a aparatului propriu de specialitate al prefectului este organizata conform legii.

În cadrul structurii organizatorice a aparatului propriu de specialitate al prefectului se pot orga-niza, dupa caz, prin ordin al acestuia, directii, servicii, birourisi alte compartimente, în conditiile legii

În exercitarea atributiilor prefectului, aparatul propriu de specialitate îndeplineste urmatoarele ac-tivit ati principale:

40

1. Cu privire la realizarea Programului de guvernare:

• elaboreaza, pe baza Programului de guvernare, programe si strategiigenerale si sec-toriale de dezvoltare economico-sociala a judetului sau zonei, cu consultarea largaa autoritatilor publice locale si a conducerilor serviciilor publice descentralizate;

• anual, întocmeste Planul de actiuni pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare;

• realizeaza documentarea necesara si elaboreaza pe baza acesteia rapor-tul anual privind starea generala economico-sociala a judetului, care se înain-teaza, potrivit legii, Guvernului, prin Ministerul Administratiei si Internelor;

• elaboreaza informari cu privire la activitatea serviciilor publice descentralizate, pecare le prezinta autoritatilor administratiei publice judetene si ministerelor de resort.

2. Cu privire la integrarea europeana:

• elaboreaza, în colaborare cu specialistii consiliului judetean, cu persoanele responsabile dincadrul fiecarui serviciu public descentralizat al ministerelor si din cadrul fiecarei autoritatipublice locale, planul judetean de masuri pentru integrarea europeana si amplificarea relati-ilor externe, în conformitate cu documentele programaticereferitoare la integrarea europeana;

• urmareste si aplica, împreuna cu grupul pentru monitorizarea reformei, con-stituit la nivel judetean, prevederile cuprinse în strategiile si programele de re-forma a administratiei publice locale, elaborate pe baza Programului de guvernare;

• prelucreaza Strategia actualizata de accelerare a reformei administratiei publice, dupa aprobareasa de catre Guvern, si difuzeaza autoritatilor administratiei publice locale sarcinile care le revin;

• la solicitarea Ministerului Administratiei si Internelor, înainteaza propuneri privind elabo-rarea documentelor programatice (Programul National de Aderare a României, Raportul an-ual privind progresele înregistrate de România în procesulde aderare la Uniunea Euro-peana), precum si a actelor normative, în concordanta cu legislatia europeana în domeniu;

• difuzeaza în teritoriu si prelucreaza, cu sprijinul serviciilor descentralizate ale ministerelor si al struc-turilor de integrare europeana din cadrul celorlalte/altor institutii publice, precumsi cu cel al grupu-lui de monitorizare a reformei, documentele privind integrarea europeana adoptate la nivel central;

• urmareste ca proiectele de hotarâri ale Guvernului, initiate la nivel judetean, acteleemise de autoritatile administratiei publice locale, precum si hotarârile comisieijudetene consultative sa fie în concordanta cu legislatia europeana în materie si cuacordurile si conventiile organismelor europene, semnate si ratificate de România;

• întocmeste, gestioneaza prin evidenta centralizata si monitor-izeaza planul de relatii si de colaborari internationale al prefecturii;

• elaboreaza evidenta centralizata a rapoartelor de activitate în-tocmite obligatoriu pentru orice activitate de relatii internationale;

41

• participa la activitati de aplicare a prevederilor actelor normative vizând aderarea României la UniuneaEuropeana;

• actioneaza pentru atragerea societatii civile în activitatile care au legatura cu procesulde integrare europeana si participa la programele societatii civile în domeniul integrarii;

• desfasoara activitati menite sa conduca la cunoasterea de catre autoritatile ad-ministratiei publice locale si cetateni a programelor cu finantare externa initi-ate si sustinute de Uniunea Europeana si de alte organisme internationale.

3. Cu privire la urmarirea respectarii legalitatii actelor consiliului judetean, alepresedintelui consiliului judetean, ale consiliilor locale si ale primarilor, pre-cum si a activitatii preparatorii a contenciosului administrativ în fata instantelor:

• examineaza, sub aspectul legalitatii si în termenele prevazute de lege, actele admin-istrative emise de catre autoritatile administratiei publice locale sau judetene, precumsi ale presedintelui consiliului judetean si face propuneri corespunzatoare prefectului;

• elaboreaza rapoarte si prezinta informari prefectului cu privire la actele verificate, lamodul de organizare a executarii legilor si a altor acte normative de catre consiliile lo-cale si judetene, de catre primari, precum si de catre presedintele consiliului judetean;

• asigura evidenta si pastrarea actelor transmise potrivit legii, în vederea exercitarii dreptu-lui de urmarire a respectarii legalitatii acestora, precum si evidenta actiunilor si dosarelor perolul instantelor judecatoresti, pâna la epuizarea cailor de atac ordinare si extraordinare;

• urmareste modul de îndeplinire de catre secretarii unitatilor administrativ-teritoriale a obligatiilor ce lerevin, potrivit legii, cu privire la înaintarea actelor supuse verificarii din punct de vedere al legalitatii;

• conlucreaza cu compartimentele din aparatul propriu al consiliului judetean, re-spectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, la elaborarea proiectelor dehotarâri ale Guvernului care au ca obiect solutionarea unor probleme de interes local.

4. Cu privire la serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale:

• monitorizeaza activitatea desfasurata de serviciile publice descentralizate ale ministerelor ¸si alecelorlalte organe centrale organizate în judet, respectiv în municipiul Bucuresti, precum si activi-tatea unitatilor din subordinea ministerelor care nu au servicii descentralizate, a regiilor autonomede interes national si a filialelor acestora din judet, respectiv din municipiul Bucuresti, si a com-paniilor nationale; în acest scop solicita si primeste de la acestea informari si rapoarte obligatorii;

• urmareste modul de conlucrare dintre autoritatile administratiei publice locale si serviciile publicedescentralizate în solutionarea problemelor comunitatilor locale; elaboreaza si supune spre aprobaremasuri pentru îmbunatatirea acestei conlucrari si a asistentei tehnice acordate autoritatilor locale;

• întocmeste informari prefectului cu privire la activitatea desfasurata de servici-ile publice descentralizate, semnaleaza divergentele aparute între acestea si autoritatile

42

administratiei publice locale si propune actiuni concrete de mediere a acestora;

• examineaza, împreuna cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor ¸siale celorlalte organe centrale si cu autoritatile administratiei publice locale sijudetene, stadiul de executie a unor lucrari si actiuni care se deruleaza în comun;

• întocmeste documentatia necesara în vederea emiterii de catre prefect a avizului prevazut delege pentru numirea si eliberarea din functie a sefilor serviciilor publice descentralizate din judet;

• colaboreaza cu specialistii Comisiei Nationale de Prognoza la efectuareastudiilor si analizelor de dezvoltare durabila, precum si la întocmirea pro-gramelor sociale si economice si a planului de investitii de interes judetean.

5. Cu privire la activitatea comisiei judetene consultative:

• elaboreaza, în colaborare cu functionarii publici desemnati de sefii serviciilor publice de-scentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale organizate în judet, cu special-istii consiliului judetean si pe baza propunerilor primarilor unitatilor administrativ-teritoriale dinjudet, proiectul programului principalelor lucrari si activitati ale comisiei judetene consultative;

• difuzeaza masurile adoptate de comisia judeteana consultativa organelor si au-toritatilor interesate si le aduce la cunostinta cetatenilor; urmareste modul de apli-care a masurilor hotarâte si informeaza operativ asupra constatarilor facute;

• urmareste respectarea criteriilor prevazute de Legea privind finantele publice lo-cale pentru echilibrarea bugetelor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale.

6. Cu privire la respectarea legilor si hotarârilor Guvernu-lui, asigurarea ordinii publice si apararea drepturilor cetatenilor:

• desfasoara actiuni la nivelul întregului judet pentru urmarirea aplicarii si respectariiactelor normative, elaboreaza studii si rapoarte cu privire la aspectele constatate, precumsi propuneri privind îmbunatatirea starii de legalitate, pe care le înainteaza prefectului;

• participa la organizarea, împreuna cu primarii, a unor actiuni de cunoastere si de aplicarecorecta a legii;

• participa la elaborarea si supunerea spre aprobare a propunerilor de acte normativeprivind acordarea de catre Guvern a unor ajutoare umanitare de prima urgenta con-stând în bunuri, produse si bani, în scopul protectiei populatiei în situatii exceptionale,determinate de calamitati naturale, epidemii, incendii sau alte fenomene periculoase;

• participa, împreuna cu reprezentantii Ministerului Administratiei si Internelor, la actiuni cu privirela modul de exercitare de catre primari a atributiilor delegate de stat prin acte normative.

7. Cu privire la activitatea de informare si relatii publice:

• asigura prin compartimentul de specialitate relatia cu mass-media si apli-carea prevederilor legale privind liberul acces la informatiile de interes public;

43

• participa la efectuarea audientelor si solutionarea cererilor,petitiilor si a sesizarilor.

8. Cu privire la gestiunea bunurilor:

• urmareste evidentierea riguroasa a miscarii bunurilor din domeniul public si privat al unitatiloradministrativ-teritoriale, precum si legalitatea trecerii acestor bunuri din domeniul public local îndomeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale si evidentierea corecta a acestei operatiuni;

• verifica motivatia afectarii sau a dezafectarii bunurilor de utilitate publica si respectarea prevederilorlegale.

9. Cu privire la corpul de control al prefectului:

• desfasoara, în conditiile legii, activitatea de verificare, sprijin si în-drumare în ceea ce priveste sfera de competenta a prefectului;

• în exercitarea atributiilor ce îi revin, corpul de controlal prefectului colabore-aza cu autoritatile administratiei publice locale si institutiile publice competente;

• verifica sesizarile adresate prefectului în care solutionarea problemelor implica un grad ridicat de difi-cultate;

• ca urmare a actiunilor întreprinse, întocmeste rapoartepe care le comunica prefectului.

10. Cu privire la alesii locali:

• întocmeste, pe baza datelor statistice oficiale, proiectul de ordin privind stabilireanumarului de consilieri locali si judeteni si îl supune spreaprobare prefectului;

• asigura îndeplinirea, în conditiile legii, a atributiilor ce revin prefectului în domeniul organizarii si des-fasurarii alegerilor locale, parlamentare si prezidentiale,precum si a referendumului national ori local;

• întocmeste graficul de convocare a consiliilor locale si aconsiliului judetean în sedinta de constituire;

• efectueaza verificarile necesare, întocmeste documentatia si elaboreaza propunerile pen-tru sesizarea Guvernului în vederea dizolvarii, în conditiile legii, a unor consilii lo-cale sau a consiliului judetean, pentru suspendarea din functie a unor consilieri sau pri-mari ori pentru organizarea referendumului privind încetarea mandatului primarilor.

11. Cu privire la relatiile cu sindicatele si patronatele:

• asigura organizarea si desfasurarea sedintelor comisiei de dialog social;

• asigura transpunerea în practica a Strategiei de guvernare cu privire la di-namizarea parteneriatului social dintre sindicate, patronat si puterea executiva;

• stabileste relatii de conlucrare cu partenerii sociali,care sa permita o informare per-manenta asupra nevoilor acestora si sa faciliteze rezolvarea problemelor în discutie;

• consulta partenerii sociali cu privire la masurile ce se întreprind în vederea restructurariiregiilor autonome de sub autoritatea ministerelor, consiliilor judetene si consiliilor locale, pre-cum si a societatilor comerciale, în corelare cu masurile de reconversie a fortei de munca.

44

Functionarii publici din aparatul de specialitate al prefectului îndeplinescorice alte atributii primite de la prefect, subprefect sisecretarul general pen-tru realizarea cu celeritate, în conditiile legii, a activitatilor specifice.

În cadrul aparatului de specialitate al prefectului se organizeaza serviciul pub-lic comunitar pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor, cu urmatoarele atributii:

• organizeaza si realizeaza activitatea de eliberare si evidenta a pasapoartelor simple sau a al-tor documente de trecere a frontierei de stat, potrivit legii, pentru cetatenii români cu domiciliulpe raza teritoriala de competenta, precum si de prelungire a valabilitatii acestora, conform legii;

• solutioneaza, în conditiile legii, cazurile de pierdere, furt, distrugeresau deteriorare a documentelor de trecere a frontierei de stat si asig-ura masurile pentru prevenirea folosirii lor de catre persoane neautorizate;

• elibereaza pasapoartele pentru solicitantii cu ultimul domiciliupe raza teritoriala de com-petenta, care au depus cereri pentru aprobarea stabilirii domiciliului în strainatate, precumsi pentru cetatenii români stabiliti ori care au solicitat stabilireadomiciliului în straina-tate si au depus cereri în acest sens la misiunile diplomatice sau oficiile consulare aleRomâniei, aplicând în pasapoarte mentiunile corespunzatoare referitoare la domiciliu;

• elibereaza, în conditiile legii, documente de trecere a frontierei de stat pen-tru minorii cetateni români, care au facut obiectul adoptiei internationale;

• efectueaza verificari specifice în legatura cu cererile pentru stabilirea domiciliului în România de catrecetatenii români domiciliati în strainatate si le înainteaza spre aprobare Directiei Generale de Pasapoarte;

• desfasoara, în conditiile legii, activitatile specifice pe linia tinerii evidentei cetatenilor românisupusi restrictiilor de iesire din tara, înainteaza propuneri în acest sens la Directia Gen-erala de Pasapoarte si întreprinde masuri pentru punerea în aplicare a acestor restrictii;

• întreprinde masurile necesare în vederea cunoasterii situatiei persoanelor domi-ciliate pe raza judetului, respectiv a municipiului Bucuresti, care au fost returnatedin diverse tari ca urmare a aplicarii acordurilor de readmisie încheiate de Româ-nia cu alte state, pentru a clarifica situatia documentelorde calatorie a acestora;

• conlucreaza permanent cu serviciile publice de evidenta a populatiei dincadrul consiliilor judetene si al Consiliului General alMunicipiului Bucuresti;

• îndeplineste orice alte atributii stabilite prin reglementari legale.

Prefectul aproba prin ordin modificarile ce se impun în regulamen-tul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate.

Încadrarea si eliberarea din functie a personalului din aparatul propriude specialitate se efectueaza prin ordin al prefectului, în conditiile legii.

Personalul care se preia de la structurile teritoriale ale Directiei de pasapoarte din cadrul

45

Directiei Generale de Evidenta Informatizata a Persoanei, organ de specialitate al adminis-tratiei publice centrale, se considera transferat în interesul serviciului, în conditiile legii.

Numarul maxim de posturi aferent aparatului propriu de specialitate al prefectului se stabilesteanual si se repartizeaza pe fiecare prefectura, prin ordin al ministrului administratiei si internelor,care este contrasemnat de ministrul delegat pentru administratia publica, respectându-se încadrarea înnumarul maxim de posturi aprobat Ministerului Administratiei si Internelor prin legile bugetare anuale.

Îndrumarea si verificarea activitatii desfasurate de aparatul propriu de specialitate al prefec-tului se realizeaza de Ministerul Administratiei si Internelor, iar perfectionarea pregatirii profesion-ale a personalului se asigura de Ministerul Administratiei si Internelor prin structurile de profil.

Finantarea cheltuielilor curente si de capital pentru functionarea institutiei prefectuluise asigura de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Administratiei si Internelor.

Secretarul general Conducerea operativa a aparatului propriu despecialitate al prefectului se exercita de catre secretarul general.

Secretarul general este înalt functionar public si are studii superioare, de reg-ula juridice sau administrative, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta.

Concursul sau examenul pentru ocuparea functiei de secretar general este organizatde Ministerul Administratiei si Internelor, la solicitarea prefectului, în conditiile legii.

Numirea secretarului general si eliberarea sa din functie se fac prin ordin al ministrului adminis-tratiei si internelor, contrasemnat de ministrul delegat pentru administratia publica, în conditiile legii.

Secretarul general îndeplineste, în conditiile legii, urmatoarele atributii principale:

• conduce si raspunde de activitatea operativa a aparatului propriu de specialitate al prefectului;

• verifica activitatea desfasurata de catre directiile de specialitate pentru exam-inarea legalitatii actelor administrative adoptate sau emise de catre autoritatile admin-istratiei publice locale si judetene, precum si ale presedintelui consiliului judetean;

• coordoneaza realizarea procedurii prealabile cu privire la actele socotite ilegale de catre directiade specialitate, precum si a documentatiei necesare sesizarii instantelor de contencios administrativ;

• sprijina elaborarea propunerilor de acte normative din sfera de competenta a autoritatilor administratieipublice locale;

• sprijina organizarea si desfasurarea actiunilor grupului pentru monitorizareareformei si/sau a Unitatii Centrale pentru Reforma Administratiei Publice;

• coordoneaza, în baza mandatului acordat de Ministerul Administratiei si Internelor,împreuna cu autoritatile administratiei publice centrale si locale, actiuni care au dreptscop promovarea normelor comunitare privind cooperarea transfrontaliera si constituireaeuroregiunilor, încurajând initiativele locale în domeniu, conform legislatiei române;

• întocmeste proiectul regulamentului de organizare si functionare a comisiei judetene consultative;

46

• supravegheaza realizarea lucrarilor de secretariat pentru comisia judeteana consultativa;

• prezinta prefectului studii si rapoarte cu privire la aplicarea actelor normative în vigoare;

• acorda consultanta autoritatilor administratiei publice locale privind proiectele acor-durilor de colaborare, cooperare, asociere, înfratire si aderare, initiate de acestea;

• asigura concordanta propunerilor de acte normative, a actelor adoptate, respectivemise de autoritatile administratiei publice locale, cu legislatia europeana în materie;

• sprijina autoritatile administratiei publice locale la elaborarea propunerilor privindafectarea sau dezafectarea bunurilor de utilitate publica, cu respectarea prevederilor legale;

• elaboreaza proiectul ordinului de stabilire a numarului consilierilor locali si judeteni, precum sia graficului de convocare a consiliilor locale si a consiliului judetean în sedinta de constituire;

• urmareste modul de îndeplinire de catre secretarii unitatilor administrativ-teritoriale a atributiilor sta-bilite prin lege;

• participa la elaborarea proiectelor de ordine ale prefectului;

• prezinta prefectului propuneri de rezolvare, în limitele competentei, a cererilor si sesizarilor adresateacestuia;

• urmareste îndeplinirea masurilor dispuse de prefect;

• elaboreaza proiectul regulamentului de organizare si functionarea prefecturii, pe care îl supune spre aprobare prefectului;

• îndeplineste si alte atributii prevazute de lege sau sarcini datede Ministerul Administratiei si Internelor ori de catre prefect.

47

CAPITOLUL IV

Studiu de caz privind activitatea Consiliului Judetean - Strategia de modernizare a administratieipublice locale, a Consiliului Judetean Braila -

4.1. Contextul national si international de elaborare astrategiei Consiliului Judetean Braila

4.1.1. Cerinte ale UE, Bancii Mondiale, FMI si altor institutii internationalerelevante pentru integrareaRomâniei în Uniunea Europeana

Transformarile democratice din tara noastra dupa evenimentele din 1989, cât si optiunea tariinoastre pentru integrarea în Uniunea Europeana au condus la redefinirea rolului autoritatilor pub-lice locale. În acest context au devenit imperative schimbarile si reorientarile de fond în cadruljuridic si institutional de functionare al administra¸tiei publice centrale si locale, având ca ele-mente centrale atât reglementarile Consiliului Europei, cât si preluarea acquis-ului comunitar.

Cadrul general al reformei administratiei publice localeîn urma pre-luarii elementelor de «acquis» comunitar are la baza urmatoarele principii :

• principiul separarii functiilor politice de cele administrative ;

• principiul crearii si functionarii unor servicii publice profesionale si neutre politic;

• principiul subsidiaritatii ;

• principiul autonomiei decizionale ;

• principiul transparentei actului administrativ ;

• principiul respectului fata de cetateni.

Reforma administratiei publice locale s-a conturat în liniimari într-o prima etapa prin promulgarea legilor de baza :

• functionarea guvernului si ministerelor ;

• statutul functionarului public;

• organizarea administratiei publice locale si regimul general al administratiei locale;

• regimul concesiunilor.

48

În perioada imediat urmatoare îsi vor face efectul o serie de alte prevederi privind:

- dezvoltarea regionala si zonele defavorizate;

- proprietatea publica si regimul juridic al acesteia;

- finantele publice.

Noua lege privind organizarea administratiei publice locale si regimul adminis-tratiei publice locale, Legea nr.215/2001, consolideaza principiile de baza ale functionarii ad-ministratiei publice locale, respective autonomia locala, descentralizarea serviciilor publice, con-sultarea cetatenilor în problemele de interes local. Sunt mai bine definite drepturile si obligati-ile consilierilor locali, ale primarilor, inclusiv relatiile externe ale autoritatilor publice locale.

Perfectionarea procesului de reforma în administratia publica locala se funda-menteaza prin cresterea autonomiei colectivitatilor locale. Acest deziderat devine viabil prin:

• realizarea autonomiei decizionale;

• realizarea autonomiei financiare;

• constituirea si gestionarea patrimoniului local (publicsi privat);

• descentralizarea administratiei.

Actualele conditii existente în plan local impun ca administratia sa fie an-gajata într-un proces de schimbare în care sa se regaseasca formularea unor obiectiveconcrete si cuantificabile, cresterea capacitatii strategice a administratiei publice si asig-urarea unui management eficient, cresterea gradului de informatizare, parteneriat pub-lic local, acces liber la deciziile administrative si informarea operativa a cetatenilor.

Obiectivele majore în perspectiva accelerarii în structurile comunitare vizeaza:

• consolidarea sistemului politic si al institutiilor democratice;

• crearea unui climat administrativ care sa ofere maximum de satisfacere a nevoilor cetatenilor;

• eficientizarea structurilor administrative locale;

• întarirea cooperarii politice, economice si culturale cu statele membre ale UE.

În concordanta cu demersurile sustinute de România vizând apropierea grad-uala de institutiile comunitare se impune definirea precisa a prioritatilor la nivelnational care sa asigure integrarea în Uniunea Europeana dupa cum urmeaza:

• realizarea proceselor de reforma;

49

• ajustarea structurala la cerintele interne ale Uniunii Europene;

• dezvoltare durabila;

• dezvoltare regionala si locala;

• atenuarea consecintelor defavorabile în plan social ale reformeiadministrative;

• relansarea dialogului social;

• stimularea consolidarii si dezvoltarii societatii civile;

• armonizarea legislativa, preluarea si implementarea aquisuluicomunitar;

• reforma structurala si functionala a administratiei publice învederea cresterii supletei, eficientei si coerentei actuluiadministrativ, reducerii birocratiei, eliminarii disfunctionalitatilor si suprapunerilor decompetente;

• sporirea gradului de compatibilitate cu administratia locala dintarile comunitare.

Dezvoltarea unei capacitati administrative locale în concordanta cu cer-intele Uniunii Europene reprezinta o sarcina caracterizata de anvergura ce necesitapregatiri sectoriale amanuntite atât sub aspectul structurii cât si functionarii sistemului.

Introducerea tehnologiei informatiilor si a comunicatiilor ofera posibil-itati mult mai mari pentru administratia publica locala în a prezenta activitatea cuo transparenta totala, conduce la dezvoltarea procesului de informare a opinieipub-lice asupra tuturor demersurilor si actiunilor autoritatii administratiei publice locale.

Guvernarea electronica este unul din proiectele foarte ambitioase ale Gu-vernului României care presupune crearea unui sistem informatic integrat si are învedere schimbarea modului în care functioneaza astazi administratia publica. Pentruaceasta este creat cadrul legal prin HGR 1007/2001 în care a fost adoptata Strategiapentru Informatizarea administratiei publice la care se adauga alte acte normative pen-tru aplicarea sistemelor informatice si eficientizarea activit atilor administratiei publice.

Modernizarea administratiei publice prin utilizarea tehnologiilor informat-ice se concretizeaza atât în beneficii pentru cetateni cât si pentru administratie.

Beneficiile în folosul cetatenilor sunt urmatoarele :

50

• reducerea erorilor administrative;

• reducerea tarifelor serviciilor publice;

• acces permanent la serviciile administratiei publice;

• schimbarea raportului dintre administratie si cetatean.

Beneficiile la nivelul administratiei sunt urmatoarele :

• reducerea personalului administrativ;

• informatii statistice cu mare acuratete si în timp real;

• cresterea transparentei actului administrativ;

• reducerea coruptiei;

• cresterea gradului de colectare a veniturilor;

• cresterea nivelului de calificare al functionarilor.

4.1.2. Principii avute în vedere la elaborarea Strategiei de modernizare

Conform prevederilor Constitutiei României si Legii nr.215/2001privind administratia publica locala, Consiliul Judetean Braila este autoritatea ad-ministratiei publice, constituita la nivelul judetului, pentru coordonarea activitatiiconsiliilor locale în vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.

La elaborarea Strategiei de modernizare a administratieipub-lice au fost avute în vedere o serie deprincipii pe care le enuntam:

• autonomia locala decizionala;

• descentralizarea serviciilor publice;

• cooperarea si coordonarea între autoritatile administratiei publice centrale si locale;

• consultarea cetatenilor în probleme de interes deosebit, asigurarea participarii cetatenilor laadoptarea deciziilor prin consultarea acestora utilizândmijloacele mass-media;

• transparenta actelor administrative;

51

• simplificarea procedurilor administrative;

• exercitarea atributiilor si competentelor numai în limitele legale;

• respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti;

• delegarea unor competente catre institutiile subordonate;

• eficienta, eficacitatea si calitatea serviciilor publiceoferite;

• asigurarea transparentei în alcatuirea bugetului;

• crearea si consolidarea unui corp de functionari publicide cariera.

4.1.3. Diagnoza administratiei publice locale si structura institutionala a Consiliului Judetean Braila

Fundamentarea procesului de modernizare a activitatii trebuie sa porneasca de laelaborarea unei analize aprofundate a stadiului actual al activitatii si performantelor proprii.

Consiliul Judetean Braila ca autoritate deliberativa este constituit din 39 deconsilieri desfasurându-si activitatea în plen, în sedinte ordinare,organizate din 2 în 2luni si extraordinare ori de câte ori este nevoie, în baza regulamentului propriu apro-bat, dezbaterile se consemneaza în procese verbale iar actele administrative adoptate, respec-tiv hotarârile, sunt comunicate institutiilor interesate cât si Prefectului judetului Braila.

Presedintele Consiliului Judetean reprezinta judetul în re-latiile cu celelalte autoritati iar vicepresedintii Consiliului Judetean ex-ercita acele atributii delegate de presedintele Consiliului Judetean.

La nivelul Consiliului Judetean functioneaza si Delegatia perma-nenta având rolul de a pregati în bune conditii sedintele Consiliului Judetean.

Comisiile de specialitate ale Consiliului JudeteanBraila sunt organizate si functioneaza în urmatoarele domenii:

• Comisia de strategii, integrare, studii, prognoze economico-sociale si privatizare;

• Comisia de buget-finante, administrarea domeniului public si privat al judetului;

• Comisia de organizare si dezvoltare urbanistica, realizarea lucrarilor publice, protectia mediuluiînconjurator, conservarea monumentelor istorice si de arhitectura;

• Comisia pentru industrie, agricultura, servicii publice, comert si turism;

52

• Comisia pentru activitati stiintifice, învatamânt, cultura, culte, tineret si activitati sportive;

• Comisia pentru sanatate si protectie sociala;

• Comisia pentru administratie publica locala, juridic, relatii publice, integrare si relatiiinternationale.

Competentele, organizarea si functionarea Consiliului Judetean Braila, a Delegatiei per-manente, a comisiilor de specialitate sunt reglementate prin Legea nr.215/2001 privind admin-istratia publica locala, acte normative specifice care reglementeaza domeniul administratiei pub-lice, precum si Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului Judetean Braila.

Pentru rezolvarea multiplelor si complexelor sarcini ce revin Consiliului Judetean Brailaîn exercitarea atributiilor sale este creat aparatul propriu de specialitate care este organizatsi functioneaza potrivit Regulamentului de organizare si functionare aaparatului propriu.

Structura organizatorica a aparatului propriu de specialitate este organizata în directii, servicii sibirouri si se afla în directa subordonare a presedintelui Consiliului Judetean. Salariatii aparatului propriual Consiliului Judetean Braila sunt functionari publici sau personal cu contract individual de munca.

Consiliul Judetean Braila acorda o atentie deosebita schimbarii de fond a rapor-turilor dintre administratie si cetatean, in acest sens realizându-se o adresa pe internet ainstitutiei noastre (<a href="http://www.cjbraila.ro">www.cjbraila.ro</a>) unde pot fi con-sultate date privind judetul Braila, activitatea principalelor autoritati si institutii pub-lice, informatii cu privire la programele de finantare, actele administrative emise.

În cursul anului 2003 structura organizatorica a Consiliului Judetean Braila s-a facut cu re-spectarea prevederilor Legii nr.161/2003 realizându-se orestructurare si o reorientare a activitatilor unorstructuri interne, s-au creat compartimente functionalenoi, unele s-au redus sau au fost externalizate.

Capuncte tari în favoarea Strategiei am identificat:

• Centrul de Informare a Braileanului creat din 1998 cu activitate eficienta în prelucrarea de date siinformatii;

• asigurarea unui circuit al documentelor la un nivel ridicatîntre compartimentele aparatuluipropriu dar si între Consiliul judetean si celelalte institutii si autoritati;

• delegarea de atributii, competente si responsabilitati de catre presedintele Consiliului judeteancatre vicepresedinti si secretarul general al judetului;

• realizarea de informari periodice cu privire la activitatea desfasurata de Consiliul judetean;

• stabilirea de sarcini concrete si un sistem de evaluare a functionarilor din aparatul propriu;

53

• formarea continua profesionala a functionarilor din aparatul propriu;

• implementarea proiectelor în cadrul programelor PHARE, RICOP, GRASP;

• clarificarea regimului juridic al proprietatilor din domeniul public si privat al judetului;

• gestionarea eficienta a patrimoniului, transparenta actelor administrative în relatiile cumass-media si prin consultarea cetatenilor.

V.1.4. Probleme critice ale administratiei publice locale la nivelul Consiliului Judetean Braila

Într-o alta ordine de idei, identificarea problemelor critice ale administratiei publice lo-cale la nivelul Consiliului Judetean Braila s-a realizat pe baza informatiilor obtinute în cadrul re-latiilor functionale, studii de analiza, studii de caz, ceea ce a permis cuantificarea acestora.

Toate aceste informatii au fost valorificate prin comparare cu documentelede aderare a României la Uniunea Europeana, Programul National de aderare laUniunea Europeana, Raportul de tara al Comisiei Europene pe anul 2003.

Ca si puncte slabe care influenteaza negativ procesul de reforma, enuntam :

• complexitatea decizionala,

• transferarea unor activitati catre Consiliul Judetean ca urmare a descentralizariifara asigurarea resurselor financiare corespunzatoare,

• lipsa fondurilor care sa sustina procesul de modernizare;

• desele modificari legislative în acelasi domeniu care au creat confuzii în apli-carea actelor normative cu impact asupra actelor administrative;

• resurse umane de specialitate insuficiente si slab motivate;

• alocarea insuficienta de resurse financiare pentru actiuni de informatizare;

• lipsa unui sistem de informatizare la nivelul comunelor care sa asigure infor-marea reciproca asupra unor probleme comune;

• comunicarea ineficienta între institutiile administratiei publice locale si cen-trale, care a condus la necorelarea unor actiuni comune;

54

• neîncrederea cetatenilor în eficienta activitatii administratiei publice locale;

• prudenta în adoptarea deciziilor de catre unii dintre conducatorii comparti-mentelor functionale.

4.2. Obiectivele principale si prioritatile sectoriale identificate la nivelul Consiliului JudeteanBraila

4.2.1. Obiectivele principale ale Strategiei

Orice reforma ca si cea din administratia publica locala are ca misiune schimbarea unor pro-ceduri de lucru, procese operationale, structuri functionale, standarde de calitate si de evaluare.

Scopul reformei în administratia publica locala este de a o face mai competitiva, capabila sa-si îndeplineasca functiile si rolul în dezvoltarea economico-sociala a unitatii administrativ-teritoriale.

Un factor important de risc în realizarea reformei în administratia publica locala îl con-stituie aglomerarea sarcinilor cotidiene odata cu transmiterea si respectiv preluarea de atributiisi competente noi la nivelul Consiliilor judetene prin descentralizarea unor servicii publice.

Strategia în ansamblul ei se bazeaza pe analiza prealabila si completa a tuturorproblemelor iar schimbarile institutionale de esenta ce au avut loc au drept de con-secinta modificarea managementului si adoptarea unei strategii care sa conduca la mod-ernizarea activitatii proprii a structurii organizatorice a aparatului propriu al Consiliu-lui Judetean care s-a adaptat rapid la cerintele stabilite prin actele normative elaborate.

Obiectivele principale corespunzatoare orientarilor strategice la nivelul Consiliului JudeteanBraila sunt :

• implementarea managementului calitatii în administratia publica locala;

• asigurarea unei mai bune participari a cetatenilor la adoptarea deciziilor prinschimbari de fond la nivelul raporturilor dintre administratie si cetateni;

• consolidarea autonomiei locale administrative si financiare prin preluarea dela bugetul de stat a sumelor necesare finantarii serviciilor locale: sanatate,învatamânt, asistenta sociala, cultura, servicii publice comunitare:

• adoptarea unui sistem de lucru flexibil în raporturile dintre autoritatea pub-lica locala si colectivitate care sa asigure comunicarea operativa cu cetatenii;

55

• realizarea cadrului organizatoric de participare a societatii civile;

• dezvoltarea parteneriatului public privat în serviciile publice;

• asigurarea unei gestiuni publice adecvate noilor realitati si cerinteeconomico-sociale;

• dezvoltarea mecanismului investitional la nivelul oraselor si comunelor prinprograme si atragerea de parteneri cu capital privat;

• accesarea de credite în vederea realizarii de investitii;

• modernizarea si dezvoltarea serviciilor publice de alimentare cu apa, în-tretinerea drumurilor, protectia copilului, protectie sociala;

• promovarea si continuarea programelor de investitii pentru reabilitarea, mod-ernizarea si extinderea retelelor de alimentare cu apa, energie termica, gaze,salubritate, gunoi menajer;

• promovarea si continuarea programelor privind pietruirea drumurilor comu-nale;

• extinderea si modernizarea sistemului de informatizare existent, asigurareacircuitului electronic al corespondentei între institu¸tii;

• pregatirea si perfectionarea functionarilor publici;

• dezvoltarea regionala;

• îmbunatatirea mecanismului de stabilire a bugetului judetean,

• întarirea controlului gestiunii banului public si asigurarea transparentei chel-tuielilor;

• crearea unui sistem informational integrat al administratiei publice.

4.2.2. Prioritati sectoriale identificate la nivelul Consiliului Judetean Braila

Modernizarea administratiei publice la nivelul Consiliului Judetean Braila este influ-entata si motivata de considerente economice, tehnologice, sociologice siinstitutionale.

56

Date fiind motivele care impun accelerarea reformei în administratia publica, prior-itatile sectoriale identificate de Consiliul Judetean Braila pentru perioada 2003-2006, sunt:

• îmbunatatirea managementului în administratia publica judeteana;

• eficientizarea raporturilor dintre autoritatile publice judetene si cele din comune, orase simunicipii;

• sprijinirea unitatilor de cultura si învatamânt, precum si a evenimentelor organizate de aces-tea;

• controlul intern bine organizat;

• stabilirea unui sistem de codificare al documentelor emise ¸si evidentiere pe suport electronica actelor administrative (dispozitii, hotarâri) cu caracter normativ;

• reorganizarea comisiilor de specialitate ale ConsiliuluiJudetean Braila, dupa alegerile din2004, pentru o mai mare eficientizare a acestora si adoptareaunui nou Regulament al Con-siliului, ce urmeaza a tine seama si de prevederile viitorului Statut al alesilor locali;

• stimularea participarii cetatenilor la luarea hotarârilor decizionale si îmbunatatirea comu-nicarii operative cu cetatenii;

• identificarea unor metode si mijloace de apropiere a alesilor locali de cetateni (întâlniriperiodice, rapoarte anuale etc.);

• introducerea noilor metode de gestionare a resurselor pe domenii specifice de activitate;

• asigurarea dezvoltarii parteneriatului public-privat;

• facilitarea procesului de dezvoltare a economiei judetului;

• planificarea si dezvoltarea mecanismului investitionalla nivelul judetului;

• asigurarea constructiei de locuinte pentru tineri;

• dezvoltarea infrastructurii localitatilor din judet (alimentare cu apa, alimentare cu gaze,pietruire drumuri comunale);

• reorganizarea mecanismului de creditare în vederea realizarii de investitii;

• elaborarea unui plan de formare a functionarilor publici (alocarea de fonduri necesare prinbuget, planificarea fiecarui functionar, urmarirea si evaluarea cunostintelor dobândite înprocesul de instruire);

57

• reactualizarea regulamentelor de organizare si functionare ale Consiliului judetean si in-stitutiilor subordonate pentru a acoperi toata problematica care intervine în functionareaautoritatii sau institutiilor respective;

• stabilirea unor standarde înalte de servicii pentru Centrul de informare a braileanului;

• preocuparea pentru implementarea si implicarea in programe comunitare

• identificarea surselor de finantare pentru realizarea de lucrari de întretinere a patrimoniu-lui public si privat al judetului, cat si pentru investitii noi in domeniul infrastructurilor cuimpact zonal;

4.3. Îmbunatatirea activit atii proprii

4.3.1 Organizarea interna a Consiliului Judetean Braila

Cresterea autonomiei colectivitatii locale, prin realizarea autonomiei decizionale si finan-ciare, a constituit elementul de baza în elaborarea unei strategii proprii a dezvoltarii locale.

Procesul de elaborare a bugetelor locale a avut ca rezultat imediat întarirea indepen-dentei administratiei locale si cresterea ponderii veniturilor proprii obtinute din taxe si im-pozite locale. În acest scop, s-a urmarit în permanenta îmbunatatirea managementului de plan-ificare economica si financiar-contabila a mecanismului de stabilire a bugetelor locale, pre-cum si al procesului investitional la nivelul localitatilor din judetul Braila pe de o parte,iar pe de alta parte atragerea de investitori si cofinantarea la programe de investitii.

În acest context s-a asigurat transparenta în alcatuirea bugetelor locale, astfelîncât cetatenii sa ia cunostinta de sumele utilizate pentru investitiile efectuate si servici-ile prestate catre populatie, consultându-se cetatenii în problemele de interes deosebit.

În ceea ce priveste organizarea interna a Consiliului Judetean Braila, se va proceda la:

• crearea unor compartimente functionale flexibile;

• asigurarea unor servicii pentru relatii cu publicul, cu institutiile si cu celelalte autoritati prinsistem informatizat integrat;

• implementarea si îmbunatatirea propriului sistem de management al calitatii serviciului pe care îloferim comunitatii;

58

• îmbunatatirea activitatii ghiseului unic;

• îmbunatatirea circuitelor de adoptare a deciziilor si de urmarire a îndeplinirii masurilor stabilite;

• evaluarea efectelor actelor administrative adoptate;

• simplificarea procedurilor administrative prin îmbunatatirea circuitului intern al documentelor;

• implementarea CAF.

Prin norme interne cu caracter organizatoric se vor crea mecanisme de con-sultare efectiva a cetatenilor în scopul cresterii gamei de servicii oferite deter-minând în mod concret tipul si nivelul serviciului public ce urmeaza a fi furnizat.

Integrarea serviciului de relatii cu publicul, în cadrul Centrului de Informare a Brailean-ului, a constituit o schimbare radicala în structura interna, fiind creat în acest mod un grupde servicii integrate de informare telefonica continua, de acces pe Internet, acces direct alcetatenilor la informatii, consultatii, precum si formulare tipizate, imprimate si machete.

Circuitul documentelor se va îmbunatati stabilindu-se concret proceduri de primire, înreg-istrare, repartizare, solutionare si expediere a corespondentei, precum si modul de conservare siarhivare conform Nomenclatorului documentelor emise în cadrul Consiliului Judetean Braila.

Cresterea transparentei prin comunicarea actelor administrative si a tuturor documentelor catrecei interesati prin afisare în spatii special amenajate,prin publicare în Monitorul oficial al judetuluisau alte publicatii precum si site-ul Consiliului Judetean, creeaza conditii pentru îmbunatatirea si ar-monizarea raportului direct dintre administratia locala si cetateni si asigura schimbul de informatii sifluxul documentelor pe diferite nivele de competenta interna dar si în colaborarea cu alte institutii.

Realizarea cooperarii si participarea cu fonduri în programe de parteneriatîn cadrulprogramelor de investitii în plan teritorial atât cu consiliile locale cât si cu alte insti-tutii de la nivel central a permis dezvoltarea managementului serviciilor publice locale.

La elaborarea actelor normative emise, precum si a documentelor de autoritate s-au re-alizat proceduri simplificate care sunt reactualizate permanent asigurându-se îmbunatatirea sis-temului si eliminarea sincopelor în ansamblul activitatii tuturor compartimentelor functionale.

4.3.2. Managementul resurselor umane

Calitatea functiei publice este o valoare cheie atât în procesulde profesionalizare a corpului functionarilor publici dar, mai cu seamaîn îmbunatatirea sistemului de selectie bazat pe merit si abilitati.

59

Calitatea administratiei este data de calitatea functiei publice, de efi-cienta si eficacitate. Îmbunatatirea calitatii functiei publice se realizeaza prinidentificarea de surse si proceduri ale profesionalizarii functiei publice.

În realizarea unui management performant al resurselor umane este necesara o comuni-care eficienta în interiorul institutiei, pe orizontala si verticala, în vederea definirii cât mai clarea rolurilor, misiunilor, sarcinilor, drepturilor, obligatiilor si responsabilitatilor functionarilor.

Îmbunatatirea comunicarii asigura o mai buna prestatie a functionar-ilor, ajutând la identificarea stadiului de asimilare al noilor valori, a rezul-tatelor scontate si termenelor stabilite pentru realizarea lucrarilor de calitate.

Profesionalizarea functiei publice implica dezvoltarea unui climat or-ganizational adecvat proceselor de modernizare si de pregatire a adminis-tratiei publice în vederea punerii în valoare a competentelor personalului.

Elaborarea unei politici de personal adecvate noilor orientari în administratia publica presupune :

• dezvoltarea unui sistem de comunicare deschis, prin circulatia libera, în retea, a mesajelor formalesi informale pe verticala si orizontala;

• participarea functionarilor publici la procesul de luarea deciziilor;

• dezvoltarea fluxului muncii in echipa prin redefinirea rolului si responsabilitatilor;

• crearea unui corp al functionarilor publici profesionist;

• îmbunatatirea sistemului de recrutare si selectie a functionarilor;

• cresterea mobilitatii functionarilor publici;

• construirea unui sistem de pregatire permanenta si impunerea unor standarde de calitate îndomeniul formarii continue a functionarilor publici.

În acest context Consiliul Judetean Braila îsi propune sa realizeze:

– analiza periodica a organigramei Consiliului judetean si a instituti-ilor de sub autoritatea sa în functie de activitatile noi ce urmeaza afi realizate si reactualizarea acestora în functie de necesitati pentruîmbunatatirea cadrului organizatoric;

– introducerea unor reguli de comportament specifice functionarilorpublici care sa reglementeze raporturile în cadrul institutiei si în re-latia cu cetatenii pâna la aparitiei codului deontologic;

60

– crearea si consolidarea în cadrul Consiliului judetean ¸si a institutiiloraflate sub autoritatea sa a unui corp de functionari publicide carieraprofesionist, prin elaborarea unei politici de personal;

– îmbunatatirea metodelor si tehnicilor de conducere pentru func¸tionariipublici de conducere prin formare continua;

– pregatirea si perfectionarea functionarilor publici prin cursuri pentruobtinerea atestarii ECDL.

Aceasta are drept rezultat cresterea performantelor administratiei publice, o atentie deosebitaurmând a fi acordata problemei formarii si perfectionarii, atât a alesilor, cât si a functionarilor publici.

Problematica instruirii si pregatirii profesionale continue pentru administratia publica trebuieabordata diferentiat:

- pentru alesii locali apare necesitatea realizarii unor programe de instruire care sa le ofere cunostinte deordin general si managerial care sa-i ajute sa-si îndeplineasca mandatul dar care sa le si clarifice rolul sipozitia pe care le au în contextul organizatoric si functional al autoritatii publice;

- pentru functionarii publici este necesar sa se realizeze un plan de formare si perfectionare con-tinua si specializari care sa-i ajute ori sa-i determine sa acumuleze noi cunostinte profesionale specificeadministratiei publice locale, si nu în ultimul rând, sa-i constientizeze ca sunt în serviciul comunitatii.

Dobândirea noilor limbaje tehnologice, institutionale,însusirea a cel putin o limba ofi-ciala a comunitatii europene, crearea de abilitati în managementul informatiilor si al cunost-intelor, al resurselor umane constituie obiectivele procesului de formare continua a personalului.

Actiunile de formare continua si perfectionare a personalului din admin-istratia publica centrala si locala se desfasoara cu succes prin parteneriate în-tre administratia publica si institutii de învatamânt de administratie publica, pre-cum si prin cursurile organizate de Institutul National de Administratie Publica.

Elaborarea unei politici riguroase si adecvate de personal se realizeaza prin:

• îmbunatatirea metodelor si tehnicilor de conducere pentru functionarii publici de conducere;

• realizarea unui sistem de salarizare si recompense care sa motiveze activitatea functionarilor;

• realizarea unui sistem de recrutare si promovare pe baza de merit

• corelarea obiectiva intre activitatea functionarilor publici si cerintele functiei publice;

• asigurarea unui sistem performant de evaluare profesionala.

61

4.3.3. Gestiunea publica

Modernizarea în profunzime a metodelor de lucru în cadrul autoritatilor publice localevizeaza noi proceduri de lucru în cadrul compartimentelor functionale, în relatiile dintre conduca-torii institutiei si ai compartimentelor functionale stabilindu-se concret atributii si responsabilitatipe nivele ierarhice în circuitul deciziei, urmarirea modului de realizare a sarcinilor, comunicareaatributiilor, evaluarea performantelor personale dar ¸si ale institutiei, în raport cu beneficiarii.

Pentru îmbunatatirea gestiunii publice la nivelul Consiliului JudeteanBraila se impune adoptarea de masuri organizatorice, dupa cum urmeaza:planificarea si dezvoltarea mecanismului investitionalla nivelul judetului ;

• introducerea noilor metode de gestionare a resurselor pe domenii specifice de ac-tivitate;

• asigurarea dezvoltarii parteneriatului public privat;

• organizarea activitatii de audit intern care sa asigure certificarea operatiunilor fi-nanciar contabile, evaluarea performantei de management;

• îmbunatatirea sistemului de management al bugetului;

• preluarea activitatilor si resurselor corespunzatoare transferurilor de stat la niveluljudetului în domeniul sanatatii, învatamântului si culturii ;

• identificarea si atragerea resurselor de finantare pentrureabilitarea unitatilor dindomeniul sanatatii, învatamântului, culturii si protectiei copilului;

• asezarea pe baze noi a impozitelor si taxelor locale;

• gestionarea eficienta a resurselor financiare existente precum si obtinerea altorsurse financiare.

Masuri concrete sunt adoptate în scopul îmbunatatirii activitatii controlului fi-nanciar intern, controlului de gestiune, auditului internîn paralel cu procesul de del-egare a responsabilitatilor stabilindu-se norme metodologice interne ce vor conduce laevaluarea sistematica a veniturilor si cheltuielilor, utilizarea fondurilor bugetare, reduc-erea cheltuielilor materiale si dirijarea fondurilor catre investitii si activitati prioritare.

4.3.4. Noi tehnologii ale informatiilor si comunicatiilor

Potrivit Strategiei adoptate la nivelul Guvernului României privind informati-zarea administratiei publice, actiunile se vor desfasura in principal pe trei componente:

62

• computerizarea la nivelul autoritatilor publice locale in scopul cresterii eficientei oper-ationale;

• computerizarea serviciilor oferite cetatenilor si agentilor economici, ceea ce implica inte-grarea serviciilor prestate de administratia locala de la diferite niveluri;

• asigurarea accesului, fara discriminare, la informatii IT pentru toti cetatenii care utilizeazaserviciile administratiei locale;

• Obiectivul Strategiei de informatizare este realizarea unui sistem informatic integrat lanivelul judetului Braila care sa asigure atât informatizarea activitatii curente cat si struc-turarea informatiilor in rapoarte necesare pentru adoptarea deciziilor la nivelul Consiliuluijudetean;

În acest sens se vor realiza urmatoarele masuri:

• implementarea rapida a sistemului informatic integrat;

• îmbunatatirea calitatii serviciilor publice oferite cetatenilor;

• extinderea sistemului informatic in cadrul primariilor si consiliilor locale din judet;

• atragerea de fonduri suplimentare prin accesarea programelor cu finantare externa pentrurealizarea sistemului informatic judetean. Rezultateleimplementarii unui sistem integrat la niveluljudetului

conduc la:

• realizarea unui sistem informatic si de comunicatii omogen si eficient;

• realizarea unei structuri compatibile cu administratia publica europeana;

• asigurarea accesului facil al cetatenilor la informatii si servicii;

• reducerea costurilor de operare.

4.3.5. Alte actiuni necesare modernizarii

Sistemul informatic ce va fi realizat la nivelul judetului Braila, in-tegreaza un sistem de comunicatii video-voce-date care va permiteacce-sul larg si complet la informatii prin crearea unui portalde informatii.

63

Prin acest sistem se urmareste in fapt asigurarea accesului on line si full time ladiverse servicii prin intermediul site-ului Consiliului Judetean, posibilitatea colectarii efi-ciente a datelor din aplicatiile de back office de la consiliile locale din judet, prelu-crarea si publicarea lor sub forma de rapoarte, informari, îmbunatatirea serviciilor oferitecetatenilor de catre Consiliul judetean, conectarea la Sistemul electronic national.

In acest scop masurile de îmbunatatire a metodelor si instrumentelor de gestiune publica se real-izeaza prin:

• asigurarea unui circuit informational al documentelor latoate nivelele de decizie prin afisajelectronic;

• stabilirea prin dispozitia presedintelui Consiliului Judetean a responsabilitatilor vicepresedintilorsi secretarului general pentru coordonarea activitatilor din aparatul propriu si institutiile aflate subautoritate;

• stabilirea unei proceduri simple si eficiente pentru initierea, pregatirea, avizarea, aprobarea sicomunicarea actelor administrative emise;

• utilizarea de catre toti functionarii a sistemului informational creat pentru comunicarea catreinstitutii, autoritati si cetateni a actiunilor si documentelor emise de Consiliul judetean;

• afisarea pe panouri si prin reteaua de Internet a principalelor informatii publice de la niveluljudetului;

• administrarea eficienta a domeniului public si privat prin acte juridice de închiriere, concesionaresi de gestiune a fondurilor, etc, asigurându-se eficientaîn activitate a compartimentuluispecializat;

• dezvoltarea activitatii de colectare a veniturilor proprii prin specializarea functionarilor dincompartimentul functional de executare silita a creantelor;

• stabilirea unor taxe în scopul obtinerii de fonduri în vederea reabilitarii drumurilor judetene;

• dezvoltarea si modernizarea circuitului electronic din reteaua proprie, dezvoltarea retelei decomunicatii prin Internet la toate compartimentele func¸tionale;

• pregatirea si perfectionarea functionarilor publici pentru operarea pe calculator;

• afisarea electronica a documentelor emise de Consiliul judetean si a propunerilor de acteadministrative cu caracter normativ;

• utilizarea circuitului electronic pentru comunicarea corespondentei catre cetateni;

64

• instituirea si îmbunatatirea sistemului propriu de management al calitatii serviciilor oferitecolectivitatilor locale;

• accesarea de credite interne si externe pentru extindereanoilor tehnologii ale informatiilor sicomunicatiilor;

• extinderea actiunilor de consultare a cetatenilor privind problemele cuprinse în Legea 544/2002;

• asigurarea unor spatii special amenajate în incinta Consiliului Judetean pentru afisarea actelornormative si acordarea de consultatii juridice gratuitecetatenilor;

• editarea unui Buletin informativ lunar cu principalele ac¸tiuni si masuri adoptate de ConsiliulJudetean;

• centralizarea informatiilor în baza de date Intranet pentru informarea corecta si în timp real acetatenilor;

• elaborarea raportului anual de activitate privind accesulla informatiile de interes public sipublicarea în Monitorul Oficial al României;

• publicitatea pe site-ul Consiliului Judetean a proiectelor de hotarâri în conformitate cu Legea nr.52/2003 privind transparenta decizionala;

• implementarea sistemului informational integrat la nivelul serviciilor publice din autoritatealocala si centrala (e-administratie);

• implicarea activa a conducerii pentru dezvoltarea si mentinerea unui sistem de management alcalitatii efectiv si eficient prin definirea cerintelor de calitate, a obiectivelor si modalitatilor deevaluare;

• analiza la intervale regulate a managementului calitatii;

• managementul resurselor umane sub raportul pregatirii profesionale continue, a structurii depersonal necesar, de formare a specialistilor pentru anumite activitati cum sunt cele de audit,integrare europeana, relatii externe, programare informatica;

• aplicarea unor politici rationale de dezvoltare si modernizare a localitatilor rurale si urbane.

4.4. Îmbunatatirea calitatii serviciilor cu impact direct asupra cetateanului

65

Asigurarea accesului la informatii a tuturor cetatenilor prin tehnologii infor-mationale implica in mod constant integrarea serviciilorprestate de administratia pub-lica locala si centrala. Aceasta cuprinde o serie de actiuni pe care le prezentam:

• eficientizarea sistemului informatic de management de documente existentla nivelul Consiliului judetean prin implementarea unei aplicatii bazate petehnologii WEB (sau accesabila pe web) pentru stocarea documentelor scanatesi/sau a documentelor in format electronic (editate in format electronic),arhivarea, regasirea si gestionarea lor printr-un procedeu informatic eficient,sigur si prietenos;

• implementarea la nivelul tuturor consiliilor locale din judet a sistemelor infor-matice pentru management de documente, dar a interfetelorde comunicare cuserviciul public din Centrul de informare a braileanului pentru facilitarea acce-sului la informatiile publice;

• dezvoltarea conceptului de "ghiseu unic" care implementat prin intermediulCentrului de informare a braileanului va genera puncte unice de informare siservicii pentru cetateni, acestia fiind beneficiari de servicii de informare gratu-ite, vor obtine informatiile solicitate dintr-un singurloc, cu efort minim, scurtândtimpul de acces la acestea;

• pentru serviciile de eliberare avize, certificate, etc, realizarea unui sistem infor-matic la nivel local care sa conecteze toate institutiile responsabile cu avizareaacestora (intranet local) si care sa permita circulatia electronica a documentati-ilor, dar si aplicarea semnaturii electronice;

• crearea unui sistem de petitii on-line pe site-ul Consiliului judetean care va creaposibilitatea cetatenilor sa depuna petitii si sa primeasca raspunsuri in timp util;

• identificarea posibilitatilor de interconectare a Centrului de informare a brailean-ului cu toate institutiile administratiei publice centrale, locale (prefectura, pri-marii, institutii subordonate, servicii descentralizate) cu scopul realizarii unorbaze de date comune care sa conduca la eficientizarea serviciilor catre cetateni,dar si la facilitarea obtinerii informatiilor;

• initierea parteneriatelor publice private cu scopul realizarii infrastructurii de co-municatii la nivelul judetului Braila care sa permita transmisii de date si/sauvoce/video;

66

• atragerea de fonduri suplimentare prin accesarea programelor cu finantare ex-terna pentru realizarea sistemului informatic judetean.

4.5. Proceduri de implementare, monitorizare si evaluarea strategiei de modernizare

Implementarea Strategiei de modernizare este în mare masura dependenta de alocarearesurselor financiare atât din bugetul de stat cât si din sursele proprii de capacitatea sicompetenta resurselor umane, precum si de constientizarea importantei acestei actiuni.

Pentru asigurarea implementarii strategiei, Consiliul Judetean Braila, prin compar-timentele de programare, prognozare, a pregatit climatul in cadrul institutiei, prin ma-surile de diminuare a rezistentei la schimbare a functionarilor publici, cresterea receptiv-itatii salariatilor fata de elementele noi iar pe de alta parte a asigurat premizele tehnico-materiale, umane, financiare si informationale dar si manageriale la nivel de vârf.

În acest sens s-au constituit echipe multifunctionale dincadrul tu-turor compartimentelor functionale care au participat efectiv la culegereade date si informatii pentru fundamentarea si elaborareastrategiei.

Strategia de modernizare este monitorizata de un grup de specialisti coordon-ati de secretarul general al judetului care va întocmi rapoarte semestriale asupra modu-lui de realizare a actiunilor stabilite în Planul de actiuni, cu respectarea termenelor.

La nivelul Consiliului Judetean Braila exista elaborat un Programde masuri operative pentru monitorizarea reformei în administratia pub-lica, pe durata unui an calendaristic, care are urmatoarele obiective:

• inventarierea prioritatilor din Programul de guvernare pentru adaptarea Strate-giei la nivel local;

• urmarirea realizarii obiectivelor strategice cuprinse în Strategia ConsiliuluiJudetean Braila pentru constatarea abaterilor între standardele si performantelestabilite si pentru eventualele adaptari sau corecturi;

• evaluarea periodica a stadiului îndeplinirii obiectivelor din Strategie pe baza derapoarte trimestriale;

• urmarirea fluxului informational pe diferite niveluri de competenta interna;

67

• elaborarea raportului anual de monitorizare prezentat de conducatorul autoritatiipublice;

• elaborarea de propuneri pe baza evaluarilor în cadrul grupului de monitorizarea reformei si transmiterea acestora Consiliului Guvernamental pentru Monitor-izarea Reformei Administratiei Publice;

• prezentarea pe internet si prin mijloacele mass-media a raportului anual de mon-itorizare a reformei în administratia publica.

Anual, la nivelul conducerii Consiliului Judetean Braila se vor face anal-ize pentru evaluarea stadiului implementarii strategiei potrivit indicatorilor de per-formanta care vor fi prezentate în sedintele Consiliului Judetean Braila.

4.6. Concluzii

Administratia publica consta în organizarea si asigurarea executarii dar si executarea nemi-jlocita a prevederilor Constitutiei, ale tuturor actelor normative si ale celorlalte acte juridice emisede autoritatile statului de drept, activitatea realizata de catre autoritatile administratiei publice.

Administratia publica apare ca un corp profesional destinat realizariipermanente a serviciilor si ordinii publice sub autoritatea guvernului.

Administratia publica în unitatile administrativ teritoriale se organizeaza si functioneaza întemeiul unor principii:

• Principiul autonomiei locale;

• Principiul descentralizarii serviciilor publice;

• Principiul eligibilitatii;

• Principiul legalitatii;

• Principiul consultarii cetatenilor în probleme locale de interesdeosebit;

Autoritatile administratiei publice locale sunt:

68

· Consiliile locale comunale si orasenesti care sunt organele deliberative si primariicare reprezinta organele executive ale Consiliilor locale iar împreuna rezolva tre-burile publice din comune si orase;

· Consiliile judetene, ca autoritate a administratiei publice locale, pentru coordonareaactivitatii consiliilor comunale si orasenesti, în vederea realizarii serviciilor publicede interes judetean;

Aceste doua consilii sunt alese în conditiile Legii privind alegerile locale.

• Prefectura si prefectul, ca reprezentant al Guvernului, vegheaza ca activitatea consiliilor locale si aprimarilor, a consiliilor judetene si a presedintilorconsiliilor judetene sa se desfasoare în conformi-tate cu prevederile legii. Între prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primari, precum si consiliilejudetene si presedintii consiliilor judetene, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.

Consiliul judetean este compus din consilieri alesi prinvot universal, egal, di-rect, secret si liber exprimat, în conditiile stabilite de Legea privind alegerile locale.

Consiliul judetean, ca autoritate deliberativa a administratiei publice locale constituita lanivel judetean, alege din rândul consilierilor judeteniun presedinte si doi vicepresedinti.

Presedintele raspunde în fata consiliului judetean de buna functionare a ad-ministratie publice judetene. Presedintele consiliului judetean raspunde de bunafunctionare a aparatului propriu de specialitate pe care îl conduce si controleaza.

Actualele conditii existente în plan local impun ca administratia sa fie anga-jata într-un proces de schimbare în care sa se regaseasca formularea unor obiective con-crete si cuantificabile, cresterea capacitatii strategice a administratiei publice si asig-urarea unui management eficient, cresterea gradului de informatizare, parteneriat pub-lic local, acces liber la deciziile administrative si informarea operativa a cetatenilor.

Dezvoltarea unei capacitati administrative locale in concordanta cu cerintele Uniunii Europenereprezinta o prioritate ce necesita pregatiri atât sub aspectul structurii cat si al functionarii sistemului.

Introducerea tehnologiei informatiilor si a comunicatiilor ofera posibilitati multmai mari pentru administratia publica locala în a prezenta activitatea cu o trans-parenta totala, conduce la dezvoltarea procesului de informare a opinieipubliceasupra tuturor demersurilor si actiunilor autoritatii administratiei publice locale.

În conditiile viitoarei aderari la Uniunea Europeana din anul 2007 se impune necesi-tatea îmbunatatirii metodologiei de atragere a fondurilor europene siimplementarea cu suc-ces a proiectelor din cadrul programelor PHARE, RICOP, GRASP precum si alte fonduri.

Pentru buna desfasurare a activitatii de ansamblu a consiliului judeteaneste necesara elaborarea unei strategii de modernizare viabila si efectuarea peri-odica a unor analize pentru evaluarea stadiului de implementarea acesteia.

69

ANEXE

70

PLAN DE ACTIUNE PENTRU MODERNIZAREA ACTIVIT ATILOR PROPRII ALE

CONSILIULUI JUDETEAN BR AILA

OBIECTIV ACTIVITATIREZULTATEASTEPTATE

INDICATORIDE

PERFORMANTA

RESURSE

NECESARE

TERMENERESPONSABI

LITATI

FINAN

CIAREUMANE

71

I.Îmbunatatireamanagemen-tului înadministratiapublicajudeteana

Implementareamanagementuluicalitatii înadministratia publicalocala- constituireacolectivului deelaborare amanualului calitatii;- elaborarea politiciiprivindcalitatea la nivelulConsiliuluiJudetean Braila;- repartizareaatributiilor pecompartimente si asarcinilor pefiecare angajat;- stabilirea circuituluidocumentelor sicodificareaacestora la nivelulCJB- elaborareamanualului calitatiitotaleAnaliza periodica amanagementuluicalitatii

Crestereacalitatiimanagementului

OptimizareaproceselormanagerialeOrientareapersonaluluiCJB catrecetateanÎmbunatatireacontinua aactivitatiiproprii

- gradul decoerentaal deciziilorlanivelul CJB- nivelulcheltuielilorbugetare- gradul deoptimizare atimpului deluare adeciziei ;

31 08200331.03.2004

30.06.2004

31 08200431.12.2004

Permanent

DirectorexecutivDirectiaBuget -FinanteColectivuldelucruColectivulde lucruColectivuldelucruColectivulde lucruAuditulcalitatii

72

Remodelarea stiluluidemanagement cuaccent pe rezultateprin implementareamanagementuluibazat pecunostinte

Orientareamanagementuluicatrerealizarea deobiectivederivate dinmisiuneaorganizatiei

- numar deprodusesi servicii

31.12.2004

Compartimen-tulResurseumane sisalarizare

73

II.Organizareainterna

Crearea unorstructuri deorganizare flexibile,suple sieficienteIntroducereatehnicilor simetodelor deorganizare amanagementuluipublic prinimplementarea CAFComunicare, schimbde informatiisi flux de documenteîntrecompartimenteleinterioare precumsi cu alte institutiiprin sisteminformatizat integratÎmbunatatireacircuitelor deadoptare a deciziilorsi de urmarire aîndeplinirii masurilorstabiliteSimplificareaproceduriloradministrative prinîmbunatatireacircuitului intern aldocumentelorEvaluarea periodica aefecteloractelor administrativeadoptateExtinderea utilizariiechipamentelor sitehnologiilorinformatice

EficientizareaactivitatiiCJBMasurareaperformantelorinstitutieiin functie derezultateleobtinute

- gradul decoerentaal deciziilorlanivelul CJB- grad deutilizare aresurselormaterialesi umane- gradul deoptimizare atimpului deluare adeciziilor- duratacircuituluidocu-mentelor

- numarulnivelelorierarhiceimplicate inactuldecizional-gradul deinformatizareaadministratieipublice

31.12.2004

31.12.2004

Permanent

Compartimen-tulResurseumane sisalarizare

Centrulde infor-mare albrailean-ului

Directiacoor-donare,adm.publica.Cancelarie

Juridic,Contencios

Directiiledespecialitatedin CJB

74

75

76

III. Manage-mentul

resurselorumane

Analiza periodica aorganigrameiCJB si a unitatilorsubordonate, înfunctie de activitatiledesfasuratesi reactualizareaacesteia dupanecesitati pentruîmbunatatireacadruluiorganizatoricRespectareaprevederilor Legiiprivind statutulfunctionarilorpublici in ceea ceprivesteangajarea,promovarea sipregatireafunctionarilor publici

Introducerea unorregulireferitoare lacomportamentulfunctionarilor publiciin cadrulinstitutiei si in relatiacu publicul,pâna la aparitiaCoduluiDeontologic alfunctionarilor publici

Crearea siconsolidarea încadrulCJB si institutiilorsubordonate aunui corp alfunctionarilor publici

de cariera,profesionist,impartial,

Crestereasupletei,eficientei sicoerenteiactuluiadministrativ,reducereabirocratiei,eliminareadisfunctionalitatilorsisuprapunerilordecompetente sisporireagradului decompatibilitatecuadministratiilelocale dintarilecomunitareStabilitate sineutralitatepolitica atuturorfunctionarilorpublici sieliminareaclientelismuluipolitic dinadministratiapublica

- gradul destabilitate alfunctionarilor

publici- gradul demotivatie alfunctionarilor

publici- gradul deobiectivitatesitransparentaînangajarea sipromovareafunctionarilor

publici

Permanent

Permanent

Compartimen-tulResurseumane si

salarizare

Compartimen-tulResurseumane si

salarizare

77

78

Pregatirea siperfectionareafunctionarilor publicipentru atestareaE.C.D.L.Elaborarea unui plande formare afunctionarilor publici(Anexa nr.l)

- numarul defunctionaripubliciinstruiti

Permanent

79

IV. Gestiuneapublica

Preluarea activitatilorsi resurselorcorespunzatoaretransferate de stat lanivelul judetului indomeniul sanatatii,învatamântului siculturiiIdentificarea siatragerea surselor definantare pentrureabilitarea unitatilordin domeniulsanatatii,învatamântului,culturii si protectieicopilului (Anexanr.2)Dezvoltareaparteneriatuluipublic-privat pentruîmbunatatireacalitatii serviciilorpubliceAsezarea pe baze noia impozitelor sitaxelor locale, caretrebuie sa devinaprincipala sursa dealimentare abugetului judeteanIntroducerea noilormetode de gestionarea resurselor pedomenii specifice deactivitate

Consolidareaautonomieilocale ajudetului Brailadin punct devedereadministrativ sifinanciar

- capacitateaCJB de agestionaveniturile lanivelulresponsabil-itatilorasumate- sistemul demanagementsi politicagenerala aCJB- rezultatelebugetare siflexibilitateabugetara- nivelul defiscalitate simarja demanevrafiscala

31.12.2005

DirectiaBuget-FinantesiServiciulAdminis-trare

Patrimoniu

DirectiaDez-voltareRegion-ala siIntegrareEuro-peana

DirectiaBuget-Finante

80

81

Îmbunatatireamecanismului destabilire a bugetuluijudeteanGestionarearesurselor financiareexistente, precum siabordarea altor sursede finantare decâtcele bugetareOrganizareaactivitatii de auditintern care sa asigurecertificareaoperatiunilorfinanciar contabile,evaluareaperformantei demanagementPlanificarea sidezvoltareamecanismuluiinvestitional lanivelul judetuluiIdentificarea siatragerea surselor definantare pentrurealizarea unorobiective indomeniulinfrastructurilor cuimpact zonal,precum si pentrurealizarea de lucraride întretinere apatrimoniului publicsi privat al judetului(Anexa nr.3)Asigurarea deasistenta despecialitate inimplementareaproiectelor cufinantare externa

Dezvoltarea simodernizarealocalitatilor dinjudetul Braila inconformitate custandardeleUniuniiEuropene

BiroulAuditDirectiaDez-voltareRegionalasiIntegrareEuro-peana

82

V. Realizareaunui SistemInformaticIntegrat al

Dezvoltarea simodernizareacircuitului electronic,dezvoltarea retelei decomunicatii prininternet

-asigurareaaccesuluion-line sifull-time ladiverse servicii(internet,aplicatii

1.900mil.lei

30.06.2004

Centrul deInformarealBrailean-ului

83

84

AdministratieiPublice locale

la toatecompartimentelefunctionaleImplementarea înfaza de proiect-pilotal sistemuluiinformatic integrat lanivelul judetului,pentru 4 localitatiExtinderea sistemuluiinformatic in cadrulprimariilor siConsiliilor Localedin judetAtragerea de fondurisuplimentare prinaccesareaprogramelor cufinantare externapentru realizareasistemului informaticjudeteanIdentificareaposibilitatilor deinterconectare aCentrului deInformare alBraileanului cu toateinstitutiileadministratiei publicecentrale, locale(prefectura, primarii,institutii subordonate,serviciidescentralizate) cuscopul realizarii unorbaze de date comunecare sa conduca laeficientizareaserviciilor catrecetateni, dar si lafacilitarea obtineriiinformatiilorDezvoltareaconceptului de„ghiseu unic" princrearea de puncte de

specifice,transmisiivideo) prinintermediulsite-uluiConsiliuluiJudetean;-posibilitateacolectariieficiente adatelor dinaplicatiile deback-office de laConsiliileLocale dinjudet,prelucrarea sipublicarea lorsub forma derapoarte sistatistici;-îmbunatatireaserviciiloroferite de catreConsiliulJudeteancetatenilor dinjudet;-securizarea siprotejareadatelorîmpotrivaatacurilorvirusilorinformatici;- conectarea laSistemulElectronicNational.

305mil.lei90.000euro

30.06.200431.12.2006

Centrul deInformarealBraileanu-lui

DirectiaDez-voltareRegionalasiIntegrareEuro-peana

Centrul deInformarealBraileanu-lui

85

86

ALTE ACTIUNI

87

VI. Coerentaactuluiadministrativsi întarireaautoritatii

Fundamentareadeciziilor privindpoliticile sociale pebaza unor studii siexpertizeStabilirea unui sistemde codificare, formasi mod de elaborare aactelor administrative(dispozitii, hotarâri)cu caracter normativÎmbunatatireacontrolului delegalitate a acteloradministrative deautoritateAplicarea eficienta asistemului de normesi reglementarispecificeadministratieipubliceReorganizareacomisiilor despecialitate ale CJB,dupa alegerile din2004 si adoptareaunui nou Regulamental ConsiliuluiCresterea roluluimodernizatorilor(conform HG nr 951/2001) în cadrulinstitutiei, precum sireglementareaatributiilor siresponsabilitatiloracestora

Adaptarea CJBla modificarilerapide alelegislatiei sieficientizareaactivitatii CJBDirectionareape termen lunga activitatii CJB

Eficientasporita a CJBCrestereacapacitatiiadministrativesi consolidareaautoritatiiadministrative aCJB

- gradul decoerenta aldeciziilor lanivelul CJB- gradul derezistenta laschimbareastructuriloraparatuluipropriu- gradul deoptimizare atimpului deluare adeciziilor

Permanent

Directiacoor-donare,adm.publica,cance-larie,juridic,con-tencios

SecretarulGeneralal CJB

88

VII.Îmbunatatireacalitatiiserviciilor cuimpact directasupracetatenilor

Initierea sidezvoltarea unorparteneriate cuInspectoratul Scolar,Inspectoratul dePolitie, Directia deSanatate Publica.

Modernizareaserviciilor cuimpact directasupracetatenilor

- nivelulcalitatiiserviciilorpubliceoferite catrecetateni

31.12.2005

DirectiaDez-voltareRegion-ala siIntegrare

89

90

reprezentanti aibisericilor siONG-urilorautorizate sadesfasoare activitatiin domeniul protectieicopilului sipersoanelor cuhandicapPopularizareaserviciilor oferite decatre institutiilespecializate aleConsiliului Judeteanin domeniul protectieicopilului sipersoanelor cuhandicapAtragerea de fonduriexterne în domeniulîmbunatatiriiconditiilor de asistarea acestor categorii depersoaneConsultareacetatenilor înprobleme de interesdeosebit, asigurareaparticiparii cetatenilorla adoptareahotarârilor sideciziilor,îmbunatatireacomunicarii operativecu acestia prinintermediulmijloacelormass-mediaIdentificarea unormetode si mijloace deapropiere a alesilorlocali de cetateni(întâlniri periodice,rapoarte anuale)Publicarea pe paginaweb a CJB precum siinformarea directa la

Consolidarea silargireacadrului departicipare asocietatii civilela procesuldecizionalEliminareablocajelorbirocratice dinadministratiapublica

-gradul deimplicare acetateanuluiîn luareadeciziilor- nivelul detransparentaa activitatiiCJB-nivelulcalitatiiserviciilorpubliceoferitecetatenilor

Permanent

EuropeanasiinstitutiilecuatributiiindomeniuDirectiacoor-donare,adm.publica,cance-larie,juridic,con-tencios

CentruldeInformarealBrailean-ului

91

92

conformitate cuprevederile Legii nr.544/2001 privindliberul acces lainformatiile deinteres publicAsigurarea unorspatii specialamenajate în incintaConsiliului Judeteanpentru afisareaactelor normative siacordarea deconsultatii juridicegratuite cetatenilorEditarea unui buletininformativ lunar cuprincipalele actiuni simasuri adoptate deCJBCentralizareainformatiilor in bazade date Intranetpentru informareacorecta si în timp reala cetatenilorCrearea unui sistemde petitii on-line pesite-ul CJB

-posibilitateacetatenilorde a depunepetitii si aprimiraspunsuri intimp util

93

VIII.Îmbunatatireacooperariiinstitutionale

Îmbunatatireacomunicarii,colaborarii sicircuituluiinformational întreConsiliul JudeteanBraila si alte consiliijudetene pentrupromovarea sidezvoltarea unorproiecte de interescomunImplicarea înimplementarea deprograme comunitare

ParticipareaConsiliului Judeteanla structurileasociative constituite

Îmbunatatireacooperariiinstitutionale aCJB

- fonduriatrase prinprogramecomunitare- nivelul dedezvoltareeconomica ajudetului- numarul destructuri decooperare lacareparticipaCJB

Permanent

DirectiaDez-voltareRegion-ala siIntegrareEuro-peana

94

în tara si diverseregiuni din EuropaConsolidarearelatiilor decolaboraretransfrontaliera încadrul Euroregiunii„Dunarea de Jos"Participarea ladezvoltareaparteneriatelorregionale, aprogramelor sisistemelor deimplementare alaturide celelalte autoritatiale administratieipublice locale siinstitutii, fondatoareale Agentiei deDezvoltareRegionala Sud-est

95

ANEXA NR.1

Proiecte de formare a functionarilor publici

Denumirea proiectuluiValoareEuro

Termen PIF

0 1 2

PROGRAM PHARE

Centrul regional de instruire si testareE.C.D.L.

162.205Aprilie2004

Cursuri postuniversitare cu recunoasterereciproca a doua diplome -EUROMASTER

190.910Februarie

2004

Retea regionala de centre de formarecontinua si managementul calitatii totale

375.000Februarie

2004

96

ANEXA NR. 2

Proiecte de reabilitare a obiectivelor social - culturale

Denumirea proiectului Valoare Termen PIF

0 1 2

PROGRAM RICOP

Consolidare imobile Biblioteca Judeteana "PanaitIstrati", situate în Piata Poligon nr.4 si stradaBelvedere nr.3 municipiul Braila

195.904Euro

Aprilie2004

PROGRAM PHARE

Reabilitarea si modernizarea Spitalului deObstetrica si Ginecologie Braila

341.949Euro

Noiembrie2005

Închiderea Centrului de Plasament nr.5, prinachizitionarea de apartamente integrate încomunitate, prin reintegrarea copiilor în familianaturala si largita, prin dezvoltarea de asistentimatemali profesionisti.

150.000Euro

August2004

Închiderea Centrului de Plasament nr. 1, careocroteste copii cu vârsta cuprinsa între 0-3 ani,prin achizitionarea de apartamente si case de taliemica, integrate în comunitate, prin dezvoltarearetelei de asistenti matemali profesionisti.

300.000Euro

August2004

Centrul social de gazduire temporara pentru tinericu dizabilitati

183.456Euro

Septembrie2005

PROGRAM BANCA MONDIALA

Colegiul National “Nicolae Balcescu” Braila,corp B

96.000dolari

Decembrie2003

97

Liceul “Matei Basarab” Maxineni, corp B96.000dolari

Decembrie2003

Scoala Generala cu clasele I — VIII, corp B Jirlau 88.900dolari

Decembrie2003

Scoala Generala cu clasele I - VIII, corp 3Gropeni

79.800dolari

Decembrie2003

Scoala Generala cu clasele I - VIII Surdila Greci71.400dolari

Decembrie2003

Scoala Generala cu clasele I - VIII Galbenu69.600dolari

Decembrie2003

Scoala Generala cu clasele I - VIII Silistea73.700dolari

Decembrie2003

Scoala Generala cu clasele I - VIII Perisoru79.200dolari

Decembrie2003

Scoala Generala cu clasele I - VIII Baldovinesti68.600dolari

Decembrie2003

Scoala Generala cu clasele I - VIII Rosiori84.200dolari

Decembrie2003

Scoala Generala cu clasele I - VIII Titcov68.500dolari

Decembrie2003

Scoala Generala cu clasele I - IV Pitulati46.900dolari

Decembrie2003

98

ANEXA NR.3

Proiecte de infrastructura în derulare

Denumirea proiectului Valoare Termen PIF

0 1 2

Alimentarea cu apa potabila a localitatilor Racovita,Custura, Corbeni, comuna Racovita

276.691 EuroDecembrie

2004

Alimentarea cu apa potabila a localitatii Tulesti,comuna Tulesti

1.167.715Euro

Decembrie2004

Alimentare cu apa potabila a localitatii Dedulesticomuna Mircea Voda

268.289 Euro Decembrie 2005

Pietruire DC 60 Marasu - Bandoiu, km 9+700 - km13+700

856.604 EuroSeptembrie

2004

Pietruire DC57 Frecatei - Salcia, km 21+000 - km26+000

987.174 EuroSeptembrie

2004

Modernizare DC 51 si pod peste râul Buzau, laBoarea, comuna Rîmnicelu

860.175 EuroSeptembrie

2004

Consolidare mal si reabilitare statie pompare apaGropeni

20.100 mii. lei Decembrie2006

Alimentare cu apa potabila a localitatii Tepes Voda,comuna Movila Miresii

6.100 mil.lei Aprilie 2004

Alimentare cu apa potabila a localitatii Urleasca,comuna Traian

12.000 mil.leiDecembrie

2005

99

Înfiintare distributie de gaze naturale în comunaUlmu si satele apartinatoare Jugureanu siMohreanu, judetul Braila

7.600 mil.lei Aprilie 2004

Pietruire DC 1 Corbu Vechi - Corbu Nou 4.118 mil.leiDecembrie

2004

Constructii de locuinte - 189 apartamente147.700mil.lei

Decembrie2004

Legea nr. 199 din 17 noiembrie 1997 pentru ratificarea Carteieu-ropene a autonomiei locale, adoptata la Strasbourg pe 15 octombrie 1985.

Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 – Legea administratiei publice locale.

Legea nr. 215/ 2001 art. 59, aliniatul 1

A se vedea articolul 34, aliniatul 1 din Legea nr. 215/2001

A se vedea articolul 70, din Legea nr 215/2001

Idem 5

A se vedea Legea nr. 215/2001 articolul 77 care se aplica în mod corespunzator

A se vedea Legea nr.396/1864 articolul 3, aliniatul 2

Potrivit articolului 276 din Legea nr.396/1864

A se vedea art.16 aliniat 1 din Legea nr.69/1991

A se vedea art.52 aliniat 1 din Legea nr.69/1991

A se vedea art.69 din Legea nr.69/1991

A se vedea art.117 din Legea nr.69/1991

A se vedea art.113, aliniatul 2 din Legea nr.69/1991

A se vedea art.111, aliniatul 1 din Legea nr.69/1991

A se vedea anexele 1 si 2 din Hotarârea nr.1019/2003

100

A se vedea Legea nr.189/1998

108

101