ro cehia

Academia de Studii Economice Bucuresti

Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Studiu comparativ intre Romania si Republica CehBucurestiMai 2013

1. Scurta prezentare a tarilor

a) Romania este un stat de marime mijlocie situat pe locul 13 in Europa cu o suprafata de 238.391 km patrati si cu o populatie de aproximativ 21,7 milioane locuitori.

Este situata in Europa Centrala la distante aproximativ egale fata de Oceanul Arctic (2.800km) , Oceanul Atlantic (2.700km) si Muntii Ural (2.600km). Fata de Marea Mediterana se situeaza la Aproximativ 1.000km.

Pe teritoriul Romaniei se intersecteaza paralela de 45 latitudine N (jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul N) cu meridianul de 25 longitudine E (jumtatea distantei dintre Oceanul Atlantic si Muntii Ural). Acest fapt demonstreaza pozitia Romaniei in Europa Centrala.

Vecinii Romaniei: in N Ucraina Kievin, S Bularia Sofia, in V Ungaria Budapesta, in S-V Serbia Belgrad, in E Republica Moldova Chisinau.

Capitala: Bucuresti (1.926.334locuitori).

Principalele orase: Bucuresti, Constanta, Iasi, Timisoara, Cluj-Napoca, Galati, Brasov, Craiova.

Clima: Clima Romaniei are un caracter temperat continental cu nuane de tranziie. Extinderea teritoriului rii pe aproape 5 de latitudine impune diferenieri mai mari ntre sudul i nordul rii n ceea ce privetetemperaturadect extinderea pe circa 10C de longitudine, astfel dac temperatura medie anual n sudul rii se ridic la circa 11C, n nordul rii, la altitudini comparabile, valorile acestui parametru sunt mai coborte cu circa 3C. ntre extremitatea vestic i cea estic a teritoriului naional, diferena termic se reduce la 1C.

Structura populatiei: Romni 17.263.561, Maghiari 1.268.444, Rromi 247.058, Ucrainiei 49.547, Germani 27.019, Turci 26.179, Ttari 18.143, Rusi 18.971, alte nationalitati 73.169.

Guvernul Romaniei: reprezint conformConstituiei, puterea executiv nRomniampreun cupreedintele. Guvernul se organizeaz i funcioneaz n conformitate cu prevederile constituionale, avnd la baz un program de guvernare acceptat anterior de ctreparlament. Guvernul se compune dint-un lider numitPrim-ministrui un numr variabil deminitricare conducministerespecializate pe anumite domenii, cu numeroase agenii i instituii cu diferite grade de subordonare n cadrul executivului. Guvernul Romniei ocup nBucureti, ca sediu al activitilor salePalatul Victoria.

eful statului: Preedintele Romnieieste eful de stat alRomniei, Traian Basescu.

eful Guvernului: Premierul Victor Ponta.

Limba naional: Exist mai multe limbi vorbite nRomnia, dei limba romn rmne singura limb oficial naional.Limba romneste vorbit de aproximativ 90% din populaie drept limb matern, alte limbi minoritare importante findlimba maghiar,limba romaniilimba german.

Simboluri

- Drapelul Romniei este tricolor; culorile sunt aezate vertical, n ordinea urmtoare ncepnd de la lance: albastru, galben, rou.

- Ziua naional a Romniei este 1 Decembrie.

- Imnul naional al Romniei este Deteapt-te romne.

- Stema rii i sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.

b) Republica Ceh, denumit i pe scurtCehiaeste o ar fr ieire la mare, aflat nEuropa Central. Ea se nvecineaz cuPoloniala nord, cuGermaniala vest, cuAustriala sud i cuSlovaciala est. Capitala sa i cel mai mare ora, avnd 1,3 milioane de locuitori, estePraga.

Cehia are o clim temperat-continental, cu veri relativ fierbini i ierni reci i cu mult zpad. Diferena de temperatur de la var la iarn este mare din cauza poziiei geografice n interiorul continentului.Temperaturile variaz mult n funcie dealtitudine. n general, la altitudini mari, temperaturile scad i cantitatea deprecipitaiicrete

Republica Ceh are o economie dezvoltat,cu venituri marial crei PIB pe cap de locuitor se afl la 80% din media Uniunii.Unul dintre cele mai stabile i prospere dintre statele post-comuniste, Cehia a nregistrat creteri economice de peste 6% anual n cei trei ani dinaintea izbucnirii crisei economice de la sfritul primului deceniu al secolului al XXI-lea. Creterea a fost condus de exporturi ctre Uniunea European, n special Germania, i de investiiile strine, combinat cu o revitalizare a cererii i pe plan intern.

Mare parte din economie a fost privatizat, inclusiv bncile i telecomunicaiile. Guvernul de centru-dreapta intenioneaz s continue privatizarea, inclusiv industria energetic i aeroportul din Praga. A acceptat i vnzarea a 7% din aciunile productorului de energieCEZ Group, discutnd i privatizarea fabricii de bereBudjovick Budvar. n 2009, un studiu realizat de Asociaia Economic Ceh a constatat c majoritatea economitilor cehi favorizeaz continuarea liberalizrii n majoritatea sectoarelor economiei.[29]ara face parte dinspaiul Schengen, abolind controalele la frontiere i deschiznd total graniele cu toi vecinii si,Germania,Austria,PoloniaiSlovacia, la 21 decembrie 2007.Republica Ceh este i membr aOrganizaiei Internaionale a Comerului.

2. Indicatori la nivelul economiei nationale

a) Suprafata Romania: 237.500Km2Republica Ceha: 78 866 km

b) Populatia: mii oameniGEO/TIME20052006200720082009201020112012

Czech Republic10.235.82810.269.13410.334.16010.424.33610.487.17810.519.79210.496.088:

Romania21.634.37121.587.66621.546.87321.513.62221.480.40121.438.00121.384.832:

Din primul tabel observam faptul ca populatia Romaniei este aproape dubla fata de populatia Cehiei. Principala cauza o reprezinta si faptul ca Republica Ceha are si o suprafata cu mut mai mica decat suprafata Romaniei. In intervalul de timp analizat, populatiile celor doua tari nu inregistreaza fluctuatii majore, evolutia populatiei inregistrand un trend constant.

c) PIBGEO/TIME20052006200720082009201020112012

Czech Republic122,2130,8138,3142,6136,1139,5142,2140,3

Romania132,0142,4151,4162,6151,9150,1153,4154,4

-mld euro-

Produsul intern brut(prescurtatPIB) este un indicator macroeconomic care reflect suma valorii de pia a tuturor mrfurilor i serviciilor destinate consumului final, produse n toate ramurile economiei n interiorul unei ri n decurs de un an. Acesta se poate calcula i la nivelul unei regiuni sau localiti.

Desi cu o suprafata mult mai mica si o pupulatia ce reprezinta aproximativ 50% din populatia Romaniei, PIB-ul Republicii Cehe inregistreaza valori importante ale acestui indicator.

d) PIB/ locuitor

- euro-GEO/TIME20052006200720082009201020112012

Czech Republic8,0008,1008,0007,9008,2008,200::

Romania3,7004,0004,2004,6004,3004,200::

Produsul intern brut (PIB)este o msur esenial a dezvoltrii i creterii economice a unei naiuni.Cetatenii Republicii Cehe beneficiaza de un PIB/locuitor aproape dublu fata de romani, ceea ce se traduce intr-o productivitate sporita si o putere de cumparare superioara.

Pib-ul pe cap de locuitor al Romaniei se situeaza din nefericire cu puin sub 50% din media UE-27.

e) Rata de ocupare a fortei de munca, grupa de varsta 15-64GEO/TIME20052006200720082009201020112012

Czech Republic64,865,366,166,665,465,065,766,5

Romania57,658,858,859,058,658,858,559,5

Desi Romania si Rebublica Ceha sunt doua tari foste comuniste, economia Cehiei a cunoscut un avant economic mult mai insemnat incepand cu anul 1991. Pe parcursul intervalului de timp 2005-2012, Republica Ceha inregistreaza valori mai mari fata decat valorile inregistrate de Romania. Cauza principala o reprezinta economia mult mai solida de care cetatenii cehi au parte. Economia solida Cehiei este caracterizata d emai multi factori precum fluul continu de investitii straine, reteaua complexa de aprovizionare a industriei automobilelor, cresterea exponentiala a numarului de furnizori autohtoni, s.a. Agricultura si prelucrarea primara au un rol destul de neinsemnat atat ca angajarea fortei de munca ( circa 5%, fata de 20% in Polonia vecina) cat si aport in PIB.

f) Rata somajului

GEO/TIME20052006200720082009201020112012

Czech Republic7,97,15,34,46,77,36,77,0

Romania7,27,36,45,86,97,37,47,0

Romania si Republica Ceha au rate ale somajului aproximativ asemanatoare in perioada de timp 2005-2007, anul precedent inregistrand aceeasi valoare a indicatorului ce caraterizeaza rata somanului, si anume 7%. Conform Eurostat, rata omajului a nregistrat n Rep. Ceh valori de 6,9% n ianuarie 0.12, n cretere cu 0,1 p.p. n fiecare lun anterioar, ncepnd din septembrie 2011, cnd s-a nregistrat un minim de 6,5%. n 2011, numrul mediu al angajailor a crescut cu 0,3% fa de 2010, atingnd 5,067 milioane de persoane (la o populaie de 10,5 mil. de locuitori).

g) Salariul minin-euro-

GEO/TIME20082009201020112012

Czech Republic334,83297,67302,19319,22312,01

Romania137,31149,16141,63157,20157,26

Salariul minim al Romanie este mult mai mic decat cel al Republicii Cehe. Salariul minin al Cehiei inregistreaza o valoare sub 300 de euro in anul 2009 (297,67 euro), iar valoarea cea mai mare o atinge in anul 2008, la inceputul crizei economice mondiale.Salariul minim al romanilor este cel mai mic din Europa (Bulgaria ne devanseaza inregistrand un salariu minim cu 2 euro mai mare), iar in aprilie 2012, Romnia era singura ar n care aproape un sfert dintre angajai beneficiau de salariul minim.

h) Rata inflatieiRata inflatiei

Annual average rate of change (%)

geo\time200120022003200420052006200720082009201020112012

Romania34.522.515.311.99.16.64.97.95.66.15.83.4

Republica Ceha4,71,80,102,81,92.52.43.62.23.34.52.8

Cehia reuseste sa isi mentina o rata a inflatiei mult sub cea a Romaniei, caracterizata de valori cuprinse intre 4,7 ( in anul 2001) si 0,10 in anul 2003.

Inflatia in Romania este un fenomen care se adanceste foarte mult, iar valorile indicatorului aferent vorbesc de la sine. In anul 2001 Romania are o rata a inflatiei de 34.5%, aceasta inregistreaza o scadere de pana la 4.9% in anul 2007, urmata iar de o crestere, iar in anul 2012, Romania marcheaza cea mai mica rata a inflatiei din anul 2001 si pana in prezent (3.4%). Desi este cea mai mica valoarea inregistrata pentru Romania in ultimii 11 ani, raportata la situatia din Republica Ceha putem afirma faptul ca fenomenul inflationist este cu mult mai accentuat la noi.

3. Indicatorii la nivelul agriculturii

Potential agricol

a) Suprafata Agricola pe categorii de folosinta:

1. Aria agricola:

Suprafata agricola a unei tari reprezinta potentialul agricol al acesteia. Cu o suprafata totala mult mai mare decat a Cehiei, suprafata agricola a Romaniei este mult mai mare comparativ cu suprafata agricola a Rebuplicii Cehe. Romnia are una dintre cele mai ntinse suprafee de teren agricol - 58,78% din suprafaa total. Media n UE27 este de 45%.

3. Teren arabil:

4. Vii si livezi/ Pasuni si fanete:

Nu mai este un secret pentru nimeni faptul ca Romania are un potential natural extraordinar, benefic pentru practicarea oricarui tip de agricultura. n ciuda potenialului semnificativ, Romnia se afl pe ultimele locuri n UE din punctul de vedere al eficienei utilizrii suprafeei agricole.Dotarea tehnologic din agricultura Romniei are un nivel insuficient, nu este adaptat condiiilor de producie care sunt foarte variate (tip de sol, pant, clim) i nu este n msur s asigure efectuarea lucrrilor mecanice n perioadele optime prevzute de tehnologiile de cultur. Mai mult, capitalul fizic nc se caracterizeaz printr-un grad ridicat de uzur, att moral, ct i fizic.5. Suprafete irigate:

La capitolul irigaii Romnia se afla mult in urma celorlalte state europene aceasta detinand la nivelul anului 2011 1.034.000 ha teren irigat. Republica Ceha beneficiaza de asemenea de suprafete nu foarte intinse de teren irigate, insa raportate la suprafata agricola a tarii lucrurile stau bine. Inainte de anul 1991, suprafa irigata a Romaniei era una extinsa. Dupa caderea regimului comunist, suprafetele irigate scad considerabil, la baza aflandu-se foarte multe cauze precum: starea tehnica precara a instalatiilor de irigat si scumpirea apei si a energiei electrice.

6. Mecanizare

La o suprafa agricol de 9,4 milioane de hectare, Romnia are n dotare doar 175.000 de tractoare, n timp ce n Polonia la 14 milioane de hectare sunt n funciune 1,5 milioane de tractoare, conform datelor Organizaiei pentru Alimente i Agricultur (OAA) din cadrul ONU. Situatia devine si mai dramatica daca facem referire la starea parcului auto agricol, acesta fiind uzat din toate punctele de vedere.

Incarcatura pe tractor = (Teren arabil + Vii si livezi) / Numar de tractoare

Incarcatura pe tractor( 2004 )= 54






7. Chimizare (substan activ la hectar)

Desi suprafata agricola Cehiei este cu mult mai mica decat a Romaniei, consumul de ingraseminte chimice inregistreaza valori asemanatoare. Acest lucru arata faptul ca agricultura Romaniei nu este foarte dezvoltata in raport cu agricultura Cehiei, tara care nu beneficiaza de potentialul agricol al Romaniei. Partea pozitiva a acestui aspect o poate constitui faptul ca produsele agroalimentare autohtone pe care le consuma romanii sunt mai sanatoase fata de cele obtinute in urma unei agriculturi intens mecanizate si chimizate.

Consum de ingrasaminte chimice/ha(RO2005)= 32,53822






Consum de ingrasaminte chimice/ha(Cehia2005)= 52,17976




Consum de ingrasaminte chimice/ha (Cehia2009)= 73,7518


a) Efective de animale

Efectivele de animale reprezint totalitatea animalelor domestice crescute pentru producie, reproducie i traciune. n Romnia, efectivele de bovine au nregistrat cel mai mare numr n anul 2007, cu 2,934 mil. capete, dup care numrul lor a nceput s scad de la an la an, cel mai mic numr fiind chiar n 2011, cnd s-a nregistrat 2,001 mil. capete. Efectivele de bovine din 2011 fa de 2007 au sczut cu 31,8%. Comparativ, efectivele de bovine ale Republicii Cehe au avut o evolutie constanta dina nul 2005 cand este inregistrat cel mai mare numar de bovine, si anume 1.397.310 de capete si pan in anul 2011 cand efectivele de bovine ajung la 1.343.696.

n ceea ce privete efectivele de porci, n Romnia a inregistrat un trend descrescator de la un an la altul, atingnd valoarea maxim de aproximativ 6,81 mil capete n 2007. Efectivele de porci ale Republicii Cehe sunt cu aproximativ 45% mai putinne decat ale Romaniei, inregistrand dina nul 2005 si pana in anul 2011 o scadere de aproape 61%.

Efectivele de oi si de capre ale Romaniei sunt mult peste numarul celor pe care le gasim in Republica Ceha.Animale la 100 de hectare = (Nr de animale pe fiecare specie / Suprafata agricola) * 100

RomaniaAnimale la 100 de ha(bovine 2005)= 19,8Animale la 100 ha(oi 2005)= 52,4

Animale la 100 de ha(bovine 2006)= 20,4Animale la 100 ha(oi 2006)= 54,2






Animale la 100 de ha(porci 2005)= 45,8Animale la 100 ha(capre 2005)= 4,7


Animale la 100 de ha(porci 2007)= 50Animale la 100 ha(capre 2007)= 5,3





Republica Ceha

Animale la 100 de ha(bovine 2005)= 18085Animale la 100 ha(oi 2005)= 1920







Animale la 100 de ha(porci 2005)= 37235Animale la 100 ha(capre 2005)= 164







Republica Ceha are o concentratie pe ha a animalelor domestice (indiferent de specie) mult mare decat a Romaniei, desi suprafata agricola a tarii noastre este considerabil mai intinsa. Acest lucru ne arata faptul ca Romania inca mai practica agricultura de tip traditional, in timp ce alte tari cu potential mult mai mic, au cunoscut in aceasta ramura o dezvoltare mult mai importanta.

a) Rezultate economice

b) Producii medii la principalele culturi vegetale

In ceea ce priveste productiile medii la culturile vegetale (grau, porumb, sfecla de zafar si floarea soarelui), Cehia ne da o adevarata lectie de apricultura: productii mari obtinute pe suprfafete mici, fata de Romania care are o performanta in agricultura invers proportionala cu cea a Republicii Cehe si a potentialului de care dispune. Atat la productia medie de porumb, grau, sfecla de zahar dar si floarea soarelui, productiile obtinute sunt cu peste 45% mai mari decat ale Romaniei, in conditiile in care suprfata agricola a tarii noastre este de aproximativ 23 milioane de hectare, iar cea a Cehiei nu depaseste cu mult 7730 de hectare.

c) producii totale la principalele produse de origine vegetal

Indicatorul productiei totale / locuitor = Productia totala la fiecare produs / PopulatieRomania

Indicatorul produciei totale/locuitor(grau 2007)= 0,14





Indicatorul productiei totale/locuitor(sfecla 2007)= 0,035





Indicatorul productiei totale(legume 2007)= 0,0013





Republica Ceha













Indicatorul productiei totale(legume 2009)= 0.0030

Indicatorul productiei totale(legume 2010)= 0.0029


Consum alimentar

Romania - 2010

Elemente

countryitemProducie (1000 tone)Importuri (1000 tone)Exporturi (1000 tone)Produse alimentare (1000 tone)Cantitatea de alimentare alimente (kg / cap de locuitor / an)

Grau520380823842984138.5

Orez484311723.3

Orz1182218543361.7

Porumb7973838170386340.1

secara33186321.5

Ovaz2961010.1

Mei200

Alte cereale9817140.2

Cartofi40041406206495.8

Cartofi dulci0000

Trestie de zahar

Sfecla de zahar8170

Zahar si indulcitori1565728260428.1

Zahr, non-centrifugal

Alti indulcitori426117462.1

Miere20111100.5

Fasole22360552.6

Mazare302140.2

Soia84211000

Floarea- soarelui1098141564

Ulei de soia1644231

Ulei de foarea soarelui24110310222810.6

Ulei de masline4040.2

Rosii756157587940.8

Ceapa37822239418.3

Portocale, mandarine141171215.6

Lamai230211

Grapefruit351331.5

Banane730693.2

Mere517385545020.9

Ananas6060.3

Struguri990330914.2

Cafea547472.2

Boabe de cacao334291.3

Ceai3120.1

Piper1010.1

Cuisore3510361.7

Vin496131248722.6

Bere18091817190088.2

Carne de bovine1552311687.8

Carne de oaie i de capr7112693.2

Carne de porc471267768731.9

Carne de psri de curte3711183745321

Unt990170.8

Smantana5050.2

Oua31126626912.5

Lapte5809382565872272.6

Pete de ap dulce1660200.9

Pete marin0120120.6

Republica Ceha - 2010

element

countryitemProducie (1000 tone)Importuri (1000 tone)Exporturi (1000 tone)Produse alimentare (1000 tone)Cantitatea de alimentare alimente (kg / cap de locuitor / an)

Grau1407625253210610198.6

Orez6491933806.1

Orz66681911056490.8

Porumb01023201843

Secara3390200.3

Ovaz744271173445.6

Mei130

Alte cereale955457210.3

Cartofi639916913336467104.5

Cartofi dulci393

Trestie de zahar00

Sfecla de zahar8457350

Zahar si indulcitori20162083808231837.5

Zahr, non-centrifugal

Alti indulcitori700462171180.3

Miere8302370.6

Fasole13776100.2

Mazare15136251522.5

Soia910540.1

Arahide cu coaja10951021.7

Seminte de floarea sorelui711

Ulei de soia125123282063.3

Ulei de foarea soarelui0311271792.9

Ulei de masline595560.9

Rosii87117314124220.1

Ceapa355353765210.5

Portocale, mandarine2692118254741.2

Lamai12821212

Grapefruit11951121.8

Banane9425484113.6

Mere229155338171927.8

Ananas224231943.1

Struguri17442369611.2

Cafea280931873

Boabe de cacao3281082193.5

Ceai149311181.9

Piper8170.1

Cuisore8170.1

Vin1111444107217.3

Bere4514774475481377.8

Carne de bovine850490114122519.8

Carne de oaie i de capr303116963235.2

Carne de porc7201080179162226.2

Carne de psri de curte1652675291199232.2

Unt11996271893

Smantana366564370.6

Oua6131111563510.3

Lapte132376123233915376248.5

Pete de ap dulce149135871953.2

Pete marin1134100.2

Odata cu criza financiara consumul a nceput s scad la mai toate alimentele. A scazut consumul de pine, carne proaspt, preparate din carne (salamuri), brnzeturi i smntn, cacaval. De asemenea, consumul a stagnat la orez i lapte i a crescut doar la pete. Pe ansamblu, in 2011, consumul s-a redus la unele alimente (paine,orez) si a urcat la cateva produse (peste, lapte,carne).

Alimente 200620072008200920102011

Paine8,58,38,38,287,8

Malai0,330,310,370,370,340,36

Orez 0,430,410,410,390,40,4

Carne proaspt1,571,731,922,172,252,2

Preparate din carne0,690,750,80,860,870,84

Lapte0,410,440,480,5230,570,59

Pete 3,63,53,844,24,2

Brnzeturi i

Smntn0,690,7240,7880,8420,8890,869

Brnz de vac

(telemea)0,2360,2430,2530,280,290,27

Cacaval 0,0590,0680,080,0820,0830,081

Cantitatea medie lunar pe persoan- kilograme

Cea mai dezastruoas situaie se ntalnete n cazul pinii. n 2011, un romn manaca, n medie, 7,8 kilograme de pine pe luna. Este cea mai redusa cantitate din 2006 si pn in prezent. n plus, anul 2011 este singurul n care consumul mediu lunar de pine a scazut sub 8 kilograme de persoana.

Situaii asemntoare ntlnim i n cazul orezului si mlaiului printre cele mai mici consumuri din ultimii zece ani.

n privina crnii proaspete, consumul a urcat usor in 2011 fa de 2010. In schimb, n cazul preparatelor din carne, brnzeturilor si cacavalului, acestea au scazut putin fata de 2010.

Consumul de carne i preparate din carne n Romnia se situeaz la un nivel relativ sczut comparativ cu standardele din rile dezvoltate. Carnea de porc este cea mai cautata in Romania, acoperind aproape jumatate din consumul de carne, de circa 60 de kilograme pe cap de locuitor pe an, fiind urmata de cea de pasare (15-20 kg) si vita, categorie care reprezinta doar 10% din total.

Fiecare roman mananca anual 30-32 de kilograme de carne de porc, fata de media europeana de 40-45 de kilograme. Consumul de carne de pasare este de 15-20 de kilograme pe an, de asemenea sub media europeana, de 23-24 kilograme. Carnea de vita reprezinta doar 10% din consumul total de carne din Romania, fata de 40% in UE.

Petele este singurul aliment al crui consum a continuat s creasc. In 2011, romnii mncau, n medie, 0,59 kilograme de pete pe luna de persoana. Cea mai mare valoare din ultimii zece ani. Dar, la o privire i mai atent, vom observa ca ritmul de cretere a fost unul dintre cele mai reduse din aceast perioad, mentinandu-se la acelasi nivel in 2011 ca in 2010. Dac analizm ntregul interval 2006 2011, observm c a crescut consumul de carne proaspat si pete, iar cel de cacaval aproape s-a dublat. i consumul de lapte, brnzeturi a crescut, cu aproximativ 12%.

Concluzii

Romania si Cehia sunt doua tari foste comuniste ce isi recapata democratia in anul 1991. Din acel moment fiecare a cunoscut o dezvoltare separata. Republica Ceha, desi este o tara mai mica atat ca populatie cat si ca suprafata dar reuseste sa surclaseze Romania in multe domenii in care potentialul nostru natural ne recomanda a fi printre primele tari din Europa ( in special in agricultura). Economia Cehiei este una foarte dezvoltata si foarte bine redirectionata dupa perioada 1991, insa Romania continua chiar si dupa mai bine de 20 de ani sa isi caute drumul fara a avea o tinta clara. Diferentele de educatie, cultura, dar mai ales progres pun Republica Ceha si Romania pe trepte diferite de reusita.

4. Principale reglementri pe pieele agricole

Uniunea European a stabilit norme comune n ceea ce privete pieele agricole. Aceste norme privesc n special interveniile publice pe piee, regimurile de cote i de ajutor, standardele de comercializare i de producie, precum i schimburile cu rile tere.

ACT

Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizri comune a pieelor agricole i privind dispoziii specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP).

SINTEZ

Organizarea comun a pieelor agricole denumete cadrul juridic stabilit la nivel european pentru anumite sectoare agricole. Uniunea European prevede astfel norme comune cu privire la gestionarea pieelor agricole, standarde de comercializare a produselor agricole, precum i pentru exporturile i pentru importurile Uniunii Europene (UE).

PIAA INTERN

Intervenia asupra pieei

Pentru a se asigura stabilitatea pieelor i un nivel de trai satisfctor pentru comunitatea agricol, a fost pus n aplicare un mecanism de sprijinire a preurilor, n paralel cu introducerea regimurilor de sprijin direct.

Mecanismul de sprijinire a preurilor ia n considerare nevoile fiecrui sector agricol, precum i interdependena lor. Msurile iau forma urmtoarelor:

intervenii publice pe pieele produselor agricole;

plata de ajutoare pentru depozitarea privat a cerealelor, a orezului, a zahrului, a uleiului de msline i a mslinelor de mas, a crnii de vit i de mnzat, a laptelui i a produselor lactate, a crnii de porc, de oaie i de capr.

Msuri speciale de intervenie

Uniunea European poate lua msuri excepionale pentru a sprijini pieele n criz. Aceste msuri sunt, de exemplu, necesare n caz de propagare a bolii animale sau de calamitate natural ale crei efecte se manifest pe pieele agricole.

Regimul de cote

Cotele naionale de fabricare pentru zahr i lapte sunt stabilite. Statele membre le repartizeaz apoi ntre ntreprinderile productoare. Prezentul regulament definete n special modalitile de transferare a cotelor ntre mai multe ntreprinderi i gestionarea produciei excedentare. Aceasta cuprinde, ntre altele, taxe aplicate productorilor de ctre statele membre.

Regimul de ajutor financiar

De asemenea, sunt prevzute ajutoare pentru sectoarele urmtoare:

zahrul (msuri de restituire la producie);

laptele i produsele lactate, uleiul de msline i mslinele de mas, fructele i legumele, precum i produsele apicole;

programele n favoarea consumului de fructe sau de lapte la coal;

sectorul vitivinicol i sectorul hameiului;

creterea viermilor de mtase.

COMERCIALIZARE I PRODUCIE

Comisia poate s impun standarde de comercializare pentru anumite produse agricole. Aceste standarde se pot referi, de exemplu, la calitatea produselor, la ambalajul acestora, la stocare sau la transport.

Prezentul regulament impune norme suplimentare pentru producia i comercializarea produselor care beneficiaz de o marc de protecie n sectorul vinului. Aceste mrci sunt denumirile de origine controlate, indicaiile geografice i meniunile tradiionale. Regulamentul descrie procedura prin care productorii care doresc s beneficieze de o astfel de marc trebuie s i depun cererea.

Organizaiile de productori sau interprofesionale

Prezentul regulament stabilete normele cu privire la recunoaterea i la funcionarea organizaiilor de productori i interprofesionale.

Organizaiile de productori trebuie n special s permit elaborarea unei programri comune a produciei i s poat s o adapteze n funcie de cerere.

n ceea ce le privete, organizaiile interprofesionale nu sunt alctuite n principal din productori. Ele pot reuni reprezentani ai activitilor economice asociate produciei, comerului sau transformrii produselor agricole. Organizaiile interprofesionale au ca obiectiv n special optimizarea costurilor de producie i de transformare a produselor.

SCHIMBURILE COMERCIALE CU RI TERE

n principiu, orice tax cu efect echivalent unei taxe vamale, precum i orice restricie cantitativ sau msur cu un caracter echivalent sunt interzise n schimburile comerciale cu rile tere.

Importuri

Comisia poate solicita prezentarea de licene de import pentru produsele din anumite sectoare: cereale, orez, zahr, semine, ulei de msline i msline de mas, in i cnep, fructe i legume proaspete i transformate, banane, vin, plante vii, carne de vit i mnzat, carne de porc, carne de oaie i de capr, carne de pasre de curte, lapte i produse lactate, ou i alcool etilic de origine agricol.

Taxele la import din Tariful vamal comun se aplic acestor produse, dei pentru unele dintre ele sunt prevzute dispoziii particulare. n anumite cazuri, taxele la import pot fi suspendate sau se pot aplica taxe suplimentare.

Aceste dispoziii particulare se aplic n special importurilor de amestecuri de cereale, de orez sau de cereale i de orez i taxa la import este stabilit n funcie de compoziia amestecului. n plus, pentru zahr este stabilit un regim preferenial, iar pentru cnep i hamei sunt fixate anumite condiii de import.

De altfel, Comisia poate s prevad contingente tarifare de import, adic limite privind volumele de mrfuri care pot fi importate cu taxe vamale reduse. Contingentele tarifare sunt gestionate de Comisie i administrate astfel nct s se evite orice discriminare.

Exporturile

Comisia poate cere prezentarea unor licene de export pentru produsele din sectorul cerealelor, al orezului, zahrului, uleiului de msline i mslinelor de mas, al fructelor i legumelor proaspete sau transformate, al vinului i al crnii de vit i mnzat, al crnii de oaie i de capr, al crnii de pasre de curte, al laptelui i produselor lactate, al oulor i al alcoolului etilic de origine agricol.

Exportul anumitor produse poate fi susinut prin restituiri la export care acoper diferena dintre preurile de pe piaa global i cele din UE. Acestea pot fi difereniate n funcie de destinaie i sunt fixate de ctre Comisie periodic, innd cont de evoluia pieelor Uniunii i de pieele mondiale. Restituirile la export pentru malul aflat n stoc, pentru cereale i carnea de vit i mnzat sunt reglementate prin dispoziii specifice.

Gestionarea contingentelor la export pentru sectorul laptelui i al produselor lactate i tratamentul special la import n rile tere sunt, de asemenea, reglementate.

Concurena

Se aplic dreptul comunitar al concurenei. Exist totui excepii, prevzute n articolul 176 al regulamentului, pentru care Comisia tolereaz acorduri sau practici concertate. De asemenea, regulamentul prevede acest gen de excepii n sectorul fructelor i al legumelor, precum i n cel al tutunului.

De altfel, regimul european n materie de ajutor de stat se aplic din principiu sectoarelor agricole. Regulamentul prevede totui dispoziii particulare pentru ajutoarele de stat n sectorul laptelui i al vinului.

Context

nainte de adoptarea prezentului regulament, fiecare sector agricol dispunea de o organizare comun a pieei specifice acestuia. Exista astfel la nivel european o multitudine de organizaii ale pieelor agricole. Prezentul cadru juridic simplific i unific diferitele reglementri care existau nainte.

Eurobarometru: Ce cred europenii despre securitatea alimentar, despre calitatea produselor alimentare i despre relaia dintre agricultur i mediul rural

Pentru mai mult de 90% dintre europeni, criteriile cele mai importante la cumprarea de produse alimentare sunt calitatea i preul, mai importante dect originea (71%) i marca (47%); potrivit unei noi anchete EUROBAROMETRU privind securitatea alimentar, calitatea produselor alimentare i mediul rural, calitatea i preul au fost considerate foarte importante de 65% i, respectiv, 54% dintre respondeni. Etichetele de calitate sunt importante pentru dou treimi dintre cei intervievai, constatndu-se o mbuntire fa de anii precedeni n ceea ce privete recunoaterea diferitelor sigle de calitate ale UE. Potrivit anchetei, 24% dintre respondeni recunosc deja sigla ecologic a UE la mai puin de 2 ani de la introducerea acesteia. n ceea ce privete securitatea alimentar, trei sferturi dintre cetenii UE i-au exprimat ngrijorarea cu privire la problema hrnirii populaiei de pe glob, ns proporia celor preocupai de capacitatea UE i a statelor membre de a satisface necesitile alimentare ale locuitorilor lor este sub 60%.

Majoritatea cetenilor UE consider c agricultura aduce o contribuie pozitiv la conservarea zonelor rurale, prere mprtit n majoritatea statelor membre i a grupurilor sociodemografice. Exist deci un larg consens cu privire la rolul benefic al agriculturii. n cadrul anchetei, au fost intervievai peste 26 500 de ceteni europeni, cu vrste de cel puin 15 ani, din toate cele 27 de state membre ale UE.

Principalele concluzii:

Securitatea alimentar: Aproximativ 56% dintre respondeni nu sunt preocupai de nivelul produciei alimentare din ara lor, iar n ceea ce privete UE n ansamblu, procentul este de 57%. n schimb, 76% dintre respondeni sunt preocupai de nivelul produciei alimentare la nivel mondial. Ca urmare a acestor rezultate, 84% dintre ceteni opineaz c UE ar trebui s ajute alte ri s-i sporeasc producia alimentar. Aproximativ 81% consider c UE ar trebui s-i sporeasc propria producie alimentar pentru a depinde ntr-o mai mic msur de importuri, iar 77% apreciaz c UE ar trebui s produc mai mult pentru a satisface att necesitile propriilor ceteni, ct i cererea rilor tere.

Calitatea alimentelor: Pentru 96% dintre respondeni, calitatea alimentelor reprezint un criteriu important n luarea deciziilor de cumprare, mai important chiar dect preul, care este menionat de 91% dintre cei intervievai. Originea produsului conteaz mai puin, dar este important pentru 71% dintre respondeni. n schimb, marca este considerat important de 47% dintre respondeni, n timp ce pentru 50% dintre ei, aceasta nu prezint importan. Etichetele de calitate sunt importante pentru 67% dintre respondeni.

Agricultura i mediul rural: ntrebai n legtur cu relaia dintre agricultur i mediul rural, 81% dintre respondeni au rspuns c, n opinia lor, agricultura are efecte benefice asupra mediului, 86% apreciaz c ea contribuie la nfrumusearea peisajului rural, iar 89% consider c agricultura contribuie la protejarea zonelor rurale.

Modificri de importan practic privind procedura de scoatere din circuitul agricol a terenurilor

Executarea lucrrilor de construcii asupra unui teren este permis numai dac respectivul teren este ncadrat n categoria de folosin corespunztoare, respectiv curi construcii. Procedura de autorizare a lucrrilor de construcii pentru terenuri agricole, relevant de exemplu n cazul dezvoltrii parcurilor fotovoltaice sau eoliene, presupune n principiu scoaterea anterioar a terenului din circuitul agricol. ncepnd cu 27.07.2012 ns, sunt aplicabile pentru terenurile situate n intravilan, norme simplificate, care ridic totui o serie de probleme.

Reglementri contradictorii privind obligativitatea scoaterii din circuitul agricol

Obligativitatea scoaterii din circuitul agricol se stabilete de la caz la caz la nceputul procedurii de autorizare a lucrrilor de construcii, prin certificatul de urbanism (denumit n continuare pe scurt CU"), care corespunde n principiu noiunii de Bauvorbescheid" din dreptul german.

n general trebuie remarcat c prevederile legale referitoare la obligativitatea scoaterii din circuitul agricol i respectiv procedura corespunztoare au suferit de-a lungul anilor modificri succesive i n parte incoerente. Pentru acest motiv, obligativitatea scoaterii din circuitul agricol a terenurilor situate n intravilan este nc de mai mult timp un subiect de dezbateri. n acest context, ns i din pricina lipsei de experien i de cunotine juridice a autoritilor locale competente, nu exist o practic unitar privind cazurile n care scoaterea din circuitul agricol este obligatorie, precum i cu privire la procedura de urmat.

Comparaie ntre vechea i noua reglementare. Efecte

Pn de curnd, art. 23 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrrilor de construcii prevedea c scoaterea din circuitul agricol a terenurilor agricole situate n intravilan se realizeaz conform legii". Trimiterea se referea la prevederile Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar i ale Regulamentului privind coninutul documentaiilor pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol (aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii nr. 897/ 2005, denumit n continuare Regulamentul"). Acestea reglementeaz o procedur de scoatere din circuitul agricol specific, separat i laborioas, care presupune obinerea a numeroase avize. De pild, avizul Ageniei Naionale de Cadastru i Publicitate Imobiliar, al Ageniei Naionale a mbuntirilor Funciare, al Ministerului Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale .a. Care dintre aceste avize sunt necesare se stabilete de la caz la caz n funcie de suprafaa terenului, de clasa acestuia de calitate, de existena mbuntirilor funciare pe teren, precum i de alte mprejurri. Procedura este condiionat de plata unei taxe de scoatere din circuitul agricol.

Ca urmare a unei modificri din 27.07.2012 a art. 23 al Legii nr. 50/1991, scoaterea din circuitul agricol se realizeaz prin autorizaia de construire.

n consecin, scoaterea din circuitul agricol nu mai presupune n opinia noastr parcurgerea unei proceduri separate. Deoarece aceasta decurge n afara cadrului Legii nr. 18/1991, nu va fi necesar, n opinia noastr, nici plata taxei de scoatere din circuitul agricol. Aceasta ar conduce la o simplificare substanial a procedurii de scoatere din circuitul agricol n cazul terenurilor situate n intravilan i, totodat a ntregii proceduri de autorizare a lucrrilor de construcii. Efectele modificrilor legislative descrise mai sus sunt de importan practic pentru investitori n ceea ce privete timpul i costurile implicate.

Domeniu de aplicare. Context

Noile reglementri privind scoaterea din circuitul agricol n temeiul Legii nr. 50/1991 privesc exclusiv terenurile care se afl n intravilanul localitilor. Imobilele situate n extravilan fac n continuare obiectul prevederilor Legii nr. 18/1991 i ale Regulamentului, astfel c, n cazul acestor din urm terenuri, procedura descris mai sus, inclusiv investiia de timp i cheltuielile aferente rmn obligatorii.

Intravilanul unei uniti administrativ-teritoriale este reglementat prin Planul urbanistic general - PUG i poate fi extins prin Planul urbanistic zonal - PUZ. De regul, pentru obinerea unei autorizaii de construire pentru terenuri situate iniial n extravilan este necesar aprobarea prealabil a unui PUZ.

Aprecieri

Noua reglementare a art. 23 din Legea nr. 50/1991 este binevenit. Totui, ea nu a condus i la o modificare corespunztoare expres a Regulamentului. ntr-adevr, acesta se refer n continuare la scoaterea din circuitul agricol a terenurilor situate n intravilan. Astfel se creeaz , n opinia noastr, premisele pentru diverse interpretri din partea autoritilor competente.

Din punct de vedere juridic, contradicia actual ntre cele dou reglementri ar trebui, n opinia noastr, s fie rezolvat n favoarea Legii nr. 50/1991, n sensul de a considera c scoaterea din circuitul agricol se face direct prin autorizaia de construire. Exist argumente solide n acest sens, de pild acela c Legea nr. 50/1991 are un rang superior n ierarhia normelor juridice, modificarea menionat fiind de asemenea adoptat ulterior Regulamentului.

Din punct de vedere practic ns, dezvoltatorul unui proiect (de exemplu al unui parc solar) nu va putea s se bazeze pe o practic unitar a autoritilor competente n domeniul construciilor. Conform experienei noastre, autoritile nu numai c nu fac o aplicare unitar a normelor juridice, ci dovedesc n anumite cazuri chiar o necunoatere a intrrii n vigoare a noilor reglementri.

Din motive ce in de securitate juridic, opinm c este necesar o modificare corespunztoare a Regulamentului.Transferuri mai scazute catre programele nationale de dezvoltare ruralaPlanul de a reduce ajutorul direct pentru fermieri in vederea intaririi programelor de dezvoltare rurala ale statelor membre (modularea) a fost unul dintre subiectele cele mai dezbatute in cadrul Comisiei PE pentru agricultura. In plenara a fost votat un amendament care propune ca toate cuantumurile platilor directe care urmeaza sa fie acordate, pentru un an calendaristic dat, unui agricultor si care depasesc 10 000 EUR se reduc in fiecare an, pana in 2012, cu urmatoarele procente: 2009 - 6%, 2010-6%, 2011-7% si 2012 7%.

De mentionat ca statele care au aderat in 2004 vor fi eligibile pentru modulare in 2012, in timp ce Romania si Bulgaria vor fi scutite avand in vedere introducerea treptata platilor. Revizuirea cotelor de lapte In perspectiva modificarii reglementarilor privind cotele de lactate, incepand din 2015, ar fi bine sa se acorde in prealabil producatorilor de lapte posibilitatea sa se adapteze modificarilor si sa investeasca in functie de cerintele pietei, avand in vedere in special faptul ca termenele pentru solicitarile de ajutoare pentru investitii sunt relativ lungi.

Limitata de plafoanele cotelor de lapte, productia comunitara totala de lapte tinde sa urmeze un declin treptat, desi modest, pe termen mediu, avand in vedere ca restructurarea continua din statele membre care nu au fost membre ale Comunitatii inainte de extinderea din 2004 va duce la o scadere a productiei de lapte pentru consum, in timp ce cresterea productiei ramane limitata din cauza existentei cotelor. In acelasi timp, se anticipeaza cresterea cantitatii de lapte livrat laptariilor in vederea prelucrarii in perioada avuta in vedere. Cresterea cotelor de lactate, astfel cum este prevazut (cu 2% pentru anul de comercializare 2008/2009 si cu 1% pentru anii de comercializare 2009/2010 si 2014/2015) ar oferi posibilitatea sa se dispuna de elementele necesare pentru a realiza o evaluare adecvata a situatiei pietei din sectorul laptelui. Incepand din 2009, sprijinul acordat investitiilor efectuate de producatorii de lapte nu ar mai trebui limitat la cota stabilita, pentru a permite producatorilor sa isi sporeasca investitiile in functie de cerintele pietei. (am5).

Membrii PE doresc ca statele membre sa aiba posibilitatea de a mari pentru o anumita perioada de timp cotele de lapte daca aceste cote sunt sub-utilizate in alte state membre. De asemenea, deputatii s-au exprimat pentru crearea unui fond pentru lapte menit sa sprijine restructurarea acestui sector.

Cotele nationale de lapte pentru Romania, propuse de Comisie nu au fost modificate si anume: 3 118 140,000 tone pentru 2008/2009, 3 149 321,400 tone pentru 2009/2010 si 3 180 814,614 tone pentru 2010/2011.

Asistenta destinata sectoarelor cu probleme speciale - "articolul 68"In urma amendamentelor propuse de deputatii europeni, 15% din plafonul bugetului national pentru plati directe va putea fi utilizat pentru sustinerea unor sectoare mai afectate precum cel al producatorilor de lapte si de carne de vita si pentru contributia la scheme de asigurari mai complexe, care sa acopere toate tipurile de daune cauzate de fenomene meteorologice si pagubele majore cauzate de anumite boli la animale sau plante.Statele membre pot decide, pana la 1 august 2009 cel tarziu, sa utilizeze, incepand cu 2010, pana la 10% din plafoanele lor nationale pentru a acorda ajutor agricultorilor in ceea ce priveste promovarea unor forme de productie sustenabile pentru:

* tipuri specifice de agricultura care sunt importante pentru protejarea sau ameliorarea mediului,

* imbunatatirea calitatii ecologice a produselor agricole sau

* imbunatatirea comercializarii produselor agricole sustenabile

* a compensa dezavantaje specifice care ii afecteaza pe agricultori in sectoarele sustenabile ale lactatelor, carnii de vita, de oaie si de capra si orezului, in regiunile vulnerabile din punct de vedere economic sau sensibile din punct de vedere ecologic

* regiunile care fac obiectul programelor de restructurare si/sau de dezvoltare, cu scopul de a evita abandonul de teren cu valoare ecologica si/sau de a compensa dezavantaje specifice pentru agricultorii din zonele in cauza care exploateaza terenuri cu valoare ecologica; de asemenea, pentru sprijinirea potentialului agricol in zonele defavorizate care sufera de pe urma unor dezavantaje structurale grave si permanente.Eco-conditionalitateStatele membre care doresc sa opteze pentru includerea habitatelor in standardele de eco-conditionalitate privind bunele conditii agricole si de mediu ar trebui sa aiba flexibilitatea de a face acest lucru. Scoaterea temporara a terenurilor din productia agricola a avut beneficii care se vor pierde atunci cand va fi eliminata. Studiile arata ca cel mai mare beneficiu adus de scoaterea temporara a terenurilor din productia agricola a fost valoarea de habitat pentru animale (nevertebrate, pasari, mamifere etc.) in zone in care in care exista putine habitate seminaturale si in care aceasta a contribuit la diversitatea botanica a peisajelor arabile.

Noile reglementari UE le dau agricultorilor libertatea de a raspunde cererii in crestereMinistrii agriculturii din UE s-au reunit in 2009 pentru a moderniza politica agricola comuna. Pentru prima data dupa multi ani, ei au incercat sa gaseasca modalitati de crestere a productiei de alimente, nu de limitare a acesteia.

Suntem, asadar, departe de amintirea lacurilor de vin si a muntilor de unt, simboluri ale unei perioade in care productia scapata de sub control a dus la reducerea dramatica a preturilor si i-a lasat pe multi producatori dependenti de subventiile UE.Astazi, preturile la alimente explodeaza, iar agricultorii din intreaga lume incearca sa faca fata unei cereri tot mai mari la nivel global. In acest context, reglementarile comunitare ar trebui sa-i ajute pe producatorii europeni sa raspunda acestei cereri prin cresterea exporturilor. Ministrii de resort au analizat mai multe modificari propuse care vizeaza, printre altele, reducerea subventiilor, suprimarea reglementarilor privind scoaterea terenurilor din circuitul agricol si eliminarea progresiva a cotelor de lapte. Ca si reformele anterioare, noile masuri isi propun sa le dea agricultorilor libertatea de care au nevoie pentru a raspunde unei cereri in crestere si pentru a aborda noile provocari precum schimbarile climatice, gospodarirea apelor, protejarea biodiversitatii si folosirea biocombustibililor.

Politica agricola comuna a Uniunii Europene PAC a facut obiectul unor ample reforme, in ultimele doua decenii. Ultima schimbare importanta a avut loc in anul 2003, cand UE a eliminat subventiile acordate in functie de productia obtinuta, care ii incurajau pe agricultorii europeni sa produca mai mult decat puteau vinde. Noul regim va completa in continuare veniturile agricultorilor, dar le va da acestora o mai mare libertate de a-si adapta productia la cerintele pietei. In schimb, agricultorii vor fi nevoiti sa se conformeze normelor privind protectia mediului, bunastarea animalelor si calitatea produselor alimentare.

Comisia Europeana va directiona catre dezvoltare rurala banii economisiti prin reformarea politicii agricole. Acestia vor fi bineveniti in 12 dintre noile state membre, care, odata cu aderarea, au fost nevoite sa-si modernizeze foarte rapid sectorul agricol.

PAC a fost elaborata pentru a le permite agricultorilor sa duca o viata decenta, pentru a garanta aprovizionarea cu alimente la preturi corecte si pentru a conserva patrimoniul rural al Europei. Aceasta politica beneficiaza de 40% din bugetul UE (aproximativ 55 de miliarde de euro pe an). In sectorul agricol european isi desfasoara activitatea aproximativ 5% din populatia activa a Uniunii.

Noul PAC, care va intra n vigoare din 2014, va duce la creterea treptat a plilor directe la hectar pentru fermierii din noile ri UE, ns la niveluri anuale mai mici dect se preconizase iniial. Acest lucru, mpreun cu creterea costurilor fixe, determinat de aprecierea accelerat a activelor pe fondul unui interes n cretere pentru sectorul agricol, i va mpinge pe agricultorii din aceste ri s creasc producia pentru a rspunde nevoilor lor de venit. n acest context va avea loc i o consolidare pe scar larg a fermelor din statele noi membre ale UE se precizeaz n raport.

Bibliografie

www.insse.ro, accesat la data de 10.05.2013 www. Eurostat. Ec.europa.eu, accesat la data de 7.05.2013 www.wikipedya.org, accesat la data de 20.04.2013 http://faostat.fao.org, accesat la data de 20.04.2013 http://europa.eu/legislation_summaries/agriculture/agricultural_products_markets/l67001_ro.htm#amendingact, accesta la data de 22.04.2013

http://ec.europa.eu/romania/news/06072012_eurobarometru_securitatea_alimentara_ro.htm, accesta la data de 22.04.2013

_1497492214.xlsChart1

122.21322005

130.8142.42006

138.3151.42007

142.6162.62008

136.1151.92009

139.5150.12010

Republica Ceha

Romania

Series 3

Sheet1

Republica CehaRomaniaSeries 3

2005122.2132

2006130.8142.4

2007138.3151.4

2008142.6162.6

2009136.1151.9

2010139.5150.1

2011142.2153.4

2012140.3154.4

_1497492217.xlsChart1

10235828216343712005

10269134215876662006

10334160215468732007

10424336215136222008

10487178214804012009

10519792214380012010

Replublica Ceha

Romania

Series 3

Sheet1

Replublica CehaRomaniaSeries 3

200510,235,82821,634,371

200610,269,13421,587,666

200710,334,16021,546,873

200810,424,33621,513,622

200910,487,17821,480,401

201010,519,79221,438,001

201110,496,08821,384,832

_1497492208.xlsChart1

64.857.62005

65.358.82006

66.158.82007

66.6592008

65.458.62008

6558.82009

Republica Ceha

Romania

Column1

Sheet1

Republica CehaRomaniaColumn1

200564.857.6

200665.358.8

200766.158.8

200866.659

200865.458.6

20096558.8

201067.758.5

201165.758.5

201266.659.5

_1497492211.xlsChart1

800037002

810040002

800042003

790046005

820043002009

820042002010

Republica Ceha

Romania

Series 3

Sheet1


20058,0003,7002

20068,1004,0002

20078,0004,2003

20087,9004,6005

20098,2004,300

20108,2004,200

To resize chart data range, drag lower right corner of range.

_1497492202.xlsChart1

334.83137.312008

297.67149.162009

309.1141.632010

302.19157.22011

311.39157.262012

Republica Ceha

Romania

Series 3

Sheet1


2008334.83137.31

2009297.67149.16

2010309.1141.63

2011302.19157.2

2012311.39157.26

To resize chart data range, drag lower right corner of range.

_1497492205.xlsChart1

7.97.22005

7.17.32006

5.36.42007

4.45.82008

6.76.92009

7.37.32010

Republica Ceha

Romania

Column1

Sheet1


20057.97.2

20067.17.3

20075.36.4

20084.45.8

20096.76.9

20107.37.3

20117.47.4

201277

_1497492199.xlsChart1

4.734.52001

1.822.52002

0.115.32003

2.811.92004

1.99.12005

2.56.62006

Republica Ceha

Romania

Column1

Sheet1


20014.734.50

20021.822.50

20030.115.30

20042.811.90

20051.99.10

20062.56.60

20072.44.90

20083.67.90

20092.25.60

20103.36.10

20114.55.80

20122.83.40

ro cehia

Documents