Coperta: Ovruu MunanuTehnoredactare: Pn. Eucrw MnnaLectura: Pn. CXrXuu PXurvranu

Editura Renagterea, 20L9Piafa Avram Iancu, nr. 18

RO-4001.17, Cluj-NapocaTeUfax:02641599649E-mail: editura_renasterea@yahoo.com

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a

RominieiPOPESCU, SILUAN

Iubirea naqte fericirea I Protos. SiluanPopescu; tipdriti cu binecuvAntareaInaltpreasfinlitului Andrel ArhiepiscopulVadului, Feleacului gi Clujului, MitropolitulClujului, Maramureqului gi Silajului. - Cluj-Napoca: Renagterea, 2019

ISBN 978-6 0 6 -607 -287 -8

2

Pnoros. SnueN Popnscu

IUBIREA NA$TEFERICIREA

Tip drit d cu bine cua dnt qrea innltpreasfinlitului P drinteAndrei

Arhiepiscopul Vadului, F eleacului gi CIuj ului,gi Mitropolitul Clujului, Maramuregului gi Sdlajului

Cluj-Napoca2019

inainte-l a suferit crucea, n-a linut seamade ocara ei qi a gezut de-a dreapta tronuluilui Dumnezeu.Luali aminte, dar,laCel ce

ardbdatde la pdcitogi, asupra Sa, o atAt demare impotrivire, ca sd nu vd lisafi ostenifl,sldbind in sufletele voastre. In lupta voastr5cu pdcatul, nu v-a!i impotrivit incd pAnd lasAnge. $i ati uitat indemnul care vd griiegteca unor fii: "Fiulmeu, nu disprefui certareaDomnului, nici nu te descuraja, cAndeqti mustrat de El. Cici pe cine il iubeqteDomnul il ceart6, gi biciuiegte pe tot fiul pecare il primegte>" . (Earei 12,7-6)

42

CurnrNs

Ce este fericirea?

Putem ajunge Ia fericire?

Putem gusta fericirea?

Putem ajunge la siguranfa cd vomfi fericifi dupi moarte?

Care sunt condi,rile ca sd putemprimi hafl.rl, ca sd pomimspre fericire?

Care este calea cetre fericire?

Iubirea naqte fericirea!

43

5

8

9

16

24

28a-J/

t?

{

{Ii

IUBIREA NA$TE FERICIREA

Ce este fericirea?

Mulfi oameni se intreabd dacd fericireaexistd cu adevdrat gi indoiala lor estefireascd deoarece fiecare dintre noi am avutmomente in care am simlit o pace adinc6.,fiind in acelagi timp deplin mulfumili gi

bucurogi, dar parcd tot ne este greu sd

spunem cd fericirea existd cu adevdrat.Potrivit Diclionarului Explicativ al LimbiiRomAne fericirea este ,,o stare de mulEumiresufleteasci intensd gi deplind", ceea ce arinsemna ci toli am fost gi avem motivesuficiente sd credem cd vom mai fi fericifi.Dar este suficient? Este suficient si simtim

o stare sufleteascd de intensd qi deplindmulfumire pentru a spune cd suntemfericifi? Doar atAt simgim gi considerimnoi a cuprinde fericirea? Dacd lucrurile arsta aga, am putea afirma ci un ombeat sauun drogat este fericit deoarece cei care autrecut prin aceste stdri mdrturisesc cd ausimlit de multe ori o mullumire sufleteascdintensi gi deplind. $tim gi simfim cd nu esteaqa. De ce? Pentru ci vrem si fim gi perfectcongtienfi atunci cAnd suntem fericifi! Nuputem confunda fericirea cu be!i4 de oricefel ar fi ea!

Perfecta congtienfd ne ridicd insd o nouiproblemd: teama de a nu pierde fericirea. Casd fim cu adevdrat fericifi nu trebuie sd netemem de nimic, nici mdcar de faptul cd amputea si ne pierdem fericirea, cd fericirea arputea si nu dureze. Nicio frici nu are locinfericire! Afi fericifi presupune a fi siguri cistarea de fericire nimeni qi nimic nu o poatelua de la noi. Prin urmare, fericirea, pentruca sd fie autenticd, trebuie sd dureze vegnicgi sd gtim ci dureazd vesnic.

Dacd fericirea autentici dureazdveqnicinseamni cd gi calJza ei, acel ,,ceva"care ne aduce starea de mullumire qi

bucurie intensi qi deplind, trebuie sd fieneschimbdtor qi etern, adici ,,ceva" ceeste in lumea aceasta, dar care nu aparlineontologic, fiinfial, acestei lumi, deoareceobservdm cd aici caracteristicile comunelucrurilor sunt schimbarea gi efemeritatea.Acel,,ceva" nu poate fi decAt dumnezeiesc.Prin urmare, putem afirma cd gustareafericirii are loc doar atunci cAnd simfimpacea, multumirea qi bucuria ce vin directdin Dumnezet), din ceea ce este El, dinfiinfa Lui, adicd atunci cAnd simlim depliniubirea lui DumnezelJ, deoarece oricealtceva ne-ar aduce intensd gi deplind pace,mulqumire gibucurie vom gti cd este o starece nu poate heternizatl,iar dac6.nu vom gtiacest lucru inseamnd cd nu suntem deplincongtienti. Clipa de fericire este aceea incare Dumn ezeu te ia in brafe, aqa cum iqi iamamainbrafe copilul. Cu privire la aceasta,Sf. Ap. Pavel ne spune: ,,in har suntefif

{

mAntuifi (...) qi aceasta nu e de la voi: estedarul lui Dumnezeu" (Efeseni 2, 8). Harul,despre care vorbeqte Sf. Ap. Pavel, esteenergia iubitoare care porneqte din fiinfalui Dumnezeu gi pitrunde lumea aceasta,inclusiv sufletele gi trupurile noastre.

Agadar, putem spune cd fericireaeste o stare, pe care ne-o oferd haruldumnezeiesc, de perfectd congtienld, incare simfim pace, mullumire gi bucurie,depline gi intense, pe care suntem sigurici nimeni gi nimic nu le va lua de lanoi.

Putem ajunge la fericire?

Afirmdm cu tirie c5, in lumea in caretrdim, aqa cum este ea acum/ nu putemajunge la fericire, ci doar putem sd ogustdm! Nu am gisitnicio mirturie despreun om pe care tristefea sd nu il fi ajuns.Nimeni dintre cei care au vorbit despre

fericire nu a afirmat despre sine sau desprealtul cd nu a cunoscut qi tristetea. in ceea cene privegte, cregtini fiind, trebuie sd avemin vedere ci MAntuitorul Iisus Hristosnumegte viafa noastri pdmAnteascd,,vremede prigoniri" (Marcu 1"0, 30), iar Sf. Ap.Pavel ne avertizeazd cd,,tofi care voiescsd trdiascd cucernic in Hristos Iisus vor fiprigonifi" (1I Timotei 3, 12).

Putem gusta fericirea?

Faptul cd nu putem ajunge la fericirein lumea aceasta nu inseamni insd cd nuputem avea momente sau chiarperioade defericire. Putem gusta fericirea qi, mai mult,trdi cu nidejde4 cu speranta, sau chiar cuincrederea cd dupi moarte vom intAlni olume in care fericirea este posibild sau cdlumea aceasta poate si sufere o schimbarecare sd faci posibild fericirea in cadrulei. Pe ce ne bazdm cAnd facem aceastd

9

afirmafie? Pe mirturiile celor care au avutparte de fericire. Cea mai importantimdrturie o constituie Schimbarea la Fafd a

MAnfuitorului Iisus Hristos despre care nemirturisesc Evangheliile: ,,Iisus a luat cuSine pe Petru gi pe Iacov qi pe Ioary fratelelui, gi i-a dus trtr-un munte inalt, de o parte.

$i S-a schimbat la fal6, inaintea 1or, 9i astrdlucit fala Lui ca soarele, iar veqminteleLui s;au fdcut albe ca lumina. $i iatd, Moiseqi Ilie s-au aritat 1or, vorbind cu El. $i,rispunzAnd, Petru a zis lui Iisus: Doamne,bine este sd fim noi aici; daci voiegti, vomface aici trei colibe: Jie un4 gi lui Moiseuna, gi lui Ilie una. Vorbind el incd, iatX unnor luminos i-a umbrit pe ei, gi iati glas

din nor zicilnd <Acesta este Fiul Meu Celiubit, intru Care am binevoit; pe Acestaascultali-L>. $i, auzind, ucenicli au cdzutcu fafa la pimAnt gi s-au spdimAntat foarte.

$i Iisus S-a apropiat de ei, gi, atingAndu-i,le-a zis: Sculafi-vd qi nu vd temefi" $/l'ateit7, L-7).

Dupi aceastd mdrturie referitoare laMAntuitorul Iisus, ne intereseazd in moddeosebit gi mdrturia Sf. Ap. Pavel. De ce?

Pentru cd Sf. Ap. Pavel este un om careafirmd cd a gustat fericirea -,,Cunosc un omin Hristos, care acum paisprezece ani - fiei:r trup, nu gfiu; fie in afard de trup, nu qtiu,Dumnezeu gtie - a fost rdpit unul ca acestapAni la al treilea cer. $i-l gtiu pe un astfel deom - fie in trup, fie in afard de trup, nu qtiu,Dumnezeu qtie, cd a fost rdpit in rai qi a auzitcuvinte de nespusr p€ Car€ nu se cuvineomului sd le griiascd"., ci este un trimisal lui Dumnezeu - ,,Pavel, apostol nu dela oameni, nici prin vreun om, ci prin IisusHristos gi prin Dumnezeu-Tatdl" (Galateni 1.,

1); ,,v6.fac cunoscut, fralllog cd Evangheliacea binevestitd de mine nu este dupi om;pentru cd nici eu n*am primit-o de la om,nici n-am irvitat-o, ci prin descoperirea luiIisus Hristos" (Galateni'J.,'1.'1.-'1.2) - care gtiecalea prin care tofi putem ajunge fericili -,,nu mi ruqinez de Evanghelia lui Hristos,pentru cd este putere a lui Dumnezeu spre

t

10

ll

l

lI

l

ll

-=

tI

$