sinteză fericirea

8/17/2019 Sinteză fericirea

1/35

Sinteză“fericirea”


2/35

Metoda

Problema : Ce este ocetate bună?Ce este fericirea omului?

Binele omu lui e funcţia sa conform virtuţilorsu etului (etice şi intelectuale)

Virtuţile etice:-de niţie-tipologie-educarea

Virtuţileintelectuale:-de niţie- tipologie- relaţia cu dori nţele

!rasia:- a nu confundată cuviciul

Endoxadesprefericire"ericirea omului

"ericirea POLITI !

#unurilee$terioare:-prietenii-bogăţia etc%

&lăcerea

E"


3/35

Politica #II : fericirea nu constă 'n viaţa contemplativă%

copul Politicii : cea mai bună constituţie depinde de: care e modul de viaţă cel mai de*irabil?

+, de aşteptat ca aceia care trăiesc sub constituţia cea mai bună să aibă

şi cel mai bun mod de viaţă %+.rebuie să găsim o concepţie agreată de toate părţile asupra felului deviaţă care e cel mai de*irabil pentru toţi oamenii 'n toate circumstanţele(dialectica)% bunuri e$terioare

bogăţia/ prietenii etc% .rei tipuri de bunuri (te*ă unanim acceptată) bunuri ale corpuluisănătatea

bunuri ale su etului virtuţile%

“Toate acestea apar$in omului fericit”%

&'()(a*)+, .e*ă acceptată de toţi: +0imeni nu va numi fericit pe acela care nu arepic de cura1/ cumpătare/ dreptate sau 'nţelepciune %

politic,$istă 2 moduri de viaţă candidate la fericire:

loso c- al doilea e superior (v şi *eii):


4/35

Ierar-ia fericirilor. nu e$istă o singură formă de fericire%

,$istă o 'nţelegere asupra celor trei tipuri de bunuri/ dar nu e$istă acordasupra:

cantită$ii acestor bunuri /i a superiorită$ii lor relati0e&ierar-ia,%

Teza sa : bunurile su eteşti (virtuţile) nu depind de bunurile e$terioare 8le sunt superioare%+Viaţa fericită 8 nu contea*ă dacă ea constă 'n plăcere sau virtute sau

ambele 8 aparţine mai mult acelora care şi-au cultivat mai multcaracterul şi raţiunea şi au ac4i*iţionat bunuri e$terioare 'n limitelemoderaţiei - fericirea e 1raduală2+&utem deci conveni că acea cantitate de fericire care revine ecăruibărbat ca individ e egală cu cantitatea de virtute şi 'nţelepciune şi cuactele virtuoase şi 'nţelepte pe care le face (5626b / 29)%

Există tipuri diferite de fericire la care au accesdi0erse clase de oameni. +"orme de fericire posibile pentruo cetate (5629a/ ) % +Cel mai desăv;rşit bine e fericirea< ea constă 'nactuali*area şi practicarea perfectă a virtuţilor% =ar/ aşa cum se 'nt;mplăadesea/ unii participă la ea 'n 'ntregime/ alţii pot să participe la ea parţial


5/35

Scopul Politicii : etatea fericită+Cea mai bună cetate e cetatea fericită (5626b/2B)%• Care sunt +elementele care sunt necesare pentru

e$istenţa unei cetăţi fericite? (562 a/ 6@)%- unii *ic: o cetate bogată (& #)- alţii 8 o tiranie 8 educaţia ră*boinică (uciderea e oobligaţie ) 8 critica 5627b/ 2@)%

D: care are constituţia cea mai bună 8 care asigurăfericirea cetăţenilor%

Ca şi la om: +părţile (esenţa) şi +condiţiile necesareale cetăţii fericite condiţiile organi*aţionale(instituţii/ clase sociale/ funcţii/ legi/ educaţie etc%)care asigură fericirea cetăţenilor tematica Politicii %


6/35

3olul educa$iei 4n cetate

+ devărul e că o cetate e o pluralitate< iareducaţia este aşadar mi1locul de a o face ocomunitate şi de a-i conferi unitate % &rin

+metoda EformăriiF obiceiurilor/ a cultivăriiminţii şi a legislării reali*ăm aceasta (&ol%52G6b/6@)

- Cetatea are un scop unic (+o viaţă bună )deci educaţia trebuie să e unitară/ deciea trebuie să e +condusă de cetate 8legiutorii şi dascălii%


7/35

Insula SO5"IO"


8/35

Problema&utem avea un test logico-lingvistic pentru a

decide: - este proprietatea +capabil de cunoaştere o

proprietate esen$ială sau un propriu alomului? - este proprietatea +viaţă morală o proprietate

esen$ială sau un propriu al fericirii ('n genere)

?- este +frumuseţea *ică o proprietateesenţială/ un propriu sau un accident al fericirii('n genere)?


9/35

Tipulpredica$iei

P este o proprietate esen$ială a lui S P este un propriu al lui S P este un accident al lui S

,$emple 3mul ( ) este (esenţialmente) un animalraţional (&) & se spune despre %

este &∀ $( $→ &$) +3rice $/ dacă $ este om/atunci $ este animal raţional %=espre ocrate se poate predicaadevărat numele om ca şi de niţia

omului (animal raţional)%

3mul ( ) este (neesenţial) un animalcare are capacitatea de a 'nvăţa (&) &(capacitatea de a 'nvăţa) se găseşte 'n

(om)%este &

∀ $ ( $→ &H$)+0u pot reda propriul fără a plasa

subiectul 'n esenţa sa (genul său) (.op%V/6)% &ropriuldelimitează un lucru deceea ce e diferit de el ca gen şi poate relativ la timp/ loc etc%

3mul ( ) este (accidental) alb (&) & (albeul) segăeseşte 'n (om)%

este &%+>n accident e un atribut care poate să aparţinăsau nu unui lucru şi aparţine şi altorsubiecte(.op% V/5)

=e niţiapredicatului &

3mul df% animal raţional%+Ienul indică esenţa % +=iferenţaspeci că nu indică esenţa/ ci o calitate asubiectului %

Capacitatea de a 'nvăţa df% virtute apărţii pur raţionale a su etului de aasimila cunoştinţe%

lbul df% culoarea albă%lbul nu indică esenţa omului/ ci o anumită

calitate contingentă< +un lucru poate sau să nue alb % Ienul +albului e +culoarea %

Consecinţelogice

Ceva e predicat 'n categoria esenţei dacăorice lucru de acel fel admite numeleclasei dar şi de niţia numelui% 3riceindivid care este om este şi animalraţional% & +indică esenţa omului%Jn ca*ul 'n care genurile (animal) şispeciile (om) sunt predicate despre unindivid ( ocrate)/ at;t de niţia lor(animal raţional) c't şi numele (om) sepot predica despre ocrate (Cat% / 6/9/)%

peciile şi genul 'n calitate de predicatesunt predicate 'ntotdeauna sinonimic :+ ocrate este om +- ocrate şi om auaceeaşi de niţie (+animal raţional ) şiacelaşi nume: +animal %

=eoarece capacitatea de a 'nvăţa segăseşte 'n om/ unii oameni pot numiţi

paronimic +capabili de cunoaştere / darde niţia numelui +capacitatea decunoaştere nu poate predicatădespre om (omul nu este o virtute apărţii %%%)% =e niţia lui & nu se poateaplica lui ( ocrate) pentru că ea nu especia sau genul lui ocrate pentru aforma de niţia lui%

3mul este numit paronimic alb (după +albeaţă)/dar de niţia albeţii (albului) nu se poate predicadespre om ci despre culoare (3mul nu esteculoarea albă)

Conversapropo*iţieianali*ate

∀ $(&$→ $)=acă e specia lui &/ atunci orice (om)este & (animal raţional) şi ceea ce nu e &nu e nici (.op% V/7)% =acă +animal estegenul lui +om / atunci cel ce nu esteanimal nu este nici om%"umai oamenii sunt animale raţionale%

Ca predicat/ propriul e convertibil cusubiectul dar +nu indică esenţa % =acăomul este specia de animale care aucapacitatea de a 'nvăţa/ atunci aceleanimale care nu au capacitatea de a

'nvăţa nu sunt oameni%∀ $(∼&H$→ ∼ $)0umai oamenii sunt +capabili decunoaştere %

Conversa nu este adevărată: dacă $ nu e alb/aceasta nu 'nseasmnă că nu e om/ poate unnegru< şi dacă $ e alb/ aceasta nu 'nseamnă că eom/ poate un iepure%, fals: ∃$(∼&$K∼ $)%,$istă indivi*i care sunt albi şi nu sunt oameni%

.est este & & se spune despre pentru

orice $ care e se poate predica & şidefniţia lui &% (Veri căm dacă & poate predicat adevărat despre şi dacă & 'iindică totodată esenţa lui )%

este & & este propriul lui & se

găseşte 'n pentru unii indivi*i caresunt / numele & se poate (eventual)predica dar de niţia lui & nu se poatepredica iar conversa lui + este &+ e

este & & este accidentul lui & se găseşte

'n pentru unii indivi*i care sunt / numele &se poate predica / dar de niţia paronimului lui &nu se poate predica/ iar conversa lui + este &+nu e adevărată%


10/35

Tipulpredica$iei

P este predicat 4n modesen$ial despre S%

#ia$a morală este oesen$ă6

P este un propriu al luiS

P este un acccident al luiS

,$emplu "ericirea EsupremăF ( ) estefuncţia omului 'n acord cunous (viaţa contemplativă) (&)

Viaţa contemplativă sespune despre fericireaEsupremăF%

este & ∀ $( $→ &$)

"ericirea E'n sens secundarF( ) este funcţia omului (viaţaraţională) 'n acord cu virtuţileetice(&) Viaţa morală sespune despre fericirea E'n senssecundarF%

este & ∀ $( $→ &$)

"ericirea ( ) estesănătatea (&) sănătatea se găseşte 'nfericire%

este &∃$ ( $ K &$))

"ericirea ( ) estefrumuseţea naturală (&) "rumuseţea naturală segăesşte 'n fericire

este &

=e niţiapredicatului &

Viaţa contemplativă df% viaţaraţională conformă cu virtuteanous %

Viaţa morală df% viaţaraţională conformă cuvirtuţile etice%

ănătatea df% o virtute acorpului obăinută prine$erciţiu%

"rumuseţea naturală df%virtute a corpului ca darnatural%

Consecinţe logice%

0umele & este predicabildespre (fericirea EsupremăFeste viaţa contemplativă) şi

de niţia lui & e de asemeneapredicabilă Efericirea(supremăF este viaţaconformă cu virtutea nous )%

0umele & este predicabildespre (fericirea E'n senssecundarF este viaţa morală)

şi de niţia lui & e deasemenea predicabilă(fericirea E'n sens secundarFeste viaţa conformă cuvirtuţile etice%

"ericirea este viaţaumană raţionalăconformă cu virtuţile

su etului% 0u putempredica o virtutecorporală despre viaţă%

au o putem faceparonimic: Viaţa fericităeste sănătoasă %

"rumuseţea corpului ca datnatural e o virtute *ică(naturală) care nu poate

predicată despre fericire (oactivitate optimi*ată devirtuţile su etului) şi nicide niţia ei nu poate predicată despre viaţafericită (nu indică esenţafericirii/ ci e o calitate ceaparţine şi altor lucruri)%%

Convesa Conversa e adevărată: oriceom care nu e capabil să-şie$ercite funcţia 'n acord cunous nu poate fericit E'nsensul cel mai 'naltF % =acă nuduci o viaţă contemplativă nueşti fericit E'n sensul cel mai

'naltF%=eci nu sunt fericiţi E'n sensulcel mai 'naltF dec;t loso i%

Conversa e adevărată: oriceom care duce o viaţă moralăeste fericit ('ntr-un senssecundar)% =acă nu duci oviaţă morală nu eşti fericit E'nsens secundarF%=eci nu sunt fericiţi E'n senssecundarF dec;t cei ce seimplică 'n viaţa publică şi 'şicultivă virtuţile etice%%

Conversa este adevărată:

=acă fericirea omuluieste viaţa raţională 'ncare reali*ăm un controlal sănătăţii/ dacă acestcontrol dispare/ dispare şifericirea%

Conversa nu are loc: e falscă dacă nu eşti frumos de lanatură nu poţi fericit% untoameni ur;ţi şi fericiţi/ dupăcum sunt şi sclavi frumoşi%

.est Viaţa contemplativă poate predicat despre fericire subcategoria esenţei%

5) & poate predicat despre%2) =e niţia lui & poate

predicată despre %

5) & poate (uneori)predicat despre %2) =e niţia lui & nu poate

predicată despre %

5) & nu poate predicatdespre %2) =e niţia lui & nu poate predicată despre %


11/35

+, caracteristica distinctivă a substanţelor Egenului/ specieiF şia diferenţei Especi ceF ca/ 'n toate propo*iţiile 'n care elesunt predicate/ să e predicate sinonimic Eindividul şi speciasă aibă acelaşi nume/ al clasei) şi aceeaşi de niţieF% Căcitoate aceste propo*iţii au ca subiect e indivi*ii/ e specia(Cat% )% pecia e predicată despre indivi*i/ genul at;tdespre specie c;t şi despre indivi*i% =e niţia speciei seaplică la indivi*i şi de niţia genului la specie%

animal

om animalraţional

ocrate $

culoare

albul culoarea %%%

ocrate este om3mul este animal raţional

(def%)ocrate este animal raţional%

Socrate e numit sinonimicom %

ocrate e o specie a lui +om etc%- individul şi clasa au acelaşinume: animal%-- individul şi clasa (oamenilor)au aceeaşi de niţie: animalraţional%

Socrate e numit paronimicalb%

ocrate este alb/ dar nu e ospecie a +albului 8 deci alb nuare a face cu de niţia: a de ni

'nseamnă a 'ncadra 'n gen şispecie%0u putem predica defniţia albeţii către ocrate pentru că

-

tabilind specia genului+animal noi am de7nit

omul individual (cu c;tspecia e mai precisă/ cuat;t de niţia e maibună)% 3rice alt predicatdespre omul individual(capabil de cunoaştere/alb etc%) nu are a face cude niţia/ c4iar dacăpreci*ea*ă diferenţaspeci că 8 cum e ca*ul+capacităţii decunoaştere (numai aoamenilor)% =e aceea

aceasta e un propriu /iar albul (care ţine de o-

ocrate este alblbul este o culoare %%% (def%)ocrate ( nu ) este o culoare%%%


12/35

!m demonstrat. 0ia$a etică nu e un propriu* ci o esen$ă a“fericirii 4n sens secundar”% 8i că 0ia$a contemplati0ă e o parte

esen$ială a fericirii contemplati0e% 9ar sunt ele 4nsu/iri

esen$iale ale fericirii 4n 1enere6• +"ericirea umană e un termen relati0 : viaţa raţională 'n raport cuvirtuţile etice şi dianoetice%• =e aici divi*iunea 'n cele două forme de fericire: contemplativă şietică% ,senţa unui termen relativ e una sau mai multe relaţii%

• ,senţa fericirii sunt două relaţii cu cele două tipuri de virtuţi%• , imposibil să 'nţelegem fericirea fără a 'nţelege cele două tipuri devirtuţi% Cele două relaţii (diferenţe speci ce)/ trebuie unite deoarecede niţia trebuie să e una/ c4iar dacă fericirea nu e una% (.op% V/5)%

Jn ca*ul termenilor relativi/ +esenţa lor e aceeaşi cu relaţia faţă de ceva astfel 'nc;t este imposibil să 'nţelegem un termen fără a-l 'nţelege pe celălalt şi/ 'n consecinţă/ 'n de niţia unuia celălalt trebuie inclus( V/ 7)% +0u poate e$ista mai mult de o de niţie a unui lucru / de aceea cele două relaţii trebuie combinate( V/ 9)%

:ericirea umană este func$ia omului &1en, exercitată 4n acordcu 0irtu$ile etice sau dianoetice &diferen$ă,%

9eci. viaţa etică nu e un propriu al fericirii umane 4n 1enere* cio esen$ă%


13/35

!r1umente pentru inclusi0ism.5) Consecinţele bune ale mai multor virtuţi sunt mai bune dec;t aleuneia (.op% / 5)< de aceea e plau*ibil să credem că fericirea includetoate virtuţile (inclusivism)%

2) ,senţa omului e de a animal raţional. 3mul e singurul animal care

are o parte raţională a su etului şi duce o viaţă raţională% - viaţa raţională viaţa care manifestă dispo*iţiile părţii raţionalea su etului:

- nous / dar şi- episteme (sop-ia )/ dar şi- - p-ronesis 8 care nu funcţionea*ă fără 0irtutea etică %

- =acă 0ia$a etică e indirect legată de phronesis şi phronesis ţine de raţiunea umană/ atunci viaţa etică e raţională şi ecapabilă să optimi*e*e funcţia omului< deciţine de esenţa vieţii raţionale bune eudaimonia.

6) ve*i &ol% 8 cele 6 tipuri de bunuri%


14/35

are e mai dezirabil sau mai bun dintre douălucruri6 Toposuri &Top% III* ',%

Să aplicăm la cele trei tipuri de bunuri care

compun fericirea%-"ericirea contemplativă e mai de*irabilă deoarece e un bun 'n sine/ nuunul 'n sine şi pentru altceva/ ca viaţa etică%-- viaţa contemplativă e mai de*irabilă dec;t cea etică şi pentru că eactivarea celui mai bun element din noi 8 nous%-- viaţa virtuoasă e preferabilă bunurilor e$terioare pentru că ea e scop/pe c;nd acelea sunt doar mi1loace 'n vederea acelui scop%- virtutea e de*irabilă 'n raport cu mi1loacele utile deoarece virtuteaeste cau*a binelui/ pe c;nd norocul produce binele prin accident%--


15/35

SO5"IO"fortărea$ă


16/35


17/35

Problema.I% Interpretarea exclusi0istă* monistă* intelectualistă a

eudaimoniei .•. ,$istă o singură virtute şi tip de viaţă care merită numele de

fericire umană: nous/sophia ---- contemplarea/flosofa.(viaţa intelectuală/ de +om liber / +retras din viaţa publică )%

•. =oar viaţa intelectuală ţine de esenţa fericirii umane%•. Viaţa etică/ politică- nu ţine de esenţa fericirii/ ci de + propriul ei%•. "ericirea este viaţa dedicată cercetării loso ce (ştiinţi ce)%

II% Interpretarea inclusi0istă* pluralistă a eudaimoniei .•. t;t viaţa intelectuală c;t şi cea cetăţenească (etică) ţin de esenţa

fericirii umane L alte condiţii speci ce%•. +#unurile e$terioare sunt +propriul fericirii%•. "ericirea este viaţa dedicată cercetării loso ce (ştiinţi ce) şi

cultivării L practicării virtuţilor morale ( viaţa 'n acord cu virtutea )%


18/35

Teza mea. 0ia$a 0irtuoasă etic nu e un bunexterior &propriu, ci $ine de esen$a fericiriiumane.-Jn Pol % 566B b/ 56 8 clasi carea tripartită a bunurilor%- poi: +.oate acestea Ecele trei tipuri de bunuriF aparţin omului fericit fericirea nu constă doar 'ntr-o activitate (a nous / sophia )/ ci 'ntr-omulţime de bunuri ordonate% =eci monismul e fals% =ar asta nu

'nseamnă că toate bunurile intră 'n de niţia (esenţa) sa% Viaţa eticăintră ?-,ste viaţa etică o proprietate esenţială a vieţii fericite a omului ca omsau un propriu?

-Proprietate esen$ială nu poate să nu aparţină subiectului şiaparţine numai lui%-Propriul proprietatea aparţine numai subiectului/ dar 'n modcontingent%

+0imeni nu va numi fericit pe acel om care nu are pic de cura1/cumpătare sau 'nţelepciune % +0ici un om fericit n-ar putea deveni


19/35

=in ,,

• +"ericirea trebuie să e activitatea unei vieţi desăv;rşite 'nacord cu virtutea desăv;rşită ( teleion ) (525Ba/ 6 ) -de niţie

• teleion complet/ nu ultim%

+ şa cum bunăstarea *ică e constituită din virtuţile diferitelorpăr$i (ale corpului) tot astfel stau lucrurile cu virtuteasu etului/ 'n măsura 'n care ea este un 'ntreg desăv;rşit(complet/ are toate părţile/ inclusiv virtutea etică) (552@a/7)%

toate virtuţile su etului

Esen$ă Propriu !ccident Esen$ă ' Esen$ă ) Propriu !ccident


20/35

$ p $ $ ) p

3mul ( ) este unanimal raţional (&)(propr% esenţială)

3mul este capabil săînveţe gramatica(propriu%)

3mul este animalulcare doarme %

"ericirea ( ) esteviaţa contemplativă(&)%

"ericirea este viaţaetică%

"ericirea umană esteviaţa mercantilă binec4ib*uită%

"ericirea umană efrumuseţea naturală%

om df% animalraţional%

capacitatea de a 'nvăţagramatica df% odispo*iţie mentalăde*voltată prin studiu%

a dormi df% o starepasivă a su etului%

v% contemplativă df%viaţă optimi*ată denousMsop4ia

v% etică df% viaţăoptimi*ată devirtuţile etice%

viaţa mercantilă df%(a utili*a bine) banii/proprietăţile funciare/uneltele/ sclavii/re*ervele de 4rană%

f rumuseţeanaturală df% oarmonie a corpuluidată de natură%

=acă numele +om

se aplică laindividul $/ atuncişi de niţia numeluise aplică la $%

ocrate este om3mul este unanimal raţional(def)%

ocrate este unanimal raţional%

=acă numele

+capabil%%% se aplică laindividul $ (NOsis)/de niţia lui se aplică la$%NOsis este +capabilsă %%% dar nu poate o+dispo*iţie mentală%%% %

=acă numele

+animalul caredoarme se aplică laindividul $ (NOsis)/ nure*ultă că de niţia luise aplică la $ (căNOsis e o stare pasivăa su etului)%

%=acă numele

+fericire se aplică laviaţa lui .4ales/atunci de niţiafericirii se aplică laviaţa lui .4ales%

=acă numele

+fericire se aplică laviaţa lui olon/ atuncide niţia fericirii seaplică la viaţa lui

olon%

0umele +viaţă

mercantilă se aplicăla o viaţă umană darde niţia ei nu sepoate predica despreviaţă ( o activitate asu etului de aproduce şi utili*abanii %%%)

0umele +frumuseţe

naturală nu seaplică la vieţi şi nicide niţia ei%

=espre orice omputem predica def%numelui%∀ $( $→ &$)

.oţi oamenii suntanimale raţionale

"5 despre orice omputem spune că ecapabil să studie*eregulile limbii% >nii sunt &%∃$( $K&$)

"5 despre orice omputem spune cădoarme acum% >niioameni nu dorm (unii

nu sunt &)∃$( $K∼&$)

=espre orice viaţăfericită 'n sensintelectualist putemspune că eoptimi*ată de nousMsop4ia%

=espre orice viaţăfericită 'n sens eticputem spune că eoptimi*ată devirtuţile etice% .oţi sunt &%

=acă spunem că>nele vieţi fericitesunt vieţi mercantile(>nii sunt &)/ atunciconversa e >nii &sunt %

Conversa este:>nii & sunt :unele animaleraţionale suntoameni∃$(&$K $) %

Conversa are loc: >nii &sunt ∃$(&$K $)

0u e$istă conversălogic validă%,$istă şi alte animalecare dorm%=acă $ doarme/ nuştim dacă e om sauun alt animal%

Conversa are loc: >nii& sunt % >nele vieţiconforme cunousMsop4ia suntfericite (Jn sensintelectualist)%

Conversa are loc: >nii& sunt >nele vieţiconform cu virtuţileetice este fericite ('nsens secundar)%

Conversa are deciloc: >nele vieţimercantile suntfericite fericirea e ocondi$ie necesarăpentru ca bogăţia săbine folosită%

Conversa nu are loc:nu orice vieţuitoarefrumoasă de lanatură e fericită(e$istă animalefrumoase/ oameniur;ţi şi fericiţi/ sclavi

frumoşi)=acă $ nu eanimal raţional/atunci nu e om%∀ $(∼&$→∼ $)

"5 e adevărat că dacă$ nu e capabil să 'nveţeregulile gramaticiiatunci nu e om% (& nuaparţine cu necesitatelui )%∃$(∼&$K $)

"5 e adevărat cădacă $ nu doarmeatunci nu e om%∃$ (&$K $)

=acă o viaţă nu econformă cu virtuţileintelectuale (măcarpotenţiale)/ nu efericită 'n genere(Ponism)%

=acă o viaţă nu econformă cu virtuţileetice/ nu e fericită 'ngenere (v% citat)%

"5 e adevărat cădacă nu eşti bogat nupoţi feicit ca om%

"5 e adevărat cădacă nu ai norocul să

i frumos nu poţi trăifericit%

• =acă sepredică despre $/atunci d efniţia lui

se predică

despre $%• =e niţia lui (adică &) sepredică despre

• & nu se predică despreorice %• 9 acă P se predicădespre x* de7ni$ia lui

P nu se predicădespre x%• on0ersa eade0ărată. 9acă x

• & nu se predicădespre orice %• 9acă P se aplicăla x* de7ni$ia lui P

nu se aplică la x%• on0ersa nu areloc% &9acă x este Patunci nu decur1e

C;nd un lucru epredicat esenţialdespre altul/ +at;tnumele c;t şi

de niţia predicatuluitrebuie să epredicabile despresubiect (Cat% / 7)%

#ia$a eticăsatisface testulesen$ei* deci nu eun propriu%

C;nd un lucru epredicat neesenţialdespre un subiect/c4iar dacă numele

poate aplicat lasubiect/ de niţiapredicatului nu poate

aplicată (Cat% / 9)%

"ericirea naturală e ocondiţie accidentală/un +mi1loc util / nu ocondiţie necesară a

fericirii%


21/35

animal

raţional om

omul df% animal raţional

- dacă $ este om atunci $ este animalraţional%- dacă $ nu e animal raţional/ atunci nueste om%

animale capabile să 'nveţe gramatica (&)

oameni animale

- =acă $ este om nu 'nseamnă că $ e capabil să 'nveţe regulile gramaticii% (e$istă oameni care nu ştiugramatică)%

Propriu :>nii sunt &>nii & sunt >nii non-&sunt

non-& şi

Esen$ă .oţi sunt &>nii & sunt

.oţi non-& suntnon-

ccident>nii sunt &>nii & sunt

om

s

animal

dorm

ESE"=>

! I9E"T

P3OP3I5

animale care dorm


22/35


23/35


24/35

$ este (neesenţial) O O se găseşte 'n $ $ este o condiţie necesarăa lui $ O nu poate e$ista separat de $ O este propriul lui O%$ este (esenţial) O O se spune despre $ O este esenţa lui $%

P* S

∼&$ ∼

ESE"=!( este &)

.oţi sunt & K .oţi &sunt

.oţi ∼& sunt ∼

; identitatea lui & cu%

$ P

S

P3OP3I5L( este &)

>nii sunt & .oţi & sunt >nii ∼& sunt (de e$emplu a< alţii suntc;ini: b)- incluziune strictă a lui P 4n !%

$ b animaleoameni ( )

animal capabil săstudie*e gramatica (&)

animaleoameni ( )

animale raţionale (&)

$ a


25/35

.estul esenţei

• Omul este &esen$ialmente* prin def%, un animal ra$ional%5) 0umele +animal raţional (&) poate predicat despre orice om ( )%

ocrate este animal raţ1onal%2) =e niţia lui & ( animal care are o parte raţională a su etului) poate predicată

despre orice om%ocrate este un animal care are o parte raţională a su etului (şi dacă nu are o

asemenea parte atunci nu put6em spune dă ocrate este om)%

•) :ericirea este &esen$ialmente* prin def%, 0ia$a etică%5) 0umele +viaţa etică (&) poate predicat despre orice viaţă fericită%

Viaţa fericită a lui olon este o viaţă etică%Viaţa fericită a lui .4ales este o viaţă etică

E+0imeni nu va numi fericit pe acel om care nu are pic de cura1/ cumpătare sau 'nţelepciune % +0ici un om fericit n-ar putea deveni vrednic de pl;ns/ pentru căniciodată nu va comite acte odioase şi 1osnice (,0 55@5a)%F

2) =e niţia +vieţii etice ( viaţa ce e$primă virtuţile etice) poate predicată despreorice viaţă fericită (şi dacă un om nu duce o asemenea viaţă morală/ atunci viaţalui nu poate numită fericire)%


26/35

.estul propriului

• Omul este &contin1ent* dar numai el, un cunoscător al 1ramaticii%5) 0umele +cunoscător al gramaticii poate predicat despre unii oameni (deosebire faţă de

ca*ul anterior)%NOsis (adolescentul) nu este un cunoscător al gramaticii%

2) =e niţia lui & (cunoscător al gramaticii persoana care a studiat la modul profesionalgramatica) nu poate predicată despre orice om%NOsis nu este o persoană care a studiat la modul profesional gramatica

(=ar dacă NOsis are 'nsuşirea de a nu studiat profesional gramatica/ nu 'nseamnă că nu eom)%

•) :ericirea este &contin1ent* dar numai ea, sănătatea ob$inută prin exerci$ii 7zice/i medica$ie &o sănătate umană,%

5) 0umele +sănătate obţinută prin %%% nu poate predicat despre o viaţă fericită (viaţafericită o activitate< sănătatea o virtute a corpului)%

2) =e niţia sănătăţii ( o virtute a corpului obţinută prin e$erciţii *ice şi medicaţie careasigură buna funcţionare a acestuia) nu poate predicată despre fericire% "ericirea (0>) este o virtute %%%

(=ar dacă un om nu are o asemenea virtute corporală (sănătatea) sau nu o are desăv;rşită/nu 'nseamnă că nu e fericit)%

=eci sănătatea e o proprietate contingentă a fericirii umane (propriu)%


27/35

&ropriul

(=ef%?) 3mul este animalul care ştie gramatică. NOsis (sportivul) poate numit om c4iar dacă nu ştie

gramatică%&re*umptiva de niţie a omului (de mai sus) nu poate

predicată despre NOsis/ deşi el poate numit om%=acă cineva ştie gramatică/ atunci acela este un om%,ste posibilă predicarea conversă%

(=ef%?) "ericirea umană este viaţa 'n care ai mul$i /i buni prieteni % .4ales poate numit un om fericit şi dacă nu are mulţi şi buni prieteni%=acă cineva duce o viaţă av;nd mulţi şi buni prieteni atunci este un om fericit

('n sensul că prietenii sunt condiţia prieteniei/ o virtute etică de caredepinde fericirea omului)%


28/35

Viaţa etică poate atribuită în mod esenţial fericirii umane?

(=ef%) "ericirea umană este Eviaţa contemplativă şiF 0ia$aetică %

.4ales este fericit dacă duce EşiF o viaţă etică% .4ales nu poate numit un om fericit dacă nu duce şi o viaţă

etică%+0imeni nu va numi fericit pe acel om care nu are pic de cura1/cumpătare sau 'nţelepciune %

=eci a trăi moral (conform virtuţilor etice) este o condiţiede nitorie ( esen$ială ) pentru a numi un om fericit%

.4ales este fericit c4iar dacă nu duce o viaţă etică (fals)%(deci viaţa etică nu e propriul vieţii fericite)


29/35

- Jntrebare: viaţa contemplativă ( ) aparţine fericirii cetăţeanuluide r;nd?

- 0>: deci contemplarea nu e o proprietate esenţială a fericiriiomului ca om, ci doar a omului ca savant%

- Viaţa etică (#) aparţine fericirii sophos -ului ?- 0>: deci viaţa etică nu e o proprietate esenţială a omului ca

om/ ci doar a omului ca cetăţean% =eci nici una nu ţin deesenţă (????)

- 9! :- -E contemplarea e o proprietate potenţială a vieţii cetăţeanului

de r;nd< F- - viaţa morală e o proprietate reală a vieţii fericite a savantului :• =eci +a duce o viaţă morală e o 'nsuşire necesară a fericirii (savantului şi cetăţeanului de r;nd)/

fără de care nu putem vorbi de viaţă fericită% =eci viaţa morală ţine de esen$a fericirii


30/35

Testul “propriului”.

&roprietatea de a şti gramatică (&) aparţine contingent numai oamenilor ( )(e un propriu )%

5) 3amenii sunt singurele inţe care ştiu gramatică (dacă $ e ştie gramatică/atunci e om)%

2) >nii oameni ştiu gramatică%6) >nii oameni nu ştiu gramatică% contingentă (Q)%

E&opescu este omF dar Ee fals (uneori) că &opescu ştie gramaticăF%

Este 0ia$a etică un propriu al 0ie$ii fericite6

,ste viaţa etică (&) o proprietate contin1entă a vieţii fericite şi numai a ei( )?

7) Viaţa fericită este singura formă de viaţă care are proprietatea de a morală (dacă $ e o viaţă etică atunci e o viaţă umană fericită) %

9) >nele vieţi fericite sunt vieţi etice (constau 'n e$erciţiul v%e%)- corect%G) >nele vieţi fericite nu sunt vieţi conform virtuţilor etice (sunt vieţi vicioase

etic) 8 !ristotel nea1ă % - +0imeni nu va numi fericit pe acel om care nu

are pic de cura1/ cumpătare sau 'nţelepciune % +0ici un om fericit n-arputea deveni vrednic de pl;ns/ pentru că niciodată nu va comite acte


31/35

Testul “esen$ei”.Proprietatea P apar$ine cu necesitate lui S

&roprietatea & ţine de esen$a (de niţia) lui :5)(∀ ) 3mul este (prin def%) un animal raţional ( este &):2).oţi oamenii sunt animale raţionale6).oate animalele raţionale sunt oameni%

ocrate este om deci ocrate este animal raţional (are sens să predic 'ntotdeauna de niţia omului despre un om)%ocrate este om/ deci ocrate este cunoscător al gramaticii 8 fals (poate să nu e)%

•) Viaţa morală (cf% virtuţilor etice) (&) e o proprietate necesară (esenţială) a fericirii ( )%5) Viaţa fericită este (prin def%) o viaţă morală (cf% virtuţilor etice)%2) .oţi oamenii fericiţi duc o viaţă morală%6) .oţi oamenii care duc o viaţă morală sunt fericiţi ('n sens secundar sau primar)%

Viaţa lui ristotel e o viaţă fericită deci viaţa lui ristotel e o viaţă cf% virtuţilor morale% (are sens să predic 'ntotdeauna de niţia fericirii despre o viaţă fericită)% "ilosoful fericit nu poate vicios etic iar fericirea 'n senssecundar presupune 'n mod analitic virtutea etică%- Viaţa lui ristotel e o viaţă fericită deci (e posibil să) nu aibă prieteni mulţi şi buni (prietenii nici nu suntactivităţi ci obiecte)%%

•) 0ous e +o parte a virtuţii% Virtutea etică e o parte a virtuţii% "ericirea etică e o parte a fericirii% =ecifericirea (pur şi simplu) e e$erciţiul tuturor virtuţilor/ etice şi intelectuale (+ şa cum bunăstarea *icăe constituită din virtuţile diferitelor părţi (ale corpului) tot astfel stau lucrurile cu virtutea su etului/

'n măsura 'n care ea este un 'ntreg desăv;rşit (complet) (,,/ 552@ a/7)%)%


32/35


33/35

&roprietatea & ţine de esen$a (de niţia) lui ( este &):5) (∀ ) 3mul este (prin def%) un organism raţional%2) 3rice organism raţional este om%6) ,$istă organisme non-raţionale (animale infraumane) care sunt

oameni 8 fals %

nalog:

7) "ericirea umană este funcţia omului e$ercitată conform tuturor virtuţilor su etului%

9) 3rice om care are funcţia optimi*ată de toate virtuţile su etului efericit%G) ,$istă oameni a căror funcţie nu e e$ercitată conform tuturor

virtuţilor su etului (nu conform virtuţilor etice) şi sunt fericiţi 8 fals %

,i pot fericiţi 'n sensul +fericirii perfecte ( makaria )/ dar nu al +fericirii

'n sens secundar < dar c4iar şi ei/ +'n calitatea lor de oameni/ caretrăiesc 'n societate/ doresc să practice virtuţile etice (55 b/ 9)%=eci nu se poate să i vicios moral şi să duci spui că o viaţă fericită:

+0imeni nu va numi fericit pe acel om care nu are pic de cura1/cumpătare sau 'nţelepciune % +0ici un om fericit n-ar putea devenivrednic de pl;ns/ pentru că niciodată nu va comite acte odioase şi

1osnice (,0 55@5a)%=eci fără virtuţile etice şi e$erciţiul lor/ un om nu poate numit fericit%

& i & i l l i


34/35

&roprietatea & e un propriu al lui :

5) (∃ ) 3mul este cunoscător al gramaticii ( este &)%2) 3rice cunoscător al gramaticii este om ( numai oamenii sunt

cunoscători ai gramaticii)%6) ,$istă necunoscători ai gramaticii care sunt oameni 8 ade0ărat %

nalog:

7) 3amenii fericiţi au origine nobilă (v% 5@BBb)%9) 3rice om cu origine nobilă este un om fericit - origine nobilă pot

avea numai unii oameni (nu animalele/ nici sclavii)/ şi anume ceifericiţi c4iar dacă%%%

G) ,$istă oameni care nu au origine nobilă dar pot fericiţi (decioriginea nobilă nu e o proprietate necesară / ci contingentă/ afericirii) 8 ea poate lipsi/ dar nu să domine viaţa şi nea1unsurile să esuprtate cu virtute (55@@b)%

&lăcerile *ice sunt caracteristice şi animalelor/ sclavilor etc% Viaţavoluptoasă e un accident al fericirii%


35/35

din ,0

• ,$istă o +fericire desăv;rşită / cvasi-divină contemplarea%• =ar e$istă şi o +fericire 'n sens secundar 8 viaţa etică%Jntrebare: Rine viaţa etică de esenţa fericirii la fel ca viaţa

loso că?

&roprietatea & ţine de esen$a (de niţia) lui ( este &):5) (∀ ) 3mul este (prin def%) un animal raţional%2) 3rice animal raţional este om%6) ,$istă organisme non-raţionale (animale infraumane ) caresunt oameni 8 fals %

&roprietatea & e un propriu al lui :7) (∃ ) 3mul este cunoscător al gramaticii ( este &)%9) 3rice cunoscător al gramaticii este om ( numai oamenii suntcunoscători ai gramaticii)%6) ,$istă necunoscători ai gramaticii care sunt oameni 8 ade0ărat %

PS

S*P

sinteză fericirea

Documents