riscul de imbolnavire profesionala si accidentare

Studiu evaluator al nivelului de risc de imbolnavire profesionala si accidentare

pentru locuri de munca

1. Introducere. definitii. necesitate. utilitate

Conform Legii Securităţii şi Sănătăţii in Muncă 319/2006, conducătorii unităţilor economice sunt

singurii responsabili de sănătatea şi securitatea salariaţilor, ei se află în centrul activităţii de prevenire a

riscurilor şi asigurare a sănătăţii şi securităţii în muncă. Au obligaţia legală de a asigura starea de

securitate şi de a proteja sănătatea salariaţilor.

Obligativitatea evaluării riscurilor profesionale în ţara noastră decurge din legislaţia actuală în

domeniu, care a fost armonizată cu legislaţia Uniunii Europene privind securitatea şi sănătatea în muncă.

Astfel, Legea 319/2006, în capitolul III "Obligaţiile angajatorilor" care transpune Directiva Consiliului nr.

89/391/CEE/1989 prevede:

art. 7 al. 3 – Angajatorul are obligaţia să implementeze măsurile prevăzute la alineatele 1 şi 2, pe

baza următoarelor principii de prevenire:

evitarea riscurilor;

evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;

combaterea riscurilor la sursă;

al. 4. Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, ţinând seama de natura activităţilor

din întreprindere şi/sau unitate, angajatorul are obligaţia:

a) să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea

echipamentelor de muncă, a substanţelor sau a preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de

muncă;

b) ca, ulterior evaluării prevăzute la lit.a) si dacă este necesar, măsurile de prevenire, precum şi

metodele de lucru şi de producţie aplicate de către angajator să asigure îmbunătăţirea nivelului securităţii

şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi să fie integrate în ansamblul activităţilor întreprinderii şi/ sau

unităţii respective şi la toate nivelurile ierarhice;

art. 12. al. 1. Angajatorul are următoarele obligaţii:

Pagina 1 din 81

a) să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea în

muncă, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;

Legislaţia actuală obligă conducătorii de societăţi să introducă conceptul de securitate în însăşi

organizarea muncii. Aceştia pot să intervină pentru:

lucrul în echipe succesive;

limitarea numărului de lucrători expuşi la produse şi procedee periculoase;

luarea de măsuri organizatorice atunci când o societate terţă intervine pe teritoriul alteia;

limitarea timpului de expunere la minimum necesar;

alegerea celor mai adecvate mijloace de protecţie individuală;

impunerea supravegherii medicale permanente şi periodice a celor mai expuşi muncitori;

impunerea de restricţii privind munca tinerilor şi a femeilor.

Metodele şi mijloacele de analiză a sistemelor de muncă sub aspectul securităţii muncii sunt

necesare pentru identificarea rapidă şi realistă a situaţiilor deficitare din punctul de vedere al prevenirii

accidentelor şi a bolilor profesionale.

Eliminarea totală a pericolelor respectiv a accidentelor şi a bolilor profesionale din sistemul de

muncă este în mod practic imposibilă.

În realitate, există niveluri acceptabile de securitate a muncii, a căror punere în evidenţă necesită

eforturi serioase de apreciere calitativă şi încercări de evaluare cantitativă.

În principiu, există două posibilităţi de evaluare a nivelului de securitate a muncii într-un sistem:

evaluare postaccident / boală profesională

evaluare preaccident / boală profesională

Evaluarea postaccident este utilă din punct de vedere a statisticilor de accidente, care pot

caracteriza organizaţia din punct de vedere cantitativ şi calitativ prin indicele de frecvenţă şi de gravitate.

În anumite situaţii aceste informaţii sunt de mare ajutor pentru aprecierea calităţii unor locuri de muncă

din punct de vedere a securităţii în vederea implementării îmbunătăţirilor necesare.

Evaluarea preaccident ia în considerare posibilitatea de producere a accidentelor într-un sistem.

Oferă soluţii înainte de a se întâmpla accidentul.

Noţiunea fundamentală utilizată este riscul de accidentare/îmbolnăvire profesională. Având în

vedere importanţa evaluării preaccident, în Europa au fost dezvoltate mai multe metode apriorice;

controale, verificări - la nivelul locurilor de muncă, secţii, ateliere, etc.

metode directe (comparative)

Pagina 2 din 81

metode indirecte (analitice) - analiza riscurilor pe baza: ergonomiei sistemelor sau fiabilităţii

sistemelor

Oricare ar fi metoda de evaluare, aceasta conduce la rezultate concrete şi operaţionale dacă se

bazează pe recunoaşterea a patru criterii fundamentale:

rigurozitate ştiinţifică – să decurgă dintr-o teorie coerentă şi completă;

criteriul finalităţii – scopul urmărit este realizarea securităţii, prin diferite obiective parţiale, care

conferă particularitate metodelor de analiză;

criteriul complexităţii – metoda să fie adaptată pentru sistemul dat;

criteriul economic – în funcţie de importanţa şi de gravitatea consecinţelor posibile.

Componentă intrinsecă a strategiei manageriale, activitatea de prevenire reprezintă un ansamblu

de procedee şi măsuri luate sau planificate la toate stadiile de concepere, proiectare şi desfăşurare a

proceselor de muncă, menită să asigure desfăşurarea proceselor de muncă în condiţii de maximă

securitate pentru sănătatea şi integritatea participanţilor la proces, prin care se elimină riscurile de

accidentare sau îmbolnăvire profesională. Astfel, aceasta se constituie ca o ştiinţă de interfaţă îmbinând

cunoştinţe şi tehnici de strictă specialitate în domeniul de aplicare cu tehnici şi cunoştinţe din domeniul

ergonomiei, igienei industriale, psihosociologiei muncii, medicinii muncii şi toxicologiei industriale. în

acest context, se poate afirma că sarcina principală a activităţii de prevenire o reprezintă obţinerea

maximumului de eficienţă şi de calitate a muncii în condiţiile reducerii numărului de accidente către zero.

De aici rezultă că sunt două obiective majore ale prevenirii, care suscită interes în principal:

a) pe plan uman: - reducerea numărului accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor

profesionale

b) pe plan financiar: - reducerea costurilor legate de accidentele de muncă şi îmbolnăvirile

profesionale.

Aceste deziderate se pot realiza numai prin eliminarea sau reducerea riscurilor profesionale. în

care scop trebuie întreprins un demers global care să cuprindă:

evaluarea riscurilor profesionale;

punerea în conformitate a echipamentelor tehnice;

stabilirea procedurilor de lucru;

ameliorarea condiţiilor de mediu de muncă;

selecţia, formarea şi informarea personalului;

stabilirea strategiei manageriale.

Punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor

profesionale într-un sistem îl constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv.

Pagina 3 din 81

Indiferent dacă este vorba de un loc de muncă, un atelier, secţie sau o societate comercială în

ansamblul său, o asemenea analiză permite cunoaşterea, cuantificarea şi ierarhizarea pericolelor în funcţie

de dimensiunea lor şi alocarea eficientă a resurselor pentru măsurile prioritare.

Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat şi

cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri: probabilitatea de manifestare şi

gravitatea consecinţei maxime posibile (cea mai frecventă) asupra organismului uman. Se obţin astfel

niveluri de risc parţiale pentru fiecare factor de risc, respectiv, niveluri de risc global pentru fiecare loc de

muncă şi nivel de risc global agregat pentru întregul sistem analizat.

Acest principiu de evaluare a riscurilor este cuprin în standardele europene (CEI812’85, respectiv,

proiect CEN 1992) şi stă la baza diferitelor metode cu aplicabilitate practică.

Obiectivul evaluării riscurilor este să permită angajatorului adoptarea măsurilor de prevenire/

protecţie adecvate referitoare la:

prevenirea riscurilor profesionale

formarea muncitorilor

informarea muncitorilor

implementarea unui sistem de management care să permită aplicarea efectivă a măsurilor necesare

de prevenire/protecţie.

Scopul de bază al evaluării riscurilor rămâne întodeauna prevenirea riscurilor profesionale.

Eliminarea acestora nu este posibilă întodeauna şi atunci acestea trebuiesc reduse, până la valoarea unor

riscuri reziduale care trebuiesc şi pot fi controlate controlate.

Evaluarea riscurilor trebuie astfel realizată (structurată) încât să permită angajatorilor, persoanelor

din compartimentul de S. S. M. şi lucrătorilor să:

identifice pericolele existente şi să evalueze riscurile asociate lor;

evalueze riscurile în scopul selectării adecvate a echipamentelor, substanţelor utilizate şi

organizării locurilor de muncă

verifice dacă măsurile de prevenire sunt adecvate

observe dacă toţi factorii, relevanţi sau ascunşi, legaţi de procesul de muncă au fost luaţi în

considerare

contribuie efectiv la ameliorarea stării de securitate şi sănătate în muncă.

Reevaluarea riscurilor profesionale se face şi de ori de câte ori intervin modificări în sistemul de

muncă (organizarea muncii, introducerea de noi materiale, ehipamente, metode, proceduri, etc.) sau ori de

câte ori se solicită de cei implicaţi.

Pe timpul evaluării şi după, trebuie urmărit ca riscul să nu fie transferat în alte zone ale sistemului

de muncă şi eliminarea unui risc să nu creeze probleme noi.

Pagina 4 din 81

DEFINITII.

În sensul legii 319/2006 art. 5, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:

accident de muncă – vătămare violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională,

care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă

incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;

accident major – Accident de muncă, de regulă accident nuclear, incendiu sau explozie, care

determină creşterea bruscă şi masivă a morbităţii şi mortalităţii colectivităţii umane situate în proximă

vecinătate a locului accidentului şi/sau poluarea severă a mediului înconjurător.

accident uşor – eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care necesită numai

acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de muncă cu o durată mai mică de 3 zile;

alţi participanţi la procesul de muncă – persoane aflate în întreprindere şi/ sau unitate, cu

permisiunea angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale în vederea

angajării, persoane care prestează activităţi în folosul comunităţii sau activităţi în regim de voluntariat,

precum şi şomeri pe durata participării la o formă de pregătire profesională şi persoane care nu au

contract individual de muncă încheiat în formă scrisă şi pentru care se poate face dovada prevederilor

contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice altfel mijloc de probă;

angajator – persoană fizică sau juridică ce se află în raporturi de muncă ori de serviciu cu

lucrătorul respectiv şi care are posibilitatea întreprinderii şi/ sau unităţii;

aptitudine – Însuşire sau sistem de însuşiri ale subiectului, mijlocind reuşita în activitate;

posibilitate de a acţionaşi obţine performanţe; factor al persoanei ce facilitează cunoaşterea, practica,

elaborările tehnice şi artistice. comunicarea;

boală legată de profesiune – boală cu determinare multifactorială, la care unii factori determinanţi

sunt de natură profesională.

boala profesională – afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii,

cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum şi de

suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă;

deprindere – componentă automatizată a activităţii concretizată prin desfăşurarea în afara sau prin

reducerea controlului conştient, realizare spontană şi facilă. Rezultă pri exersare repetitivă şi se fundează

pe un stereotip dinamic sau pe o matrice func]ională în care sunt reunite veriga afectivă şi afectorie a

reflexelor;

dispozitiv de protecţie – Dispozitiv care reduce sau elimină, singur sau în asociere cu un protector,

riscul de accidentare;

Pagina 5 din 81

echipament de muncă – orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în muncă;

echipament individual de lucru – Echipament utilizat în procesul muncii sau în asociere cu un

protector, riscul de accidentare;

echipament individual de protecţie – orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de un

lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol

securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a

îndeplini acest obiectiv;

evaluare – Acţiune de determinare a aspectelor cantitative ale unui sistem analizat şi rezultatul ei.

evaluare a riscului de accidentare/îmbolnăvire profesională – Activitate prin care se identifică

factorii de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională şi se determină nivelul de risc

evaluare a securităţii muncii - activitate prin care se estimează, valoric sau procentual dimensiunea

securităţii muncii într-un sistem de muncă; determinarea nivelului de securitate. Este parte componentă a

auditului de conformitate.

eveniment – accidentul care a antrenat decesul sau vătămările organismului, produs în timpul

procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată dispărută sau

accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile care au fost implicate persoane angajate, incidentul

periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune;

factor de risc – Însuşiri, stări, fenomene, comporatmente proprii elementelor implicate în procesul

de muncă şi care pot provoca accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale; cauze potenţiale ale

accidentelor de muncă şi bolilor profesionale;

Formare - acţiune de a pregăti, instrui, educa şi rezultatul ei.

Grup vulnerabil la risc - grup de persoane departajat după criterii de sex, vârstă, stare fizică şi/sau

fiziologică şi care îndeplinesc condiţia specificată pentru persoanele vulnerabile (de exemplu, grupuri

vulnerabile la risc pot fi femeile, tinerii, persoanele handicapate etc.).

incident periculos –evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul

tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi sau a unui echipament de

muncă sau/şi din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrătorii, dar ar fi

posibil să aibă asemenea urmări şi/ sau a cauzat ori ar fi posibil să producă pagube materiale;

Informare - acţiune intreprinsă de către conducătorul firmei în scopul aducerii la cunoştinţa

salariaţilor a riscurilor profesionale specifice firmei, a modului concret de operare în situaţii de

funcţionare anormală sau în cazul unor dereglări previzibile, precum şi a acţiunilor ce trebuiesc

întreprinse pentru evitarea consecinţelor riscurilor profesionale.

Pagina 6 din 81

locul de muncă – locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii şi/ sau

unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/ sau unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul

desfăşurării activităţii;

lucrător - persoană angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenţii, elevii în

perioada efectuării stagiului de practică, precum şi ucenicii şi alţi participanţi la procesul de muncă, cu

excepţia persoanelor care prestează activităţi casnice;

Lucrător expus - orice angajat care se găseşte în întregime sau parţial în zona periculoasă.

Management al securităţii şi sănătăţii în muncă - Componentă a managementului general, care

include structura oragnizatorică, activităţile de planificare. responsabilităţile, practicile, procedurile,

procesele şi resursele pentru eleborarea, implementarea, realizarea şi revizuirea planului de securitate şi

sănătate în muncă;

Măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale - modalităţi tehnice şi

organizatorice a realizării securităţii muncii.

Mediu de muncă - ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihosociale în care unul sau

mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.

Mijloace de producţie - totalitatea mijloacelor de muncă (clădiri,instalaţii, maşini, unelte, mijloace

de transport etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, produse intermediare etc.) utilizate în procesul de

producţie a bunurilor materiale.

Nivel de risc - indicator convenţional ce exprimă sintetic şi cumulativ dimensiunea riscurilor de

accidentare şi îmbolnăvire profesională existente într-un sistem de muncă. Se determină în cadrul

activităţii de evaluare, pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi probabilitatea consecinţelor maxim

previzibile ale acţiunii factorilor de risc existenţi în sistemul respectiv asupra personalului.

Nivel de risc acceptabil sau risc rezidual - nivel de risc admis prin convenţiile sociale în materie

de securitate a muncii. Riscul rezidual este riscul cu gravitatea consecinţelor redusă şi probabilitate mică

sau medie,

Nivel de securitate - indicator convenţional ce exprimă global starea sau nivelul de securitate a

muncii într-un sistem de muncă. Se determină direct prin autoevaluarea securităţii sau evaluarea nivelului

de securitate, sau indirect prin stabilirea nivelului de risc, fiind invers proporţional cu acesta. Se exprimă

prin gradul de conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare.

Normă de securitate în muncă - ansamblu de reglementări şi prevederi cu caracter juridic prin care

se apreciază cerinţele desfăşurării unei activităţi în condiţii de securitate a muncii.

Noxă (factor nociv) – Agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune în mediul de muncă asupra

organismului uman, dăunător sănătăţii; factor de risc de îmbolnăvire profesională;

Pagina 7 din 81

Parametrul - o mărime fizică măsurabilă, o acţiune sau operaţie ce trebuie realizată (temperatura,

presiunea, debitul, concentraţia, densitatea, vâscozitatea şi timpul).

Pericol - proprietate intrisecă a elementelor (materialelor de lucru, surselor de energie,

echipamentelor tehnice, mediului de lucru, metodelor, practicilor şi tehnologiilor de lucru) de a cauza

evenimente nedorite sau daune (accidente, îmbolnăviri şi pagube materiale).

Pericol de accidentare şi îmbolnăvire profesională - sursă a unei posibile leziuni sau afectare a

sănătăţii executantului unui proces de muncă.

Pericol deosebit - pericol care poate conduce la consecinţe grave, ireversibile.

pericol grav şi iminent de accidentare – situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte doar

prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment;

Pericol iminent - pericol care poate produce în orice moment un eveniment nedorit.

Post de lucru - element al structurii organizatorice a unei unităţi economico-sociale ce constă în

ansamblu obiectivelor, sarcinilor, autorităţii şi responsabilotăţilor care în mod regulat revin spre

exercitare unui component al unităţii (unui executant) sau locul pe care îl ocupă operatorul unui

echipament tehnic (maşină, instalaţie,utilaj etc.) pe parcursul desfăşurării procesului tehnologic; un

echipament poate să aibă mai multe posturi de lucru.

prevenire – ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele procesului de

muncă, în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale;

Prevenire intrinsecă - prevenire realizată prin introducerea criteriilor de securitate în concepţia şi

proiectarea echipamentelor tehnice, a tehnologiilor, construcţiilor etc., acţionând asupra formei, aşezării,

modului de montaj, principiului de construcţie şi funcţionare, fără a adăuga elemente special concepute

pentru realizarea securităţii muncii. Prevenirea intrinsecă presupune eliminarea riscurilor din faza de

concepţie şi proiectare.

Prevenirea accidentelor de muncă şi imbolnăvirilor profesionale - ansamblul procedeelor şi

măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea sau reducerea riscurilor. Are ca

scop reducerea numărului de accidente şi reducerea costurilor.

Procedură de lucru - descriere detaliată a unei operaţii sau faze de lucru (procedeu de lucru

nepericulos).

Protecţie colectivă - protecţie constând în utilizarea unor mijloace tehnice de protecţie destinate să

asigure protecţia simultană a doi sau mai mulţi excutanţi.

Protecţie condiţionată - protecţie constând în utilizarea unor mijloace tehnice de protecţie la care

îndeplinirea funcţiei de securitate este dependentă de executant.

Protecţie individuală - protecţie care constă în utilizarea de mijloace individuale de protecţie

destinate să asigure protecţia unui singur executant.

Pagina 8 din 81

Protecţie necondiţionată - protecţie constând în utilizarea unor mijloace tehnice de protecţie la

care îndeplinirea funcţiei de securitate este independentă de executant.

reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor –

persoană aleasă, selectată sau desemnată de lucrători, în conformitate cu prevederile legale, să îi

reprezinte pe aceştia în ceea ce priveşte problemele referitoare la protecţia securităţii lucrătorilor în

muncă;

Risc - combinaţie între probabilitatea şi gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii într-

o situaţie periculoasă. Risc înseamnă pericol potenţial. Pericol nu înseamnă risc.

Risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională - posibilitate de producere a unui accident sau a

unei îmbolnăviri profesionale, cu o anumită frecvenţă şi gravitate a consecinţelor, într-o situaţie

periculoasă.

Sarcina de muncă - totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate de executant, prin intermediul

mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului sistemului de muncă.

securitate şi sănătate în muncă – ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca scop asigurarea

celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii fizice şi psihice,

sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă;

servicii externe – persoane juridice sau fizice din afara întreprinderii/ unităţii, abilitate să presteze

servicii de protecţie şi prevenire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, conform legii;

Sistem de muncă - ansamblu constituit în vederea realizării unui proces de muncă dintr-unul sau

mai mulţi executanţi, sarcina lor de muncă, ale cărui elemente interacţionează pe baza unui circuit

informaţional. Prin definiţie accidentele de muncă şi bolile profesionale se produc exclusiv în sistemul de

muncă, fiind rezultatul factorilor de risc generaţi de sistem.

Situaţie periculoasă - orice situaţie în care operatorul sau orice persoană este expusă unuia sau mai

multor pericole.

stagiu de practică – instruirea cu caracter aplicativ, specifică meseriei sau specialităţii în care se

pregătesc elevii, studenţii, ucenicii, precum şi şomerii în perioada de reconversie profesională;

Utilitatea evaluării riscurilor profesionale

Cunoaşterea şi evaluarea riscurilor dă posibilitatea persoanei juridice de a întreprinde acţiuni, care

să conducă la reducerea sau eliminarea lor. A investi în prevenirea accidentelor de muncă şi a

îmbolnăvirilor profesionale înseamnă a investi în îmbunătăţirea activităţii societăţii.

Activitatea de prevenire fiind o componentă intrinsecă a procesului de muncă, poate să-l

influenţeze sub următoarele aspecte:

Pagina 9 din 81

Continuitatea procesului de producţie. Se ştie că producerea unui accident generează întreruperea

lucrului pentru o perioadă de timp relativ limitată, dar în acelaşi timp generează o stare de tensiune

nervoasă în rândul personalului datorată evenimentului şi incertitudinii. Acest lucru face ca procesul de

muncă să se desfăşoare cu scăderi ale ritmului de muncă şi implicit cu scăderea producţiei.

Reducerea costurilor. Mijloacele de prevenire a riscurilor, bine alese, măresc viteza de derulare a

fluxului tehnologic micşorând sau eliminând timpii morţi, fapt ce conduce la o creştere a producţiei şi

implicit la reducerea cheltuielilor pe unitatea de produs. în acelaşi timp sunt eliminate şi cheltuielile

făcute cu realizarea măsurilor de protecţie a muncii, ce se pot dispune în urma cercetării eventualelor

accidente ce se pot produce în sistemul dat.

Creşterea eficienţei muncii. Aplicarea unor măsuri de prevenire conduce la reducerea sau

eliminarea cheltuielilor făcute cu repararea utilajelor afectate de accidente, la eliminarea costurilor directe

ale accidentului (asistenţă socială, plata concediului medical, ajutoare materiale etc), la evitarea

perturbărilor procesului de producţie prin reorganizări ale personalului precum şi la eliminarea

cheltuielilor suplimentare legate de pregătirea personalului ce suplineşte pe cei accidentaţi.

Creşterea productivităţii. Alegerea tehnologiilor şi a echipamentelor cât mai puţin periculoase,

stabilirea ergonomică a fluxului tehnologic, disciplinarea (tehnologică) a personalului, respectarea

graficelor de întreţinere şi reparaţie sunt tot atâtea elemente care contribuie la creşterea productivităţii,

atât prin creşterea randamentului utilajelor cât şi prin creşterea randamentului personalului. De asemenea,

un rol deosebit la creşterea productivităţii îl are realizarea unui mediu de lucru normal. Este ştiut faptul că

un mediu ambiental corect conduce la creşterea atenţiei şi implicit la reducerea numărului de rebuturi prin

creşterea confortului în muncă.

Creşterea calităţii produselor. Acest fapt se realizează aproape automat derivând din disciplinarea

personalului prin respectarea procedurilor de lucru. Un produs realizat în condiţiile optime prevăzute de

procedurile de lucru nu poate fi decât un produs de calitate.

Îmbunătăţirea climatului socio-profesional. Implicarea întregului personal în activitatea de

prevenire a riscurilor conduce la conştientizarea rolului socio-profesional pe care îl are fiecare. De

asemenea, aceasta conduce la găsirea celor mai bune metode de organizare a muncii (formarea echipelor

de lucru, transmiterea sarcinilor de muncă etc.). Un personal conştient de sarcinile sale, cunoscător al

mijloacelor de acţiune este un personal performant. Relaţiile profesionale şi sociale corect stabilite în

cadrul formaţiei creează un climat de siguranţă şi încredere, care favorizează creşterea eficienţei muncii.

Creşterea prestigiului societăţii. Prin asigurarea unor condiţii de securitate sporită în muncă, prin

neintervenţia unor factori perturbatori cauzaţi de accidente în respectarea contractelor şi angajamentelor şi

ca urmare a realizării unor produse de calitate, atât în rândul angajaţilor proprii cât şi în rândul

beneficiarilor şi colaboratorilor se va crea o imagine favorabilă cu privire la seriozitatea societăţii.

Pagina 10 din 81

Eliminarea consecinţelor administrative, contravenţionale sau penale suferite de eventualele

persoanele vinovate de producerea unor accidente precum şi despăgubirile către victime sau urmaşii

acestora.

În concluzie, o activitate desfăşurată în condiţii de securitate conduce la creşterea în final a

profitului societăţii şi la bunăstarea lucrătorilor.

2. PREZENTAREA METODEI DE EVALUARE A RISCURILOR DE ACCIDENTARE

Evaluarea riscurilor constă în studiul sistematic a tuturor elementelor procesului de muncă

susceptibil de a genera daune, al mijloacelor de eliminare a pericolelor şi al măsurilor de prevenire/

protecţie a acestor riscuri.

Indiferent de metoda aplicată evaluarea riscurilor trebuie să urmărească următoarele etape

obligatorii:

identificarea pericolelor existente şi riscurilor;

identificarea persoanelor care pot fi expuse acestor pericole;

estimarea calitativă şi/sau cantitativă a riscurilor;

examinarea posibilităţilor de eliminare sau diminuare a riscurilor;

adaptarea altor măsuri care să vizeze prevenirea riscurilor

Evaluarea trebuie axată pe riscurile profesionale evidenţiate sau previzibile în mod raţional, luând

în calcul şi riscurile nesemnificative (riscuri din activităţi cotidiene) numai în cazul când există

posibilitatea agravării lor.

Evaluarea riscurilor trebuie să vizeze toate locurile de muncă: fixe (birouri, ateliere, maşini unelte,

etc.); evolutive (şantiere, docuri, etc); mobile (temporare).

Evaluarea riscurilor la locurile de muncă fixe, unde procesul de muncă se derulează după o

schemă permanentă se va face ţinând cont de condiţiile existente uzuale, nu va fi reiterată pentru locurile

de muncă comparabile şi se va revizui numai când circumstanţele se modifică.

Evaluarea riscurilor la locurile de muncă evolutive sau mobile se va face luând în considerare

toate etapele succesive ale locurilor de muncă, ţinându-se seama de toate schimbările elementelor

sistemului de muncă.

Evaluarea riscurilor profesionale nu se va demara exclusiv de către angajator sau de reprezentanţii

acestora, ci în acest demers vor fi antrenaţi muncitorii sau reprezentanţii lor, care trebuie consultaţi pe tot

parcursul evaluării şi informaţi cu privire la măsurile de prevenire/ protecţie adoptate şi la concluziile

obţinute.

Pagina 11 din 81

La evaluarea riscurilor se va ţine cont obligatoriu de prescripţiile legale şi de normele şi

recomandările publicate (norme tehnice, coduri de bună practică, nivelele de expunere, norme ale

asociaţilor profesionale etc.)

Evaluarea riscurilor va ţine cont de eventuale prezenţe la locul de muncă analizat şi a altor

categorii de personal din afara sistemului de muncă care pot fi expuşi riscurilor existente sau pot provoca

riscuri suplimentare personalului prezent. Aceste categorii de personal (personal din alte sectoare ale

unităţii, persoane din alte societăţi, vizitatori, studenţi, clienţi, elevi, public etc.) nefiind conştienţi de

riscuri, ignoră măsurile de protecţie şi se expun pericolelor, de aceea ele trebuiesc informate în prealabil

de măsurile de protecţie ce se impun.

Evaluarea riscurilor se va face prioritar la locurile de muncă cu pericol deosebit şi iminent de

accidentare urmărindu-se:

identificarea factorilor de risc precum şi consecinţele acţiunii lor asupra organismului uman (deces

sau invaliditate);

nivelul cantitativ al factorilor de risc în cazul îmbolnăvirilor profesionale;

durata de expunere la acţiunea factorilor de risc;

numărul persoanelor expuse;

nivelul morbidităţii prin accidente şi îmbolnăviri profesionale;

Locurile de muncă cu pericol deosebit şi/sau iminent conţin factori de risc care generează explozii,

incendii, factori de risc mecanic, termic, electric, biologic, psihic, factori de risc naturali şi speciali ai

mediului de muncă.

La locurile de muncă ce presupun activităţi în condiţii de risc deosebit, timpul de lucru poate fi

redus sub 8 ore/zi.

Principiile care stau la baza ierarhizării măsurilor de prevenire/ protecţie a riscurilor sunt:

evitarea riscurilor;

înlocuirea elementelor periculoase;

combaterea riscurilor la sursă;

prioritatea măsurilor de protecţie colectivă;

considerarea evoluţiei tehnico – ştiinţifice;

ameliorarea continuă a nivelului securitatii si sanatatii in munca.

3. APLICAREA CONCRETA A METODEI LA SISTEMUL DE MUNCA

Pagina 12 din 81

Plecând de la deficienţele şi neajunsurile metodelor de evaluare a riscurilor bazate pe controale şi

verificări pe fiabilitatea şi ergonomia sistemelor, INCDPM Bucureşti (dr. ing. ŞT. Pece) aduce importante

contribuţii la evaluarea riscurilor în sistemul om- maşină, elaborând în anii 90 un model teoretic al

genezei accidentelor de muncă şi al bolilor profesionale, implicând toate componentele sistemului de

muncă şi un model teoretic global al dinamicii accidentului în sistemul de muncă sub acţiunea a două

cauze obiectivă şi subiectivă.

Aceste contribuţii au permis în final elaborarea unei metode analitice,,a priori,, cantitative de

evaluare a nivelului de risc/securitate, care are un mare grad de generalizare şi aplicare fiind axată în

principal şi exclusiv pe îmbunătăţirea condiţiilor de muncă sub aspectul securităţii muncii.

Scopul metodei este determinarea cantitativă a nivelului de riscuri profesionale pentru un loc de

muncă, atelier, secţie, unitate, iar finalitatea este obţinerea unui document centralizator denumit ,,Fişă de

evaluare a locului de muncă” care conţine nivelul de risc parţial pe fiecare factor de risc global pe locul de

muncă şi global agregat pe societate şi care stă la baza întocmirii planului de măsuri. Metoda de evaluare

este riguroasă, practică şi acceptată de factorii decizionali din România, unităţile economice

transnaţionale, MMSSF, Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale.

Metoda analitică de evaluare a nivelului riscurilor profesionale consideră că accidentele de muncă

şi îmbolnăvirile profesionale sunt evenimente aleatorii, apariţia lor poate fi apreciată doar probabilistic şi

că ele se află într-un raport de cauzalitate cu elementele sistemului de muncă (executant, sarcina de

muncă,mijloace de producţie, mediul de muncă). Spaţiul de producere a accidentului de muncă şi

îmbolnăvire profesională este procesul muncii, care conţine sistemul de muncă cu disfuncţii şi dereglări

posibile, care se constituie în cauze potenţiale de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională, respectiv

factori de risc.

Modelul teoretic al dinamicii producerii accidentului consideră că producerea unui accident de

muncă este determinată de două cauze, una obiectivă (de natură materială) şi una subiectivă (de natură

umană).

Dinamica producerii accidentelor de muncă poate fi descrisă ca o înlănţuire de cauze- efect care se

derulează în cursul procesului de muncă. Cauzele sunt iniţiale (în amonte) şi finale (în aval), deasemenea

pot fi principale şi secundare(favorizante).

Pentru evaluarea riscurilor de accidentare etapele sunt urmatoarele :

Constituirea echipei de evaluare;

Definirea locurilor de muncă (sistemului de analizat);

Identificarea factorilor de risc din sistem;

Evaluarea nivelurilor parţiale de risc pentru fiecare factor de risc şi nivelurile globale ale riscurilor

de accidentare şi îmbolnăvire profesională pe fiecare loc de muncă;

Pagina 13 din 81

Ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire;

Propunerea măsurilor de prevenire;

Raport general al evaluării,

Concluzii

3.1. DESCRIEREA SISTEMULUI DE MUNCA.

Pentru analiza de fata a fost considerat cazul SC Mittal Steel Iaşi SA.

MITTAL STEEL IASI este una dintre companiile româneşti de frunte în ceea ce priveşte

producţia de ţevi din oţel sudate longitudinal şi profile formate la rece.

MITTAL STEEL IASI a cunoscut o continuă dezvoltare încă din 1963, ajungând în prezent una

din marile unităţi prelucrătoare de produse metalurgice din România.

MITTAL STEEL IASI a devenit membru al grupului LNM prin achizitionarea de către LNM

Holdings NV în luna iunie 2003 a pachetului de acţiuni de la statul român. În anul 2005, societatea si-a

schimbat denumirea preluand numele presedintelui consiliului de administratie, Laksmhi Mittal - Mittal

Steel Iaşi SA.

PRODUSELE MITTAL STEEL IASI

Gama sortimentală a ţevilor sudate şi profilelor formate la rece este constituită din:

ţevi sudate longitudinal destinate utilizărilor în diverse domenii ca: instalaţii de transport a

fluidelor, industria constructoare de maşini, industria energetică, industria petrolului, mobilier şi articole

de uz casnic;

profile din bandă de oţel pentru uz general -profile L, U, şi profile de diverse forme cu destinaţie

specială;

parapete din oţel pentru protecţie autostrăzi şi alte tipuri de drumuri.

ASIGURAREA CALITATII

Produsele sunt fabricate în conformitate cu standardele româneşti (STAS, SR-EN) şi cu

majoritatea standardelor de largă circulaţie internaţională (DIN, ASTM, BS,EN, API ).

Sistemul nostru de calitate a primit următoarele certificări:

conform ISO 9001 de la TÜV Germania şi de la API;

conform API Spec Q1, standard specific pentru industria petrolului.

Pagina 14 din 81

Pentru parapeţii de protecţie autostrăzi, fabricaţi şi livraţi conform normei germane TL-SP 1999,

s-a obţinut certificarea de produs de la firma germană TÜV Berlin - Brandenburg.

Pentru ţevile sudate longitudinal şi zincate conform standardului german DIN 2440/DIN EN

10240, s-a obţinut, în colaborare cu DVGW Bonn, Germania autorizaţie de folosire a însemnului de

calitate pentru domeniul de aplicaţie construcţii de instalaţii pentru apă potabilă.

MITTAL STEEL IASI a obtinut de la API certificatul nr. 5l – 0488/2005 pentru folosirea

monogramei pentru tevile de conductă.

Echipamentul de producţie este urmatorul:

• Liniile de ţevi şi profile : linia profile parapet, liniile de ţevi CIF 1şi 2, IF 76, 2xU,

3xU, Φ 89 mm, Φ 114 mm, Φ 220 mm.

• Cuptoare de încalzire şi tratament termic.

• Băi de decapare şi zincare prin imersie.

Adiţional există un complex infrastructural de susţinere a operatiunilor.

Infrastructura cuprinde şi activitati de transport auto şi feroviar, lucrari de intretinere curenta.

Materii prime.

Materiile prime şi materialele destinate procesului de producţie sunt aprovizionate pe vagoane sau

mijloace auto iar produsele rezultate din procesul tehnologic sunt expediate pe vagoane specifice, funcţie

de tipul produsului.

Energia electrică pentru instalaţiile industriale, este furnizată de Staţia electrică care deserveşte

societatea, gazul metan este preluat din reţeaua societăţii şi distribuit printr-o staţie proprie, apa este din

reţeaua societăţii iar aerul comprimat este produs în sectorul CHP, de o staţie dotată cu 4 compresoare .

Personalul pentru activităţile productive este structurat după cum urmează:

-pentru partea de exploatare – laminatori, finisori, alimentatori incălzitori materiale, acoperitori

metale, decapatori, sortatori produse siderurgice şi maşinişti pod rulant.

-pentru partea de întreţinere – lăcătuşi,electricieni, pregatitori utilaj tehnologic ,sudori,

Laminarea. Laminarea este un proces de deformare plastică în care materia primă (banda de oţel)

se deplasează continuu între cajele de deformare.

Pagina 15 din 81

Laminarea se realizează la rece. Reducerea dimensiunilor ţevilor se realizează prin deformare

plastică la cald (deformare care are loc la o temperatură superioară celei la care structura corpului

deformat se reface).

Ajustarea laminatelor constă din următoarele operaţii:

Inspectia laminatelor

Îndreptare

Şutări(debitări, filetare, şanfrenare)

Ambalare

Zincarea. Zincarea este un proces de acoperire metalică a suprafeţelor, care se realizează prin

imersia produselor din oţel (ţevi, profile parapet) în băile de metal topit. Pregătirea laminatelor în vederea

zincării constă în curăţirea suprafeţelor prin metode chimice (decapare).

Produsele finite se predau la depozit, de unde se expediază beneficiarilor.

Pe lângă activitatea de bază, descrisă mai sus, se desfăşoară şi activitatea de întreţinere şi reparaţii.

Sistemul de întreţinere şi reparaţii care se aplică în cadrul societăţii este SISTEMUL DE

INTRETINERE SI REPARATII PREVENTIV-PLANIFICAT. Acesta are la baza sa planul de reparatii

anual, planificarile lunare, planul de reparaţii capitale anual. Personalul de întreţinere asigură întreţinerea,

intervenţiile în cazul apariţiei defectelor şi participă la efectuarea reparaţiilor mecanice şi electrice.

Pentru fiecare din fazele de fabricaţie, operaţiile se efectuează în conformitate cu instrucţiunile de

lucru întocmite în acest scop. Aceste instrucţiuni cuprind prevederi referitoare la securitatea şi sănătatea

în muncă precum şi reglementări pentru prevenirea şi stingerea incendiilor. Periodic sunt prelucrate cu

întreg personalul, conform programelor de instruire.

Pentru lucrarea de fata s-au ales 3 locuri de munca specifice activitatilor desfasurate în cadrul

Secţiei a IV-a din cadrul societăţii:

Laminator

Finisor

Alimentator încălzitor

COLECTIVUL DE EVALUARE

Pagina 16 din 81

Aceasta va cuprinde obligatoriu evaluatori abilitaţi, specialişti cunoscători ai proceselor de muncă

analizate, reprezentantul lucrătorilor, lucrători desemnaţi cu S. S. M.

Echipa trebuie să cunoască în detaliu metoda de evaluare, instrumentele folosite şi procedurile

concrete de lucru. De asemenea, trebuie să facă o minimă documentare prealabilă asupra obiectivului.

Echipa mai poate să conţină: proiectanţi, ergonomi, medici specialişti din unitate etc. Conducătorul

echipei este expertul evaluator abilitat.

Colectivul de evaluare este alcatuit din urmatorii:

Ing. Florin Savin – inspector protecţia muncii,

Ing. Marcel Ciot – sef sectia a IV-a,

ms. Valentin Teleman – conducător al locurilor de muncă,

ms. Viorel Creţu – conducător al locurilor de muncă,

dr. Mihaela Sandu – medic medicina muncii,

Mihai Dîrdără – reprezentant salariati,

DESCRIEREA COMPONENTELOR LOCURILOR DE MUNCA, IDENTIFICAREA

FACTORILOR DE RISC SI INTOCMIREA FISEI DE EVALUARE. INTOCMIREA FISEI DE

MASURI

LOCUL DE MUNCA NR. 1 – LAMINATOR

3.3.1 PROCESUL DE MUNCĂ

Laminatorul execută o serie complexă de activităţi care se pot grupa generic în următoarele

subgrupe:

alimentează banda de laminare cu inele de bandă;

execută operaţii de sudare;

verifică aspectul ţevii.

3.3.2 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT

Pagina 17 din 81

MIJLOACE DE PRODUCŢIE

inele bandă;

desfăşurător rulouri;

maşină îndreptat;

foarfece tăiat capete;

maşină sudat cap – cap;

role tracţiune 1;

acumulatori de bandă;

role tracţiune 2 şi îndoire;

foarfecă de tăiat margini;

maşina de format ţeavă;

maşina de sudat pe generatoare;

pat deviere ţeavă;

cuptor tunel (12000C);

reductor alungitor la cald;

instalaţie distribuţie gaz metan;

instalaţie de aer comprimat;

ulei hidraulic;

dispozitive de calare şi bazare;

emulsii;

ulei mineral;

instalaţii electrice;

instalaţii de automatizare;

instalaţii de ridicat de 20 tf;

legături pentru sarcini;

ferăstrău volant,

cale role;

aruncător;

pat păşitor;

pat răcire,

substanţe degresante;

aparat de sudare electric şi oxigaz;

trusă de scule specifice;

chei;

Pagina 18 din 81

rangă;

lopată;

şpan;

matură.

SARCINA DE MUNCĂ

executarea, întocmai şi la timp, a dispoziţiilor date de şeful de formaţie;

informarea, în permanenţă a şefului de formaţie despre fiecare acţiune, astfel încât acesta să ştie în

permanenţă unde se află;

informarea şefului de formaţie după efectuarea fiecărei lucrări;

intervenţia promptă pentru evitarea sau limitarea efectelor în caz de avarie; după eliminarea

pericolului, informează şeful de formaţie şi participă în continuare la remedierea defecţiunilor;

nu are voie să părăsească postul fără aprobarea şefului ierarhic;

intervine pentru executarea imediată şi în termen a sarcinilor primite de la şeful de formaţie;

efectuarea de intervenţii, controale şi manevre, caracteristice calificării sale, pentru alte zone decât

cele precizate în atribuţiuni;

informarea şefului de formaţie asupra oricărei nereguli constatate;

prezentarea la serviciu în stare „apt de lucru”;

se prezintă în cel mai scurt timp la serviciu în perioada timpului liber sau concediu atunci când

este solicitat pentru rezolvarea unor probleme urgente ale societăţii;

participă la instruirile pe linie de PSI şi protecţia muncii;

participă la atenţionale la intrare/ieşire din schimb;

preluarea / predarea, în prezenţa şefului de schimb , a lucrărilor şi a echipamentelor tehnice din

sfera de competenţă;

purtarea obligatorie a EIP;

nu părăseşte locul de muncă până la înlocuirea sa;

menţinerea curăţeniei în sectorul de activitate;

păstrarea cu grijă a bunurilor din dotare;

respectarea graficului de circulaţie a documentelor justificative în cadrul lucrărilor pe care le

efectuează;

cunoaşterea politicii de calitate, mediu securitate şi sănătate în muncă;

respectarea cerinţelor legale care ţin de activitatea sa;

răspunde de menţinerea integrală şi în stare de funcţionare a echipamentelor şi utilajelor din zona

repartizată conform prezentelor atribuţiuni dar şi a dispoziţiilor primite;

Pagina 19 din 81

răspunde de respectarea normelor de protecţia muncii şi PSI în executarea manevrelor şi

intervenţiilor;

răspunde de corectitudinea informaţiilor pe care le transmite;

răspunde pe utilizarea şi păstrarea EIP din dotare;

manevre la pupitrul de comandă;

ia măsuri pentru folosirea integrală a timpului de lucru;

răspunde de respectarea întocmai a condiţiilor tehnice de exploatare a utilajului de laminare;

colaborează cu personalul de întreţinere şi reparaţii din schimb, respectiv, precizând defecţiunile

ce apar în timpul funcţionării utilajului deservit;

MEDIUL DE MUNCĂ

Laminatorul îşi desfăşoară activitatea în incintă închisă.

Considerăm că este necesar să facem precizarea că există depăşiri ale valorilor admise la

următoarele noxe: pulberi metalice, oxid de carbon, zgomot, NO2, oxid de zinc, hidrocarburi alifatice,

pulberi abrazive.

Nivelul de iluminare este redus în unele puncte de lucru.

Mai sunt remarcate: prezenţa radiaţiilor infraroşii, prezenţa curenţilor de aer, a gazelor toxice.

Temperatura este ridicată în zona cuptorului tunel şi a paturilor de răcire.

Pagina 20 din 81

3.4. FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI


FACTORI DE RISC MECANIC

Prindere, antrenare – transmisii mecanice neprotejate, cuplaje, transmisii cardanice, bandă role

etc.

Lovire de către mijloacele de transport auto şi/sau CF la deplasarea prin incinta uzinei.

Autodeclanşarea accidentală a terenului cu role, mişcărilor funcţionale ale maşinilor unelte ca

urmare a pătrunderii lichidelor sau impurităţilor în cutiile instalaţiilor de alimentare cu energie electrică

sau de automatizare.

Alunecarea de piese, materiale, depozitate fără asigurarea stabilităţii.

Rostogolire de piese de formă cilindrică neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate.

Surprindere de către cărucioarele tehnologice.

Răsturnare de piese, subansamble, materiale, depozitate fără asigurarea stabilităţii.

Cădere liberă de piese, materiale, scule de la cotele superioare.

Proiectare de particule – tzunder, elemente de transmisie de la role (fără apărători), operaţii de

sudare, în zona ferăstrăului volant, bolţuri, şuruburi etc.

Deviere de la traiectoria normală a semifabricatului (ţevi) la defectare aunui aruncător, pod rulant

etc.

Balansul maselor mari în faza de transport cu mijloacele de ridicat.

Detensionare ţeavă – la operaţia de deblocare cuptor tunel.

Jet, erupţie de ulei la fisurarea accidentală a circuitelor hidraulice.

Contact cu suprafeţe sau contururi periculoase (înţepătoare, tăioase, alunecoase, abrazive, adezive)

– suprafeţe corodate, şpan etc..

Lucrul în vecinătatea unor recipiente sub presiune – acumulatoare hidraulice, pneumatice etc. ce

intră sub incidenţa prescripţiilor ISCIR.

FACTORI DE RISC TERMIC

Temperatură ridicată a obiectelor, suprafeţelor – semilaminate, produs finit, cale de laminare etc.

(6000C).

Temperatură coborâtă a unor suprafeţe metalice atinse în anotimpul rece – la revizii în timpul

iernii.

Pagina 21 din 81

Flăcări, flame – apărute ca urmare a aprinderii unsorilor, uleiurilor, flamă în panourile electrice, la

utilizarea aparatului oxiacetilenic.

FACTORI DE RISC ELECTRIC

Electrocutare prin atingere directă – căi de curent neprotejate, neizolate, tablouri electrice

neasigurate, legături electrice improvizate etc.

Electrocutare prin atingere indirectă şi apariţia tensiunii de pas – funcţionarea de echipamente

tehnice electrice în mediu umed fără ca acestea să fie destinate acestui scop, instalaţii de punere la pământ

deteriorate.

FACTORI DE RISC CHIMIC

Lucrul cu substanţe toxice – uleiuri minerale, unsori consistente etc.

Lucrul cu substanţe inflamabile – uleiuri, unsori etc.

MEDIUL DE MUNCĂ

FACTORI DE RISC FIZIC

Temperatură ridicată a aerului (> 400 C) ]n vecinătatea cuptoarelor, pe pasarelele de traversare a

căii de laminare, în zona paturilor de răcire etc.

Temperatură scăzută a aerului în anotimpul rece – când se execută lucrări de reparaţii (la

staţionar),

Curenţi de aer – incintă neetanşă, uşi deschise etc.

Nivel ridicat de zgomot – conform buletinelor de determinări anexate – peste nivelul maxim

admisibil.

Nivel scăzut de iluminare – pulberi în suspensie în aer, lipsă lămpi iluminare etc.

Contrast mare între materialul incandescent şi fondul general de iluminare al incintei –

suprasolicitare a vederii.

Radiaţii infraroşii provenite de la materialul incandescent.

Calamităţi naturale – surprinderea de către seism.

Pulberi pneumoconiogene prezente în atmosfera locului de muncă (conform buletinelor de

determinări anexate).


Gaze, vapori toxici (conform buletinelor de determinări anexate).

Pagina 22 din 81

Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi: gaz metan.

SARCINA DE MUNCĂ

CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR

Blocarea prin depozitare a materiilor prime pe căile de acces.

Lipsă echipament ignifug, bocanci cu talpă de lemn.

Lipsă ecran de protecţie la pupitru patului păşitor

Depozitarea ţevilor peste limita superioară a lojelor.

Lipsă indicatoare de semnalizare la intersecţia căilor de acces.

Utilizarea de scule improvizate.

SUPRASOLICITARE FIZICĂ

Efort dinamic – manipulare manuală mase mari.

SUPRASOLICITARE PSIHICĂ

Decizii dificile în timp scurt – la remedierea situaţiilor de tip „incident ” sau „avarie”.

EXECUTANT

ACŢIUNI GREŞITE

Executarea de operaţii neprevăzute în sarcina de muncă sau de o altă manieră decât prevederile

tehnice de lucru.

Reglarea parametrilor de lucru în afara domeniilor prescrise de tehnologia de lucru.

Nesincronizări cu alţi executanţi – lucrul în laminor este o acţiune de echipă.

Intervenţia executantului în acumulatorul de bandă.

Intervenţia executantului pe patul de răcire – la blocarea aruncătorului.

Deblocarea semifabricatului cu ajutorul răngii.

Neutilizarea mărcilor de lucru.

Întreruperea circuitului de răcire.

Ghidarea cu mana a laminatelor.

Traversarea căilor de laminare prin locuri neamenajate.

Deplasări, staţionări în zone periculoase – pe căile de acces auto, CF, pe calea de laminare,

cardane pe trenul de role, sub sarcina mijloacelor de ridicat etc.

Pagina 23 din 81

Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, prin alunecare, împiedicare – suprafeţe de deplasare

încărcate cu pulberi, alunecoase, cu scurgeri, pardoseli denivelate, limitatori cursă decovil ascuţiţi etc. etc.

Cădere de la înălţime: prin păşire în gol, prin dezechilibrare, prin alunecare – capace deschise,

lipsă.

Comunicări accidentogene cu cei care asigură coordonarea generală.

OMISIUNI

Omiterea efectuării de operaţii care-i asigură securitatea proprie

Neutilizarea E.I.P., E.I.L. şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare.

UNITATEA:

S.C. MITTAL STEEL IAŞI S.A.

3.4 FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ

FIŞA NR. 1

NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 20

a IV-a

DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.

LOCUL DE MUNCĂ:

LAMINATOR

ECHIPA DE EVALUARE: ing. Florin

Savin, ing. Marcel Ciot, ms. Valentin

Teleman, dr. Mihaela Sandu, Mihai

Dîrdără

COMPONENT

SISTEMULUI

DE MUNCĂ

FACTORI DE RISC

IDENTIFICAŢI

FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A

FACTORILOR DE RISC

(descriere, parametri)

CONSE-

CINŢA

MAXIMĂ

PREVI-

ZIBILĂ

CLAS

A DE

GRAV

I-

TATE

CLASA

DE

PROBA-

BILITAT

E

1 2 3 4 5

MIJLOACE DE

PRODUCŢIE 1

FACTORI DE RISC

MECANIC

Prindere, antrenare – transmisii mecanice neprotejate,

cuplaje, transmisii cardanice, bandă role etc.

DECES 7 1

Lovire de către mijloacele de transport auto şi/sau CF la

deplasarea prin incinta uzinei.

DECES 7 1

Autodeclanşarea accidentală a terenului cu role,

mişcărilor funcţionale ale maşinilor unelte ca urmare a

pătrunderii lichidelor sau impurităţilor în cutiile

DECES 7 1

Pagina 24 din 81

instalaţiilor de alimentare cu energie electrică sau de

automatizare.

Alunecarea de piese, materiale, depozitate fără asigurarea

stabilităţii.

DECES 7 1

Rostogolire de piese de formă cilindrică neasigurate

împotriva deplasărilor necontrolate.

DECES 7 1

Surprindere de către cărucioarele tehnologice. DECES 7 1

Răsturnare de piese, subansamble, materiale, depozitate

fără asigurarea stabilităţii.

DECES 7 2

Cădere liberă de piese, materiale, scule de la cotele

superioare.

DECES 7 1

Proiectare de particule – tzunder, elemente de transmisie

de la role (fără apărători), operaţii de sudare, în zona

ferăstrăului volant, bolţuri, şuruburi etc.

DECES 7 2

Deviere de la traiectoria normală a semifabricatului (ţevi)

la defectare aunui aruncător, pod rulant etc.

DECES 7 1

Balansul maselor mari în faza de transport cu mijloacele

de ridicat.

DECES 7 1

Detensionare ţeavă – la operaţia de deblocare cuptor

tunel.

DECES 7 1

Jet, erupţie de ulei la fisurarea accidentală a circuitelor

hidraulice.

INV gr. I 6 1

Contact cu suprafeţe sau contururi periculoase

(înţepătoare, tăioase, alunecoase, abrazive, adezive) –

suprafeţe corodate, şpan etc..

ITM 3-45

zile

2 5

Lucrul în vecinătatea unor recipiente sub presiune –

acumulatoare hidraulice, pneumatice etc. ce intră sub

incidenţa prescripţiilor ISCIR.

DECES 7 1

FACTORI DE RISC

TERMIC

Temperatură ridicată a obiectelor, suprafeţelor –

semilaminate, produs finit, cale de laminare etc. (6000C).

ITM 3-45

zile

2 5

Temperatură coborâtă a unor suprafeţe metalice atinse în

anotimpul rece – la revizii în timpul iernii.

ITM 3-45

zile

2 5

Flăcări, flame – apărute ca urmare a aprinderii unsorilor,

uleiurilor, flamă în panourile electrice, la utilizarea

DECES 7 1

Pagina 25 din 81

aparatului oxiacetilenic.

FACTORI DE RISC

ELECTRIC

Electrocutare prin atingere directă – căi de curent

neprotejate, neizolate, tablouri electrice neasigurate,

legături electrice improvizate etc.

DECES 7 1

Electrocutare prin atingere indirectă şi apariţia tensiunii

de pas – funcţionarea de echipamente tehnice electrice în

mediu umed fără ca acestea să fie destinate acestui scop,

instalaţii de punere la pământ deteriorate.

DECES 7 1

FACTORI DE RISC

CHIMIC

Lucrul cu substanţe toxice – uleiuri minerale, unsori

consistente etc.

DECES 7 1

Lucrul cu substanţe inflamabile – uleiuri, unsori etc. DECES 7 1

DE MUNCĂ 23

FACTORI DE RISC

FIZIC

Temperatură ridicată a aerului (> 400 C) ]n vecinătatea

cuptoarelor, pe pasarelele de traversare a căii de laminare,

în zona paturilor de răcire etc.

ITM 3-45

zile

2 5

Temperatură scăzută a aerului în anotimpul rece – când se

execută lucrări de reparaţii (la staţionar),

ITM 3-45

zile

2 5

Curenţi de aer – incintă neetanşă, uşi deschise etc. ITM 3-45

zile

2 6

Nivel ridicat de zgomot – conform buletinelor de

determinări anexate – peste nivelul maxim admisibil.

INV gr. III 4 6

Nivel scăzut de iluminare – pulberi în suspensie în aer,

lipsă lămpi iluminare etc.

ITM 3-45

zile

2 5

Contrast mare între materialul incandescent şi fondul

general de iluminare al incintei – suprasolicitare a vederii.

ITM 3-45

zile

2 5

Radiaţii infraroşii provenite de la materialul incandescent. ITM 3-45

zile

2 6

Calamităţi naturale – surprinderea de către seism. DECES 7 1

Pulberi pneumoconiogene prezente în atmosfera locului

de muncă (conform buletinelor de determinări anexate).

INV gr. III 4 6

FACTORI DE RISC

CHIMIC

Gaze, vapori toxici (conform buletinelor de determinări

anexate).

INV gr. III 4 6

Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili

sau explozivi: gaz metan.

DECES 7 1

SARCINA CONŢINUT Blocarea prin depozitare a materiilor prime pe căile de DECES 7 1

Pagina 26 din 81

DE MUNCĂ 34

NECORESPUN-

ZĂTOR

acces.

Lipsă echipament ignifug, bocanci cu talpă de lemn. DECES 7 1

Lipsă ecran de protecţie la pupitru patului păşitor DECES 7 1

Depozitarea ţevilor peste limita superioară a lojelor. DECES 7 1

Lipsă indicatoare de semnalizare la intersecţia căilor de

acces.

DECES 7 1

Utilizarea de scule improvizate. DECES 7 2

SUPRASOLICITARE

FIZICǍ

Efort dinamic – manipulare manuală mase mari. ITM 45-

180 zile

3 5

SUPRASOLICITARE

PSIHICĂ

Decizii dificile în timp scurt – la remedierea situaţiilor de

tip „incident ” sau „avarie”.

ITM 3-45

zile

2 5

EXECUTANT ACŢIUNI GREŞITE Executarea de operaţii neprevăzute în sarcina de muncă

sau de o altă manieră decât prevederile tehnice de lucru.

DECES 7 1

Reglarea parametrilor de lucru în afara domeniilor

prescrise de tehnologia de lucru.

DECES 7 1

Nesincronizări cu alţi executanţi – lucrul în laminor este o

acţiune de echipă.

DECES 7 1

Intervenţia executantului în acumulatorul de bandă. DECES 7 1

Intervenţia executantului pe patul de răcire – la blocarea

aruncătorului.

DECES 7 1

Deblocarea semifabricatului cu ajutorul răngii. DECES 7 1

Neutilizarea mărcilor de lucru. DECES 7 1

Întreruperea circuitului de răcire. DECES 7 1

Ghidarea cu mana a laminatelor. DECES 7 2

Traversarea căilor de laminare prin locuri neamenajate. DECES 7 1

Deplasări, staţionări în zone periculoase – pe căile de

acces auto, CF, pe calea de laminare, cardane pe trenul de

role, sub sarcina mijloacelor de ridicat etc.

DECES 7 2

Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, prin alunecare,

împiedicare – suprafeţe de deplasare încărcate cu pulberi,

alunecoase, cu scurgeri, pardoseli denivelate, limitatori

cursă decovil ascuţiţi etc. etc.

ITM 3-45

zile

2 5

Pagina 27 din 81

Cădere de la înălţime: prin păşire în gol, prin

dezechilibrare, prin alunecare – capace deschise, lipsă.

DECES 7 2

Comunicări accidentogene cu cei care asigură

coordonarea generală.

DECES 7 1

OMISIUNI Omiterea efectuării de operaţii care-i asigură securitatea

la locul de muncă.

DECES 7 1

Neutilizarea E.I.P., E.I.L. şi a celorlalte mijloace de

protecţie acordate de către angajator.

DECES 7 3

Nivelul de risc global al locului de muncă este:

57

Riri

i=1 = 0(7x7) + 0(6x6) + 4(5x5) + 7(4x4) + 46(3x3) + 0(2x2) + 0(1x1) = 626 =

57 0x7 + 0x6 + 4x5 + 7x4 + 46x3 + 0x2 + 0x1 186

ri

i=1

Fig.1 NIVELURILE PARŢIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC

Locul de muncă Nr. 1

NIVEL GLOBAL DE RISC: 3,37

Pagina 28 din 81

Pagina 29 din 81

LEGENDĂ FIGURA Nr. 1

Prindere, antrenare – transmisii mecanice neprotejate, cuplaje, transmisii cardanice,

bandă role etc.


Autodeclanşarea accidentală a terenului cu role, mişcărilor funcţionale ale maşinilor

unelte ca urmare a pătrunderii lichidelor sau impurităţilor în cutiile instalaţiilor de

alimentare cu energie electrică sau de automatizare.

Alunecarea de piese, materiale, depozitate fără asigurarea stabilităţii.

Rostogolire de piese de formă cilindrică neasigurate împotriva deplasărilor

necontrolate.

Surprindere de către cărucioarele tehnologice.


Cădere liberă de piese, materiale, scule de la cotele superioare.

Proiectare de particule – tzunder, elemente de transmisie de la role (fără apărători),

operaţii de sudare, în zona ferăstrăului volant, bolţuri, şuruburi etc.

Deviere de la traiectoria normală a semifabricatului (ţevi) la defectare aunui aruncător,

pod rulant etc.

Balansul maselor mari în faza de transport cu mijloacele de ridicat.

Detensionare ţeavă – la operaţia de deblocare cuptor tunel.

Jet, erupţie de ulei la fisurarea accidentală a circuitelor hidraulice.

Contact cu suprafeţe sau contururi periculoase (înţepătoare, tăioase, alunecoase,

abrazive, adezive) – suprafeţe corodate, şpan etc..

Lucrul în vecinătatea unor recipiente sub presiune – acumulatoare hidraulice,

pneumatice etc. ce intră sub incidenţa prescripţiilor ISCIR.

Temperatură ridicată a obiectelor, suprafeţelor – semilaminate, produs finit, cale de

laminare etc. (6000C).

Temperatură coborâtă a unor suprafeţe metalice atinse în anotimpul rece – la revizii în

timpul iernii.

Flăcări, flame – apărute ca urmare a aprinderii unsorilor, uleiurilor, flamă în panourile

electrice, la utilizarea aparatului oxiacetilenic.

Electrocutare prin atingere directă – căi de curent neprotejate, neizolate, tablouri

electrice neasigurate, legături electrice improvizate etc.

Electrocutare prin atingere indirectă şi apariţia tensiunii de pas – funcţionarea de

Pagina 30 din 81

echipamente tehnice electrice în mediu umed fără ca acestea să fie destinate acestui

scop, instalaţii de punere la pământ deteriorate.

Lucrul cu substanţe toxice – uleiuri minerale, unsori consistente etc.

Lucrul cu substanţe inflamabile – uleiuri, unsori etc.

Temperatură ridicată a aerului (> 400 C) ]n vecinătatea cuptoarelor, pe pasarelele de

traversare a căii de laminare, în zona paturilor de răcire etc.

Temperatură scăzută a aerului în anotimpul rece – când se execută lucrări de reparaţii

(la staţionar),

Curenţi de aer – incintă neetanşă, uşi deschise etc.

Nivel ridicat de zgomot – conform buletinelor de determinări anexate – peste nivelul

maxim admisibil.

Nivel scăzut de iluminare – pulberi în suspensie în aer, lipsă lămpi iluminare etc.

Contrast mare între materialul incandescent şi fondul general de iluminare al incintei –

suprasolicitare a vederii.

Radiaţii infraroşii provenite de la materialul incandescent.

Calamităţi naturale – surprinderea de către seism.

Pulberi pneumoconiogene prezente în atmosfera locului de muncă (conform buletinelor

de determinări anexate).


Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi: gaz metan.


Lipsă echipament ignifug, bocanci cu talpă de lemn.

Lipsă ecran de protecţie la pupitru patului păşitor



Utilizarea de scule improvizate.

Efort dinamic – manipulare manuală mase mari.


Executarea de operaţii neprevăzute în sarcina de muncă sau de o altă manieră decât

prevederile tehnice de lucru.


Nesincronizări cu alţi executanţi – lucrul în laminor este o acţiune de echipă.

Intervenţia executantului în acumulatorul de bandă.

Pagina 31 din 81

Intervenţia executantului pe patul de răcire – la blocarea aruncătorului.

Deblocarea semifabricatului cu ajutorul răngii.

Neutilizarea mărcilor de lucru.

Întreruperea circuitului de răcire.

Ghidarea cu mana a laminatelor.


Deplasări, staţionări în zone periculoase – pe căile de acces auto, CF, pe calea de

laminare, cardane pe trenul de role, sub sarcina mijloacelor de ridicat etc.

Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, prin alunecare, împiedicare – suprafeţe de

deplasare încărcate cu pulberi, alunecoase, cu scurgeri, pardoseli denivelate, limitatori

cursă decovil ascuţiţi etc. etc.

Cădere de la înălţime: prin păşire în gol, prin dezechilibrare, prin alunecare – capace

deschise, lipsă.

Comunicări accidentogene cu cei care asigură coordonarea generală.

Omiterea efectuării de operaţii care-i asigură securitatea la locul de muncă.

Neutilizarea E.I.P., E.I.L. şi a celorlalte mijloace de protecţie acordate de către

angajator.

Pagina 32 din 81

3.5.1 FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. 1

FACTOR DE RISC Nivel de

risc

MĂSURI PROPUSE

Nominalizarea măsurii

2 3

Nivel ridicat de zgomot – conform buletinelor de

determinări anexate – peste nivelul maxim admisibil.

5 Măsuri tehnice

măsuri de combatere a zgomotului la sursă - se realizează prin modificări

constructive aduse echipamentului tehnic, dacă acest lucru este posibil, sau

prin adoptarea unor dispozitive atenuatoare speciale; la alegerea

echipamentului tehnic, în condiţii tehnologice comparabile, se va acorda

prioritate acelora ce produc zgomotul cel mai mic;

măsuri de combatere a zgomotului la receptor - constau în izolarea

personalului care lucrează într-o zonă zgomotoasă

Măsuri organizatorice

locurile de muncă unde expunerea personală zilnică la zgomot depăşeşte

85 dB(A) sau unde valoarea maximă a presiunii acustice instantanee

neponderate depăşeşte 200Pa, trebuie să fie marcate cu panouri care să

arate că purtarea echipamentului individual de protecţie împotriva

zgomotului este obligatorie conform Prescripţiilor minime pentru

semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă.

trebuie să fie amplasate la intrările în zone şi, dacă este necesar, în

interiorul acestora. De asemenea, zonele respective trebuie delimitate, iar

acolo unde riscul de expunere o justifică şi unde aceste măsuri sunt tehnic

posibile, accesul la ele trebuie limitat.

instruirea personalului privind riscul expunerii la acţiunea zgomotului şi

modul de utilizare a echipamentului individual de protecţie împotriva

zgomotului;

examinarea stării auzului personalului care lucrează în locuri de muncă cu

niveluri de zgomot ridicate (la angajare şi periodic);

stabilirea programului de lucru pe posturi de muncă în funcţie de durata

expunerii la zgomot.

efectuarea determinărilor periodice a nivelului de zgomot, conform

Pagina 33 din 81

prevederilor legale.



5 Măsuri tehnice

Adoptarea, atunci când se poate, a metodelor de lucru cu degajare minimă

de pulberi.


Examinarea medicală a muncitorilor potrivit prevederilor legale;

Efectuarea de măsurători periodice a noxelor din mediul de muncă;

Utilizarea E.I.P. pentru combaterea acţiunii pulberilor pneumoconiogene

asupra organismului (măşti contra prafului, ochelari de protecţie etc.);

Controlul periodic efectuat de conducătorii proceselor de muncă vizând

dotarea şi utilizarea de către angajaţi a echipamentelor de protecţie;

Instruirea angajaţilor cu privire la riscurile de îmbolnăvire profesională din

caza pulberilor pneumoconiogene, metode de combatere sau diminuare a

acestor riscuri şi accentuarea importanţei utilizării E.I.P. şi a celorlalte

mijloace de protecţie din dotare.


anexate).

5 Măsuri tehnice

proiectarea şi realizarea unor sisteme de avertizare sonoră şi optică a

prezenţei gazelor toxice interblocate cu detectoare de gaze plasate în

punctele susceptibile de acumulare a gazelor toxice sau a vaporilor toxici

amplasarea pe traseele de lucru a unor amenajări care să conţină întregul

echipament necesar în caz de semnalare a gazelor şi vaporilor toxici


identificarea clară a zonelor în care apar în mod frecvent sau accidental

gaze toxice

utilizarea E.I.P. din dotare

introducerea obligativităţii purtării măştii contra gazelor în interiorul

instalaţiei, în zonele în care există sau pot apărea gaze sau vapori toxici

semnalizarea cu avertizoare de securitate a zonelor în care pot apărea gaze

sau vapori toxici

realizarea de proceduri clare cu privire la modul de acţiune în cazul

semnalării apariţiei gazelor şi vaporilor toxici

monitorizarea stării de sănătate

introducerea în fişa postului conducătorilor de formaţii de lucru a

prevederii de retragere imediată de la lucru a angajaţilor care nu poartă

Pagina 34 din 81

integral E.I.P. acordat potrivit riscurilor zonei şi activităţii

executarea de exerciţii periodice de acţiune în caz de pericol de gazare

Neutilizarea E.I.P., E.I.L. şi a celorlalte mijloace de

protecţie acordate de către angajator.

5 Măsuri tehnice

achiziţionarea E.I.P. corespunzător activităţii ce urmează a fi desfăşurată

potrivit reglementărilor în vigoare.


dotarea angajaţilor cu E.I.P. corespunzător activităţii ce urmează a fi

desfăşurată.

Instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării restricţiilor de

securitate – neutilizarea sau utilizarea incompletă a mijloacelor de

protecţie etc.

verificarea prin control permanent, din partea şefului formaţiei, şi/sau prin

sondaj, din partea şefilor ierarhic superiori



4 Măsuri tehnice

asigurarea materialelor împotriva deplasărilor necontrolate prin bazare

corectă, ancorare, stivuire conform procedurilor nepericuloase, calare,

ancorare etc.

nedepăşirea masei maxime admise la stivuirea pe suporţi speciali sau

ocazionali

nivelarea căilor de transport din depozit

respectarea dimensiunilor căilor de acces şi îndepărtarea tuturor

materialelor care obstrucţionează aceste căi


instruire cu accent pe modul corect de manipulare şi stivuire a pieselor,

materialelor şi a subansamblurilor în depozit

Proiectare de particule – tzunder, elemente de transmisie

de la role (fără apărători), operaţii de sudare, în zona

ferăstrăului volant, bolţuri, şuruburi etc.

4 Măsuri organizatorice:

instruirea periodică a lucrătorilor cu privire la consecinţele pătrunderii în

zonele de vecinătate.

montarea corpurilor abrazive de către personal autorizat, numit prin

decizie

urmărirea gradului de uzură al pietrelor de polizor şi înlocuirea imediată a

acestora în momentul în care se constată că nivelul uzurii depăşeşte limita

admisibilă

amenajarea conform procedurilor de securitate a locului de muncă înaintea

Pagina 35 din 81

practicării acestor tipuri de operaţii



protecţie etc.


sondaj, din partea şefilor ierarhic superiori cu privire la respectarea

restricţiilor de securitate

Utilizarea de scule improvizate. 4 Măsuri tehnice

achiziţionarea de scule şi dispozitive corespunzătoare activităţii ce

urmează a fi desfăşurată potrivit reglementărilor în vigoare.

Efort dinamic – manipulare manuală mase mari. 4 Măsuri organizatorice

Pentru prevenirea riscurilor determinate de efortul fizic, trebuie evitate:

poziţiile de muncă vicioase şi/sau fixe;

mişcările extreme;

mişcările bruşte;

mişcările repetitive.

În acest sens, angajatorul trebuie să asigure:

respectarea criteriilor ergonomice privind proiectarea locurilor de muncă şi

a activităţii;

instruirea şi formarea adecvată a angajaţilor privind modul de desfăşurare

a activităţii profesionale, apelând la specialiştii din domeniul securităţii şi

sănătăţii în muncă

în activităţile profesionale cu efort fizic mare, repartizarea angajaţilor cu

vârsta peste 45 ani se va face numai cu avizul medicului de medicina

muncii

examinarea medicală a angajaţilor potrivit prevederilor legale

Ghidarea cu mana a laminatelor. 4 Măsuri organizatorice



protecţie, efectuarea de operaţii care nu sunt trecute în fişa postului etc.




acces auto, CF, pe calea de laminare, cardane pe trenul

4 Măsuri tehnice

Pagina 36 din 81

de role, sub sarcina mijloacelor de ridicat etc. marcarea căilor de acces şi a culoarelor de acţiune a mijloacelor de ridicat


instruire periodică referitor la pericolele care apar în cazul deplasării sau

staţionării în zonele periculoase

folosirea tuturor mijloacele de avertizare din dotare (optice, acustice)

semnalizarea corespunzătoare a riscurilor la locurile de muncă

Cădere de la înălţime: prin păşire în gol, prin

dezechilibrare, prin alunecare – capace deschise, lipsă.

4 Măsuri tehnice

repararea balustradelor şi a celorlalte elemente de prevenire a căderii de la

înălţime

acoperirea şi marcarea tuturor golurilor tehnologice aflate pe traseele de

acces. În cazul în care acestea nu pot fi obturate, se vor monta îngrădiri

care să împiedice accesul angajaţilor.


utilizarea centurii de siguranţă ori de câte ori se lucrează la o înălţime mai

mare de 2 m de la sol sau altă suprafaţă de referinţă considerată stabilă

până la tălpile picioarelor executantului;

verificarea periodică şi înainte de începerea intervenţiei a stării centurii de

siguranţă şi a celorlalte mijloace de protecţie împotriva căderii de la

înălţime precum şi neutilizarea celor care prezintă defecte;

utilizarea tuturor dispozitivelor de siguranţă prevăzute de norme pentru

lucrul la înălţime;

instruirea personalului şi supravegherea – directă, de către şeful de

formaţie

semnalizarea zonelor în care există pericolul de cădere de la înălţime

identificare, marcarea şi completarea punctelor de ancorare

Pagina 37 din 81

3.5.2 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU

LOCUL DE MUNCĂ Nr. 1

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă Nr. 1 este egal cu 3,37, valoare ce îl

încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc acceptabil.

Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare Nr. 1”, din care se observă că din totalul de

57 factori de risc identificaţi (Fig. 1 ), 11 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3: 0

încadrându-se în categoria factorilor de risc maxim, 0 încadrându-se în categoria factorilor de risc

foarte mare, 4 încadrându-se în categoria factorilor de risc mare, iar ceilalţi 7 încadrându-se în

categoria factorilor de risc mediu.

Cei

11

fact

ori

de

risc

ce

se

situe

ază

în

dom

eniu

l

inac

cept

abil

sunt:

F26

Nivel ridicat de zgomot – conform buletinelor de determinări anexate –

peste nivelul maxim admisibil.

- N.V.P.R. 5

F31 Pulberi pneumoconiogene prezente în atmosfera locului de muncă

(conform buletinelor de determinări anexate).

- N.V.P.R. 5

F32 Gaze, vapori toxici (conform buletinelor de determinări anexate). - N.V.P.R. 5

F57 Neutilizarea E.I.P., E.I.L. şi a celorlalte mijloace de protecţie acordate

de către angajator.

- N.V.P.R. 5

F7 Răsturnare de piese, subansamble, materiale, depozitate fără asigurarea

stabilităţii.

- N.V.P.R. 4

F9 Proiectare de particule – tzunder, elemente de transmisie de la role (fără

apărători), operaţii de sudare, în zona ferăstrăului volant, bolţuri,

şuruburi etc.

- N.V.P.R. 4

F39 Utilizarea de scule improvizate. - N.V.P.R. 4

F40 Efort dinamic – manipulare manuală mase mari. - N.V.P.R. 4

F50 Ghidarea cu mana a laminatelor. - N.V.P.R. 4

F52 Deplasări, staţionări în zone periculoase – pe căile de acces auto, CF, pe

calea de laminare, cardane pe trenul de role, sub sarcina mijloacelor de

ridicat etc.

- N.V.P.R. 4

F54 Cădere de la înălţime: prin păşire în gol, prin dezechilibrare, prin

alunecare – capace deschise, lipsă.

- N.V.P.R. 4

Pentru diminuarea sau eliminarea celor 11 factori de risc (care se situează în domeniul

inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse” pentru locul

de muncă Nr. 1.

În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se prezintă

după cum urmează (vezi Fig. 2 ):

38,60%, factori proprii mijloacelor de producţie;

19,30%, factori proprii mediului de muncă;

17,54%, factori proprii sarcinii de muncă;

24,56%, factori proprii executantului.

Din analiza Fişei de evaluare se constată că 78,95% dintre factorii de risc identificaţi pot

avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE)

Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI DUPĂ ELEMENTELE

SISTEMULUI DE MUNCĂ

Locul de muncă nr. 1


II. LOCUL DE MUNCA NR. 2 – FINISOR

PROCESUL DE MUNCĂ

Finisorul laminate execută operaţii de: primire materie primă, fâşiere, de îndreptare a ţevii,

frezare, şanfrenare, control vizual (paturi control), control presiune (60 bar), ambalare hexagon,

imersare ţevi, filetare, control filet, operaţii de uleiere, lăcuire, debitare ţevi neconforme, încărcare

vagoane cu semifabricate pentru zincare, fier vechi, şpan, deşeuri.



ţeavă Ø 14- Ø 89;

rulouri bandă (24t);

inele fâşiate (pregătite pentru a intra în flux);

navete cu lojă (C.F.);

pat transfer;

cale cu role;

maşină de îndreptat;

grup şanfrenat (frezat);

pat control;

presă probat;

grup filetare;

ferăstrău debitare neconformităţi;

rafturi metalice – pentru materiale, piese, scule;

motoare electrice;

instalaţii electrice;

instalaţii pneumatice (6 bar)

instalaţii apă sub presiune (presa de probat – 80 bar);

truse scule specifice,

cleşti, răngi;

întinzătoare, capsatoare, foarfece;

lac ecologic Coreea;

vopsea Kober;

substanţe de degresare;

substanţe toxice şi inflamabile: watermine 303, AD – HOC RA, Lubrifin KA, Metsol B,

TIN 68 EPS, email alchidic Octapipe, diluant Polydil 506;

diluanţi;

vopsea;

uleiuri UP8;

vaselină;

motorină;

petrol;

ciocan;

riglă lemn;

ruletă;

sârmă;

pod rulant;

benzi rulante,

cable de sarcini;

bene de reziduuri;

pistol de vopsit;

poanson;

şabloane;

substanţe degresante ;

lanţuri de sarcini;

SARCINA DE MUNCĂ

Finisorul execută următoarele operaţii: îndreptarea ţevilor, controlul ţevilor, marcarea şi

ambalarea ţevilor (filetarea şi şanfrenarea sunt executate de finisori specializaţi în aceste operaţii);

Răspunde de realizarea operaţiilor pentru care a fost repartizat în cadrul procesului de

finisare – ambalare;

Răspunde de respectarea întocmai a condiţiilor tehnice de exploatare a utilajelor deservite

(maşina de marcat, grup filetare);

Colaborează cu personalul de întreţinere şi reparaţii, precizând defecţiunile ce apar în

timpul funcţionării utilajelor;

Respectă ordinea şi disciplina la locul de muncă;

Predă locul de muncă în perfectă stare de ordine şi curăţenie.

MEDIUL DE MUNCĂ

Finisorul îşi desfăşoară activitatea în incintă închisă.

Considerăm că este necesar să facem precizarea că există depăşiri ale valorilor admise la

următoarele noxe: pulberi metalice, oxid de carbon, zgomot, NO2, oxid de zinc, hidrocarburi

alifatice, pulberi abrazive.

Nivelul de iluminare este redus în unele puncte de lucru.

Mai sunt remarcate: prezenţa radiaţiilor infraroşii, prezenţa curenţilor de aer, a gazelor

toxice.

Temperatura este ridicată în zona cuptorului tunel şi a paturilor de răcire.




Organe de maşini în mişcare: prindere, antrenare de către benzi cu role, polizor, căi cu

role, cardane transmisii mecanice fără protectori aruncătoare, braţe maşini frezat, menghină etc.


Autodeclanşarea accidentală a terenului cu role, mişcărilor funcţionale ale maşinilor unelte

ca urmare a pătrunderii lichidelor sau impurităţilor în cutiile instalaţiilor de alimentare cu energie

electrică sau de automatizare.

Alunecare de piese, materiale, depozitate fără asigurarea stabilităţii.

Rostogolire piese cu profil circular în timpul manipulării acestora (ţevi).


Surprindere de către cărucioarele tehnologice

Cădere liberă de piese, scule, materiale de la cotele superioare ( pachete cu ţevi din

cârligul macaralei).

Proiectare de corpuri sau particule şpan, tzunder la operaţia de suflare, particule de corpuri

abrazive (ascuţire, rectificare), porţiuni desprinse din sculele aşchietoare la spargerea accidentală

a cuţitelor de tăiat, a petrei polizorului, bolţuri cuplaje etc.

Deviere de la traiectoria normala a maselor transportate cu mijloacele de ridicat, a ţevilor

spre patul de control după operaţiile de şanfrenare, filetare etc. (blocarea menghinei).

Lovire de către masele aflate în faza de balans în sarcina podului rulant.

Jet, erupţie la spargerea accidentală a circuitelor hidraulice ale utilajelor (60 bar).

Contact direct al epidermei cu suprafeţe periculoase (înţepătoare, tăioase) – sârmă, şutaje,

cârlige, şpan etc.

Traseu de deplasare prin vecinătatea recipientelor sub presiune - prese de probat

hidrostatic .


- Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor – aşchii rezultate, ţeavă pat răcire,

ţeavă încălzită pentru operaţia de lăcuire (1000C), operaţii de sudare.

Temperatură coborâtă a unor suprafeţe metalice atinse în anotimpul rece.


electrice, la utilizarea aparatului de sudare.


Electrocutare prin atingere directă – căi de curent neprotejate, neizolate, tablouri electrice

neasigurate, legături electrice improvizate etc.

Electrocutare prin atingere indirectă - instalaţii de punere la pământ deteriorate.


Lucrul cu substanţe toxice: watermine 303, AD – HOC RA, Lubrifin KA, Metsol B, TIN

68 EPS, email alchidic Octapipe, diluant Polydil 506;

Lucrul cu substanţe inflamabile: watermine 303, AD – HOC RA, Lubrifin KA, Metsol B,


MEDIUL DE MUNCĂ


Temperatura aerului ridicată (în zona cuptorului tunel, paturi de răcire) vara.

Temperatura aerului scăzută în anotimpul.

Curenţi de aer – tiraj natural, uşi deschise geamuri sparte

Nivel de zgomot conform buletinelor de determinări anexate

Nivel scăzut de iluminare – în unele puncte de intervenţie.

Calamităţi naturale: seism.

Pulberi pneumoconiogene prezente în atmosfera locului de muncă (conform buletinelor de

determinări anexate).



Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi: proveniţi de la

operaţiile de lăcuire, gaz metan.

Substanţe cancerigene prezente în atmosfera locului de muncă (ex. hidrocarburi alifatice).

SARCINA DE MUNCĂ

CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR



Utilizare de scule improvizare, precum şi elemente de legătură neverificate.



Poziţii de lucru forţate sau vicioase: deblocare benzi paturi.

Efort dinamic: manipulare manuală de mase mari (şutaje, capete maşini etc.).



EXECUTANT

ACŢIUNI GREŞITE



Poziţionarea incorectă a materialelor.

Urcarea executantului pe patul de control.

Transvazarea substanţelor de lucru fără a respecta indicaţiile fabricantului.

Poziţionarea executantului sub bandă (în timpul funcţionării utilajului - operaţii fâşiere

(debitare)), pentru a introduce fragmente de bandă subţire – asigură înfăşurarea uniformă a benzii

debitate.


Legarea incorectă a pachetului de ţevi în cârligul macaralei.

Utilizarea de chei improvizate.


Trecerea pe sub bandă în timpul funcţionării (la maşina de fâşiat)

Neasigurarea utilajului la intervenţii

Pornirea utilajului fără anunţarea coechipierului.

Ghidarea benzii cu mana la maşina de îndreptat.

Nesincronizarea cu macaragiul.

Deplasări, staţionări în zone periculoase – pe căile de acces auto, CF, sub sarcina podului

rulant, pe platforma vagonului sau platforma auto, pe calea cu role, apropierea mandrinei ruloului

în timpul funcţionării etc.

Cădere la acelaşi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin împiedicare – căi de acces

cu denivelări, pete de ulei etc.

Cădere de la înălţime: prin păşire în gol, dezechilibrare, alunecare: la lucrul pe vagon, în

momentul legării, scări alunecoase cu depuneri de ulei, de pa patul de control etc.

Comunicări accidentogene: cu macaragiul, la oprirea, pornirea şi intervenţia în flux.

OMISIUNI


Neutilizarea E.I.P., E.I.L. şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare (antifoane, cască

protecţie, bocanci cu bombeu metalic etc.).

UNITATEA:



FIŞA NR. 2


a IV-a

DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.

LOCUL DE MUNCĂ: ECHIPA DE EVALUARE: ing. Florin

Savin, ing. Marcel Ciot, ms. Viorel Creţu,

dr. Mihaela Sandu, Mihai Dîrdără

COMPONENT

SISTEMULUI

DE MUNCĂ

FACTORI DE RISC

IDENTIFICAŢI


FACTORILOR DE RISC


CONSE-

CINŢA

MAXIMĂ

PREVI-

ZIBILĂ

CLAS

A DE

GRAV

I-

TATE

CLASA

DE

PROBA-

BILITAT

E

1 2 3 4 5

MIJLOACE DE

PRODUCŢIE 1

FACTORI DE RISC

MECANIC

Organe de maşini în mişcare: prindere, antrenare de către

benzi cu role, polizor, căi cu role, cardane transmisii

mecanice fără protectori aruncătoare, braţe maşini frezat,

menghină etc.

DECES 7 3

Lovire de către mijloacele de transport auto şi/sau CF la

deplasarea prin incinta uzinei.

DECES 7 1

Autodeclanşarea accidentală a terenului cu role,

mişcărilor funcţionale ale maşinilor unelte ca urmare a

pătrunderii lichidelor sau impurităţilor în cutiile

instalaţiilor de alimentare cu energie electrică sau de

automatizare.

DECES 7 1

Alunecare de piese, materiale, depozitate fără asigurarea

stabilităţii.

DECES 7 1

Rostogolire piese cu profil circular în timpul manipulării

acestora (ţevi).

DECES 7 1



DECES 7 1

Surprindere de către cărucioarele tehnologice DECES 7 1

Cădere liberă de piese, scule, materiale de la cotele DECES 7 1

superioare ( pachete cu ţevi din cârligul macaralei).

Proiectare de corpuri sau particule şpan, tzunder la

operaţia de suflare, particule de corpuri abrazive (ascuţire,

rectificare), porţiuni desprinse din sculele aşchietoare la

spargerea accidentală a cuţitelor de tăiat, a petrei

polizorului, bolţuri cuplaje etc.

DECES 7 3

Deviere de la traiectoria normala a maselor transportate

cu mijloacele de ridicat, a ţevilor spre patul de control

după operaţiile de şanfrenare, filetare etc. (blocarea

menghinei).

DECES 7 1

Lovire de către masele aflate în faza de balans în sarcina

podului rulant.

DECES 7 1

Jet, erupţie la spargerea accidentală a circuitelor

hidraulice ale utilajelor (60 bar).

INV gr. I 6 1

Contact direct al epidermei cu suprafeţe periculoase

(înţepătoare, tăioase) – sârmă, şutaje, cârlige, şpan etc.

ITM 3-45

zile

2 5

Traseu de deplasare prin vecinătatea recipientelor sub

presiune - prese de probat hidrostatic .

DECES 7 1

FACTORI DE RISC

TERMIC

Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor – aşchii

rezultate, ţeavă pat răcire, ţeavă încălzită pentru operaţia

de lăcuire (1000C), operaţii de sudare.

ITM 3-45

zile

2 5

Temperatură coborâtă a unor suprafeţe metalice atinse în

anotimpul rece.

ITM 3-45

zile

2 5

Flăcări, flame – apărute ca urmare a aprinderii unsorilor,

uleiurilor, flamă în panourile electrice, la utilizarea

aparatului oxiacetilenic

DECES 7 1

FACTORI DE RISC

ELECTRIC

Electrocutare prin atingere directă – căi de curent

neprotejate, neizolate, tablouri electrice neasigurate,

legături electrice improvizate etc.

DECES 7 1

Electrocutare prin atingere indirectă - instalaţii de punere

la pământ deteriorate.

DECES 7 1

FACTORI DE RISC

CHIMIC

Lucrul cu substanţe toxice: watermine 303, AD – HOC

RA, Lubrifin KA, Metsol B, TIN 68 EPS, email alchidic

Octapipe, diluant Polydil 506;

DECES 7 1

Lucrul cu substanţe inflamabile: watermine 303, AD –

HOC RA, Lubrifin KA, Metsol B, TIN 68 EPS, email

alchidic Octapipe, diluant Polydil 506;

DECES 7 1

DE MUNCĂ 22

FACTORI DE RISC

FIZIC

Temperatura aerului ridicată (în zona cuptorului tunel,

paturi de răcire) vara.

ITM 3-45

zile

2 5

Temperatura aerului scăzută în anotimpul. ITM 3-45

zile

2 5

Curenţi de aer – tiraj natural, uşi deschise geamuri sparte ITM 3-45

zile

2 6

Nivel de zgomot conform buletinelor de determinări

anexate

INV gr. III 4 6

Nivel scăzut de iluminare – în unele puncte de intervenţie. ITM 3-45

zile

2 5

Calamităţi naturale: seism. DECES 7 1



INV gr. III 4 6


anexate).

INV gr. III 4 6

Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili

sau explozivi: proveniţi de la operaţiile de lăcuire, gaz

metan.

DECES 7 1

Substanţe cancerigene prezente în atmosfera locului de

muncă (ex. hidrocarburi alifatice).

INV gr. II 5 6

SARCINA

DE MUNCĂ 32

CONŢINUT

NECORESPUN-

ZĂTOR

Blocarea prin depozitare a materiilor prime pe căile de

acces.

DECES 7 1

Depozitarea ţevilor peste limita superioară a lojelor. DECES 7 1

Utilizare de scule improvizare, precum şi elemente de

legătură neverificate.

DECES 7 1

Lipsă indicatoare de semnalizare la intersecţia căilor de

acces.

DECES 7 1

SUPRASOLICITARE

FIZICǍ

Poziţii de lucru forţate sau vicioase: deblocare benzi

paturi.

ITM 3-45

zile

2 5

Efort dinamic: manipulare manuală de mase mari (şutaje, ITM 45- 3 5

capete maşini etc.). 180 zile

SUPRASOLICITARE

PSIHICĂ

Decizii dificile în timp scurt – la remedierea situaţiilor de

tip „incident ” sau „avarie”.

ITM 3-45

zile

2 5

EXECUTANT ACŢIUNI GREŞITE Executarea de operaţii neprevăzute în sarcina de muncă

sau de o altă manieră decât prevederile tehnice de lucru.

DECES 7 1

Poziţionarea incorectă a materialelor. DECES 7 1

Urcarea executantului pe patul de control. DECES 7 1

Transvazarea substanţelor de lucru fără a respecta

indicaţiile fabricantului.

DECES 7 1

Poziţionarea executantului sub bandă (în timpul

funcţionării utilajului - operaţii fâşiere (debitare)), pentru

a introduce fragmente de bandă subţire – asigură

înfăşurarea uniformă a benzii debitate.

DECES 7 1

Reglarea parametrilor de lucru în afara domeniilor

prescrise de tehnologia de lucru.

DECES 7 1

Legarea incorectă a pachetului de ţevi în cârligul

macaralei.

DECES 7 1

Utilizarea de chei improvizate. DECES 7 1

Traversarea căilor de laminare prin locuri neamenajate. DECES 7 1

Trecerea pe sub bandă în timpul funcţionării (la maşina de

fâşiat)

DECES 7 1

Neasigurarea utilajului la intervenţii DECES 7 1

Pornirea utilajului fără anunţarea coechipierului. DECES 7 1

Ghidarea benzii cu mana la maşina de îndreptat. DECES 7 1

Nesincronizarea cu macaragiul. DECES 7 1


acces auto, CF, sub sarcina podului rulant, pe platforma

vagonului sau platforma auto, pe calea cu role, apropierea

mandrinei ruloului în timpul funcţionării etc.

DECES 7 1

Cădere la acelaşi nivel: prin dezechilibrare, prin

alunecare, prin împiedicare – căi de acces cu denivelări,

pete de ulei etc.

ITM 3-45

zile

2 5

Cădere de la înălţime: prin păşire în gol, dezechilibrare,

alunecare: la lucrul pe vagon, în momentul legării, scări

DECES 7 2

alunecoase cu depuneri de ulei, de pa patul de control etc.

Comunicări accidentogene: cu macaragiul, la oprirea,

pornirea şi intervenţia în flux.

DECES 7 1

OMISIUNI Omiterea efectuării de operaţii care-i asigură securitatea

la locul de muncă.

DECES 7 1

Neutilizarea E.I.P. şi E.I.L. şi a celorlalte mijloace de

protecţie din dotare (antifoane, cască protecţie, bocanci cu

bombeu metalic etc.).

DECES 7 3


58

Riri

i=1 = 0(7x7) + 1(6x6) + 6(5x5) + 2(4x4) + 49(3x3) + 0(2x2) + 0(1x1) = 659 =

58 0x7 + 1x6 + 6x5 + 2x4 + 49x3 + 0x2 + 0x1 191

ri

i=1

Fig.3 NIVELURILE PARŢIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC




Organe de maşini în mişcare: prindere, antrenare de către benzi cu role, polizor, căi cu

role, cardane transmisii mecanice fără protectori aruncătoare, braţe maşini frezat,

menghină etc.


Autodeclanşarea accidentală a terenului cu role, mişcărilor funcţionale ale maşinilor

unelte ca urmare a pătrunderii lichidelor sau impurităţilor în cutiile instalaţiilor de

alimentare cu energie electrică sau de automatizare.

Alunecare de piese, materiale, depozitate fără asigurarea stabilităţii.

Rostogolire piese cu profil circular în timpul manipulării acestora (ţevi).


Surprindere de către cărucioarele tehnologice

Cădere liberă de piese, scule, materiale de la cotele superioare ( pachete cu ţevi din

cârligul macaralei).

Proiectare de corpuri sau particule şpan, tzunder la operaţia de suflare, particule de

corpuri abrazive (ascuţire, rectificare), porţiuni desprinse din sculele aşchietoare la

spargerea accidentală a cuţitelor de tăiat, a petrei polizorului, bolţuri cuplaje etc.

Deviere de la traiectoria normala a maselor transportate cu mijloacele de ridicat, a

ţevilor spre patul de control după operaţiile de şanfrenare, filetare etc. (blocarea

menghinei).

Lovire de către masele aflate în faza de balans în sarcina podului rulant.

Jet, erupţie la spargerea accidentală a circuitelor hidraulice ale utilajelor (60 bar).

Contact direct al epidermei cu suprafeţe periculoase (înţepătoare, tăioase) – sârmă,

şutaje, cârlige, şpan etc.

Traseu de deplasare prin vecinătatea recipientelor sub presiune - prese de probat

hidrostatic .

Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor – aşchii rezultate, ţeavă pat răcire,

ţeavă încălzită pentru operaţia de lăcuire (1000C), operaţii de sudare.

Temperatură coborâtă a unor suprafeţe metalice atinse în anotimpul rece.


electrice, la utilizarea aparatului oxiacetilenic

Electrocutare prin atingere directă – căi de curent neprotejate, neizolate, tablouri

electrice neasigurate, legături electrice improvizate etc.

Electrocutare prin atingere indirectă - instalaţii de punere la pământ deteriorate.

Lucrul cu substanţe toxice: watermine 303, AD – HOC RA, Lubrifin KA, Metsol B,


Lucrul cu substanţe inflamabile: watermine 303, AD – HOC RA, Lubrifin KA, Metsol

B, TIN 68 EPS, email alchidic Octapipe, diluant Polydil 506;

Temperatura aerului ridicată (în zona cuptorului tunel, paturi de răcire) vara.

Temperatura aerului scăzută în anotimpul.

Curenţi de aer – tiraj natural, uşi deschise geamuri sparte

Nivel de zgomot conform buletinelor de determinări anexate

Nivel scăzut de iluminare – în unele puncte de intervenţie.

Calamităţi naturale: seism.

Pulberi pneumoconiogene prezente în atmosfera locului de muncă (conform buletinelor

de determinări anexate).


Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi: proveniţi de la

operaţiile de lăcuire, gaz metan.

Substanţe cancerigene prezente în atmosfera locului de muncă (ex. hidrocarburi

alifatice).



Utilizare de scule improvizare, precum şi elemente de legătură neverificate.


Poziţii de lucru forţate sau vicioase: deblocare benzi paturi.

Efort dinamic: manipulare manuală de mase mari (şutaje, capete maşini etc.).




Poziţionarea incorectă a materialelor.

Urcarea executantului pe patul de control.

Transvazarea substanţelor de lucru fără a respecta indicaţiile fabricantului.

Poziţionarea executantului sub bandă (în timpul funcţionării utilajului - operaţii fâşiere

(debitare)), pentru a introduce fragmente de bandă subţire – asigură înfăşurarea

uniformă a benzii debitate.


Legarea incorectă a pachetului de ţevi în cârligul macaralei.

Utilizarea de chei improvizate.


Trecerea pe sub bandă în timpul funcţionării (la maşina de fâşiat)

Neasigurarea utilajului la intervenţii

Pornirea utilajului fără anunţarea coechipierului.

Ghidarea benzii cu mana la maşina de îndreptat.

Nesincronizarea cu macaragiul.

Deplasări, staţionări în zone periculoase – pe căile de acces auto, CF, sub sarcina

podului rulant, pe platforma vagonului sau platforma auto, pe calea cu role, apropierea

mandrinei ruloului în timpul funcţionării etc.

Cădere la acelaşi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin împiedicare – căi de

acces cu denivelări, pete de ulei etc.

Cădere de la înălţime: prin păşire în gol, dezechilibrare, alunecare: la lucrul pe vagon,

în momentul legării, scări alunecoase cu depuneri de ulei, de pa patul de control etc.

Comunicări accidentogene: cu macaragiul, la oprirea, pornirea şi intervenţia în flux.


Neutilizarea E.I.P. şi E.I.L. şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare (antifoane,

cască protecţie, bocanci cu bombeu metalic etc.).



risc

MĂSURI PROPUSE


2 3

Substanţe cancerigene prezente în atmosfera locului de

muncă (ex. hidrocarburi alifatice).

6 Se vor respecta în totalitate prevederile cuprinse în N.G.P.M. ed. 2002 –

art. 497 la 512, tabelele nr. 8, 9 şi anexele nr. 31 şi 32.

Organe de maşini în mişcare: prindere, antrenare de către

benzi cu role, polizor, căi cu role, cardane transmisii

mecanice fără protectori aruncătoare, braţe maşini frezat,

menghină etc.

5 Măsuri tehnice

repararea şi montarea tuturor dispozitivelor de protecţie


interzicerea îndepărtării dispozitivelor de protecţie

verificarea stării fizice a elementelor active ale echipamentelor înainte de

începerea lucrului

marcarea, potrivit reglementărilor în vigoare, a tuturor zonelor periculoase

în care se poate manifesta riscul de prindere, antrenare, strivire, lovire etc.

de către organe de maşini în mişcare sau de către subansamble mobile

interzicerea începerii sau continuării lucrului dacă se constată lipsa,

deteriorarea sau amplasarea incorectă a dispozitivelor de protecţie

instruirea lucrătorilor şi verificarea modului în care se respectă regulile de

securitate

Proiectare de corpuri sau particule şpan, tzunder la

operaţia de suflare, particule de corpuri abrazive

(ascuţire, rectificare), porţiuni desprinse din sculele

aşchietoare la spargerea accidentală a cuţitelor de tăiat, a

petrei polizorului, bolţuri cuplaje etc.

5 Măsuri organizatorice:


zonele de vecinătate.

montarea corpurilor abrazive de către personal autorizat, numit prin

decizie

urmărirea gradului de uzură al pietrelor de polizor şi înlocuirea imediată a

acestora în momentul în care se constată că nivelul uzurii depăşeşte limita

admisibilă

amenajarea conform procedurilor de securitate a locului de muncă înaintea

practicării acestor tipuri de operaţii



protecţie etc.


sondaj, din partea şefilor ierarhic superiori cu privire la respectarea

restricţiilor de securitate

Nivel de zgomot conform buletinelor de determinări

anexate

5 Măsuri tehnice

măsuri de combatere a zgomotului la sursă - se realizează prin modificări

constructive aduse echipamentului tehnic, dacă acest lucru este posibil, sau

prin adoptarea unor dispozitive atenuatoare speciale; la alegerea

echipamentului tehnic, în condiţii tehnologice comparabile, se va acorda

prioritate acelora ce produc zgomotul cel mai mic;

măsuri de combatere a zgomotului la receptor - constau în izolarea

personalului care lucrează într-o zonă zgomotoasă


locurile de muncă unde expunerea personală zilnică la zgomot depăşeşte

85 dB(A) sau unde valoarea maximă a presiunii acustice instantanee

neponderate depăşeşte 200Pa, trebuie să fie marcate cu panouri care să

arate că purtarea echipamentului individual de protecţie împotriva

zgomotului este obligatorie conform Prescripţiilor minime pentru

semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă.

trebuie să fie amplasate la intrările în zone şi, dacă este necesar, în

interiorul acestora. De asemenea, zonele respective trebuie delimitate, iar

acolo unde riscul de expunere o justifică şi unde aceste măsuri sunt tehnic

posibile, accesul la ele trebuie limitat.

instruirea personalului privind riscul expunerii la acţiunea zgomotului şi

modul de utilizare a echipamentului individual de protecţie împotriva

zgomotului;

examinarea stării auzului personalului care lucrează în locuri de muncă cu

niveluri de zgomot ridicate (la angajare şi periodic);

stabilirea programului de lucru pe posturi de muncă în funcţie de durata

expunerii la zgomot.

efectuarea determinărilor periodice a nivelului de zgomot, conform

prevederilor legale.



5 Măsuri tehnice

Adoptarea, atunci când se poate, a metodelor de lucru cu degajare minimă

de pulberi.


Examinarea medicală a muncitorilor potrivit prevederilor legale;

Efectuarea de măsurători periodice a noxelor din mediul de muncă;

Utilizarea E.I.P. pentru combaterea acţiunii pulberilor pneumoconiogene

asupra organismului (măşti contra prafului, ochelari de protecţie etc.);

Controlul periodic efectuat de conducătorii proceselor de muncă vizând

dotarea şi utilizarea de către angajaţi a echipamentelor de protecţie;

Instruirea angajaţilor cu privire la riscurile de îmbolnăvire profesională din

caza pulberilor pneumoconiogene, metode de combatere sau diminuare a

acestor riscuri şi accentuarea importanţei utilizării E.I.P. şi a celorlalte

mijloace de protecţie din dotare.


anexate).

5 Măsuri tehnice

proiectarea şi realizarea unor sisteme de avertizare sonoră şi optică a

prezenţei gazelor toxice interblocate cu detectoare de gaze plasate în

punctele susceptibile de acumulare a gazelor toxice sau a vaporilor toxici

amplasarea pe traseele de lucru a unor amenajări care să conţină întregul

echipament necesar în caz de semnalare a gazelor şi vaporilor toxici


identificarea clară a zonelor în care apar în mod frecvent sau accidental

gaze toxice

utilizarea E.I.P. din dotare

introducerea obligativităţii purtării măştii contra gazelor în interiorul

instalaţiei, în zonele în care există sau pot apărea gaze sau vapori toxici

semnalizarea cu avertizoare de securitate a zonelor în care pot apărea gaze

sau vapori toxici

realizarea de proceduri clare cu privire la modul de acţiune în cazul

semnalării apariţiei gazelor şi vaporilor toxici

monitorizarea stării de sănătate

introducerea în fişa postului conducătorilor de formaţii de lucru a

prevederii de retragere imediată de la lucru a angajaţilor care nu poartă

integral E.I.P. acordat potrivit riscurilor zonei şi activităţii

executarea de exerciţii periodice de acţiune în caz de pericol de gazare

Neutilizarea E.I.P. şi E.I.L. şi a celorlalte mijloace de

protecţie din dotare (antifoane, cască protecţie, bocanci

cu bombeu metalic etc.).

5 Măsuri tehnice

achiziţionarea E.I.P. corespunzător activităţii ce urmează a fi desfăşurată



dotarea angajaţilor cu E.I.P. corespunzător activităţii ce urmează a fi

desfăşurată.



protecţie etc.



Efort dinamic: manipulare manuală de mase mari (şutaje,

capete maşini etc.).

4 Măsuri organizatorice

Pentru prevenirea riscurilor determinate de efortul fizic, trebuie evitate:

poziţiile de muncă vicioase şi/sau fixe;

mişcările extreme;

mişcările bruşte;

mişcările repetitive.

În acest sens, angajatorul trebuie să asigure:

respectarea criteriilor ergonomice privind proiectarea locurilor de muncă şi

a activităţii;

instruirea şi formarea adecvată a angajaţilor privind modul de desfăşurare

a activităţii profesionale, apelând la specialiştii din domeniul securităţii şi

sănătăţii în muncă

în activităţile profesionale cu efort fizic mare, repartizarea angajaţilor cu

vârsta peste 45 ani se va face numai cu avizul medicului de medicina

muncii

examinarea medicală a angajaţilor potrivit prevederilor legale

Cădere de la înălţime: prin păşire în gol, dezechilibrare,

alunecare: la lucrul pe vagon, în momentul legării, scări

alunecoase cu depuneri de ulei, de pa patul de control

4 Măsuri tehnice

repararea balustradelor şi a celorlalte elemente de prevenire a căderii de la

înălţime

acoperirea şi marcarea tuturor golurilor tehnologice aflate pe traseele de

acces. În cazul în care acestea nu pot fi obturate, se vor monta îngrădiri

care să împiedice accesul angajaţilor.


utilizarea centurii de siguranţă ori de câte ori se lucrează la o înălţime mai

mare de 2 m de la sol sau altă suprafaţă de referinţă considerată stabilă

până la tălpile picioarelor executantului;

verificarea periodică şi înainte de începerea intervenţiei a stării centurii de

siguranţă şi a celorlalte mijloace de protecţie împotriva căderii de la

înălţime precum şi neutilizarea celor care prezintă defecte;

utilizarea tuturor dispozitivelor de siguranţă prevăzute de norme pentru

lucrul la înălţime;

instruirea personalului şi supravegherea – directă, de către şeful de

formaţie

semnalizarea zonelor în care există pericolul de cădere de la înălţime

identificare, marcarea şi completarea punctelor de ancorare

3.5.2 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU

LOCUL DE MUNCĂ Nr. 2

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă Nr. 2 este egal cu 3,45, valoare ce îl

încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc acceptabil.

Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare Nr. 2”, din care se observă că din totalul de

58 factori de risc identificaţi (Fig. 3 ), 9 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3: 0

încadrându-se în categoria factorilor de risc maxim, 1 încadrându-se în categoria factorilor de risc

foarte mare, 6 încadrându-se în categoria factorilor de risc mare, iar ceilalţi 2 încadrându-se în


Cei

9

fact

ori

de

risc

ce

se

situe

ază

în

dom

eniu

l

inac

cept

abil

sunt:

F31

Substanţe cancerigene prezente în atmosfera locului de muncă (ex.

hidrocarburi alifatice).

- N.V.P.R. 6

F1 Organe de maşini în mişcare: prindere, antrenare de către benzi cu role,

polizor, căi cu role, cardane transmisii mecanice fără protectori

aruncătoare, braţe maşini frezat, menghină etc.

- N.V.P.R. 5

F9 Proiectare de corpuri sau particule şpan, tzunder la operaţia de suflare, - N.V.P.R. 5

particule de corpuri abrazive (ascuţire, rectificare), porţiuni desprinse

din sculele aşchietoare la spargerea accidentală a cuţitelor de tăiat, a

petrei polizorului, bolţuri cuplaje etc.

F25 Nivel de zgomot conform buletinelor de determinări anexate - N.V.P.R. 5

F28 Pulberi pneumoconiogene prezente în atmosfera locului de muncă

(conform buletinelor de determinări anexate).

- N.V.P.R. 5

F29 Gaze, vapori toxici (conform buletinelor de determinări anexate). - N.V.P.R. 5

F58 Neutilizarea E.I.P. şi E.I.L. şi a celorlalte mijloace de protecţie din

dotare (antifoane, cască protecţie, bocanci cu bombeu metalic etc.).

- N.V.P.R. 5

F37 Efort dinamic: manipulare manuală de mase mari (şutaje, capete maşini

etc.).

- N.V.P.R. 4

F55 Cădere de la înălţime: prin păşire în gol, dezechilibrare, alunecare: la

lucrul pe vagon, în momentul legării, scări alunecoase cu depuneri de

ulei, de pa patul de control etc.

- N.V.P.R. 4


inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse” pentru locul

de muncă Nr. 2.

În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se prezintă

după cum urmează (vezi Fig. 4):





Din analiza Fişei de evaluare se constată că 81,03% dintre factorii de risc identificaţi pot

avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE)




III. LOCUL DE MUNCA NR. 3 – ALIMENTATOR INCALZITOR

PROCESUL DE MUNCĂ

Pregăteşte, supraveghează şi alimentează cuptorul tunel (paer, taer, pgaz metan) cu ţevi în

vederea încălzirii acestora la temperatura de laminare 960-980 (C.



cuptorul tunel: L100m, tmax laminare1250C

ţeavă 7689 mm, tmax 9601050C

gaz metan pmax2 atm,

role

căi role L1100 m, L260 m

apă

instalaţie pentru evacuarea gazelor arse

instalaţie pentru răcire cu role

vopsea

cleşte pentru manevrarea ţevii incandescente

ferăstrău mecanic pentru tăiat ţeavă

SARCINA DE MUNCĂ

Documentele necesare în care se regăsesc îndatoririle executantului (instrucţiuni de lucru,

instrucţiuni de protecţia muncii, instrucţiuni P.S.I.), au fost puse la dispoziţie de către beneficiar şi

le regăsim în lucrare în capitolul nr. 3 Documente primare.

MEDIUL DE MUNCĂ

Executantul îşi desfăşoară activitatea în incinta Halei 11:

iluminat natural şi artificial

curenţi de aer pe traseul de lucru

pulberi pneumoconiogene (ţunder)

zgomot produs de funcţionarea utilajelor

temperatura aerului – ridicată mai ales vara




- Organe de maşini în mişcare – prindere, antrenare la rolele instalaţiei de răcire

- Curgeri de fluide – apă role la t (80(C

- Lovire de către mijloacele de transport auto la deplasarea prin incinta unităţii

- Autopornirea căilor cu role din cauza unor defecţiuni ale instalaţiei electrice

- Rostogolire de piese cilindrice neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate

- Cădere liberă de piese, scule, materiale de la cotele superioare – podul rulant

- Căderea zidăriei cuptorului în timpul efectuării evacuării ţunderului

- Proiectare de particule incandescente de metal, zgură incandescentă la gura

cuptorului

- Conducte gaz metan - explozie

- Contact direct cu suprafeţe periculoase (tăietoare, înţepătoare) – suprafeţe

nedebavurate etc.


Contactul accidental cu suprafeţe foarte calde (ex.: ţeavă, cuptor)

Flăcări, flame la gura cuptorului tunel


Electrocutare prin atingere directă şi/sau indirectă


Lucrul cu substanţe inflamabile - vopsea

Substanţe explozive – gaz metan

MEDIUL DE MUNCĂ


- Temperatura ridicată a aerului mai ales vara

- Curenţi de aer pe traseul de lucru

- Zgomot produs de funcţionarea cuptorului tunel

- Pulberi pneumoconiogene – ţunder conform buletinelor de determinări anexate

- Nivel scăzut de iluminare în unele puncte de lucru, mai ales pe timp de noapte

- Calamităţi naturale – seism

SARCINA DE MUNCĂ


Efort fizic datorat manipulării manuale a ţevilor, poziţii de lucru forţate sau vicioase mai

ales la reviziile cuptorului tunel


Suprasolicitare a atenţiei la scoaterea ţevii din cuptor (tmax 9601050C)

EXECUTANT

ACŢIUNI GREŞITE

Efectuarea de operaţii neprevăzute în sarcina de muncă

Manipulări defectuoase ale ţevilor la gura cuptorului

Poziţionări greşite ale ţevilor incandescente (tmax 9601050C)

Nesincronizări de operaţii la lucrul în echipă în timpul unor intervenţii

Reglarea incorectă a parametrilor de lucru – explozia cuptorului

Deplasări, staţionări în zone periculoase: lângă ţevile incandescente, gura cuptorului,

sub sarcina mijloacelor de ridicat, pe căile de acces auto etc.

Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare

OMISIUNI

Omiterea unor operaţii care să-i asigure sănătatea şi securitatea la locul de muncă în timpul

lucrului

Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din

dotare

UNITATEA:



FIŞA NR. 3


SECŢIA: DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.

LOCUL DE MUNCĂ:

ALIMENTATOR INCALZITOR

ECHIPA DE EVALUARE: ing. Florin

Savin, ing. Marcel Ciot, ms. Valentin

Teleman, dr. Mihaela Sandu, Mihai

Dîrdără

COMPONENT

SISTEMULUI

DE MUNCĂ

FACTORI DE RISC

IDENTIFICAŢI


FACTORILOR DE RISC


CONSE-

CINŢA

MAXIMĂ

PREVI-

ZIBILĂ

CLAS

A DE

GRAV

I-

TATE

CLASA

DE

PROBA-

BILITAT

E

1 2 3 4 5

MIJLOACE DE

PRODUCŢIE 1

FACTORI DE RISC

MECANIC

Organe de maşini în mişcare – prindere, antrenare la

rolele instalaţiei de răcire

DECES 7 1

Curgeri de fluide – apă role la t 80C ITM 45-

180 zile

3 3

Lovire de către mijloacele de transport auto la deplasarea

prin incinta unităţii

DECES 7 2

Autopornirea căilor cu role din cauza unor defecţiuni ale

instalaţiei electrice

DECES 7 1

Rostogolire de piese cilindrice neasigurate împotriva

deplasărilor necontrolate

ITM 45-

180 zile

3 3

Cădere liberă de piese, scule, materiale de la cotele

superioare – podul rulant

DECES 7 1

Căderea zidăriei cuptorului în timpul efectuării evacuării

ţunderului

DECES 7 1

Proiectare de particule incandescente de metal, zgură

incandescentă la gura cuptorului

INV gr. III 4 6

Conducte gaz metan - explozie DECES 7 1

Contact direct cu suprafeţe periculoase (tăietoare,

înţepătoare) – suprafeţe nedebavurate etc.

ITM 3-45

zile

2 6

FACTORI DE RISC

TERMIC

Contactul accidental cu suprafeţe foarte calde (ex.: ţeavă,

cuptor)

ITM 3-45

zile

2 6

Flăcări, flame la gura cuptorului tunel ITM 45-

180 zile

3 6

FACTORI DE RISC

ELECTRIC

Electrocutare prin atingere directă şi/sau indirectă DECES 7 1

FACTORI DE RISC

CHIMIC

Lucrul cu substanţe inflamabile - vopsea DECES 7 1

Substanţe explozive – gaz metan DECES 7 1

MEDIUL

DE MUNCĂ 10

FACTORI DE RISC

FIZIC

Temperatura ridicată a aerului mai ales vara ITM 3-45

zile

2 6

Curenţi de aer pe traseul de lucru ITM 3-45

zile

2 6

Zgomot produs de funcţionarea cuptorului tunel, conform

buletinelor de determinări anexate

INV gr. III 4 6

Pulberi pneumoconiogene – ţunder conform buletinelor

de determinări anexate

ITM 3-45

zile

2 6

Nivel scăzut de iluminare în unele puncte de lucru, mai

ales pe timp de noapte

ITM 3-45

zile

2 5

Calamităţi naturale – seism DECES 7 1

SARCINA

DE MUNCĂ 16

SUPRASOLICITARE

FIZICǍ

Efort fizic datorat manipulării manuale a ţevilor, poziţii de

lucru forţate sau vicioase mai ales la reviziile cuptorului

tunel

ITM 3-45

zile

2 6

SUPRASOLICITARE

PSIHICĂ

Suprasolicitare a atenţiei la scoaterea ţevii din cuptor (tmax

9601050C)

ITM 3-45

zile

2 6

EXECUTANT ACŢIUNI GREŞITE Efectuarea de operaţii neprevăzute în sarcina de muncă DECES 7 1

Manipulări defectuoase ale ţevilor la gura cuptorului DECES 7 1

Poziţionări greşite ale ţevilor incandescente

(tmax 9601050C)

DECES 7 1

Nesincronizări de operaţii la lucrul în echipă în timpul

unor intervenţii

DECES 7 1

Reglarea incorectă a parametrilor de lucru – explozie

cuptor

DECES 7 1

Deplasări, staţionări în zone periculoase: lângă ţevile

incandescente, gura cuptorului, sub sarcina mijloacelor de

ridicat, pe căile de acces auto etc.

DECES 7 3

Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare,

dezechilibrare

DECES 7 1

OMISIUNI Omiterea unor operaţii care să-i asigure sănătatea şi

securitatea la locul de muncă în timpul lucrului

DECES 7 1

Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a

celorlalte mijloace de protecţie din dotare

DECES 7 2


32

Riri

i=1 = 0(7x7) + 0(6x6) + 3(5x5) + 3(4x4) + 26(3x3) + 0(2x2) + 0(1x1) = 357

32 0x7 + 0x6 + 3x5 + 3x4 + 26x3 + 0x2 + 0x1 105

ri

i=1

Fig. 5 NIVELURILE PARŢIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC




Organe de maşini în mişcare – prindere, antrenare la rolele instalaţiei de răcire

Curgeri de fluide – apă role la t 80C

Lovire de către mijloacele de transport auto la deplasarea prin incinta unităţii

Autopornirea căilor cu role din cauza unor defecţiuni ale instalaţiei electrice

Rostogolire de piese cilindrice neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate

Cădere liberă de piese, scule, materiale de la cotele superioare – podul rulant

Căderea zidăriei cuptorului în timpul efectuării evacuării ţunderului

Proiectare de particule incandescente de metal, zgură incandescentă la gura cuptorului

Conducte gaz metan - explozie

Contact direct cu suprafeţe periculoase (tăietoare, înţepătoare) – suprafeţe nedebavurate

etc.

Contactul accidental cu suprafeţe foarte calde (ex.: ţeavă, cuptor)

Flăcări, flame la gura cuptorului tunel

Electrocutare prin atingere directă şi/sau indirectă

Lucrul cu substanţe inflamabile - vopsea

Substanţe explozive – gaz metan

Temperatura ridicată a aerului mai ales vara

Curenţi de aer pe traseul de lucru

Zgomot produs de funcţionarea cuptorului tunel

Pulberi pneumoconiogene – ţunder conform buletinelor de determinări anexate

Nivel scăzut de iluminare în unele puncte de lucru, mai ales pe timp de noapte

Calamităţi naturale – seism

Efort fizic datorat manipulării manuale a ţevilor, poziţii de lucru forţate sau vicioase

mai ales la reviziile cuptorului tunel

Suprasolicitare a atenţiei la scoaterea ţevii din cuptor (tmax 9601050C)

Efectuarea de operaţii neprevăzute în sarcina de muncă

Manipulări defectuoase ale ţevilor la gura cuptorului

Poziţionări greşite ale ţevilor incandescente (tmax 9601050C)

Nesincronizări de operaţii la lucrul în echipă în timpul unor intervenţii

Reglarea incorectă a parametrilor de lucru – explozie cuptor

Deplasări, staţionări în zone periculoase: lângă ţevile incandescente, gura cuptorului,

sub sarcina mijloacelor de ridicat, pe căile de acces auto etc.

Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare

Omiterea unor operaţii care să-i asigure sănătatea şi securitatea la locul de muncă în

timpul lucrului

Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie

din dotare



risc

MĂSURI PROPUSE


2 3

Proiectare de particule incandescente de metal, zgură

incandescentă la gura cuptorului

5 MĂSURI ORGANIZATORICE:

instruirea cu privire la necesitatea utilizării ochelarilor de protecţie, a

măştilor de protecţie, cât şi a celorlalte mijloace de protecţie

controlul şi examinarea executanţilor cu privire la respectarea IL-urilor şi a

normelor pentru protecţia muncii.


Deplasări, staţionări în zone periculoase: lângă ţevile

incandescente, gura cuptorului, sub sarcina mijloacelor

de ridicat, pe căile de acces auto etc.

5 MĂSURI TEHNICE

marcarea căilor de acces şi a culoarelor de acţiune a mijloacelor de ridicat

MĂSURI ORGANIZATORICE

instruire periodică referitor la pericolele care apar în cazul deplasării sau

staţionării în zonele periculoase

folosirea tuturor mijloacele de avertizare din dotare (optice, acustice)


Zgomot produs de funcţionarea cuptorului tunel conform

buletinelor de determinări anexate

5 MĂSURI ORGANIZATORICE

dotarea angajaţilor cu EIP corespunzător activităţii ce urmează a fi

desfăşurată - antifoane interne sau externe

instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării restricţiilor de


protecţie etc.



Lovire de către mijloacele de transport auto la deplasarea

prin incinta unităţii

4 MĂSURI TEHNICE:

marcarea căilor de acces în incinte şi în exterior

Flăcări, flame la gura cuptorului tunel 4 MĂSURI ORGANIZATORICE:

stabilirea zonei de lucru ţinându-se cont de posibilitatea apariţiei

accidentale a flăcărilor, flamelor în vecinătatea sau la punctului de

intervenţie

instruirea personalului cu privire la modul de utilizare a mijloacelor de

protecţie


zonele cu pericol de apariţie a flăcărilor.

marcarea zonelor cu pericol de apariţie a flăcărilor

respectarea cu stricteţe a prevederilor tehnologice referitoare la modul de

acţiune şi la momentele de autorizare a intervenţiilor

Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a

celorlalte mijloace de protecţie din dotare

4 MĂSURI TEHNICE

achiziţionarea EIP corespunzător activităţii ce urmează a fi desfăşurată


MĂSURI ORGANIZATORICE

dotarea angajaţilor cu EIP corespunzător activităţii ce urmează a fi

desfăşurată.

instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării restricţiilor de


protecţie etc.



3. 5.2. INTERPRETAREA

REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. 3

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă Nr. 3 este egal cu 3,40 , valoare

ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc acceptabil.

Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare Nr. 3”, din care se observă că din totalul

de 32 factori de risc identificaţi (Fig. 5 ), 6 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3: 0

încadrându-se în categoria factorilor de risc maxim, 0 încadrându-se în categoria factorilor de

risc foarte mare, 3 încadrându-se în categoria factorilor de risc mare, iar 3 încadrându-se în


Cei

6

fact

ori

de

risc

ce

se

situe

ază

în

dom

eniu

l

inac

cept

abil

sunt

:

F8

Proiectare de particule incandescente de metal, zgură incandescentă la

gura cuptorului

- N.V.P.R. 5

F18 Zgomot datorat funcţionării cuptorului tunel, conform buletinelor de

determinări anexate

- N.V.P.R. 5

F29 Deplasări, staţionări în zone periculoase: lângă ţevile incandescente,

gura cuptorului, sub sarcina mijloacelor de ridicat, pe căile de acces auto

- N.V.P.R. 5

etc.

F3 Lovire de către mijloacele de transport auto la deplasarea prin unitate - N.V.P.R. 4

F12 Flăcări, flame la gura cuptorului tunel incinta unităţii - N.V.P.R. 4

F33 Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte

mijloace de protecţie din dotare

- N.V.P.R. 4


inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse” pentru

locul de muncă Nr. 3.

În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se

prezintă după cum urmează (vezi Fig. 6):





Din analiza Fişei de evaluare se constată că 65,62% dintre factorii de risc identificaţi

pot avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE)

4. CALCULUL NIVELULUI DE RISC GLOBAL AGREGAT

PE UNITATEA ANALIZATA

Nr.

crt.

DENUMIREA LOCULUI DE MUNCĂ Nivelul de

risc global

0 1 2

LAMINATOR 3,37

FINISOR 3,45

ALIMENTATOR ÎNCĂLZITOR 3,40

Situaţia din unitatea analizată (secţia zincare) se reflectă şi în nivelul de risc agregat pe

unitate (NgA ), determinat astfel:

valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc mic, sub limita

de acceptabilitate (3,5). Această situaţie se datorează în special condiţiilor de mediu în care se

desfăşoară activitatea şi a utilajelor de lucru, relativ îmbătrânite.

Pentru fiecare loc de muncă în parte, în cadrul lucrării, sunt evidenţiaţi factorii de risc

care depăşesc nivelul acceptabil precum şi măsurile tehnologice şi organizatorice propuse

pentru scăderea nivelului de risc sub limita de acceptabilitate.

Având în vedere rezultatele evaluării, se poate afirma că lucrarea reprezintă un

instrument necesar şi util pentru îndeplinirea atribuţiilor stabilite, pentru conducerea agenţilor

economici şi pentru personalul cu atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, prin

Legea sănătăţii şi securităţii în muncă nr. 319/2006 deoarece permite:

compararea diverselor locuri de muncă din punct de vedere al periculozităţii, pe o

scală de niveluri de risc de la 1 la 7;

ierarhizarea riscurilor în cadrul unui loc de muncă şi alocarea optimă, pe această bază,

a resurselor financiare;

identificarea tuturor factorilor de risc (prima etapă a evaluării) şi stabilirea dimensiunii

riscurilor, ceea ce reprezintă o etapă obligatorie pentru elaborarea instrucţiunilor proprii de

securitate a muncii, precum şi o condiţie privind autorizarea agenţilor economici;

elaborarea programului anual de protecţie a muncii, pe baza fişelor de măsuri de

prevenire întocmite în urma evaluării riscurilor;

constituie o etapă obligatorie pentru implementarea Sistemului de Management al

Securităţii şi Sănătăţii în Muncă.

Pentru activităţile desfăşurate în condiţii normale, factorii de risc sunt deja cunoscuţi,

ei fiind identificaţi şi evaluaţi în prezenta lucrare pentru fiecare loc de muncă în parte.

Majoritatea locurile evaluate se înscriu în categoria celor cu nivel de risc mic cu excepţia a

trei locuri (meserii) care depăşesc nivelul de acceptabilitate 3,5.

Pe ansamblu, au fost identificate 147 de forme de manifestare a diverşi factori de risc,

repartiţia pe elementele generatoare din cadrul sistemelor de muncă fiind următoarea:

- 39,46% factori de risc proprii mijloacelor de producţie;

- 18,37% factori de risc proprii mediului de muncă;

- 30,61% factori de risc proprii executantului;

- 11,56% factori de risc proprii sarcinii de muncă.

Situaţia acceptabilă din punctul de vedere al securităţii muncii este justificată prin

faptul că cea mai mare parte a factorilor identificaţi nu depăşesc nivelul de risc parţial 3 –

82,31%, cei cu nivelul 4 – 8,16% şi cei cu nivelul parţial de risc 5, 6 şi 7 – 9,53%. De

asemenea se constată că 76,87% din factorii identificaţi au drept consecinţă maximă decesul

sau invaliditatea.

Se remarcă faptul că la fiecare loc de muncă se regăsesc în mare măsură aceleaşi

forme concrete de manifestare a diverşilor factori de risc proprii mijloacelor de producţie şi

mediului de muncă, apărând uşoare diferenţe numai prin unele elemente concrete care le

generează sau le pot genera. Situaţia este deplin explicabilă deoarece, prin natura proceselor

de muncă, pe de o parte, majoritatea echipamentelor sunt comune, iar pe de alta, toţi lucrătorii

îşi desfăşoară activitatea preponderent în mediu fizic de muncă comun.

La fel, în toate cazurile s-a constatat că există probabilitatea sau chiar s-au sesizat

cazuri concrete în care executanţii comit aceleaşi erori.

Considerăm că este utilă evidenţierea factorilor cu risc parţial > 3, făcută în

interpretarea rezultatelor de la fiecare loc de muncă, prin analiza cauzelor care determină

apariţia factorilor respectivi şi a modului în care pot ei interacţiona cu executantul

accidentându-l grav, se deduc şi tipurile de măsuri de protecţie şi prevenire pe care trebuie să

se pună accentul în vederea îmbunătăţirii securităţii muncii.

Din interpretările evaluărilor realizate la fiecare loc de muncă a reieşit că majoritatea

factorilor de risc sunt intrinseci procesului de muncă şi că nivelul de risc global este totuşi

satisfăcător datorită măsurilor de protecţie adoptate în urma unui management de securitate şi

sănătate în muncă corespunzător. Există însă rezerve pentru îmbunătăţirea situaţiei, în special

prin măsuri de natura organizării muncii.

Primul factor pentru care trebuie să se adopte măsuri care să conducă la diminuarea

nivelului său de risc este zgomotul, împotriva acţiunii căruia executantul poate fi protejat şi

mai mult prin: întărirea controlului privind utilizarea antifoanelor; amplificarea eforturilor de

sensibilizare a operatorilor referitor la consecinţele expunerii la zgomot; mărirea frecvenţei

controalelor medicale specifice şi nu în ultimul rând carcasarea (izolarea) surselor generatoare

de zgomot.

Considerăm, de asemenea, că este indicat să se adopte următoarele măsuri pentru

diminuarea nivelului de risc parţial în cazul celorlalţi factori, a căror manifestare afectează

aproape toate locurile de muncă:

perfecţionarea sistemului de urmărire a fiabilităţii componentelor instalaţiilor,

coroborată cu sistemul de urmărire a valorilor critice pentru parametrii tehnologici ai fluidelor

vehiculate sau stocate;

instruirea adecvată privind respectarea disciplinei de muncă, inclusiv a asigurării

condiţiilor de securitate la locul de muncă, precum şi prin verificarea modului în care

executanţii aduc la îndeplinire respectivele obligaţii, în special în cazul:

celor care execută intervenţii asupra echipamentelor electrice;

lucrului la înălţime;

activităţilor executate în apropierea instalaţiilor de ridicat etc.

Factori de risc potenţial generatori de pericol deosebit de accidentare şi îmbolnăvire

profesională se regăsesc şi la nivelul executantului, printre cei mai frecvenţi fiind:

căderea de la înălţime prin: păşire în gol; dezechilibrare; alunecare;

efectuarea de operaţii neprevăzute în sarcina de muncă sau de o altă manieră decât

prevederile de lucru;

deplasări şi staţionări în zone periculoase;

nerespectarea prevederilor procedurale;

neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare sau utilizarea incorectă.

Prin urmare, şi aceşti factori trebuie avuţi în vedere printre primii în activitatea de

îmbunătăţire a securităţii muncii, cu atât mai mult cu cât consecinţa maximă a acţiunii lor

asupra executantului este decesul.

Măsurile prin care se poate interveni asupra operatorilor, astfel încât să se elimine sau

contracareze erorile acestora, sunt în principal de natura organizării muncii:

instruire adecvată, cu accent pe importanţa utilizării echipamentelor individuale de

protecţie din dotare, a respectării distanţelor de securitate, a executării operaţiilor în ordinea şi

după modul prevăzut prin proceduri, instrucţiuni etc.;

întărirea supravegherii şi controlului asupra modului în care se respectă procedurile,

dar şi prescripţiile de securitate a muncii;

aplicarea cu stricteţe a prevederilor legale privind semnalizarea de securitate etc.

Pe lângă acestea trebuie avute în vedere schimbările interne şi externe previzibile care

pot afecta nivelul de securitate şi sănătate în muncă al unităţii şi care vor necesita corecţii ale

nivelului de risc.

Schimbările interne pot fi: restructurări de personal, reorganizarea compartimentelor,

schimbarea tehnologiilor, achiziţionarea de noi echipamente tehnice etc., care pot conduce la

apariţia de noi riscuri sau la eliminarea unora dintre ei.

Schimbările externe pot fi concretizate prin modificări ale legislaţiei în domeniul

securităţii şi sănătăţii în muncă, schimbarea statutului unităţii în raport cu anumite structuri

exterioare (fuziune, integrarea într-un grup de unităţi cu cerinţe proprii comune privind

securitatea şi sănătatea în muncă, intrarea pe o piaţă externă cu cerinţe suplimentare faţă de

legislaţia naţională de securitate şi sănătate în muncă etc.). În ceea ce priveşte schimbările

externe, efectul acestora nu se manifestă în mod direct ci prin intermediul unor schimbări

interne. Schimbările externe determină o serie de schimbări interne la nivelul unităţii, ca

răspuns al acesteia în vederea adaptării la noua situaţie.

5. C O N C L U Z I I

Lucrarea de faţă conţine evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire

profesională pe loc de muncă la 3 locuri de muncă din cadrul S.C. MITTAL STEEL IAŞI

S.A., în conformitate cu prevederile din Legea nr. 319/2006.

Evaluarea s-a realizat prin aplicarea metodei PECE de evaluare a riscurilor de

accidentare şi îmbolnăvire profesională pe loc de muncă, avizată de Ministerul Muncii şi

Solidarităţii Sociale în anul 1996.

Evaluarea s-a bazat pe datele furnizate de beneficiar, respectiv:

conţinutul proceselor de muncă pentru locurile analizate;

fişele posturilor;

instrucţiunile de lucru specifice;

evoluţia morbidităţii, corelată cu condiţiile de muncă;

documente referitoare la mediul de muncă

Diagnoza locurilor de muncă s-a realizat prin parcurgerea următoarelor etape:

analiza activităţii din unitate;

descrierea locurilor de muncă sub aspectul celor patru componente generice ale

sistemelor de muncă;

identificarea factorilor de risc pentru fiecare loc de muncă;

stabilirea consecinţei maxime previzibile a acţiunii factorilor de risc asupra

organismului uman, pentru fiecare factor în parte;

încadrarea în clase de gravitate;

încadrarea în clase de probabilitate (frecvenţa probabilă a producerii consecinţei

maxime previzibile);

calculul nivelului de risc global al fiecărui loc de muncă;

interpretarea rezultatelor evaluărilor evaluării prin prisma legislaţiei în vigoare;

completarea fişelor de măsuri preventive pentru fiecare loc de muncă, pentru factorii

al căror nivel de risc parţial se situează peste 3 – valoarea limită acceptată.

Rezultatele evaluării sunt prezentate în lucrare cu ajutorul instrumentelor formalizate

ale metodei, respectiv fişele de evaluare a locurilor de muncă şi fişele de măsuri propuse

pentru factorii la care nivelul de risc parţial depăşeşte limita de acceptabilitate, pentru fiecare

loc de muncă în parte.

De asemenea, la fiecare loc s-a realizat şi interpretarea succintă a rezultatelor

evaluării.

Ierarhizarea locurilor de muncă în funcţie de nivelul de risc este prezentată în tabelul

următor:

Nr. crt. DENUMIREA LOCULUI DE MUNCĂ Nivelul de

risc global

0 1 2

LAMINATOR 3,37

ALIMENTATOR ÎNCĂLZITOR 3,40

FINISOR 3,45

http://www.tocilar.ro/

riscul de imbolnavire profesionala si accidentare

Documents