risc de tara si evaluarea acestuia

CAPITOLUL 5

RISCUL DE TARA SI EVALUAREA ACESTUIA

5.1 Concepte referitoare la riscul de tara

In sens larg, riscul de tara exprima probabilitatea pierderilor financiare

ın afacerile internationale, pierderi generate de unele evenimente macro-

economice si / sau politice din tara analizata.

Conceptul de risc de tara este legat de alte doua notiuni: riscul su-

veran si riscul de transfer. Riscurile legate de datoria externa publica

sau public garantate sunt incluse ın cadrul riscului suveran. El ex-

prima probabilitatea ca un stat suveran, la un anumit moment, sa nu

poata sau sa nu doreasca sa-si onoreze angajamentele externe, din ca-

uze aflate sub controlul autoritatilor statale. Riscul suveran depinde de

performantele economice si de schimbarile de tara. Spre deosebire de

ımprumuturile acordate guvernelor, creditele acordate institutiilor finan-

ciare sau agentilor economici (care sunt garantate de guvern) cunosc si

implica trei niveluri de risc:

a. nivelul microeconomic care priveste gradul de ıncredere si valabili-

tatea comerciala a firmei;

b. nivelul mediu: riscul legat de ramura;

120 Masurarea si analiza statistica a riscului ın economie

c. nivelul de tara ce priveste ın mod curent riscul de transfer.

Astfel, riscul de transfer exprima posibilitatea ca si ın conditia ın care

proiectul (finantat din ımprumuturi externe) ar genera fluxuri banesti ın

moneda locala acoperitoare pentru stingerea obligatiilor, guvernul sa nu

aiba mijloacele valutare pentru a efectua schimbul valutar ın vederea

rambursarii datoriei fata de creditorul extern.

Evenimentele care, de regula, influenteaza riscul de tara sunt de na-

tura:

- politica: razboi, ocupatie militara straina, revolte cu substrat ideo-

logic, dezordine care are la origine revendicari teritoriale, conflicte

de interese legate de polarizarea politica regionala;

- sociala: razboi civil, revolte si dezordini provocate de diferente

etnice, sindicalism militant, divizari religioase, contradictii ıntre

anumite clase sociale;

- economica: diminuarea cresterii produsului intern brut timp ınde-

lungat, cresterea ratei inflatiei, deprecierea considerabila a monedei

nati-onale, scaderea accentuata a ıncasarilor din export, cresteri

bruste ale importurilor de produse alimentare din export, cresteri

bruste ale importurilor de produse alimentare si petrol, criza econo-

mica actuala, modificari majore ale politicii economice (exemplu:

reducerea barierelor comerciale sau modificarea pretului energiei)

etc.

Nu trebuie neglijate evenimentele care se afla partial sub influenta

guvernului (exemplu: falimentele bancare cauzate de conducerea gresita

a economiei de catre guvern, catastrofele naturale care se manifesta cu

Administrator

Rectangle

Riscul de tara si evaluarea acestuia 121

o anumita periodicitate chiar daca guvernul ia masuri pentru limitarea

daunelor).

In abordarea riscului de tara se au ın vedere cel putin urmatoarele

considerente:

- natura riscului (ce anume este supus riscului: ımprumut sau investi-

tie directa);

- termenul de expunere la risc (termen scurt, mediu, lung);

- tipul debitorului (agent economic cu capital majoritar de stat sau

privat);

- evenimentele care port genera risc (politice, sociale, economice);

- probabilitatea de realizare a evenimentelor mentionate;

- evaluarea si prognozarea riscului;

- cai de evitare si diminuare a riscului.

Firesc, se pune ıntrebarea care este scopul (utilitatea) evaluarii si

analizei riscului de tara. Se considera ca ın practica evaluarea si analiza

riscului de tara este deosebit de utila ın fundamentarea deciziilor pe care

le iau ın sfera investitionala corporatiile transnationale sau alti generatori

de investitii straine.

Natura evenimentelor economice, sociale si politice pune ın evidenta

existenta riscului economic, riscului social si riscului politic ın calitate de

componente ale riscului de tara.

- Riscul politic reprezinta probabilitatea ca un stat suveran sa nu ısi

onoreze angajamentele ce decurg din ımprumuturile internationale

din motive politice. Acestea ımbraca forme variate, cum ar fi:

razboaie, ocupatii militare straine, lovituri de stat, etc.

- Riscul social reprezinta expunerea la pierderi ın tranzactiile inter-

nationale cauzate de evenimente sociale (revolte, divizari religioase,

sindicalism militant etc.)

Administrator

Rectangle


- Riscul economic reprezinta expunerea la pierderi ın tranzactiile

internationale cauzate de evenimente economice (exemplu: reduce-

rea ıncasarilor din export, cresterea brusca a importurilor, restrictii

de ordin valutar etc.)

International Country Risk Guide grupeaza componentele riscului de

tara ın trei categorii: politic, economic si financiar. Pe baza acestor

categorii de risc se determina rating-ul riscului compozit (agregat) pentru

tara ın discutie.

La stabilirea si analiza rating-ului fiecarei categorii de risc se au ın

vedere componente specifice.

• Pentru evaluarea riscului politic se au ın vedere:

- stabilitatea guvernamentala;

- conditiile socio – economice;

- profilul investitional;

- conflictele interne;

- conflictele externe;

- coruptia;

- politicile militare;

- religia si politica;

- legea si ordinea;

- tensiunile etnice;

- responsabilitatea democratica;

- calitatea birocratiei.

• Componentele riscului financiar sunt:

- rata datoriei externe ın produsul intern brut;

- serviciul datoriei externe;

- contul curent (soldul) ca procentaj din exportul de bunuri si

servicii;

Administrator

Rectangle


- lichiditatea neta ca si acoperirea pe luni a importului;

- stabilitatea ratei de schimb.

• La stabilirea riscului economic se au ın vedere urmatoarele compo-

nente:

- produsul intern brut pe locuitor;

- cresterea reala a produsului intern brut;

- rata anuala a inflatiei;

- excedentul / deficitul bugetar ca procentaj din produsul intern

brut;

- contul curent (soldul) ca procentaj din produsul intern brut.

Toate aceste componente dau posibilitatea evaluarii si efectuarii unei

analize riguroase a riscului de tara pe baza unei metodologii flexibile

tinandu-se totodata seama de specificul fiecarei tari.

5.2 Importanta analizei riscului de tara

Pierderile ınregistrate ca urmare a materializarii riscului de tara sunt

percepute ca diferenta ıntre veniturile preconizate a fi realizate si venitu-

rile efectiv realizate ın urma derularii afacerilor supuse riscului de tara.

Aceste pierderi pot fi:

• Pierderi de oportunitati : generate de blocarea profiturilor realizate

din plasamente;

• Costuri suplimentare: ocazionate de adoptarea unor strategii de

diminuare sau de evitare a efectelor negative generate de materia-

lizarea riscurilor;

• Pierderi totale reale: reprezentate de volumul capitalului investit

ce nu mai poate fi recuperat din tara gazda.

Analiza riscului de tara presupune o evaluare a premiselor care stau

la baza modificarilor din mediul intern sau extern. Fara o cunoastere de-

Administrator

Rectangle


plina a situatiei economice si politice din tara gazda nu se poate anticipa

care va fi reactia economiei acestei tari la schimbarile bruste intervenite

la nivel mondial.

Nivelul de risc al tarii este amplificat de dependenta de importuri

de materii prime, dependenta energetica majora de alte state (importuri

masive de petrol, gaze naturale sau carbuni), dependenta de ajutoare din

strainatate, dependenta de veniturile celor care lucreaza ın strainatate, de

existenta unor tensiuni regionale latente sau de dependenta de exportul

unui numar limitat de marfuri (exemplul fostelor colonii specializate ın

monoproductia unor bunuri indigene). Analiza riscului de tara trebuie sa

aiba ın vedere vulnerabilitati care amplifica efectul evolutiei nefavorabile

a conjuncturii mondiale asupra economiei tarii gazda.

Cunoasterea si ıntelegerea riscului de tara este importanta si sub un

alt aspect: riscul de tara este un concept multidimensional care nu poate

fi exprimat ıntotdeauna printr-o cifra. Riscul de tara reprezinta o notiune

agregata care ofera o imagine sintetica asupra gradului de risc la care

este expusa o afacere; nivelul riscului nu este acelasi pentru fiecare din

componentele sale, caci riscul de tara poate, ın mod agregat, sa se situeze

la un nivel acceptabil, dar una sau mai multe componente ale sale putand

avea un nivel extrem de ridicat.

5.3 Variante de riscuri de tara

Exista opinia1 conform careia riscul de tara este un risc de mediu, de

fapt o componenta a riscului de mediu, fiind un macro-risc. Deosebirea

fata de micro-riscuri (comercial, de proiect, de firma, de investitii etc.)

se afla ın aria de includere, modul de gestionare.

Riscul de tara nu trebuie confundat si identificat cu riscul politic

1C. Paun, L. Paun: Riscul de tara, Ed. Economica, Bucuresti, 1999, p. 42

Administrator

Rectangle


care este doar o componenta a acestuia. Riscul de tara este considerat

ca un risc sistematic, economia nationala fiind parte componenta a

economiei internationale.

Riscul suveran este un macro-risc care afecteaza ın special credi-

tele externe acordate unui stat, caci riscurile de tara afecteaza nu doar

conditiile de acordare a unui credit, deoarece afecteaza capacitatea unei

tari de a o gestiona corect serviciul datoriei externe.

Cu cat gradul de risc de tara este mai mare, cu atat mai mic este

gradul de implicare pe piata a firmelor straine.

Intre riscul de tara si gradul de internationalizare a firmelor exista o

relatie de inversa proportionalitate.

Pentru firmele straine interesul ın stabilirea marimii riscului de tara

nu se limiteaza la decizia finala binara: ,,investesc / nu investesc”, ci

ın mod nuantat, pe baza evaluarilor, firmele ısi stabilesc reactia fata de

evolutia mediului de afaceri dintr-o tara, evalueaza permanent nivelul de

acceptabilitate al riscului.

Investitorii sunt nevoiti sa-si asume riscuri, iar succesul afacerilor pre-

supune operarea ın conditii de risc iar ın multe cazuri decizia este ınsotita

de o ıncarcatura emotionala semnificativa. Relatia dintre risc si profit

se poate ilustra2 ca ın Figura 5.1. prin care se diferentiaza managerii ın

doua clase: cautatori de risc si cei care evita riscul, caci la valori ale pro-

fitului egale (P1=P2) cautatorii de risc vor efectua plasamentul ın zona

cea mai riscanta.

5.4 Globalizarea si riscul de tara

Globalizarea, un termen cu acceptiuni diferite si controversate, reprezinta

ın mediul economic o internationalizare a afacerilor, tendinta ,,naturala”

2Eitman Lawrence: Fundamentals of investments, Ed. Harper & Row, 1988

Administrator

Rectangle


��

��

��

��

��

��

Figura 5.1

a firmelor de a cauta atat diversificarea activitatilor ca profil, cat si ex-

tinderea geografica a afacerilor. Evident, orice firma aflata ın expansiune

geografica este interesata sa reduca riscurile de operare ın teritorii straine

si sa valorifice la maxim oportunitatile de operare pe diferite piete ın

vederea majorarii excedentelor de exploatare. Prin internationalizarea

activitatii, firmele pot produce cu cheltuieli mai reduse (costuri de ma-

nopera, de transport, taxe vamale, etc.) prin delocalizarea productiei

(sau a diferitelor activitati de productie). Procesul de internationalizare

este reciproc avantajos, atat pentru tara de localizare, cat si pentru in-

vestitori.

Procesul este mai evident ın tarile ın curs de dezvoltare unde procesul

economisirii este relativ redus si sunt necesare afluxuri de capital.

Globalizarea activitatilor economice induce dificultati suplimentare

ın optiunea firmelor pentru diferitele variante strategice de expansiune.

Selectarea variantelor de penetrare pe piete externe se face judecand

avantajele si costurile diferitelor alternative, astfel ıncat agentii sa poata

Administrator

Rectangle


fi grupati ın:

- ,,cautatori de active strategice”, procedeu aplicat de firme puter-

nice, cu atitudine de piata agresiva, aflate ın expansiune;

- ,,cautatori de factori de productie”, ın sensul ca firmele se interna-

tionalizeaza cu scopul identificarii de resurse naturale, umane, la

costuri reduse fata de tara de origine;

- ,,cautatori de profit”, categorie ce include firmele care se internatio-

nalizeaza cu scopul localizarii ın zonele geografice gazda ce pot

produce o masa mai mare a profitului, prin diminuarea riscurilor

potentiale.

Marile firmele participante la procesul globalizarii ısi extind treptat

activitatea de la nivelul pietei interne, catre cea externa, ın mod treptat,

nu doar ca o activitate ce diminueaza stocurile, ci si ca una care ın mod

sistematic promoveaza extensia activitatii.

5.5 Factori care influenteaza riscul de tara

Multitudinea de factori care influenteaza nivelul riscului de tara se pot

grupa ın urmatoarele clase: factori de natura macroeconomica, factori de

natura politica (interni si externi).

5.5.1 Clasificarea factorilor care influenteaza riscul de tara

Riscul de tara de afla sub incidenta mai multor elemente: economice,

sociale si politice, factorii care influenteaza nivelul riscului de tara putand

fi grupati ın mai multe clase astfel:

• dupa natura lor:

- factori economici;

- factori noneconomici

• dupa posibilitatile de previzionare:

- factori previzibili

Administrator

Rectangle


- factori imprevizibili

• dupa intensitatea actiunii exercitate:

- factori dominanti

- factori secundari

• dupa modul de actiune:

- factori sistematici

- factori aleatori

• dupa durata de exercitare a influentei:

- factori de durata

- factori conjuncturali.

Pe scurt, o trecere ın revista a principalilor factori ce conditioneaza

riscul de tara.

Factorii de natura economica se pot grupa la randul lor ın: fac-

tori ai performantei economice nationale, factori sectoriali, dimensiunea

pietei interne, situatia financiara interna.

Factorii noneconomici includ forta de munca, ocuparea, somajul,

veniturile populatiei si structura consumului, cultura ın general si cultura

organizationala, mediul politic, cadrul legal, administratia. Acestia sunt

factori interni, la care se pot adauga si cei externi, precum: alinierea

la tratatele si conventiile internationale, conflicte regionale sau zonale,

atitudinea fata de investitorii straini.

Grupa factorilor noneconomici este cel mai dificil de evaluat ca o

componenta a riscului de tara.

Evenimentele politice pot stanjeni activitatea investitorilor, uneori ın

masura mai mare decat factorii economici. Dintre cele mai importante

evenimente politice se pot aminti: razboaiele, actiunile teroriste, luptele

separatiste, invazia unor trupe straine, revendicarile teritoriale, lupte cu

caracter religios etc.

Administrator

Rectangle


Declansarea unor astfel de actiuni greu de gestionat de catre autoritati

se induc efecte negative si implicit ın dimensionarea riscului de tara. De

exemplu conflictele din Orientul Apropiat sau fosta Iugoslavie pentru

tarile din Balcani au deteriorat valoarea riscului de tara.

Corporatiile straine ıncearca sa-si diminueze vulnerabilitatea ın fata

factorilor de risc macroeconomic prin diferite procedee.

Tot ın cadrul factorilor de risc macroeconomic se includ si cei de

natura sociala, printre care mai importanti sunt: razboaie civile, dispute

interetnice, conflicte sociale cauzate de inegalitati majore ın distribuirea

veniturilor, greve generalizate ce pot paraliza functionarea mecanismului

economic, revolte sociale ımpotriva regimului politic etc.

In estimarea riscului de tara este necesara evaluarea impactului eve-

nimentelor sociale care pot deteriora climatul de afaceri.

5.5.2 Factori de risc de natura macroeconomica

Principalii factori sunt:

• Politica macroeconomica implica masurile si reperele pe care le

stabileste statul si guvernul pentru mersul economiei. Impactul

masurilor macroeconomice difera ın functie de tipul de tara. De

pilda, ın tarile ın curs de dezvoltare masurile macroeconomice au

un impact mult mai rapid si mai puternic decat ın tarile dezvoltate

(de exemplu, modificarile cursului de schimb sau ale politicii mo-

netare conduc la schimbarea mult mai rapida a preturilor ıntr-un

mediu inflationist comparativ cu unul neinflationist sau cu un nivel

al inflatiei mai scazut; o modificare a cursului de schimb ındreptata

pentru combaterea inflatiei poate conduce rapid la cresterea impor-

turilor si scaderea exporturilor si implicit la ınrautatirea soldului

balantei comerciale si de plati externe).

Administrator

Rectangle


• Strategia comerciala vizeaza masurile referitoare la administrarea

situatiei comerciale ın relatiile economice internationale pentru sub-

stituirea importurilor si promovarea exporturilor. Substituirea im-

porturilor presupune politici vamale tarifare si netarifare asupra

produselor de import care se considera ca se pot realiza si pe

piata interna. Politicile de promovare a exporturilor accentueaza

cresterea exporturilor care de obicei se realizeaza prin mentinerea

unui curs de schimb competitiv si / sau prin acordarea de subventii

pentru export.

• Rolul si implicarea statului ın economie. Remodelat sau chiar de-a

dreptul nou, statul ramane ceea ce a fost dintotdeauna, un fascicul

de functii si de puteri diferite, chiar daca mijloacele s-au modificat

si se modifica neıncetat.

O caracteristica esentiala a economiei de piata ca sistem real mixt este

statul, “agent economic” care ıncearca sa reglementeze ın mod democra-

tic mecanismele economice de functionare generala, sa codifice compo-

nentele tuturor unitatilor social – economice dintr-o tara, indiferent de

tipul si structura de proprietate.

In general, economia este o activitate dominata de interesele partici-

pantilor care pentru a nu se ajunge la permanente tensiuni si la haos,

nu pot fi lasate sa se manifeste ıntamplator. Din totdeauna s-au cautat

solutii de compromis ıntre diferitele interese, acestea fiind monitorizate

de statul agent economic. Astfel, statul democratic se implica ın meca-

nismele si structurile economiei de piata atat ın mod direct (ca proprietar

de factori de productie, ca achizitor principal al unor bunuri pe pietele

particulare, ca ıntreprinzator public etc.), cat si ın mod indirect, ca pres-

tator de servicii sociale.

Administrator

Rectangle


Se pot identifica mai multe tipuri de implicare a statului ın economie,

cum ar fi:

- Sistemul de legi, impozite, reglementari financiare si stabilirea unita-

tii monetare;

- Dezvoltarea totala sau partiala a infrastructurii de baza, cum ar fi

soselele, caile ferate, porturile, aeroporturile, educatia si ocrotirea sanata-

tii;

- Proiecte de anvergura pentru dezvoltarea si ın infrastructura, ca

mine, diguri, irigatii, planuri de sprijinire a agriculturii, mari proiecte

industriale;

- Planificare, exercitare de control asupra licentelor de import, noilor

investitii ın general sau obiectivelor productiei, etc;

- Banci cu capital de stat, deseori cu scopul de a directiona creditele

spre anumite sectoare;

- Ca agenti economici sub forma de regii cu capital de stat ın indus-

trie, agricultura si servicii (energetice, de transport-telecomunicatii, de

securitate si ordine sociala).

In evaluarea riscului de tara, se are ın vedere ın ce masura impli-

carea statului ın economie este pozitiva sau a mers prea departe si de-

vine ineficienta. Situatia este diferita de la tara la tara. Fiecare tara

are particularitatile ei (istorie, schimbari rapide etc.) dar semnalele ca

un guvern promoveaza masuri pentru reducerea controlului birocratic,

limitarea coruptiei si ımbunatatirea eficientei, ameliorarea mediului de

afaceri, prezinta interes deosebit ın evaluarea riscului de tara.

• Modul de formare a preturilor. Se au ın vedere cele mai importante

preturi ın economie, cum sunt: cursul de schimb, rata dobanzii,

pretul de consum (cu deosebire al produselor alimentare), pretul

inputurilor industriale, ın special pretul energiei, care de cele mai

Administrator

Rectangle


multe ori sunt controlate de guvern. Din punct de vedere ana-

lizei riscului de tara si a impactului pe care acestea ıl au asu-

pra investitiilor straine se urmareste modul de actiune al guverne-

lor prin controlul asupra acestor preturi, rationalizari si subventii

facute ın scopuri precise. Ca urmare nu pot sa scape analizei dife-

ritele relatii:

- modificarea cursului de schimb si relatia cu activitatea de

comert exterior;

- subventionarea produselor ago – alimentare si relatia cu ex-

portul acestora si protectia sociala;

- relatia dintre subventii, deficitul bugetar si inflatie;

- relatia dintre rata dobanzii si investitii etc.

• Prioritati ın investitii. Pe cat de important, pe atat de riscanta

este situatia cand nu se face o selectare a investitiilor care sa tina

cont de dimensionarea capacitatilor de resurse si de efecte. Cu

deosebire, tarile ın curs de dezvoltare (ca tari gazda) au tendinta

de a realiza proiecte de anvergura care, dupa terminare, folosesc

putina forta de munca si pot depinde ın cea mai mare parte de

importuri. Desigur ca ın timpul realizarii acestor investitii este

antrenata multa forta de munca cu efecte benefice ın sporirea pro-

dusului intern brut, ınsa se cheltuiesc sume importante ın valuta

care contribuie la cresterea datoriei externe. Pe parcursul executiei

unor proiecte de investitii pot sa apara dificultati financiar – va-

lutare care determina ıncetinirea sau chiar stagnarea temporara si

implicit sporirea costurilor acestora. Eficienta investitiilor straine

directe sta la baza tuturor analizelor privind riscul de tara. Din

punct de vedere al riscului de tara, eficienta investitiilor straine di-

recte are ın vedere pe de o parte analiza performantelor economice

Administrator

Rectangle


ale fiecarui proiect iar, pe de alta parte, aprecierea conjuncturii

macroeconomice.

• Structura financiara. Plasamentele financiare antreneaza de regula

transferuri mari de fonduri. Pentru a se asigura aceasta mobilizare

de fonduri este necesara si o structura financiara care sa serveasca

dezvoltarii durabile ın tara gazda.

Sursele pentru investitii sunt economiile private, economiile guverna-

mentale si cele straine a caror structura depinde de nivelul de dezvoltare

a fiecarei tari. Este cert ca pentru a realiza un nivel optim al ratei

investitiilor, respectiv 20-30% din produsul intern brut, accentul trebuie

pus pe economiile interne.

La analiza riscului de tara, din punctul de vedere al structurii financi-

are, se mai are ın vedere ca institutiile financiare sa fie puternice, capabile

sa reduca la minim riscul crizelor financiare. De asemenea, sistemul fi-

nanciar trebuie sa aiba capacitatea de a ıncuraja concurenta si eficienta

institutiilor financiare.

5.5.3 Factori de risc de natura politica

Printre factorii politici care pot influenta marimea riscului de tara se pot

include:

a) Factorii politici interni

Analiza acestor factori are ın vedere mecanismele democratice, regi-

murile politice sau cele de guvernare.

Se definesc uzual ca tipuri de guvernare:

• Democratie alternativa. Trasaturile fundamentale ale acestui tip de

guvernare sunt:

- un guvern / executiv sa nu fie ın functie mai mult de doua

legislaturi succesive;

Administrator

Rectangle


- alegeri libere si corecte pentru legislativ si executiv, determi-

nate de constitutie;

- prezenta activa a mai multe partide politice si o opozitie via-

bila;

- dovada verificarilor si a balantei dintre cele trei elemente ale

guvernarii: executiv, legislativ si justitie;

- existenta unei justitii independente;

- protectia libertatilor persoanei prin prevederi constitutionale

sau alte garantii legale.

• Democratie dominanta. Trasaturile fundamentale ale democratiei

dominate sunt:

- un guvern / executiv care sa fie ın serviciu mai mult de doua

legislaturi succesive;

- alegeri libere si corecte pentru legislativ si executiv, determi-

nate de constitutie sau de lege;

- prezenta activa a mai multe partide politice;

- dovada verificarilor si a balantei dintre executiv, legislativ si

justitie;

- dovada unei justitii independente;

- dovada protectiei libertatilor persoanei.

• De facto un partid stat. Trasaturile esentiale ale unei astfel de

guvernari sunt:

- un guvern / executiv care sa fie ın serviciu mai mult de doua

legislaturi succesive, sau unde sistemul politic / electoral este

intentionat sau distorsionat astfel ıncat sa asigure dominatia

unei guvernari particulare;

- administrarea reglementarii alegerilor ca si determinarea de

constitutie sau de lege (statute, regulament);

Administrator

Rectangle


- dovada restrictiilor asupra partidelor politice care nu se afla

la guvernare, stanjenirea liderilor sau sustinatorilor partidelor

politice care nu se afla la guvernare, impedimentele create si

obstacolele provocate numai de partidele politice care nu sunt

la guvernare, frauda electorala, etc.

• De iure un partid stat. Identificarea trasaturii unui partid stat de

iure este:

- o cerinta constitutionala este aceea sa existe numai un partid

de guvernamant;

- nevoia existentei catorva recunoasteri legale ale opozitiei po-

litice.

• Autarhie. Trasaturile unei guvernari autarhice sunt:

- conducerea unui stat de catre o singura persoana, nelipsita de

existenta catorva privilegii, putere militara serioasa sau drept

mostenit;

– ıntr-o autarhie, conducerea puternica face pe plac ın cateva

procese quasi-democratice. In cele mai multe forme dezvol-

tate, acestea permit partide politice competente si alegeri re-

gulate, dreptul electoral (de vot), fundamental. Intr-un an-

samblu cu puteri legislative restrictive (apropiere de tipurile de

guvernare de iure sau de facto a unui partid de stat). Totusi,

trasatura definitorie este ca seful guvernului, conducerea este

subiect de alegeri ın care oponentii politici sunt permisi, si li

se permite sa se manifeste (sa se opuna).

Factorii politici care au ın mod diferit impact asupra investitiilor

straine directe si care se au ın vedere la analiza riscului politic pot fi

grupati astfel:

• Structura grupurilor sociale. Rolul grupurilor sociale, proportiile si

Administrator

Rectangle


forta lor politica difera de la tara la tara. Grupurile sociale care se

pot regasi ın fiecare tara ın diferite combinatii sunt:

- micii proprietari din mediul rural;

- muncitorii din mediul rural;

- oamenii de afaceri;

- clasa mijlocie din mediul urban;

- clasa muncitoare din mediul urban cu locuri de munca asigu-

rate;

- muncitorii din mediul urban angajati temporar / cei care lu-

creaza ın economia subterana;

- functionarii guvernamentali;

- studentii.

• Institutiile, care, ın general, sunt:

- institutiile constitutionale (parlamentul, presedentia);

- institutiile si serviciile guvernamentale (birocratia);

- armata;

- biserica;

- sindicatele;

- banca centrala.

• Personalitatile marcante – care de cele mai multe ori au capacitatea

de a influenta riscul de tara.

• Mecanismele de control, cum sunt:

- sprijinul popular;

- coruptia;

- represiunea;

- influenta opozitiei;

- cresterea economica.

Pentru fiecare tara apar probleme specifice care descriu structura po-

Administrator

Rectangle


litica fundamentala si care presupun alternativa posibila pentru aceasta

structura. Printre acestea pot fi:

- existenta unui lider fara succesor evident;

- presiuni ın favoarea democratiei;

- guverne fara putere;

- conflicte ıntre valorile moderne si cele traditionale;

- stari excesive de coruptie;

- frecventa mare a schimbarii guvernelor;

- inegalitatea veniturilor, etc.

b) Factori politici externi

In general, tarile nu pot ramane izolate de efectele evenimentelor ce

se petrec ın jurul lor sau ale celor cu arie de raspandire ın ıntreaga lume.

Factorii politici care se au ın vedere si prezinta importanta pentru

aprecierea riscului de tara se grupeaza astfel:

• Factorii care vizeaza instabilitatea politica ın zona. Declansarea

unui razboi, modificarea frontierelor, loviturile de stat sustinute din

exterior nu afecteaza numai tarile unde acestea au loc, ci efectele

acestora se propaga negativ pe o arie mare ın zona, incluzand si

tarile vecine care nu se afla ın conflict.

• Tarile cu importanta strategica (geopolitica). Vizeaza tarile care au

o pozitie strategica din punct de vedere militar, resurse minerale

de o importanta deosebita. Aceste tari joaca un rol hotarator ın

zona.

• Apartenenta la grupari politice. Calitatea de membru al OECD

sau al Uniunii Europene permite accesul la resurse financiare si

asistenta financiara. In alte conditii nu ar putea beneficia de accesul

la aceste resurse.

• Instabilitatea economica din exterior. Multe tari au legaturi econo-

Administrator

Rectangle


mice, comerciale si de cooperare puternice. Daca ın cadrul uneia

dintre aceste tari au loc perturbari economice serioase, dereglari,

crize, etc., cu certitudine efectele acestora se rasfrang si asupra

celorlalte tari independente.

5.6 Principalii indicatori folositi ın analiza riscului

de tara

Dimensionarea si analiza riscului de tara se bazeaza pe un sistem de

indicatori economici si sociali, ce pot fi structurati astfel:

5.6.1 Indicatorii macroeconomici de rezultate

• PIB-ul pe locuitor indica modul ın care o economie valorifica fac-

torii de productie. Indicatorul ofera o informa tie asupra nivelului

dezvoltarii economice, a modului ın care economia ar suporta un soc

ca de exemplu cresterea brusca si semnificativa a pretului la resur-

sele energetice. Si analiza structurii PIB-ului ofera informatii utile

ın analiza riscului de tara. Daca se are ın vedere structura dupa

modul de producere (∑

(V AB)i), de exemplu o pondere ridicata a

valorii adaugate brute ın agricultura, genereaza sanse mai ridicate

ca economia sa fie sensibila la schimbarile intervenite ın economia

mondiala. Si structura dupa cheltuieli ofera informatii asupra nive-

lului investitiilor, deci sansele cresterii stabile a economiei. Tot ın

acest mod obtinem informatii asupra ponderii sectoarelor public si

privat. Daca sectorul public este limitat doar la servicii esentiale

(sanatate, infrastructura) exista sanse ca economia sa fie atractiva

pentru investitori.

• Evolutia reala a PIB-ului. Este o analiza care se efectueaza pe mai

multi ani pentru a putea identifica un trend si a efectua predictii.

Administrator

Rectangle


Prezinta interes si estimarea deplasarilor structurale ın PIB (pe ra-

muri, pe categorii de venituri, pe destinatii de cheltuieli). Cresterile

semnificative, ın termeni reali, ofera sanse mari ca economia sa fie

apta de a-si gestiona corect serviciul datoriei externe.

• Formarea bruta a capitalului. Nivelul si evolutia sa caracterizeaza

potentialul de crestere viitoare. Relevant este si indicatorul

∆(FBC)i−1/∆(PIB)i

deoarece experienta a dovedit ca o crestere a acestui raport precede

aparitia dificultatilor ın achitarea datoriei externe.

• Deficitul bugetar. Este un indicator de ,,sanatate” al economiei. Un

deficit ce depaseste 1-3% implica o crestere a masei monetare, cre-

ditului si a inflatiei. In astfel de situatii, tarile se supraındatoreaza

pentru finantarea deficitului.

• Inflatia indica gradul de stabilitate a preturilor. Dintre masurile

inflatiei, indicele preturilor bunurilor de consum, indicele preturilor

productiei industriale, indicele deflator al produsului intern brut.

Cel mai exact, dar nu cel mai prompt este indicele deflator al PIB.

Se recomanda utilizarea mai multor indicatori, precum si marimea

evolutiei salariilor reale, nivelul dobanzilor si piata muncii (rigidita-

tea salariilor3, presiunea sindicala etc.), fenomene care pot influenta

inflatia.

• Structura financiara macroeconomica. Indicatorii din aceasta ca-

tegorie reflecta economiile interne si costul capitalului. Indicatorul

se calculeaza astfel: masa economiilor / PIB.

3Nota: reamintim variantele de calcul ale PIB-ului pentru a ıntelege structuraacestuia: metoda de productie (metoda valorii adaugate), metoda utilizarii finale(metoda cheltuielilor), metoda repartitiei (a ınsumarii veniturilor)

Administrator

Rectangle


Volumul economiilor = investitii + modificarea stocurilor + exportu-

rile – importurile + taxe – cheltuieli guvernamentale.

• Alti indicatori macroeconomici:

– resursele economice, umane si de capital;

– structura populatiei ocupate;

– eficenta exploatarii resurselor economice;

– marimea si structura economiilor: economii/PNB, rata reala

a dobanzii;

– marimea si structura investitiilor: investitii brute/PIB, rapor-

tul investitii interne brute/economii interne brute, eficienta

economica a investitiilor noi;

– cresterea masei monetare;

– indicatori ai calitatii fortei de munca, somajul si dezechilibrele

structurale, mortalitatea infantila, speranta medie de viata;

– nivelul veniturilor pe locuitor;

– indicatori ai nivelului de trai.

5.6.2 Indicatori ai balantei de plati

Balanta de plati ilustreaza capacitatea unei tari de a obtine valuta nece-

sara acoperirii datoriei externe. Dintre aspectele analizate:

• Comertul exterior prin indicatori precum: ritmurile de crestere a

exporturilor si importurilor, elasticitatea cererii ın functie de venit

pentru produsele importate η = ritmul creserii importurilorritmul cresterii PIB

, elasticitatea

cererii ın functie de venit pentru produsele exportate, gradul aco-

peririi importurilor prin exporturi.

Acesti indicatori caracterizeaza strategia guvernului ın a asigura ex-

cedente de cont curent care sa permita acoperirea serviciului datoriei

externe.

Administrator

Rectangle


O crestere lenta a importurilor ınsotita de o elasticitate redusa a cere-

rii la venit pentru produsele importate, precum si o politica protectionista

exagerata indica o strategie de substituire a importurilor.

Cresterea riscului de tara este mai probabila la tarile care substituie

importurile.

• Veniturile externe. Referitor la veniturile externe, intereseaza de

regula volatilitatea acestora, caci ın acest fel o economie nationala

poate face fata mai bine socurilor externe. Se urmaresc: ponderea

exportului catre principalii parteneri ın total export, dependenta

de export (raport ıntre valoarea exporturilor la principalele cate-

gorii, fata de total export), importul de bunuri si servicii raportat

la PIB, ponderea importului de bunuri si servicii neesentiale ın to-

tal import; ponderea importurilor de resurse energetice, ponderea

importurilor produselor alimentare.

Unii dintre indicatori (ca de exemplu ponderea principalelor tari, a

principalelor produse ın total export) indica sensibilitatea exporturilor

la schimbarile externe. Cu cat gama produselor exportate este mai mare

si destinatarii mai multi, vulnerabilitatea la risc a economiei este mai

redusa.

• Sustenabilitatea deficitului de cont curent. Acest aspect este reflec-

tat prin indicatori precum: raportul ıntre soldul contului curent si

ıncasarile ın contul curent, soldul contului curent/PIB. O valoare

puternic negativa a primului indica o slabiciune a economiei.

5.6.3 Indicatori ai datoriei externe

Experienta mondiala dovedeste (Brazilia, America Latina, Asia de Sud-

Est) ca exista un prag optim de ındatorare pentru o economie nationala.

Criza de lichiditati agraveaza riscul de tara. Dintre indicatorii urmariti:

• Volumul datoriei externe/Produsul Intern Brut, indicator care prin

Administrator

Rectangle


crestere indica o ımpovarare a economiei. Interpretarea valorii tre-

buie corelata cu strategia economica, ritmul cresterii PIB, soldul

balantei comertului exterior, structura datoriei, evolutia dobanzilor

pe piata externa etc.

• Volumul datoriei externe/Volumul exportului, care indica capacita-

tea exportului de a finanta obligatiile. Se considera ca limite ale

indicatorului:

– sub 100% economii slab ındatorate

– 100-200% nivel critic al ındatorarii

– peste 200% tari puternic ındatorate

• Totalul dobanzilor platite/Volumul exporturilor indica capacitatea

economiei nationale de a suporta costurile ındatorarii; valori de

pana la 10% indica un nivel sustenabil, ıntre 10-20% - datorie mare,

iar peste 20% apare riscul neplatii si agraveaza nivelul riscului de

tara.

• Volumul datoriilor bancare/Volumul exporturilor indica capacitatea

sustinerii datoriilor din oferta externa a unei economii. Se apreciaza

ca un nivel sub 75% este redus, ıntre 75-150% nivelul este critic,

iar peste 150% - un nivel alarmant.

• Alti indicatori ai datorie externe: datoria raportata la amortiza-

rea datoriei; serviciul datoriei publice pe termen mediu raportat

la exportul de bunuri si servicii; datoria externa pe termen scurt

raportata la datoria externa totala; structura datoriei externe pe

scadente si creditori; intrarile de capital raportate la serviciul da-

toriei externe.

5.6.4 Evaluarea situatiei politice

Dimensionarea riscului politic se bazeaza ın principal pe elemente de

ordin calitativ, pe experienta si capacitatea de analiza si sinteza a evalu-

Administrator

Rectangle


atorului; totusi sunt unele ,,puncte fixe” ce sprijina analiza.

Evenimentele din ultima jumatate a secolului trecut au aratat faptul

ca componenta politica influenteaza semnificativ riscul de tara.

a) Situatia politica interna . Analiza acestei situatii are ca scop

sa previzioneze evolutia mediului politic si social, mediu ce influenteaza

semnificativ riscul de tara. Dintre domeniile analizate:

• Structura sociala reflecta nivelul dezvoltarii unei tari si posibi-

lele tensiuni dintre categorii sociale, considerate la nivel mondial

urmatoarele: latifundiari, micii proprietari de pamant, muncitorii

rurali, marii oameni de afaceri, clasa de mijloc (urbana), clasa mun-

citoare urbana, muncitorii ilegali, functionarii publici, studentii.

Ponderile diferitelor clase sociale difera de la o tara la tara, ın

Romania structura pe clase fiind ın curs de constituire si stabi-

lizare. Fiecare dintre clase are o evolutie diferita si prezinta din

punctul de vedere al riscului de tara un potential diferit.

Cresterea ponderii populatiei rurale, ponderea clasei de mijloc, influ-

enta politica a marilor proprietari, potentialul de revolta al muncitorilor

urbani sunt elemente care influenteaza nivelul riscului de tara.

• Institutiile pot influenta riscul de tara fiind analizate si evaluate:

constitutia, armata, aparatul birocratic, biserica, banca centrala,

sindicatele. Prin constitutie se ıntelege structura parlamentara, sis-

temul electoral, iar stabilitatea unui astfel de regim poate influenta

riscul de tara. Armata, ca institutie, se poate implica ın unele

cazuri ın implementarea reformelor cu mai mult succes.

• Personalitatile pot influenta dezvoltarea economica prin pozitia,

atitudinea, generarea unor curente de opinie favorabile sau adverse

unei anumite politici, cu toate consecintele induse asupra riscului

de tara.

Administrator

Rectangle


Situatia trebuie analizata si la nivelul conducerii superioare prin ati-

tudine, prin posibilitatea influentarii politicii economice prin riscul con-

tinuitatii unei anumite politici, ın cazul alternantei la putere.

Se mai au ın vedere ın analiza: suportul popular, caracterul represiv

al regimului, coruptia, forta opozitiei, ponderea salariatilor sindicalizati,

ponderea celei mai numeroase minoritati ın total populatie, cresterea

populatiei, veniturile si consumul populatiei.

b) Situatia politica externa . Analizele vor urmari ındeosebi: in-

stabilitatea politica regionala (de exemplu conflictul din Iugoslavia pen-

tru Romania) si importanta geopolitica a tarii, apartenenta la o grupare

politica, economica sau militara (FMI, BM, UE, OPEC, NATO, etc.),

instabilitatea economica regionala (o tara poate din punct de vedere in-

dividual sa aiba un risc bun, dar ın contextul regional conflictual riscul

se agraveaza).

Se mai au ın vedere: legitimitatea regimului politic si gradul de sta-

bilitate al suportului guvernamental.

5.7 Metode pentru evaluarea riscului de tara

Masurarea riscului de tara ıncepe sa se dezvolte pe masura extinderii

activitatilor bancare ın strainatate deci, ınceputurile se pot fixa cam ın

secolul XIV, ın plin ev mediu. Chiar daca nu exista o teorie si o metodo-

logie constituita sistematic, fiecare banca evalua clientii si plasamentele

din strainatate. Totusi, ın principal, aprecierile se bazau pe experienta,

intuitia si informatiile detinute de functionarii bancari.

5.7.1 Sursele de informatii

Masurarea riscului de tara este ın mai mare masura o operatiune de

natura calitativa, dar se bazeaza pe elemente cantitative, precum si pe

elemente relativ subiective de apreciere.

Administrator

Rectangle


Dintre sursele de date utilizate ın fundamentarea riscului de tara se

pot enumera:

• Statisticile internationale ale FMI, BM, OECD, OMS, FAO, EU-

ROSTAT etc.;

• Statisticile nationale (pentru Romania: Anuarul statistic, Anuarul

Demografic, Anuarul Comertului Exterior, Anuarul Turistic, Bu-

letinul Statistic Lunar, Buletinul Comertului Exterior, Buletinul

de Preturi, AMIGO-Ancheta asupra fortei de munca ın gospodarii,

ABF – Ancheta Bugetelor de Familie, etc.);

• Publicatiile economice (Anuarul BNR, publicatii precum: Adevarul

Economic, Tribuna Economica, Economistul, Ziarul financiar, Bu-

rsa etc.);

• Rapoartele si studii ale institutiilor specializate ın evaluarea riscului

de tara;

• Agentiile de presa;

• Asociatii profesionale (AGER – Asociatia Generala a Economistilor

din Romania, AGIR – Asociatia Generala a Inginerilor din Romania

Generala a Inginerilor din Romania);

• Presa nationala si regionala;

• Informatii culese special prin documentare ın tara de evaluat.

5.7.2 Sisteme de evaluare a riscului de tara

a) procedee formale

Un procedeu simplu are ın vedere:

- selectarea unui numar de indicatori relevanti, ca de exemplu: rata

cresterii PIB, gradul de ındatorare, rata inflatiei etc;

- se plaseaza pe o scala (de ex. de la 0 la 10), fiecare variabila

individuala;

- se calculeaza scorul prin ınsumarea punctelor acordate. Scorul se

Administrator

Rectangle


poate exprima si procentual.

Un astfel de exemplu este lista de control elaborata de James Thor-

nblade, lista ın care pentru fiecare tara indicatorii economico-financiari

primesc o nota de la 1 la n, n fiind numarul total de tari, apoi valorile

atribuite fiecarei variabile sunt combinate ıntr-un scor total. Cu cat este

mai redus acest scor, riscul de tara este mai redus.

Dintre avantajele acestor sisteme de evaluare:

- au ın vedere o multitudine de factori si indicatori;

- asigura comparabilitatea ıntre tari prin ordonarea acestora ın func-

tie de gradul lor de risc;

- functioneaza ca sisteme “expert”, deci ca sisteme concepute de

analisti, dar care dupa validare pot fi extinse ın zona aplicabilitatii;

- sunt rapide;

- valorifica experienta diferitelor tari;

- sunt mai putin costisitoare.

Dintre dezavantajele metodei se pot aminti: nu poate lua ın con-

siderare evenimentele recente, ınca neincluse ın publicatii, este puter-

nic influentata de subiectivitatea analistilor, depinde de disponibilitatea

informatiilor, dependenta puternica de trecut.

b) procedee statistice

Tehnicile statistice principale includ: analiza comparativa, modelul

probabilistic, modelul logistic si modelul experimental, etc.

Metodologia folosita consta ın selectarea unui esantion de tari, pentru

o anumita perioada de timp, si ımpartirea acestora ın doua categorii: tari

are au ıntampinat dificultati ın onorarea serviciului datoriei si tari care

si-au onorat, conform contractelor, datoria externa. Apoi, sunt cautate

variabilele care pot fi determinate ın delimitarea ıntre cele doua catego-

rii. Variabilele sunt ulterior integrate ıntr-o functie de probabilitate din

Administrator

Rectangle


prelucrarea careia se poate estima probabilitatea ıncetarii de plata. De

exemplu, ın anul 1976, pentru perioada 1961-1974 pentru 64 de tari, Gri-

nols a identificat cinci indicatori semnificativi statistici: serviciul datoriei

/ rezerve; datoria externa rambursata / serviciul datoriei; serviciul dato-

riei / ımprumuturi; datoria externa / PIB; datoria externa / exporturi.

In anul 1977, Mayo si Barrett au elaborat, pe baza observatiilor sta-

tistice, un model de alarmare rapida pentru Banca de Export-Import

a SUA. Autorii au analizat 48 de tari pe parcursul anilor 1960-1975 si

au luat ın considerare sase indicatori considerati semnificativi: datoria

externa rambursata/exporturi, rezerve/importuri, formarea bruta a ca-

pitalului fix/PIB, importuri/PIB, pozitia de rezerva la FMI/importuri,

cresterea preturilor bunurilor de consum.

In anul 1977, Feder si Just au elaborat un model bazat pe 238 de

observatii efectuate pentru 30 de tari, din care 11 au avut probleme

cu rambursarile la termen si au solicitat reesalonari. Variabilele mo-

delului au fost : serviciul datoriei, rezerve/importuri, PNB/loc., da-

toria/amortizarea datoriei, intrari de capital/serviciul datoriei externe,

cresterea exporturilor.

Ulterior echipa a ajuns la concluzia ca semnificativi sunt: serviciul

datoriei/exporturi, importuri/rezerve, PNB/locuitor.

Un alt caz, Kharas aplica tehnica statistica experimentala pentru

perioada 1965-1976 prin includerea a 43 de tari cu 30 de cazuri de

reesalonare. Au fost inclusi ca indicatori: serviciul datoriei/PIB, intrari

de capital nete si amortizari/PIB, populatie/PIB, investitii/PIB.4

c) sisteme de alarmare rapida

Aceste sisteme, spre deosebire de cele precedente care se bazeaza pe

4Solberg L., Ronald: Managing the risks of the international lending, Routlege,London, 1992

Administrator

Rectangle


estimarea riscului pe analiza datelor pe serii lungi de timp, efectueaza

predictii pentru un orizont de timp scurt si au ca obiectiv identificarea

dificultatilor concomitent cu producerea lor.

Dintre factorii de alarmare se pot enumera:

• ın domeniul strategiei economice:

– schimbarea guvernului sau iminenta schimbare;

– remanierea guvernamentala;

– miscari sociale.

• calitatea managementului macro:

– cresterea si accelerarea creditului intern;

– accelerarea cresterii masei monetare;

– accelerarea inflatiei;

– modificari ale ratei de schimb a monedei nationale;

– cresterea rapida a deficitului bugetar;

– neındeplinirea criteriilor de performanta impuse de organisme

financiare internationale (de ex. FMI).

• posibilitatea unei crize de lichiditate, evidentiata de:

– ritmul cresterii comertului exterior (ındeosebi evolutia soldului

balantei);

– modificarea rezervelor;

– aglomerarea scadentei creditelor;

– accentuarea vizibila a contractarii de credite pe termen scurt;

• factorii de alarmare aferenti poverii datoriei:

– cresterea rapida a datoriei externe, neınsotita de crestere eco-

nomica;

– cresterea rapida a raportului dintre datoria externa si ıncasari

ın contul curent;

– sporirea nevoii de finantare externa.

Administrator

Rectangle


d) modele probabiliste

In masurarea riscului de tara se are ın vedere evaluarea corecta a pro-

babilitatii de aparitie a unor evenimente capabile sa influenteze negativ

capacitatea de plata a datoriei externe. Estimarea se bazeaza pe o lista

de factori care pun ın evidenta dependenta dintre mediul economic si

cel politic al unei tari. Lista factorilor se completeaza cu raspunsuri la

ıntrebari precum:

• care este probabilitatea de aparitie a unei situatii nefavorabile; de

exemplu un razboi civil ın Romania pe teme etnico-teritoriale.

• cand exista cea mai mare probabilitate de aparitie a evenimentului?

Se ofera o estimare a orizontului de timp.

• care este probabilitatea de materializare a componentelor riscului

de tara daca se produce o situatie adversa?

• care este probabilitatea de suspendare a platilor? Aceasta proba-

bilitate depinde de natura situatiei si tipul de risc. De exemplu, ın

cazul unui razboi probabilitatea este mai mare decat ın cazul unor

miscari sindicale.

• cand exista cea mai mare probabilitate de aparitie a reesalonarii,

renegocierii sau refuzului de plata?

Pe baza raspunsurilor la cele cinci ıntrebari se pot combina rezultatele

ıntr-un indice sintetic de risc, pe baza caruia se pot alcatui clasamente

de tari. Metoda prezinta avantajul accesibilitatii, dar si dezavantajul

subiectivitatii, caci se bazeaza pe asa numitele probabilitati subiective si

nu cele frecventiste determinate pe observatii statistice.

Administrator

Rectangle


5.8 Metode uzuale si institutii de evaluare a riscului

de tara

In perioada contemporana viata economica este mult mai complexa si

dinamica comparativ cu perioadele anterioare.

Se manifesta tot mai acut penuria resurselor economice , concurenta

este tot mai acerba, toate procesele si fenomenele economice cunosc o

accelerare continua.

In aceste conditii economice de mare complexitate, problema riscului

si a incertitudinii economice a devenit una dintre cele mai actuale.

Unul dintre domeniile activitatii economice care comporta cele mai

mari riscuri este cel al investitiilor si mai ales al investitiilor din sfera

productiei (si cu atat mai mult ın domeniul investitiilor straine directe).

De aprecierea sau calcularea riscului de tara, care este unul din ele-

mentele ce sta la baza deciziei de a opera ın sfera investitiilor straine

directe, se ocupa agentii internationale specializate, institute, publicatii

cum sunt: Institutional Investor, Standard&Poor’s, Moody’s, Euromo-

ney, Fitch-IBCA, Japan Bond Research Institute (JBRI), Australian Ra-

tings, Canadian Bond Rating Service, etc.

5.8.1 Institutional Investor

face evaluarea semestriala a credibilitatii unui numar de 136 tari [Erb,

Harvey, Viskanta]. Evaluarea este realizata pe baza notelor acordate

de principalele banci internationale, institutii financiare si economisti

reputati. Aceasta evaluare se face pe o scara de 0 la 100. Pentru ris-

cul cel mai redus se acorda maximum de puncte (100), iar pentru riscul

cel mai mare se acorda minimum de puncte (0). Astfel, tarile cu cel

mai mic risc de intrare ın ıncetare de plati sau care ofera cel mai redus

risc pentru investitii, li se acorda maximum reprezentat de 100. Aceste

Administrator

Rectangle


evaluari au importanta ın special pentru pietele emergente (inclusiv tarile

ın tranzitie). Potrivit clasamentului facut ca urmare a evaluarii credibi-

litatii, din ansamblul celor 136 de tari, primele locuri (dupa o ultima

evaluare) sunt detinute ın ordine, de Elvetia, Germania, si Statele Unite

ale Americii, urmate de Olanda, Franta, Marea Britanie.

5.8.2 The World Times Money Matters Institute

publica de doua ori pe an indexul triunghiular al avutiei natiunilor care

pune ın evidenta complexitatea procesului decizional si a factorilor de

influenta ai deciziilor investitorilor straini. Indexul triunghiular al avutiei

natiunilor se stabileste pe baza referintelor prezentate de institutii cum

sunt: Amrop International, AEW International, Banque Internationale

de Paris, Kuweit Investments, Project Company KSC, MBIA&Associates

- International Consulting, State Streeet Corporation, United Nations

Development Programme, The World Bank Group.

Domeniile de analiza si evaluare pe care indexul le cuprinde sunt:

mediul economic, schimbul de informatii si mediul social. De asemenea,

acest index mai cuprinde 63 de factori care intra ın calcul cu pondere

egala.

- mediul economic cuprinde: economia nationala, internationalizarea

economiei, climatul de afaceri;

- schimbul de informatii se refera la: deschiderea spre informare,

infrastuctura informatiei, distributia informatiei;

- ın ceea ce priveste mediul social se au ın vedere: stabilitatea si

dezvoltarea, indicatorii de sanatate, calitatea mediului natural.

5.8.3 Agentiile de Rating Moody’s si Standard&Poor’s

apreciaza riscul de tara suveran pe baza unor indicatori ce urmaresc ac-

tivitatea bancilor, institutiilor financiare, emisiunile de obligatiuni, ın

Administrator

Rectangle


general indicatorii ce analizeaza posibilitatea achitarii obligatiilor finan-

ciare externe ale tarilor sau firmelor analizate.

Partial notatia rating-ului este standardizata, ıntrucat, ın procesul

evaluarii, analistii au sustinut nevoia unei diferentieri mai pronuntate a

riscului. Ca urmare, unele agentii au introdus, pe langa cele trei litere:

A, B si C, si literele mici: aaa, aa, a.

Agentia Standard&Poor’s exprima notele numai prin litere mari, iar

agentia Moody’s foloseste pentru notare combinatiile de litere mari si

mici. De asemenea, Moody’s mai foloseste simbolurile P1, P3, P3 si NP

ın scopul exprimarii primei (P) la obligatiuni sau la emisiunea fara prima

(NP).

Pentru obligatiile la termen, dobanzile si ımprumutul, ın cazul ın care

sunt achitate corect, la datele prevazute ın contract, notatia folosita de

Standard & Poor’s este AAA, iar la Moody’s notatia este Aaa.

a) Scala Agentiei de rating Moody’s (tabelul 5.1)

Moody’s Investors Service ia ın considerare factori economici si fac-

tori sociali-politici, carora le atribuie ponderi si probabilitati specifice,

urmarind sa determine probabilitatea ivirii unor situatii defavorabile.

tarile se ıncadreaza astfel, ın urmatoarele clase de risc pe termen lung:

Aaa – obligatiuni ,,fara riscuri” sau cu cel mai redus risc investitional;

Aa – obligatiuni de prima calitate (de calitate ridicata), dar cu o

variatie a dobanzilor mai mare decat ın clasa precedenta;

A – obligatiuni de calitate medie ridicata, care prezinta atractabilitate

din punct de vedere investitional, desi pot sa apara dificultati pe termen

lung;

Baa – obligatiuni de calitate medie, pentru care pot sa apara ınsa

dificultati atat pe termen scurt cat si pe termen lung;

Ba – obligatiuni cu elemente speculative, a caror evolutie viitoare nu

Administrator

Rectangle


Aa1

B3

Ca

B2

Caa1Caa2Caa3

Ba3Ba2

B1

Ba1

Baa2

Baa1

Baa3

A3

A2

A1

Aa3

Aa2

Aaa

Expunere sensibila la risc

Riscuri semnificative de neplata a dobanzii

Investitiile au caracter inoportun

Incetarea de plati este certa

Sensibilitate la degradarea mediului de afaceri

Activitate normala

Risc scazut

Pericol nul de nerambursare a creantelor

Certitudini

Risc scazut

Se intra ıntr-o zona speculativa

Atentie!

Prima - 3P3

Prima - 2P2

Prima - 1P1

Fara prima

Fara perspective negative

Riscuri mari de ıntarziere a achitarii ımpumutului

Termen scurt

Tabel 5.1

Semnificatia notelorTermen lung

este sigura, din punctul de vedere al recuperarii capitalului si dobanzii;

B – obligatiuni care nu au ın general caracteristici investitionale, cu

o mare nesiguranta ın privinta evolutiei viitoare;

Caa – obligatiuni cu risc ridicat;

Ca – obligatiuni cu ınalt caracter speculativ, la care emitentii sunt ın

ıncetare de plati sau cu probleme majore si iminenta ıncetare de plati;

C – obligatiuni cu cel mai ridicat nivel al riscului.

Clasele prezentate pot fi subdivizate prin adaugarea unor numere, de

Administrator

Rectangle


la 1 la 3, care arata pozitia ın cadrul fiecarei clase. Clasele de risc de

la Aaa la Baa au caracter investitional, iar cele de la Ba pana la C au

caracter speculativ. Daca aceste clase sunt utilizate ın estimarea riscului

pe termen lung, pentru estimarea riscului pe termen scurt se utilizeaza

uratoarele clase, obtinute prin regruparea claselor pe categorii mai mari,

astfel:

Prime 1 (P1) – capacitate foarte mare de plata, include clasele de la

Aaa pana la A3;

Prime 2 (P2) – capacitate ridicata de plata, include clasele de la A2

pana la Baa2;

Prime 3 (P3) – capacitate acceptabila de plata, include clasele de la

Baa1 pana la Baa3;

Not Prime (NP) – capacitate redusa de plata, include clasele de la

Ba pana la C.

b) Scala Agentiei Standard&Poor’s (tabelul 5.2)

Tabel 5.2

Note Semnificatia notelorAAA Activitate normalaA Risc scazutBBB Atentie!BB Expunere sensibila la riscB Riscuri semnificative de neplata a dobanziiCCC Riscuri mari de ıntarziere a achitarii ımprumutuluiCC Interventiile au caracter inoportun

C Incetarea de plati este certaD

Evaluarea riscului se face pe baza unor indicatori cantitativi si cali-

tativi, care urmaresc:

- structura economiei si a veniturilor;

- cresterea economica;

Administrator

Rectangle


- datoria publica;

- situatia balantei de plati;

- datoria externa si lichiditatea;

- stabilitatea preturilor;

- flexibilitatea fiscala;

- situatia politica si securitatea interna si externa.

Clasele de risc utilizate pentru evaluarea riscului pe termen lung

sunt:

AAA – capacitate deosebit de ridicata de plata a dobanzii si a ratelor

principale;

AA – capacitate foarte mare de a-si ındeplini angajamentele;

A – capacitate mare de ındeplinire a obligatiilor financiare, desi ea

este mai sensibila la efectele negative ale modificarii adverse a conditiilor

economice existente;

BBB – capacitate buna de respectare a angajamentelor financiare,

dar aparitia unor conditii adverse ın mediul economic poate duce la

slabirea capacitatii de plata;

BB – titlurile emise prezinta o vulnerabilitate scazuta pe termen

scurt, dar exista o sensibilitate mai crescuta la socurile economice, soci-

ale sau politice, socuri ce pot crea conditii adverse de ordin comercial,

financiar si economic;

B – exista, ın prezent, capacitatea de achitare a dobanzilor si a ratelor

principale (de onorare a angajamentelor externe), dar viitorul este incert

si conditiile economice nefavorabile vor determina, probabil, capacitatea

sau dorinta de ındeplinire a obligatiilor financiare;

CCC – titlurile au ın prezent o vulnerabilitate de neplata, care de-

pinde de efectele conditiilor curente de ordin comercial, financiar sau

economic; ın conditii adverse, debitorul nu va avea, probabil, capacitatea

Administrator

Rectangle


de a-si onora obligatiile financiare asumate ın titlurile emise;

CC – titlurile prezinta o mare vulnerabilitate de neplata ın prezent;

C– sunt deja ınregistrate dificultati ın plata datoriei, dar platile nu

au fost ınca ıncetate; achitarea scadentelor continua ınca;

D – exista disfunctionalitati ın ındeplinirea angajamentelor financiare

externe; este deja ınregistrata reclamatia de punere ın faliment a emiten-

tului si titlurile sunt neachitate la scadenta, chiar daca se prevede ca

plata va fi facuta pana la expirarea perioadei de amanare a platii.

Pentru clasele de la AA la CC se pot atribui semnele plus (+) sau

minus (−), care indica pozitia ın cadrul clasei (inferioara sau superi-

oara). Se creeaza, astfel, cate trei subclase ın cadrul fiecarei clase (exp.

A+, A,A−). Clasele cu caracter investitional sunt de la AAA la BBB

inclusiv, celelalte avand caracter speculativ.

Pe termen scurt, agentia Standard&Poor’s foloseste urmatoarele

clase de risc:

A1+ care grupeaza clasele de risc pe termen lung de la AAA pana

la A+;

A1 care grupeaza clasele de risc pe termen lung de la A+ pana la A-;

A2 care grupeaza clasele de risc pe termen lung de la A pana la BBB;

A3 care grupeaza clasele de risc pe termen lung de la BBB pana la

BBB-;

B care grupeaza clasele de risc pe termen lung de la BB+ pana la

BB-;

C care grupeaza clasele de risc pe termen lung de la B+ pana la C;

D care corespunde clasei de risc pe termen lung D.

5.8.4 Agentia Fitch – IBCA

este o agentie internationala de stabilire a ratingului, avand sediul ın

Londra si New York; evalueaza ratinguri pentru peste 1400 de entitati

Administrator

Rectangle


din toata lumea.

Ca urmare a fuziunii dintre agentia de rating din SUA – Fitch Investor

Service si singura agentie europeana IBCA, Fitch-IBCA este o companie

europeana care furnizeaza servicii de stabilire a ratingului pentru orice fel

de produs financiar si orice fel de piata financiara internationala. Fitch-

IBCA a stabilit ratinguri pentru Polonia, Rusia, Kuwait, Romania, Tuni-

sia, Slovenia, Croatia, Lituania, Egipt, Kazakhstan si Turkmenistan, care

au solicitat stabilirea ratingului pentru prima data. Unele mandate sunt

confidentiale. In plus, multi emitenti care aveau deja stabilite ratinguri

de tara au solicitat aceasta agentiei Fitch-IBCA: Argentina, Uruguay,

Coreea, Portugalia, Finlnda, Irlanda.

Fitch-IBCA solicita serii de date cu privire la indicatori, pentru 5 ani

ın urma si 2 ani ınainte, dupa anul ın care are loc stabilirea ratingului.

Reprezentantii tarilor vor trebui sa specifice daca definitiile termenilor

din statisticile lor sunt diferite de cele din sistemul Natiunilor Unite.

Indicatorii solicitati se refera la:

1) Factori demografici, educationali si structurali :

- rata de crestere a populatiei;

- distributia populatiei pe grupe de varsta;

- ponderea populatiei din mediul urban ın total populatie;

- detalii asupra minoritatilor religioase, etnice si ligvistice;

- populatia, exprimata ın marime absoluta si relativa, care frecven-

teaza ınvatamantul superior si mediu;

- orice indicator al nivelului de pregatire profesionala, mai ales daca

este recunoscuta pe plan international;

- standardul de viata exprimat ca procent din PIB/locuitor, cheltu-

ielile populatiei (pe locuitor);

- distributia veniturilor, averilor si pamantului;

Administrator

Rectangle


- standardul infrastructurii transportului si telecomunicatiilor;

- mortalitatea infantila, speranta de viata si dezvoltarea serviciilor

de sanatate;

- bogatiile naturale incluzand rezervele de minerale si de combusti-

bili.

2) Analiza pietei muncii :

- dimensiunea, dezvoltarea istorica si perspectivele fortei de munca

totale;

- ponderea populatiei ocupate ın totalul populatiei;

- structura populatiei ocupate pe grupe de sexe;

- structura populatiei ocupate dupa tipul de angajare: full-time si

part-time;

- structura populatiei ocupate pe activitati ale economiei nationale,

exprimata ca procent din total si modificarile de-a lungul timpului;

- structura populatiei ocupate dupa religie, tipul de ocupatie si du-

rata (mai mare de 6 luni si mai mare de 1 an);

- dezvoltarea modalitatilor de plata si cresterea veniturilor;

- nivelul salariului nominal pe ora ın sectorul public si privat;

- diferenta marginala si medie ıntre costul brut pe ora pe salariat si

salariul brut pe ora platit salariatului;

- orice politica a veniturilor care afecteaza cresterea salariilor, contri-

butia la asigurarile sociale, etc.

3) Structura productiei si a comertului :

- PIB nominal si real, PNB;

- structura PIB pe sectoare (agricultura, constructii, industrie ex-

tractiva);

- diferentele de productivitate care rezulta din structura populatiei

ocupate, ın prezent si cu 5-10 ani ın urma;

Administrator

Rectangle


- consumul de petrol/PIB;

- raportul importurilor si exporturilor la PIB si tendinta de-a lungul

timpului;

- structura exporturilor si importurilor pe tipuri de produse; subli-

nierea categoriilor care detin mai mult de 5% ın total;

- clasificarea exporturilor si importurilor pe zone geografice.

4) Dinamica sectorului privat :

- rata ınfiintarilor de noi firme si ınchiderilor de companii, tendinta

acesteia;

- rata autoangajarii si tendinta acesteia;

- ponderea sectorului de stat si privat ın totalul economiei;

- formarea capitalului fix ca procent din PIB si modificarile anuale;

- rentabilitatea capitalului investit si tendinta acestuia;

- estimari asupra stocului de capital si tendinta acestuia;

- cheltuieli de cercetare-dezvoltare si orice brevete detinute;

- descrierea metodelor de privatizare.

5) Balanta cererii si ofertei :

- detalierea importurilor de bunuri si servicii;

- detalierea exporturilor de bunuri si servicii;

- cheltuieli interne brute ca procent din PIB, incluzand consumul,

formarea bruta a capitalului fix, formarea stocurilor;

- balanta externa de bunuri si servicii ca procent din PIB;

- economiile interne brute ca procent din PIB;

- modificarile procentuale anuale ın cheltuielile de consum, cheltuie-

lile guvernamentale (curente si de capital), formarea bruta a capi-

talului fix, exportul si importul de bunuri si servicii;

• ımpartirea economiilor interne brute pe urmatoarele categorii: per-

sonale, private si sector public, ca procent din PIB;

Administrator

Rectangle


6) Balanta de plati :

- descrierea si analiza nivelului si cresterii exporturilor de bunuri si

servicii;

- descrierea si analiza nivelului si cresterii importurilor de bunuri si

servicii pentru fiecare categorie ın parte si la nivel agregat;

- balanta comerciala;

- nivelul si cresterea ratelor exporturilor si importurilor de servicii;

- balanta serviciilor ımpartita pe principalele categorii;

- transferurile oficiale si private;

- indicii de crestere a exporturilor si importurilor;

- balanta contului curent ın moneda nationala si valuta, ca procent

din PIB;

- fluxurile de capital pe termen lung, ımpartite ın functie de debitori

si creditori, tipul plasamentului sau alte clasificari;

- fluxurile de capital pe termen scurt.

7) Analiza factorilor de crestere pe termen mediu si lung :

- cea mai buna estimare a tendintei de crestere a PIB-ului;

- indicatori ai capacitatii de productie si ai capacitatilor de productie

neutilizate;

- marimea productiei potentiale, masurata ca diferenta ıntre PIB si

PIB potential;

- calcularea ratei de crestere a PIB-ului daca contul curent al balantei

de plati va fi mentinut ın linie cu influxurile de capital pe termen

lung;

- stabilirea tendintelor de crestere (daca se ımbunatateste sau se de-

terioreaza).

8) Politica macroeconomica:

- obiectivele si fundamentele politicii monetare; angajarea pentru

Administrator

Rectangle


obtinerea si mentinerea stabilitatii preturilor;

- tendinta indicatorilor de inflatie, inclusiv indicele preturilor de con-

sumatorilor, deflatorul PIB;

- descrierea presiunii asupra cursului de schimb, obiectivele politicii

ratei de schimb si rezolutia oricarui conflict ıntre obiectivele ratei

de schimb si alte angajamente de stabilitate a preturilor interne;

- ratele dobanzii la scadenta, atat a plasamentelor pe termen lung

cat si scurt, inclusiv ratele dobanzii reale pe termen scurt si lung

(deflat cu indicele preturilor de consum);

- tendintele ratelor de schimb inclusiv indicii ratelor de schimb ai

principalilor parteneri comerciali si ratele de schimb efective calcu-

late folosind costurile unitare cu forta de munca si alte masuri ale

competitivitatii;

- cresterea masei monetare, inclusiv a masei monetare M1 si M2 si

cresterea creditului intern cu estimari asupra tendintelor velocitatii;

- stabilirea politicii fiscale si obiectivele sale pe termen scurt si lung,

examinarea necesarului de ımprumuturi din sectorul public ca pro-

cent din PIB;

- estimari ale veniturilor ın functie de surse, ımpartirea veniturilor

ın functie de impozite directe si indirecte;

- cheltuielile cu asigurarile sociale ca procent din PIB;

- tendinte ın cheltuielile publice, incluzand toate elementele majore

ale cheltuielilor publice;

- surse de finantare a serviciului datoriei publice.

9) Politica comertului si a investitiilor straine:

- principalele masuri adoptate pentru a impune un control asupra

importurilor (cote, tarife, bariere netarifare) pe fiecare sector;

- taxele medii aplicate pentru fiecare ramura industriala si estimari

Administrator

Rectangle


asupra taxelor totale;

- descrierea regimului importurilor de produse agricole;

- subventiile la export, inclusiv ımprumuturi la dobanzi sub media

pietei si alte masuri de promovare a exporturilor;

- politica liberalizarii comertului;

- politica investitiilor straine;

- precizari asupra repatrierii dobanzilor, profiturilor, dividendelor si

a oricaror altor venituri rezultate din investitii;

- volumul investitiilor straine pe categorii (actiuni, investitii directe,

obligatiuni), dupa tara de provenienta si sector.

10) Sectorul financiar-bancar :

- analiza ımprumuturilor bancare, pe tipuri de institutii si destinatie

sectoriala;

- necesitatile de finantare a institutiilor de stat si private;

- descrierea politicilor de credit;

- descrierea caracteristicilor principale ale sectorului bancar, regulile

de prudenta bancara;

- descrierea pietelor interne de capital, inclusiv nivelul de lichiditate,

capacitatea bursiera ca procent din PIB

11) Activele externe:

- rezervele ın valuta ale Bancii Centrale;

- ponderea rezervelor ın importuri (exprimate ın luni);

- activele externe ın sectorul bancar;

- activele externe din sectorul public, cum ar fi ımprumuturi si credite

de export;

- active din sectorul nebancar incluzand: obligatiuni, actiuni si inves-

titii straine directe.

Administrator

Rectangle


12) Obligatii externe:

- descrierea strategiei de ımprumuturi;

- restrictii legale impuse guvernului la contractarea de ımprumuturi

(interne si externe) si schimburi ale ratelor dobanzii si alte obligatii

extrabilantiere;

- descrierea mecanismului prin care guvernul monitorizeaza alte ım-

prumuturi;

- clasificarea ımprumuturilor ın functie de debitori (privat, public,

financiar, nonfinanciar);

- datoria externa neta (datoria minus active externe, rezerve, active

bancare, ımprumuturi catre sectorul privat);

- obligatii externe nete (datoria neta plus investitii directe si de por-

tofoliu si ımprumuturi guvernamentale externe);

- programul de rambursare si structura datoriei brute ın functie de

valuta;

- proportia datoriei care este contractata la rata fluctuanta;

- datoria externa ca procent din exportul de bunuri si servicii si din

PIB; serviciul datoriei ca procent din exportul de bunuri si servicii;

platile dobanzilor ca procent din exportul de bunuri si servicii;

- dobanzile nete si plata investitiilor nete.

13) Politica si statul :

- descrierea Constitutiei si a relatiilor cu principalele institutii inclu-

siv Curtea Suprema de Justitie;

- descrierea partidelor politice, suportul fiecaruia, numarul de voturi;

- programul alegerilor pentru toate nivelurile de guvernare;

- gradul de consens asupra politicilor macroeconomice si microeco-

nomice a principalelor partide politice;

- stabilirea directiilor politice ın care este implicat guvernul;

Administrator

Rectangle


- metoda succesiunii la guvernare;

- explicatii pentru succesiunea reformelor economice, ın special a re-

formelor financiare;

- dimensiunea, cresterea si importanta fortelor armate;

- descrierea principalelor politici alternative ınaintate de partide sau

de grupuri sociale importante;

- descrierea cadrului legal asupra proprietatii private si angajamen-

telor contractuale;

- descrierea gradului de eficienta a sistemului de colectare a impozi-

telor;

- un scurt curriculum vitae al principalilor politicieni.

14) Pozitia internationala:

- obiectivele si strategia politicilor externe;

- calitatea de membru ın organizatiile internationale, multinationale

si supranationale, inclusiv grupuri regionale;

- relatia cu FMI;

- relatiile cu tarile vecine;

- prezentarea oricaror amenintari interne sau externe;

- relatiile cu Uniunea Europeana, SUA si Japonia.

Clasele de risc utilizate de Fitch-IBCA – pe termen lung:

AAA – capacitate de plata a ratelor principale si dobanzilor foarte

mare; exista cel mai mic risc, iar potentialul advers al eventualelor mo-

dificari de mediu economic, de afaceri si politic este neglijabil;

AA – capacitate foarte mare de plata a angajamentelor, cu risc foarte

mic, dar nu semnificativ mai mare decat ın clasa AAA;

A – capacitate mare de plata a ratelor principale si a dobanzilor; riscul

este mic, dar poate sa creasca prin efecte adverse ale unor schimbari

bruste ın mediul economic si de afaceri;

Administrator

Rectangle


BBB – risc investitional mic; exista capacitate de plata a obligatiilor

ce decurg din angajamente, ınsa aparitia unor conditii economice adverse

poate conduce la slabirea capacitatii de plata;

BB – titlurile prezinta vulnerabilitate relativ mica; capacitatea de

onorarea a obligatiilor exista, dar exista o incertitudine si o expunere

la conditii adverse care pot duce la o capacitate inadecvata de plata a

dobanzilor si a ratelor principale;

B – exista ın prezent un risc al investitiilor, iar titlurile au o mare vul-

nerabilitate de neplata, desi deocamdata exista capacitatea de achitare

a dobanzilor si a ratelor principale;

CCC – titlurile au o vulnerabilitate de neplata curenta; se poate ivi

ın prezent posibilitatea unei ıncetari de plati; sub actiunea conditiilor

curente adverse de ordin economic, financiar, comercial, debitorul nu va

avea probabil capacitatea de a-si achita obligatiile financiare asumate ın

titlu;

CC – titlurile emise au un caracter puternic speculativ; neplata este

probabila, riscul de ıncetare a platilor este ridicat;

C – reclamatia de punere ın faliment a emitentului este deja ınregis-

trata; neplata este iminenta.

Agentia mai foloseste pentru clasele de risc pe termen lung de la AA

pana la C semnele plus (+) sau minus (−) pentru a crea trei subclase ce

indica pozitia ın cadrul clasei.

Pe termen scurt, prin regruparea claselor de risc pe termen lung, se

formeaza cinci clase astfel:

A1 – obligatiuni cu cea mai buna capacitate de plata; cuprinde clasele

de la AAA pana la A− pe termen lung (eventual A1+ pentru o pozitie

foarte buna ın clasamentul pe termen lung, de la AAA pana la AA−);

A2 – capacitate de plata satisfacatoare; cuprinde clasele de la A pana

Administrator

Rectangle


la BBB pe termen lung;

A3 – capacitate de onorare a angajamentelor adecvata, dar cu o anu-

mita vulnerabilitate; cuprinde clasele de la BBB+ pana la BBB- pe ter-

men lung;

B – capacitatea de onorare a angajamentelor depinde de modificarile

ce se vor ınregistra ın mediul economic, financiar, politic; cuprinde clasele

de la BB+ pana la BB- pe termen lung;

C – titluri cu risc mare de neplata; cuprinde clasele de la B+ pana la

C pe termen lung.

Ratingurile pentru Romania au evoluat astfel:

martie 1996: BB- ; decembrie 1998: B; martie 1999: B- ; decembrie 1999:

B- ; decembrie 2000: B; iunie 2002: B+ ; octombrie 2002: BB-.

5.8.5 Sistemul de rating al Ghidului International privind

Riscul de Tara (ICRG)

stabileste o valoare numerica (puncte de risc) pentru fiecare componenta

a riscului cu ajutorul unei scale prestabilite5.

Fiecare scala este desemnata sa acorde valoare ınalta pentru un risc

scazut, si valoare joasa pentru risc ınalt. Asa cum s-a mai aratat compo-

nentele riscului sunt grupate ın trei categorii: politic, economic si finan-

ciar. Fiecarei categorii de risc ıi corespunde un numar de componente

ale riscului. Ca urmare, suma punctelor de risc stabilita pentru fiecare

componenta a riscului (din cadrul fiecarei categorii de risc) determina ın

ıntregime riscul pentru aceasta categorie. Totalul punctelor de risc pen-

tru fiecare categorie de risc este o combinatie ulterioara care potrivit unei

formule reprezinta un rating al riscului compozit pentru tara ın discutie.

5http://www.icrgonline.com/icrgMethods.asp

Administrator

Rectangle


5.8.5.1 Evaluarea riscului politic

Pentru rating-ul politic se folosesc urmatoarele secvente, componente si

punctaje (notare):

Tabel 5.3 Elementele rating-ului politic

Secventa Componente Punctaj (maxim)A Stabilitate guvernamentala 12B Conditii socio-economice 12C Profilul investitional 12D Conflicte interne 12E Conflicte externe 12F Coruptia 6G Politicile militare 6H Religia ın politici 6I Lege si ordine 6J Tensiunile etnice 6K Responsabilitatea democratica 6L Calitatea birocratiei 6

Total 100

• Stabilitatea guvernamentala - 12 puncte

Este o masura deopotriva a abilitatii guvernului de a ındeplini progra-

mele declarate si a abilitatii de a rezista ın functie. Aceasta va depinde

de tipul de guvernare, coeziunea guvernamentala si partidele aflate la gu-

vernare, exactitatea alegerilor viitoare, comanda legislativa a guvernului,

aprobarea populara a politicilor guvernamentale etc.

• Conditiile socio-economice - 12 puncte

Se refera la satisfactia populatiei fata de politicile guvernamentale.

In acest domeniu, factorii vor avea pondere diversa ın societati diferite.

Incercarea de a se identifica acesti factori are importanta pentru socie-

tatea analizata ın sensul ca impactul politic si aprecierile tarii pe aceste

baze sunt puternice.

Administrator

Rectangle


• Profilul investitional - 12 puncte

Este o apreciere a atitudinii guvernamentale fata de investitiile interne

ca si determinarea evaluarii a patru subcomponente: riscul pe operatiuni

(punctaj de la 0 – risc foarte ınalt –la 4 – risc foarte redus), impozitarea

(punctaj de la 0 la 3 ce corespunde unui risc foarte mare, mare, mediu

si scazut), repatrierea (punctaj de la 0 la 3) si costurile muncii (punctaj

de la 0 la 2 corespunzator cu risc mare, mediu si scazut).

• Conflictele interne - 12 puncte

Este o evaluare a violentei politice dintr-o tara si a impactului sau

actual sau potential asupra guvernarii.

Acelor tari ın care opozitia actioneaza neınarmata ımpotriva guver-

nului, dar carei acesta nu-i permite violenta arbitrara, direct sau indirect,

ımpotriva poporului sau li se atribuie punctaj mare. Unei tari care este

antrenta ıntr-un razboi civil i se acorda punctaj scazut.

• Conflictele externe - 12 puncte

Masura conflictului extern este o evaluare deopotriva a riscului la

guvernarea impusa si la intrarile de investitii. El se ınsira de la restrictii

comerciale si embargouri daca sunt impuse de catre o singura tara, un

grup de tari sau comunitatea internationala ın general, de-a lungul dis-

putelor geopolitice, pana la amenintarile armate, schimburile de focuri

pe granita, invaziile peste granita, revolta sustinuta extern si atingerea

starii de razboi.

Conflictele externe pot afecta afacerile ın mai multe privinte, de la

restrictii si sarcini asupra operatiunilor comerciale, investitionale, pana

la distorsiuni ın alocarea resurselor economice si schimbare violenta ın

structura societatii.

Administrator

Rectangle


• Coruptia – 6 puncte

Reprezinta o masura a coruptiei ın interiorul sistemului politic. Co-

ruptia este o amenintare asupra investitiilor straine pentru mai multe

ratiuni: denatureaza mediul economic si financiar, reduce eficienta gu-

vernarii si afacerilor, pe langa posibilitatea de a permite oamenilor sa-si

asume pozitiile puterii prin patronaj mai degraba decat prin talent (ca-

pacitate) si introducerea unei instabilitati inerente ın procesele politice.

Cea mai comuna forma a coruptiei ıntalnita direct ın afaceri este coruptia

financiara ın forma cererilor pentru plati speciale si mituirile legate de

importul si exportul de licente, controlul schimburilor, evaluarile taxelor,

protectia politiei sau creditele. Astfel, coruptia poate face ca activitatile

economice sa fie efectiv conduse cu dificultate si ın unele cazuri de retra-

gere sau oprirea unor investitii. Desi aprecierea facuta asupra coruptiei

este referitoare cel mai mult la potentialul de coruptie actual ın forma

protectiei excesive, nepotism, favoritism si ınchiderea legaturilor suspi-

cioase dintre politica si afaceri.

Riscul mare ın cazul coruptiei este ca ın putin timp ea va deveni

trufas’a sau va fi dezvaluit brusc vreun scandal major, va provoca de

asemenea o agitatie populara generand o cadere sau rasturnare a gu-

vernului, o reorganizare majora sau restructurarea institutiilor politice

ale tarii sau o situatie foarte proasta, o criza de autoritate si de ordine,

facand tara imposibil de guvernat.

Coruptia, asemenea evenimentelor din ultimii ani, poate afecta deo-

potriva tarile bogate si sarace, precum si tarile cu institutii democratice

si nedemocratice.

• Armata si activitatea politica - 6 puncte

Armata nu este aleasa de nimeni; prin urmare, implicarea ei ın politica

chiar la un nivel periferic este o diminuare a responsabilitatii democratice.

Administrator

Rectangle


Totusi, are alte implicatii semnificative.

Puterea militara, de exemplu, devine implicata ın guvernare din pri-

cina unor amenintari externe sau interne potentiale sau produse. Astfel,

o situatie de implicare ar fi distorsiunea politicii guvernamentale ın sis-

tem la ıntalnirea acestei amenintari, cum ar fi de la bugetul de aparare

care sporeste, la cheltuielile altor alocatii bugetare.

Amenintarea puterii de catre armata poate forta un guvern ales de-

mocratic sa schimbe politica sau sa provoace ınlocuirea lui cu un alt

guvern mai receptiv la dorintele armatei.

Preluarea puterii de catre armata sau amenintarea cu preluarea pu-

terii poate, de asemenea, reprezenta un mare risc daca este un indiciu ca

guvernul este incapabil sa functioneze efectiv si ca acea tara, prin urmare,

este un mediu dificil pentru afacerile straine.

La ıntreaga scara, regimul militar presupune un risc mare. Pe termen

scurt un regim militar poate furniza o noua stabilitate si astfel se reduc

riscurile afacerilor. Totusi, pe termen lung riscul va fi aproape sigur

urcator, partial fiindca sistemul guvernarii va fi corupt, si partial fiindca

continuarea unei astfel de guvernari este probabil sa creeze o opozitie

armata.

In cateva cazuri, participarea armatei la guvernare poate fi mai de-

graba un simptom decat o cauza a subordonarii dificultatilor. Global,

ratingurile scazute indica un mai mare grad al participarii armatei ın

politica si un nivel ridicat al riscului politic.

• Conflicte, tensiuni religioase - 6 puncte

Tensiunile religioase pot ımpiedica dominarea societatii si/sau gu-

vernarii de un singur grup religios, acesta cautand sa excluda: alte religii

de la procesul politic si/sau social; dorinta unui singur grup religios sa-si

exprime propria identitate, diferit de la tara ca un tot. riscul implicat ın

Administrator

Rectangle


aceste situatii jalonate de la poporul impunator neexperimentat, politi-

cile nepotrivite prin dezacordul civil la razboiul civil.

• Legea si ordinea - 6 puncte

Legea si ordinea sunt evaluate separat, fiecare sub-componenta are de

la 0 la 3 puncte. Sub-componenta privind legea este o evaluare a fortei si

a impartialitatii sistemului legislativ, ın timp ce subcomponenta ordine

este o evaluare a respectarii populare a legii.

In felul acesta, o tara poate avea un rating mare (3) ın conditiile

respectarii sistemului sau juridic, iar un rating scazut (1) daca legea este

ignorata de politica.

• Tensiunile interetnice - 6 puncte

Se masoara gradul tensiunii ın interiorul unei tari generata de rasism,

nationalism sau divizarile lingvistice. Ratingurile scazute sunt date pen-

tru tarile ın care tensiunile nationaliste si rasiale sunt mari deoarece

grupurile opozante sunt intolerante si nu sunt dispuse la compromis. Ra-

tingurile ınalte sunt date pentru tarile ın care tensiunile sunt minimale,

chiar daca astfel de diferente exista ıntotdeauna.

• Responsabilitatea democratica - 6 puncte

Este o masurare a felului ın care guvernul este mai mult sau mai putin

sensibil la asteptarile poporului, ori e mai probabil ca va cadea pasnic,

acestea ıntr-o societate democratica, dupa cum este posibila violenta.

Evaluarea responsabilitatii democratice este mai complexa decat sim-

pla determinare daca o tara are alegeri libere si corecte. Prin urmare,

este posibil ca aceasta componenta sa aiba un punctaj scazut caruia ıi

corespunde un risc mare.

• Calitatea aparatului birocratic - 4 puncte

Calitatea democratiei si forta institutionala este un alt element hota-

rator care exercita influenta ın sensul minimizarii revizuirilor politicii

Administrator

Rectangle


cand se schimba guvernele.

Astfel, este acordat punctaj mare pentru tarile ın care guvernul are

forta si experienta pentru a nu recurge la schimbari drastice ın politica

sau la ıntreruperea serviciilor. In tarile cu risc scazut, birocratia tinde sa

fie oarecum autonoma fata de presiunea politica si sa aiba un mecanism

stabilit pentru completare si formare. tarile cu nevoie de reducere a

efectului unei birocratii puternice primesc un punctaj redus deoarece o

schimbare ın guvern tinde sa fie traumatica ın limitele politicii formulate

si functiile administrative de zi cu zi.

Stabilirea riscului politic

Daca punctajul total (cumulat pentru toate subcomponentele riscului

politic) reprezinta mai putin de 50% din nivelul maxim al punctajului

prestabilit se considera ca riscul este foarte mare. Daca punctajul este

50-60%, riscul este mare; ıntre 60-70% se considera un risc moderat; ıntre

70-80% este un risc scazut, iar ıntre 80-100% riscul este foarte scazut.

5.8.5.2 Evaluarea riscului financiar

Obiectivul evaluarii riscului financiar este sa furnizeze o cale a evaluarii

capacitatii unei tari de a plati (ın esenta evaluarea capacitatii de plata a

obligatiilor oficiale, comerciale si a datoriei externe). Aceasta se efectu-

eaza prin stabilirea unor puncte de risc pentru grupul de factori presta-

bilit care reprezinta componentele riscului financiar. Numarul minim de

puncte care poate fi atribuit pentru fiecare componenta este 0, ın timp ce

numarul maxim de puncte se atribuie ın functie de ponderea fixata. In

fiecare caz, pentru un numar total scazut al punctelor corespunde un risc

ınalt, ın timp ce un numar total ridicat al punctelor corespunde riscului

scazut.

Pentru asigurarea comparabilitatii ıntre tari, componentele riscului

financiar sunt bazate pe acceptarea relatiei dintre datele masurate ın

Administrator

Rectangle


structura economica/financiara nationala.

In limitele generale, daca punctele acordate reprezinta mai putin de

50% din total, aceasta componenta poate fi considerata ca un risc foarte

mare. Daca punctele reprezinta 50-60% pe scala, componenta poate fi

considerata cu un risc mare, ıntre 60-70% pe scala corespund unui risc

moderat, ıntre 70-80% corespund unui risc scazut si ıntre 80-100% co-

respunde unui risc foarte scazut, pentru ca se stie tot atat de bine ca

evaluarea unor componente poate compensa evaluarea pentru lipsa de

risc rezultata din evaluarea unei componente. Pretutindeni, o apreciere

a riscului financiar de la 0,0% - 24,9% indica un risc foarte ınalt; 25,0%

la 29,9% - risc ınalt; 30,0% la 34,9% - risc moderat; 35,0% la 39,9% - risc

scazut; si 40% sau mai mult risc foarte scazut.

Componentele riscului financiar:

• Ponderea datoriei externe ın produsul intern brut

Evaluarea datoriei externe brute ıntr-un an dat, convertita ın USD

prin rata medie de schimb pentru acel an este exprimata ca pondere

ın cadrul produsului intern brut (convertit ın USD prin rata medie de

schimb a anului respectiv).

Tabel 5.4 Punctele de risc ale datoriei externe ın PIB

Ponderea datoriei Puncte Ponderea datoriei Puncteexterne ın PIB (%) externe ın PIB (%)

0, 0− 5, 0 10, 0 51, 0− 60, 0 5, 05, 1− 10, 0 9, 5 61, 0− 70, 0 4, 510, 1− 15, 0 9, 0 71, 0− 80, 0 4, 015, 1− 20, 0 8, 5 81, 0− 90, 0 3, 521, 1− 25, 0 8, 0 90, 1− 100, 0 3, 025, 1− 30, 0 7, 5 100, 1− 110, 0 2, 531, 1− 35, 0 7, 0 110, 1− 120, 0 2, 035, 1− 40, 0 6, 5 121, 1− 130, 0 1, 540, 1− 45, 0 6, 0 131, 1− 150, 0 1, 045, 1− 50, 0 5, 5 200, 1 si peste 0, 0

Administrator

Rectangle


• Ponderea serviciului datoriei externe anuale ın volumul exportului

Estimarea serviciului datoriei externe pentru un an dat (convertita ın

USD prin cursul mediu de schimb pentru anul respectiv) este exprimata

ca procentaj din suma calculata pentru totalul exporturilor de marfuri

si servicii pentru acel an (convertita ın USD la cursul mediu de schimb

a anului de calcul).

Tabel 5.5 Punctele de risc ale datoriei externe ın export

Ponderea datoriei Punctaj Ponderea datoriei Punctajexterne ın export (%) externe ın export (%)

0,0-4,9 10,0 45,0-48,9 4,55,0-8,9 9,5 49,0-52,9 4,09,0-12,9 9,0 53,0-56,9 3,513,1-16,9 8,5 57,0-60,9 3,017,0-20,9 8,0 61,0-65,9 2,521,0-24,9 7,5 66,0-70,9 2,025,0-28,9 7,0 71,0-75,9 1,529,0-32,9 6,5 76,0-80,9 1,033,0-36,9 6,0 81,0-85,9 0,537,0-40,9 5,5 85,0 si peste 0,041,0-44,9 5,0

• Contul curent raportat (procentaj) la exportul de bunuri si servicii

Soldul contului curent al balantei de plati pentru un an dat (convertit

ın USD la cursul mediu de schimb pentru acel an) este exprimat ca

procent din suma totala a exporturilor de bunuri si servicii pentru anul

dat (convertita ın USD la cursul mediu de schimb al anului respectiv).

• Lichiditatea neta internationala si acoperirea pe luni a importului

Totalul rezervelor estimate oficial pentru un an (convertite ın USD la

cursul mediu de schimb pentru acel an), incluzand rezervele oficiale de aur

(convertite ın USD la pretul pe piata libera pentru acea perioada), dar

excluzand utilizarea creditelor acordate de Fondul Monetar International

si datoriile externe ale autoritatii monetariste, este raportat la media

lunara a contului importului de marfuri (convertit ın USD la cursul mediu

Administrator

Rectangle


Tabel 5.6 Punctele de risc ale soldului contului curent ın export

Contul curent Puncte Contul curent Puncteraportat la export (%) raportat la export (%)

25 si peste 15,0 -45,1 la -50,0 7,520,1 la 25,0 14,5 -50,1 la -55,0 7,015,1 la 20,0 14,0 -55,1 la -60,0 6,510,1 la 15,0 13,5 -60,1 la -65,0 6,05,1 la 10,0 13,0 -65,1 la -70,0 5,50,0 la 5,0 12,5 -70,1 la -75,0 5,0

-0,01 la -0,5 12,0 -75,1 la -80,0 4,5-5,1 la -10,0 11,5 -80,1 la -85,0 4,0-10,1 la -15,0 11,0 85,1 la -90,0 3,5-15,1 la -20,5 10,5 -90,1 la -95,0 3,0-20,1 la -25,0 10,0 -95,1 la -100,0 2,5-25,1 la -30,0 9,5 -100,1 la -105,0 2,0-30,1 la -35,0 9,0 -105,1 la -110,0 1,5-35,1 la -40,0 8,5 -110,1 la -115,0 1,0-40,1 la -45,0 8,0 -115,1 la -120,0 0,5

Mai jos de -120,1 0,0

de schimb a anului respectiv). Rata comparativa a riscului lichiditatii

indica cate luni pot fi finantate importurile din rezerve.

• Stabilitatea cursului de schimb

Aprecierea sau deprecierea unei valute ın raport cu USD dupa un an

calendaristic sau cea mai recenta perioada de 12 luni este calculata, de

asemenea, ca procentaj.

5.8.5.3 Evaluarea riscului economic

Scopul evaluarii riscului economic este sa furnizeze caile evaluarii fortei

si slabiciunilor mersului economiei al unei tari.

In general, limitele ın care fortele mersului economic cantaresc mai

greu decat slabiciunile, vor fi prezentate de un risc economic scazut, si

unde slabiciunile vor cantari mai greu decat fortele vor prezenta un risc

economic ınalt.

Aceste forte si slabiciuni sunt evaluate prin stabilirea punctelor de

Administrator

Rectangle


Tabel 5.7 Lichiditatea neta ın luni

Luni PunctePeste 15 5,012,1-15,0 4,59,1-12,0 4,06,1-9,0 3,55,1-6,0 3,04,1-5,0 2,53,1-4,0 2,02,1-3,0 1,51,1-2,0 1,00,6-1,0 0,50,0-0,5 0,0

risc pentru un grup prestabilit de factori, limitand componentele riscului

economic.

Numarul minim de puncte care pot fi stabilite pentru fiecare compo-

nenta este 0, ın timp ce numarul maxim de puncte depinde de ponde-

rea fixata pentru acea componenta care-i este data ın general ın riscul

economic evaluat. In fiecare caz, scaderea totalului punctelor de risc co-

respunde unui risc ınalt, iar un total mare de puncte ıi corespunde un

risc scazut. Pentru asigurarea comparabilitatii dintre tari, componen-

tele se bazeaza pe acceptarea ratelor dintre datele masurare ın interiorul

structurii economice/financiare. Rata este cea care se compara, nu datele

absolute.

Punctele stabilite pentru fiecare componenta sunt luate dintr-o scala

fixata.

Se apreciaza astfel: daca punctele acordate reprezinta mai putin de

50% din total, acestei componente ıi corespunde un risc foarte mare,

daca punctele sunt pe scala ıntre 50-60% corespund cu un risc ınalt,

ıntre 60-70% corespund cu un risc moderat, ıntre 70-80% corespunde un

Administrator

Rectangle


Tabel 5.8 Evolutia cursului de schimb

Aprecierea Deprecierea Puncte Deprecierea Puncteschimbului (+) schimbului (−) schimbului (−)

0,0-9,9 0,1-4,9 10,0 35,0-39,9 4,510,0-14,9 5,0-7,4 9,5 40,0-44,9 4,014,5-19,9 7,5-9,9 9,0 45,0-49,9 3,520,0-22,4 10,0-12,4 8,5 50,0-54,9 3,022,5-24,9 12,5-14,9 8,0 55,0-59,9 2,524,9-27,4 15,0-17,4 7,5 60,0-69,9 2,027,5-29,9 17,5-19,9 7,0 70,0-79,9 1,530,0-39,9 20,0-22,4 6,5 80,0-89,9 1,040,0-49,9 22,5-24,9 6,0 90,0-99,9 0,5

50 sau mai 25,0-29,9 5,5 100,0 sau mai 0,0mult 30,0-34,5 5,0 mult

risc scazut, ıntre 80-100% - risc foarte scazut.

Rata unui risc economic de la 0,0% la 24,9% indica un risc foarte

ınalt; 25,0% la 29,9% - risc ınalt; 30,0% la 34,9% - risc moderat; 35,0%

la 39,9% - risc scazut; si 40% sau mai mare – risc foarte scazut. Totusi, un

risc evaluat ca lipsa sau scazut poate fi compensat printr-un risc politic

si/sau financiar mai mare.

• Produsul intern pe locuitor

Estimarea produsului intern brut per locuitor pentru un an dat (con-

vertit ın USD la cursul mediu de schimb pentru acel an) este exprimat ca

procent din produsul intern brut mediu total estimat al tarilor acoperite

de ICRG.

• Cresterea reala a produsului intern brut

Evolutia anuala a produsului intern brut (la preturi constante 1990)

al unei tari date este exprimata, de asemenea, ca procent (+/-). Punctele

de risc sunt acelea stabilite potrivit scalei din urmatoarei scale:

• Rata anula a inflatiei

Rata anuala a inflatiei este calculata pentru bunurile de consum.

Punctele de risc sunt acelea acordate potrivit scalei din tabelul 5.11.

Administrator

Rectangle


Tabel 5.9 Valorile PIB pe locuitor fata de medie

% din medie punctePeste 250 5, 0200− 250 4, 5150− 200 4, 0100− 150 3, 575− 100 3, 050− 75 2, 540− 50 2, 030− 40 1, 520− 30 1, 010− 20 0, 5Sub 10 0, 0

• Bugetul (excedentul sau deficitul) exprimat procentual fata de pro-

dusul intern brut

Estimarea excedentului/deficitului guvernamental evaluat ın valuta

nationala (exclusiv subventiile, subsidiile, donatiile, etc.) pentru un an

dat este exprimata procentual prin raportare la produsul intern brut (de

asemenea, evaluat ın valuta nationala) din acel an.

• Soldul contului curent exprimat procentual fata de produsul intern

brut

Estimarea soldului contului curent al balantei de plati pentru un an

dat (convertit ın USD la cursul mediu de schimb pentru acel an) este

exprimata procentual fata de produsul intern brut al tarii implicate (con-

vertit ın USD la cursul mediu de schimb pentru perioada acoperita).

Punctele de risc sunt acelea stabilite conform urmatoarei scale:

5.8.5.4 Obtinerea riscului compozit

Marimea riscului politic contribuie cu 50% din rating-ul compozit, ın

timp ce evaluarea riscului financiar si economic contribuie fiecare cu cate

Administrator

Rectangle


Tabel 5.10 Rata de crestere reala a PIB

Schimbare (%) Puncte Schimbare (%) PunctePeste 6,0 10,0 -0,1 la -0,4 5,05,0-5,9 9,5 -0,5 la -0,9 4,54,0-4,9 9,0 -1,0 la -1,4 4,03,0-3,9 8,5 -1,5 la -1,9 3,52,5-2,9 8,0 -2,0 la -2,4 3,02,0-2,4 7,5 -2,5 la -2,9 2,51,5-1,9 7,0 -3,0 la -3,4 2,01,0-1,4 6,5 -3,5 la -3,9 1,50,5-0,9 6,0 -4,0 la -4,9 1,00,0-0,4 5,5 -5,0 la -5,9 0,5

-7,0 sau mai mult 0,0

25%. Formula folosita la calculul agregat al riscului politic, financiar si

economic este urmatoarea (RAPFE):

RAPFE = 0, 50RP + 0, 25RF + 0, 25RE

unde:

RAPFE - evaluarile compuse ale riscului politic, financiar si economic

RP – punctajul riscului politic

RF – punctajul riscului financiar

RE – punctajul riscului economic

Punctajul global ınalt (teoretic maxim 100) indica risc scazut si punc-

taj mic (teoretic 0) indica risc mare. Asemenea ghidului general, grupand

tarile pe baze comparabile de risc, riscul individual pentru fiecare tara

poate fi evaluat utilizand urmatoarele categorii destul de largi ale riscului

compozit:

- Risc foarte mare 0,00 la 49,5 puncte;

- Risc mare 50,0 la 59,5 puncte;

Administrator

Rectangle


Tabel 5.11 Rata medie anuala a inflatiei

Dinamica (%) Puncte Dinamica (%) Puncte0,0-1,9 10,0 19,0-21,9 5,02,0-2,9 9,5 22,0-24,9 4,53,0-3,9 9,0 25,0-30,9 4,04,0-5,9 8,5 31,0-40,9 3,56,0-7,9 8,0 41,0-50,9 3,08,0-9,9 7,5 51,0-65,9 2,5

10,0-11,9 7,0 66,0-80,9 2,012,0-13,9 6,5 81,0-95,9 1,514,0-15,9 6,0 96,0-110,9 1,016,0-18,9 5,5 111,0-130,9 0,5

130,0 + 0,0

- Risc moderat 60,0 la 69,5 puncte;

- Risc mic 70,0 la 79,5 puncte;

- Risc foarte mic 80,0 la 100,0 puncte.

5.8.5.5 Predictia riscului de tara

Predictia riscului pe o perioada de timp (de regula 1-5 ani) se efectueaza

folosind cateva metodologii care sunt utilizate si pentru riscul curent

prognosticat.

Trei prognoze s-au facut pentru fiecare perioada de timp:

- cel mai rau caz de prognoza [W.C]

- cea mai probabila prognoza [M.P]

- cel mai bun caz de prognoza [B.C]

• W.C. Forecast – se efectueaza extrapoland trendul celui mai rau

caz pentru fiecare componenta din fiecare categorie de risc (se face

cea mai rea prognoza pentru riscul politic, economic si financiar).

• M.P Forecast – se efectueaza extrapoland trendul ın cel mai proba-

bil caz pentru fiecare componenta din fiecare categorie de risc. In

Administrator

Rectangle


Tabel 5.12 Soldul bugetului national

Dinamica (%) Puncte Dinamica (%) PunctePeste 4,0 10,0 -5,0 la –5,9 5,03,0-3,9 9,5 -6,0 la –6,9 4,52,0-2,9 9,0 -7,0 la –7,9 4,01,0-1,9 8,5 -8,0 la –8,9 3,50,0-0,9 8,0 -9,0 la –9,9 3,0

-0,1 la –0,9 7,5 -10,0 la –11,9 2,5-1,0 la –1,9 7,0 -12,0 la –14,9 2,0-2,0 la –2,9 6,5 -15,0 la –19,9 1,5-3,0 la –3,9 6,0 -20,0 la –24,9 1,0-4,0 la –4,9 5,5 -25,0 la –29,9 0,5

Peste -30,0 0,0

Tabel 5.13 Soldul contului curent ın procente fata de PIB

% fata de PIB Puncte % fata de PIB Puncte10,0 15,0 -14,0 la –15,9 7,5

8,0-9,9 14,5 -16,0 la –16,9 7,06,0-7,9 14,0 -17,0 la –17,9 6,56,0-5,9 13,5 -18,0 la –18,9 6,02,0-3,9 13,0 -19,0 la –19,9 5,51,0-1,9 12,5 -20,0 la –20,9 5,00,0-0,9 12,0 -21,0 la –21,9 4,5

-0,10 la –0,9 11,5 -22,0 la –22,9 4,0-1,0 la –1,9 11,0 -23,0 la –23,9 3,5-2,0 la –3,9 10,5 -24,0 la –24,9 3,0-4,0 la –5,9 10,0 -25,0 la –26,0 2,5-6,10 la –7,9 9,5 -27,0 la –29,9 2,0-8,0 la –9,9 9,0 -30,0 la –32,5 1,5

-10,0 la –11,9 8,5 -32,5 la –34,9 1,0-12,0 la –13,9 8,0 -35,0 la –39,9 0,5

-40,0 0,0

Administrator

Rectangle


continuare se face o prognoza M.P. Forecast pentru riscul economic,

politic si financiar.

• B.C. Forecast – se face extrapoland trendul ın cel mai bun caz

pentru fiecare componenta din fiecare categorie de risc.

Prognozele W.C si B.C nu reprezinta extreme ale riscului, doar o

,,posibilitate rezonabila” ca rezultat. De exemplu, mai multe tari din

America de Sud au fost lovite de furtuni ın anul 1998, care au facut

enorme pagube si au provocat descresteri economice si financiare semni-

ficative, precum si o extindere a riscului politic ın tarile afectate. Aceste

efecte nu au putut fi prevazute si nici nu au fost trecute ıntr-un cont de

producere al W.C Forecast. Totusi, trendurile negative si pozitive pot fi

identificate si de asemenea, poate fi facuta o supozitie rezonabila ca un

rezultat al lor. Actiunea prezentata nu este facuta sa-l evite.

Astfel, tendintele pot fi: o accelerare a cresterii datoriei, fragmenta-

rea politica, amplificarea tensiunilor etnice sau religioase, argumentele

inadecvate pentru preluarea puterii ın cazul mortii sau asasinarii unui

lider.

Un exemplu tipic al unei asemenea ,,responsabilitati posibile” au fost

crizele financiare din Asia de Sud-Est ın anul 1997.

In realizarea exercitiului de prognoza se face o analiza riguroasa asu-

pra trendului sau cazului identificat si asupra capacitatii guvernului de

a contracara asemenea tendinte.

Acestea sunt bazele determinarii prognozelor W.C si B.C.

Prin urmare, este posibil ca o tara sa produca o performanta rea ca

ın prognoza WC sau cea mai buna performanta ca ın prognoza B.C, dar

sa nu se poata vedea un asemenea rezultat ca probabil.

M.P Forecast nu este o masura de mijloc sau mediana ıntre WC Fo-

recast si BC Forecast.

Administrator

Rectangle


5.9 Riscul de tara – studiu de caz: Romania

Agentiile de rating s-au ocupat intens ın ultimii ani de evaluarea riscului

de tara, plasand de cele mai multe ori Romania ın zona de risc mare.

Firma D&B care are ca obiect aprecierea riscului de tara si de afaceri

desfasoara activitati de monitorizare ın peste 120 de tari. Indicatorul

calculat de D&B este un indicator de evaluare mai larg care studiaza

posibilitatea ınceperii si realizarea unor afaceri comerciale si financiare.

Calculul indicatorului D&B are ın vedere riscurile: politic, comercial,

macroeconomic si extern.

Acest indicator are sapte clase de risc, de la unu (minim) la sapte

(nivel la care nu se mai recomanda afaceri), ımpartite ın subclasele A, B,

C si D.

Pe baza evaluarilor facute, Romania a fost plasata ın clasa 5 de risc

(risc mare), subclasa B.

Calificativul de risc acordat de Fitch IBCA pentru datoria pe termen

lung a Romaniei este B minus, iar pentru datoria ın valuta pe termen

scurt B.

Agentia de rating bancar Thomson Bank Watch a modificat riscul de

tara de la B plus la BB minus, ceea ce a reprezentat un semnal negativ

dat investitorilor straini.

Ca urmare a ıntarzierii reformelor si a ritmurilor scazute ın procesul de

privatizare precum si pe baza analizei indicatorilor economici fundamen-

tali, agentiile Moody’s si Standard& Poor’s acorda Romaniei calificative

de risc mare. Astfel, calificativul de risc acordat de Standard& Poor’s

pentru datoria ın valuta pe termen lung a Romaniei este B minus, iar

pentru cea pe termen scurt C. De asemenea, agentia Moody’s acorda

calificativul B3 pentru datoria ın valuta pe termen lung.

Romania este perceputa ca un debitor problema. Ca atare, se impune

Administrator

Rectangle


o analiza amanuntita a tuturor componentelor, subcomponentelor sau

elementelor de natura economica, politica, sociala etc., care se au ın

vedere la evaluarea riscului de tara astfel ca, pe baza acestora, sa se

proiecteze solutii care sa contribuie la reducerea riscurilor si atragerea

investitorilor straini ın Romania. In continuare - o explicitare a calculului

riscului conform ICRG. Ca aplicatii, se vor realiza actualizari pentru anii

2000-2002.

5.9.1 Evolutia indicatorilor macroeconomici

Asa cum se prezinta indicatorii macroeconomici – atat cei care descriu

relatiile economice interne, cat si cei care privesc relatiile economice

internationale – scot la iveala urmatoarele aspecte:

- statul de drept si reforma economica ın Romania sunt doar partial

ınfaptuite;

- declinul general realizat ın toate domeniile vietii economice si soci-

ale a scazut alarmant nivelul de trai al populatiei, agravand somajul

si alimentand inflatia;

- generarea de numeroase nemultumiri ın randul populatiei si dimi-

nuarea ıncrederii ın ınfaptuirea reformei;

- scaderea productiei interne;

- cresterea importurilor de bunuri de consum, sustinute ın cea mai

mare parte de rezerva valutara a tarii si din ımprumuturile externe;

- scaderea exporturilor ın raport cu importurile, amplificanduse ast-

fel deficitul balantei comerciale si de plati.

Evolutia fenomenelor economice si sociale din Romania nu este de

natura sa prefigureze ıntr-un viitor foarte apropiat o situatie deosebit

de optimista. Aceasta cu atat mai mult cu cat, ın ultimii ani, mediul

financiar extern a fost foarte constrangator datorita impactului crizei

asiatice din toamna anului 1997 si al crizei din Rusia din vara anului

Administrator

Rectangle


1998, precum si al celei din America Latina din ianuarie 1999. In aceste

conditii, creditorii externi, inclusiv institutiile financiare internationale

au devenit mult mai precauti ın acordarea de noi credite tarilor percepute

ca avand un risc ridicat.

Tot ın aceasta perioada, Romania a trebuit sa faca fata varfului de

plata ın contul datoriei externe pe termen mediu si lung (ın anul 1999

serviciul datoriei externe fiind de 2,8 miliarde USD), precum si deficitelor

record ınregistrate de contul curent al balantei de plati externe.

Mediul intern a fost si este, de asemenea, foarte dificil. Datoria pu-

blica a atins niveluri destul de ridicate, iar dobanzile aferente acesteia

reprezinta aproximativ 5,5% din produsul intern brut.

La nivel microeconomic, mediul de afaceri a fost si ınca este neprielnic,

caracterizandu-se prin costuri mari ale ıntarzierii reformei, prin perpetua-

rea deficitelor cvasi-fiscale datorate sectoarelor cu pierderi (care continua

sa afecteze zone importante ale economiei).

Prin urmare, se poate spune ca, desi s-a realizat un anumit progres

pe linia introducerii mecanismelor de piata, costurile zilnice ale reformei

si ale tranzitiei sunt ridicate, generand mari deziluzii ın randul celei mai

mari parti a populatiei.

Avand ın vedere aceasta stare de fapt si nevoia de investitii straine

pentru Romania, ın continuare va fi analizat si determinat riscul de tara,

cunoscandu-se totodata ca este un factor de prim ordin ın ceea ce priveste

decizia de investire.

5.9.2 Evaluarea riscului politic

Ca indicator pentru evaluarea riscului de tara, riscul politic presupune

multe componente ıntre care, ın principal, analiza stabilitatii guvernu-

lui tarii respective, a organizatiilor si institutiilor ce sprijina dezvoltarea

afacerilor si a stabilitatii sociale.

Administrator

Rectangle


Tab

el5.

14E

volu

tia

prin

cipa

lilor

indi

cato

riec

onom

iciın

Rom

ania

,19

89-1

999

Indic

ato

rieco

nom

ici

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

I.Cu

cara

cte

rin

tern

Pro

dusu

lin

tern

bru

t(m

ld.$

)53

,638

,228

,919

,626

,430

,135

,535

,334

,941

,534

,0P

rodusu

lin

tern

bru

tper

capit

a($

)23

1916

5012

4585

911

5913

2315

6415

6315

5018

8415

15R

ata

real

ade

cres

tere

aP

IB(%

)-5

,8-5

,6-1

2,9

-8,8

1,5

3,9

7,1

3,9

-6,9

-5,4

-3,2

Rat

ain

flat

iei

1,1

5,1

170,

221

0,4

256,

113

6,7

52,2

38,8

154,

859

,145

,8For

mar

eabru

taa

capital

ulu

ifix

(mld

.$)

16,0

7,6

4,1

3,8

4,7

6,1

7,6

8,1

7,7

8,0

6,3

Pon

der

eaca

pit

alulu

ifix

ınP

IB(%

)19

,814

,414

,419

,217

,920

,321

,423

,022

,019

,418

,5Ven

ituri

buge

tare

(%)

23,4

9,5

6,5

4,4

5,0

5,4

6,3

6,0

6,1

7,6

6,1

Ven

ituri

buge

tare

/P

IB(%

)43

,724

,922

,522

,418

,917

,917

,717

,017

,518

,317

,9C

hel

tuie

libuge

tare

(mld

.$)

19,3

9,4

7,0

5,3

5,7

6,6

7,8

7,7

7,4

8,7

7,0

Chel

tuie

libuge

tare

/PIB

(mld

.$)

36,0

24,6

24,2

27,0

21,6

21,9

22,0

21,8

21,2

21,0

20,6

Mas

am

onet

ara

(M1)

(mld

.$)

-10

,44,

12,

51,

91,

72,

42,

51,

71,

91,

4M

odifi

care

asa

lari

ulu

ire

al(%

)2,

85,

1-1

8,3

-13,

0-1

6,7

0,4

12,6

9,5

-22,

76,

8-0

,7R

ata

som

aju

lui(%

)-

-3,

08,

210

,410

,99,

56,

68,

910

,311

,5II

.Cu

cara

cte

rin

tern

ational

Cap

ital

ınva

luta

(mld

.$)

--

0,5

0,9

1,3

2,3

2,6

3,1

3,5

3,6

4,4

Rez

erve

valu

tare

stra

ine

(mld

.$)

--

-2

--

2,6

3,1

4,7

3,8

3,7

Tot

aluldat

orie

iex

tern

e(m

ld.$

)0,

20,

21,

12,

53,

44,

65,

57,

28,

69,

38,

4Tot

aluldat

orie

iex

tern

eın

PIB

(%)

0,37

0,5

3,81

12,7

612

,88

15,2

815

,49

20,4

024

,64

22,4

124

,71

Con

tulcu

rent

(mld

.$)

2,5

-3,3

-1,0

-1,6

-1,2

-0,4

-1,8

-2,6

-2,1

-3,0

-1,3

Con

tulcu

rent/

PIB

(%)

4,7

-8,6

-3,4

-8,2

-3,8

-1,3

-5,1

-7,4

-6,0

-7,2

-3,8

Expor

tul(m

ld.$

)10

,55,

84,

34,

44,

96,

27,

98,

18,

48,

38,

5Im

por

tul(m

ld.$

)8,

49,

25,

45,

86,

06,

69,

410

,610

,410

,99,

6Sol

dulbal

ante

ide

com

ert

exte

rior

(mld

.$)

2,1

-3,4

-1,1

-1,4

-1,1

-0,4

-1,5

-2,5

-2,0

-2,6

-1,1

Curs

ulm

ediu

de

schim

bva

luta

r(l

ei/$

)14

,92

22,4

376

,39

307,

9576

0,1

1665

,120

33,4

3082

,671

67,9

8874

,815

332,

9Surs

a:

Anuar

ulSta

tist

ic20

00,R

apor

tulB

NR

pen

tru

anul19

99.

Administrator

Rectangle


Este de remarcat ca riscul politic este luat ın considerare de catre

investitori cu deosebire ın cazul tarilor ,,nesigure”. Romania a fost consi-

derata mult timp o tara nesigura, facandu-se ınsa evaluarea riscului po-

litic potrivit metodologiei Ghidului International privind Riscul de tara

(ICRG) pe un an (iulie 1998 – iunie 1999). Rezulta un punctaj care

oscileaza ıntre 70 – 76%, ceea ce denota un risc scazut din acest punct

de vedere.

Dincolo de progresele ınregistrate pe calea democratiei se propun spre

identificare cateva cauze care din punct de vedere social – politic consti-

tuie frane ın calea investitiilor straine directe ın Romania. Pentru aceasta

este necesara efectuarea analizei tuturor componentelor riscului politic.

Evaluarea componentelor riscului politic (pentru punctaj maxim vezi

tabelul 5.3):

Tabel 5.15 Evaluarea riscului politic pentru Romania

A B C D E F G H I J K L Riscul politic10 3 9 8 12 3 5 5 4 5 6 1 71, 0Sursa: International Risk Guide, iunie 1999.

In cadrul componentelor riscului politic, cele care marcheaza punctaj

mic sunt: conditiile socio-economice, coruptia, legea si ordine, birocratia.

• Evolutiile socio-economice – scot la iveala insatisfactia populatiei

fata de politicile economice ale guvernului. Romania, ın comparatie

cu tarile vecine din Europa Centrala (Cehia, Ungaria si Polonia)

are o infrastructura ınca slab dezvoltata (transporturi, comunicatii

si telecomunicatii). Se pune ın evidenta persistenta slabiciunilor

ın domeniul asistentei sanitare si situatia grea ın ceea ce priveste

locuintele. Mentinerea la niveluri ridicate a dobanzilor face ca

Administrator

Rectangle


marea masa a populatiei sa nu aiba acces la creditele necesare

investitiilor pentru ımbunatatirea conditiilor de viata.

• Referitor la lege si ordine, se remarca ca ın ultimii zece ani legislatia

romaneasca a suferit nenumarate schimbari. Legi noi, specifice eco-

nomiei de piata, au venit sa le ınlocuiasca pe cele vechi, depasite,

ale sistemului centralizat; apoi, o serie de legi importante pentru

investitorii straini au suferit amendari si modificari, unele chiar de

cateva ori ıntr-o perioada scurta de timp. De mentionat: legea pri-

vatizarii, reglementarile privind amortizarea, legislatia fiscala (pri-

vind impozitul pe profit, taxa pe valoarea adaugata, impozitele si

taxele locale etc.), numarul mare de ordonante de guvern. Toate

acestea catalogheaza Romania ca instabila din punct de vedere poli-

tic – legislativ, si dauneaza foarte mult ın ceea ce priveste atragerea

de investitii straine directe. La acestea se adauga criminalitatea la

cote ınalte ın toate compartimentele vietii economice – sociale, dar

mai ales criminalitatea economico – financiara.

• Coruptia a atins cote ınalte, ceea ce face ca ın cadrul evaluarii

riscului politic aceasta componenta sa fie punctata la un nivel redus.

Traficul de influenta, abuzurile de putere, mita, toate ın relatie

stransa cu neaplicarea sau aplicarea defectuoasa a legilor au aruncat

o pata nedorita asupra imaginii tarii noastre, ducand la slabirea

ıncrederii investitorilor straini ın capacitatea statului de a impune

legea. La acestea se adauga numeroasele cazuri de contrabanda,

fraudele si bancrutele bancare, crima organizata, evaziunile fiscale

care nu sunt instrumentate rapid si satisfacator de catre institutiile

abilitate.

• Birocratia este un fenomen care ısi pune amprenta asupra mediului

Administrator

Rectangle


de afaceri din Romania. Investitorii straini mentioneaza des aceasta

frana ın dezvoltarea afacerilor cu partenerii lor romani. Birocratia

genereaza serioase pierderi de timp, oportunitati si resurse, ceea

ce stimuleaza implicit coruptia. Multitudinea de autorizatii, avize,

certificate, expertize etc. de care au nevoie investitorii straini pen-

tru a-si desfasura activitatea, coroborata cu ıntarzierea cu care se

elibereaza acestea reprezinta piedici pentru procesul investitional.

Toate acestea fac ca aceasta componenta sa fie notata la nivel

scazut, cu influenta corespunzatoare ın evaluarea riscului politic.

5.9.3 Evaluarea riscului economic

Prin evaluarea riscului economic se are ın vedere atat determinarea cat

si punctarea elementelor forte, dar, mai ales, a slabiciunilor mersului

economic al tarii.

Ruptura de sistem care a avut loc ıncepand cu anul 1990, caderea

abrupta a economiei, ınfiriparea cu mare greutate a elementelor econo-

miei de piata libera, ritmul lent al procesului de privatizare si restructu-

rare fac din Romania o tara care, pentru investitorii straini, sa prezinte,

ınca, un risc foarte mare.

Facandu-se evaluarea elementelor care compun riscul economic (pro-

dusul intern brut pe locuitor, cresterea reala anuala a produsului intern

brut, rata anuala a inflatiei, ponderea deficitului sau excedentului buge-

tar ın produsul intern brut, ponderea contului curent ın produsul intern

brut), la nivelul lunii iulie 1999, s-a ajuns la punctaje care potrivit scalei

stabilite de Ghidul International al Riscului de tara indica un risc foarte

mare atat pe componente cat si pe total.

Administrator

Rectangle


Tabel 5.16 Evaluarea riscului economic (pe componente) pentru Romania

PIB/capita (max pct. 5) 0,3Cresterea reala anuala a PIB (max. pct. 10) 0,5Rata anuala a inflatiei (max. pct. 10) 3,5Ponderea excedentului sau deficitului bugetar ın PIB (max. pct. 10) 6,0Ponderea contului curent ın PIB (max. pct. 15) 9,5Evaluarea riscului economic 19,8Sursa: International Risk Guide, iunie 1999.

5.9.4 Evaluarea riscului financiar

In cursul anului 1999, considerand ca fara sprijin extern Romania nu

va putea face fata obligatiilor de plata, agentiile de rating (Moody’s,

Fitch IBCA, Standard&Poors) au depunctat Romania ın mod subiectiv.

Spre deosebire de acestea, Japan Credit Rating Agency a avut ıncredere

ın capacitatea de plata a statului roman, scotand Romania de pe lista

de monitorizare, mentionand rating-ul BB minus. Evolutia fenomenelor

avea sa confirme aceasta apreciere. Printr-o ajustare severa a politicilor,

statul roman si-a achitat la timp si integral datoria ajunsa la scadenta,

reusind totodata sa-si refaca si nivelul rezervelor valutare. Evaluarea

efectuata potrivit Ghidului Intrenational privind Riscul de tara indica

un punctaj de 20,5 – 26 ceea ce corespunde unui risc ınalt.

Tabel 5.17 Evaluarea riscului financiar (pe componente) pentru Romania

Ponderea datoriei externe ın PIB (pct. max. 10) 8,5Ponderea serviciului datoriei ın exportul de marfuri si servicii (pct. max. 10) 1,5Ponderea contului curent ın exportul de marfuri si servicii (pct. max. 15) 9,5Lichiditatea internationala ca luni de acoperire a importului (pct. max. 5) 0,5Stabilitatea cursului de schimb (pct. max. 10) 1,5Evaluarea riscului financiar 21,5Sursa: International Risk Guide, iunie 1999 .

Prin determinarea si analiza riscului financiar pe componente se iden-

Administrator

Rectangle


tifica cel puti trei elemente (Ponderea serviciului datoriei ın exportul de

marfuri si servicii, Lichiditatea internationala ca luni de acoperire a im-

portului, Stabilitatea cursului de schimb) care sunt punctate extrem de

redus, ceea ce atrage per total un punctaj ce corespunde un risc foarte

mare.

5.9.5 Evaluarea riscului compozit

Ca expresie concentrata a tuturor categoriilor de risc (politic, financiar

si economic), riscul de tara calculat pentru Romania pune, de fapt, ın

lumina starea economiei si societatii romanesti, cu toate consecintele ce

decurg din aceasta.

In pofida progreselor realizate ın domeniul politic si, mai concret, pe

linia democratiei, economia, resursele financiare si moralitatea au atins

niveluri extrem de joase care, fireste, fac ca ın randurile investitorilor

straini, Romania sa fie considerata o tara cu risc mare.

De altfel, ıntr-un clasament ıntocmit peste 140 de tari, Romania

ocupa, ın iunie 1999, locul 117, cu mult ın urma Sloveniei (locul 24),

Poloniei (locul 27), Cehiei (locul 31), Ungariei (locul 39), Bulgariei (lo-

cul 58) etc.

5.9.6 Predictia riscului de tara

Evolutia viitoare a riscului de tara si a categoriilor care ıl compun nu

poate fi alta decat traiectoria societatii romanesti si a economiei viitoare

a tarii noastre.

Este cunoscut ca modificarile structurale si progresul ın economie se

realizeaza ıntr-un ritm mai lent fata de transformarile politice si de pro-

gresele realizate ın dezvoltarea democratiei si a institutiilor democratice

ale statului.

Prognoza riscului de tara si a categoriilor de risc ce-l compun elabo-

Administrator

Rectangle


rate pentru Romania nu sunt prea optimiste.

Tabel 5.18 Evaluarea si predictia riscului de tara

Evaluarea riscului pentru perioada curenta Evaluarea riscului compozit pentru:Riscul politic Riscul financiar Riscul economic Anul precedent Anul curent Prognoza pentru Prognoza pentru

06.1999 06.1999 06.1999 07.1998 06.1999 un an cinci ani71,0 21,5 19,8 62,3 56,1 58,0 64,0

(risc redus) (risc foarte mare) (risc foarte mare) (risc moderat) (risc mare) (risc mare) (risc moderat)Sursa: International Risk Guide, iunie 1999.

La aceeasi concluzie se ajunge si ın cazul elaborarii a trei prognoze

ale riscului pentru fiecare perioada de timp, respectiv:

- Cel mai rau caz de prognoza;

- Cea mai probabila prognoza;

- Cel mai bun caz de prognoza.

Tabel 5.19 Prognoza riscului compozit si a componentelor principale

Riscul Evaluare Prognoza pentru un an Prognoza pentru cinci anicurenta Cel mai rau caz Cel mai probabil Cel mai bun caz Cel mai rau caz Cel mai probabil Cel mai bun caz

Riscul compozit 56,1 54,5 58,0 60,5 50,0 64,0 69,0risc mare risc mare risc moderat risc moderat risc mare risc moderat risc moderat

Risc politic 71,0 67,0 72,0 74,0 60,0 70,0 74,0risc redus risc moderat risc scazut risc scazut risc moderat risc scazut risc scazut

Risc financiar 21,5 22,0 23,0 24,0 20,0 28,0 32,0risc foarte mare risc foarte mare risc foarte mare risc foarte mare risc foarte mare risc mare risc moderat

Risc economic 19,8 20,0 21,0 23,0 20,0 30,0 32,0risc foarte mare risc foarte mare risc foarte mare risc foarte mare risc foarte mare risc mare risc moderat

Sursa: International Risk Guide, iunie 1999.

5.9.7 Riscul de tara pentru Romania si unele comparatii

internationale

Riscul economic si riscul financiar, consecinte ale mediului economic ex-

trem de ıngrijorator, plaseaza, din acest punct de vedere, Romania, pe

ultimul loc din 37 de state ale Europei. Din punct de vedere al riscului

compozit, dupa Romania nu se mai afla decat Albania, Moldova si Iugo-

slavia. Nici prognoza pentru un an si cinci ani nu estimeaza o modificare

substantiala a situatiei pentru Romania. Determinarile ce se prezinta ın

Administrator

Rectangle


tabelul 5.20 pun ın evidenta, ın mod edificator, aceasta stare de lucruri

(datele din tabel sunt ın ordinea alfabetica a tarilor, nu a punctajului).

Pentru Romania este important ca partidele politice, guvernul, insti-

tutiile democratice care si-au asumat conducerea societatii si a economiei

romanesti, sa ıncheie foarte rapid procesul de privatizare, sa stabileasca si

sa promoveze o structura sanatoasa si eficienta a economiei, sa elaboreze

politici ın concordanta cu interesele nationale.

Intrebari teoretice

1. Prezentati conceptul de risc de tara si evenimentele care ıl gene-

reaza.

2. Componentele riscului de tara si importanta analizei sale.

3. Tipuri de riscuri de tara.

4. Prezentati factorii de risc de natura macroeconomica ce actioneaza

asupra nivelului riscului de tara.

5. Care sunt factorii interni de risc de natura politica ce influenteaza

nivelul riscului de tara?

6. Care sunt factorii externi de risc de natura politica ce influenteaza

nivelul riscului de tara?

7. Prezentati indicatorii macroeconomici utilizati ın analiza riscului

de tara.

8. Prezentati indicatorii balantei de plati folositi ın analiza riscului de

tara.

9. Prezentati indicatorii datoriei externe si ai situatiei politice utilizati

ın analiza riscului de tara.

10. Care sunt sursele si procedeele (formale, statistice, sisteme de alar-

mare rapida, modele probabiliste) utilizate ın evaluarea riscului de

tara.

11. Care sunt agentiile internationale, institutiile si publicatiile specia-

Administrator

Rectangle


lizate ın aprecierea riscului de tara?

12. Prezentati agentia de rating Moodys si Standard&Poors.

13. Prezentati agentia Fitch – IBCA.

14. Prezentati sistemul de evaluare a riscului politic al Ghidului Inter-

national privind riscul de tara.

15. Prezentati sistemul de evaluare a riscului financiar al Ghidului

International privind riscul de tara.

16. Prezentati sistemul de evaluare a riscului economic al Ghidului

International privind riscul de tara.

17. Prezentati modul de obtinere a riscului compozit si predictia riscu-

lui de tara al Ghidului International privind riscul de tara.

Studii de caz

In anul 2001, Compagnie francaise d’assurance pour le commerce exte-

riour COFACE – cea mai puternica companie ın asigurari si credite ın

comertul exterior, a publicat un clasament al riscului de tara pentru 130

de tari aflate sub observatie. Clasamentul ımparte tarile ın 7 nivele de

risc, cele mai sigure fiind cuprinse ın grupa ,,A” (de la A1 la A4), iar

cele mai putin sigure ın grupele ,,B”, ,,C” si ,,D”. Clasarea tarilor pe

cele 7 grupe de risc de neplata la livrarea marfurilor ia ın calcul 7 indi-

catori si anume: climatul politic, riscul penuriei de devize, capacitatea

de a face fata angajamentelor de plata externe, riscul deprecierii brutale

a cursului de schimb al monedei nationale, riscul sistematic al sectorului

bancar, riscul de conjunctura economica nefavorabila, comportamentul

de plata privind operatiunile de decontare pe termen scurt. In functie

de acesti indicatori, clasarea tarilor pe cele 7 grupe se caracterizeaza, pe

scurt, astfel:

• A1 – situatie politica si economica foarte stabila, care influenteaza

favorabil comportamentul de plata cel mai bun al ıntreprinderilor.

Administrator

Rectangle


Probabilitatea de ıntarzieri ın efectuarea platii este foarte slaba;

• A2 – probabilitatea de ıntarzieri ın efectuarea platii este foarte

slaba, chiar daca mediul economic si politic al tarii este mai putin

favorabil;

• A3 – ,,comportamentul” de plata, ın general, mai putin fata de

cele doua grupe precedente, poate fi afectat printr-o schimbare a

mediului economic si politic al tarii, chiar daca probabilitatea ca

aceasta sa conduca la o ıntarziere a platilor ramane putin posibila;

• A4 – ,,comportamentul” de plata adesea la nivel mediu, ar putea

sa fie afectat de o conjunctura economica si politica mai putin fa-

vorabila, iar probabilitatea ca aceasta sa conduca la o ıntarziere a

platilor ramane ın vigoare;

• B – mediul economic si politic este susceptibil de a afecta ,,compor-

tamentul” de plata, care este, ın cele mai multe cazuri, mediocru;

• C – mediul economic si politic al tarii este foarte nesigur, ceea ce ar

putea afecta negativ ,,comportamentul” de plata, care este adesea

mediocru;

• D – mediul economic si politic al tarii prezinta un risc foarte ridicat,

ceea ce va agrava ,,comportamentul” de plata, ın general execrabil.

In clasamentul COFACE pe anul 2000, cele mai solvabile tari situ-

ate ın grupa ,,A” raman desigur tarile industrializate, dar si unele tari

,,emergente”, dupa cum urmeaza:

• Clasa ,,A1”: Japonia, SUA, Canada, Germania, Franta, Marea

Britanie, Spania, Australia, Hong-Kong, Taiwan;

• Clasa ,,A2”: Italia, Grecia, Ungaria, Coreea de Sud, Malaezia, Sin-

gapore, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Botswana;

• Clasa ,,A3”: Polonia, Cehia, China, Thailanda, Arabia Saudita;

• Clasa ,,A4”: Mexic, Venezuela, India, Filipine, Egipt, Maroc, Tu-

Administrator

Rectangle

Administrator

Rectangle


nisia, Africa de Sud;

• Clasa ,,B”: Argentina, Brazilia, Columbia, Peru, Algeria, Turcia,

Gabon, Senegal;

• Clasa ,,C”: Rusia, Kazahstan, Indonezia, Vietnam, Iran, Irak, Ca-

merun, Coasta de Fildes, Ghana, Zimbabwe;

• Clasa ,,D”: Ucraina, Bielorusia, Uzbekistan, Ecuador, Pakistan,

Cambodgia, Mongolia, Nigeria.

In continuare (tabelul 5.21), din cele 130 de tari se prezinta primele 25

si cele aflate pe pozitiile 100-125. Sa se analizeze datele si sa se efectueze

aprecieri privitoare la decalajele ıntre Romania si tarile cele mai bine

clasate.

Administrator

Rectangle


Tabel 5.20 Riscul de tara si predictia lui

Tara Evaluarea riscurilor pentru perioada curenta Prognoza riscului compozitRiscul politic Riscul financiar Riscul economic Riscul compozit Pentru Pentru

6.1999 6.1999 6.1999 7.1998 6.1999 un an cinci aniAlbania 47,0 35,0 30,1 53,3 56,0 60,5 68,5Austria 85,0 42,5 38,8 86,0 83,2 82,5 85,0Belarus 64,0 29,0 24,7 61,3 58,8 56,0 58,5Belgia 76,0 38,0 41,1 82,0 77,5 80,0 81,0Bulgaria 69,0 37,0 36,2 65,3 71,1 74,5 77,0Croatia 66,0 35,5 35,7 - 68,6 69,0 69,0Cipru 71,0 43,0 34,65 79,0 74,3 75,0 76,0Cehia 83,0 38,5 31,3 77,3 76,4 75,0 77,0Danemarca 89,0 39,5 41,9 87,8 85,2 84,0 85,0Elvetia 85,0 46,0 42,8 87,3 86,9 88,0 87,0Estonia 75,0 36,5 32,6 - 72,0 73,5 74,0Federatia Rusa 49,0 37,5 20,9 63,8 48,7 48,0 60,0Finlanda 93,0 37,0 43,0 88,8 86,5 83,0 83,0Franta 80,0 37,5 41,0 80,8 79,3 80,5 83,5Germania 87,0 39,5 39,3 84,0 82,9 80,5 85,5Grecia 76,0 35,0 36,2 77,8 73,6 76,0 77,5Islanda 88,0 35,5 41,3 85,0 82,4 82,0 80,0Irlanda 87,0 41,5 44,6 87,3 86,6 87,0 84,5Italia 72,0 40,5 39,5 82,8 76,0 78,5 80,0Letonia 67,0 39,0 36,9 - 71,4 71,5 72,0Lituania 65,0 40,0 41,9 - 73,5 74,5 74,0Luxemburg 92,0 42,0 45,4 92,0 89,7 90,3 88,5Malta 88,0 37,5 35,4 80,8 80,4 80,5 77,5Moldova 67,0 20,0 16,0 - 51,5 53,0 59,5Marea Britanie 87,0 37,0 38,4 81,1 81,2 80,0 81,0Norvegia 86,0 44,5 43,9 92,8 87,2 86,5 87,0Olanda 93,0 38,0 41,5 87,5 86,3 87,5 86,5Polonia 83,0 37,5 34,5 81,0 77,5 78,5 77,0Portugalia 90,0 37,0 36,1 84,5 81,6 80,5 81,5Romania 71,0 21,5 19,8 62,3 56,1 58,0 64,0Slovacia 85,0 33,0 31,1 76,8 74,5 77,0 77,0Slovenia 81,0 41,5 35,1 - 78,8 77,0 77,5Spania 76,0 40,0 37,6 79,3 76,8 78,5 80,0Suedia 86,0 34,5 42,7 84,5 81,6 82,5 82,0Ucraina 65,0 25,5 23,1 67,0 56,8 56,0 62,0Ungaria 82,0 34,5 32,2 77,5 74,3 76,0 77,0Iugoslavia 20,0 25,5 24,7 39,3 35,1 42,0 58,5

Administrator

Rectangle


Tab

el5.

21

Nr.

Tar

aSco

rulto

tal

Ris

culpol

itic

Per

form

ante

leIn

dic

ator

iiV

uln

erab

ilit

atea

Rat

ing

de

Acc

esla

finan

tari

Acc

esla

finan

tari

Acc

espe

pie

tele

Dis

count

crt.

(100

)(2

5)ec

onom

ice

(25)

dat

orie

i(1

0)dat

orie

i(1

0)cr

edit

(10)

ban

care

(5)

pe

term

scurt

(5)

de

capit

al(5

)(5

)1

Luxem

burg

98,8

324

,39

25,0

010

,00

10,0

010

,00

5,00

5,00

5,00

4,44

2E

lvet

ia97

,06

24,9

522

,12

10,0

010

,00

10,0

05,

005,

005,

004,

993

Nor

vegi

a94

,88

23,7

921

,18

10,0

010

,00

10,0

05,

005,

005,

004,

914

SU

A94

,04

25,0

019

,04

10,0

010

,00

10,0

05,

005,

005,

005,

005

Dan

emar

ca93

,43

23,6

720

,23

10,0

010

,00

9,58

5,00

5,00

5,00

4,94

6O

landa

92,6

924

,62

18,1

210

,00

10,0

010

,00

5,00

5,00

5,00

4,95

7A

ust

ria

92,6

123

,95

18,7

310

,00

10,0

010

,00

5,00

5,00

5,00

4,93

8Fra

nta

92,5

124

,44

18,1

010

,00

10,0

010

,00

5,00

5,00

5,00

4,97

9Fin

landa

92,2

723

,97

18,5

810

,00

10,0

09,

795,

005,

005,

004,

9410

Sued

ia92

,19

24,1

118

,98

10,0

010

,00

9,17

5,00

5,00

5,00

4,94

11G

erm

ania

92,1

824

,61

17,5

910

,00

10,0

010

,00

5,00

5,00

5,00

4,97

12M

area

Bri

tanie

91,8

424

,93

17,0

210

,00

10,0

010

,00

5,00

5,00

5,00

4,98

13B

elgi

a90

,74

23,5

918

,05

10,0

010

,00

9,17

5,00

5,00

5,00

4,93

14Jap

onia

90,2

523

,63

18,3

910

,00

10,0

09,

585,

005,

004,

474,

1915

Sin

gapor

e90

,18

23,2

719

,44

10,0

010

,00

9,58

5,00

5,00

4,24

3,65

16Ir

landa

90,0

023

,42

16,8

810

,00

10,0

09,

795,

005,

005,

004,

9217

Can

ada

89,6

924

,29

16,5

810

,00

10,0

08,

965,

005,

005,

004,

8718

Aust

ralia

87,8

023

,06

16,4

210

,00

10,0

08,

965,

005,

005,

004,

3619

Ital

ia87

,40

22,7

015

,82

10,0

010

,00

8,96

5,00

5,00

5,00

4,92

20Span

ia86

,41

22,4

314

,83

10,0

010

,00

9,58

5,00

5,00

5,00

4,57

21Is

landa

86,2

620

,28

18,8

110

,00

10,0

07,

815,

005,

005,

004,

3622

Nou

aZee

landa

85,9

822

,40

14,6

610

,00

10,0

09,

065,

005,

005,

004,

8623

Pot

uga

lia

85,1

722

,64

13,9

710

,00

10,0

09,

175,

005,

005,

004,

3924

Tai

wan

81,7

621

,09

15,2

810

,00

10,0

08,

755,

005,

003,

423,

2225

Gre

cia

79,2

020

,11

14,0

410

,00

10,0

06,

255,

005,

005,

003,

79...

...

...

...

...

...

...

...

...

...

...

...

100

Les

otho

35,4

86,

766,

878,

9210

,00

0,00

0,00

2,93

0,00

0,00

101

Uga

nda

35,4

67,

108,

348,

627,

920,

000,

002,

240,

001,

2410

2G

ambia

34,9

96,

647,

388,

2110

,00

0,00

0,00

2,76

0,00

0,00

103

Aze

rbai

dja

n34

,98

7,88

4,88

9,71

10,0

00,

000,

181,

670,

670,

00

Administrator

Rectangle


Tab

el5.

21co

ntin

uare

Nr.

Tar

aSco

rulto

tal

Ris

culpol

itic

Per

form

ante

leIn

dic

ator

iiVuln

erab

ilit

atea

Rat

ing

de

Acc

esla

finan

tari

Acc

esla

finan

tari

Acc

espe

pie

tele

Dis

count

crt.

(100

)(2

5)ec

onom

ice

(25)

dat

orie

i(1

0)dat

orie

i(1

0)cr

edit

(10)

ban

care

(5)

pe

term

scurt

(5)

de

capit

al(5

)(5

)10

4M

ali

34,5

05,

858,

488,

1010

,00

0,00

0,00

2,07

0,00

0,00

105

Cap

ulV

erde

34,1

27,

204,

859,

1010

,00

0,00

0,00

2,93

0,04

0,00

106

Nep

al34

,05

4,74

7,83

9,13

10,0

00,

000,

002,

240,

110,

0010

7R

om

ania

33,8

07,

514,

119,

0710

,00

0,00

0,06

1,68

0,75

0,00

108

Nig

eria

33,7

96,

685,

798,

6810

,00

0,93

0,00

1,64

1,00

0,00

109

Mal

awi

33,4

96,

935,

307,

8110

,00

0,00

0,00

3,45

0,00

0,00

110

Guin

eea

Ecu

ator

iala

33,4

42,

369,

329,

0010

,00

0,00

0,00

2,76

0,00

0,00

111

Tog

o33

,37

4,74

8,02

8,59

9,26

0,00

0,00

2,76

0,00

0,00

112

Zim

bab

we

33,3

26,

085,

217,

9510

,00

0,00

0,31

3,28

0,50

0,00

113

Tan

zania

33,2

86,

357,

568,

218,

890,

000,

001,

030,

001,

2411

4Sf.

Vin

cent&

Gre

nad

.32

,86

7,88

4,44

7,79

10,0

00,

000,

002,

240,

500,

0011

5In

don

ezia

32,8

27,

176,

256,

808,

710,

420,

442,

700,

330,

0011

6H

ondura

s32

,81

6,41

4,62

8,24

10,0

01,

250,

511,

720,

050,

0011

7M

adag

asca

r32

,30

4,51

7,57

8,04

9,42

0,00

0,00

2,76

0,00

0,00

118

Rep

.K

irkiz

ia32

,29

5,16

7,13

8,84

10,0

00,

000,

001,

030,

110,

0011

9B

urk

ina

Fas

o32

,25

5,85

5,12

9,02

9,97

0,00

0,01

2,24

0,04

0,00

120

Mac

edon

ia32

,02

4,34

6,14

8,39

10,0

00,

000,

002,

270,

380,

0012

1G

renad

a31

,94

6,33

3,37

10,0

010

,00

0,00

0,51

2,24

0,00

0,00

122

Guin

eea

31,8

14,

548,

088,

1510

,00

0,00

0,00

1,03

0,00

0,00

123

Coa

sta

de

Fildes

31,6

05,

496,

027,

4010

,00

0,00

0,00

2,24

0,39

0,00

124

Nig

eria

31,3

54,

167,

718,

4410

,00

0,00

0,06

1,03

0,00

0,00

125

Mal

div

e31

,31

8,89

0,24

9,18

10,0

00,

000,

002,

410,

580,

00

Administrator

Rectangle

risc de tara si evaluarea acestuia

Documents