rim 1486 si 1487 independenta, judetul galatiarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si...

RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI GENERAT DE FORAJUL SI

ECHIPAREA SONDELOR 1486 SI 1487

INDEPENDENTA, JUDETUL GALATI

EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL

NICULAE GHEORGHE

Atestat nr. R-EIM-03-63/2008

EXECUTANT: S.C EURO ENVIROTECH S.R.L Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA155/17.01.2011

Cod: EE-427-E/2011

Beneficiar:

OMV PETROM

ASSET nr. 9. - FIELD CLUSTER MOLDOVA SUD

Ploieşti, Malu Roşu 126/10-G/31 Punct de lucru : Soseaua Ploiesti – Targoviste, km. 8

Tel/Fax: (0244) 597 109; Mobil: 0722 314 686 www.euroenvirotech.ghidul.ro

e-mail: [email protected] Cod de Înregistrare Fiscală: RO 14506092

Cont: RO07 BRDE 300S V048 3225 3000, BRD Prahova

MAI 2011

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor 1486 si 1487 Independenta, judetul Galati

Mai 2011 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C33/21.01.2005/AA155/17.01.2011; Cod: EE-427-E/2011

2

Echipa de elaboratori:

Gheorghe NICULAE

Rodica RUSEN

Rodica GHIMICI

Adrian AVRAM

Mihai NICULAE

Cornelia NICULAE

Nela ZAMBILA



3

CUPRINS

1 INFORMATII GENERALE ---------------------------------------------------------------------------------------------- 7

1.1 Titularul proiectului ------------------------------- ----------------------------------------------------------------------- 7

1.2 Autorul atestat al studiului ---------------------------------------------------------------------------------------------- 7

1.3 Denumirea proiectului ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 7

1.4 Descrierea proiectului----------------------------------------------------------------------------------------------------- 8 1.4.1 Necesitate, scop, oportunitate -------------------------------------------------------------------------------------- 8 1.4.2 Amplasament --------------------------------------------------------------------------------------------------------- 9 1.4.3 Descrierea lucrarilor ------------------------------------------------------------------------------------------------- 9 1.4.4 Principalele faze ale activitatii-------------------------------------------------------------------------------------10 1.4.5 Incadrare in planurile locale ---------------------------------------------------------------------------------------11 1.4.6 Impactul cumulativ al activitatii-----------------------------------------------------------------------------------12 1.4.7 Amenajare drum de acces------------------------------------------------------------------------------------------12 1.4.8 Amenajare careu sonde---------------------------------------------------------------------------------------------12

1.5 Durata etapei de functionare -------------------------------------------------------------------------------------------19

1.6 Informatii privind activitatea ----------------------- -------------------------------------------------------------------20 1.6.1 Forajul propriu-zis --------------------------------------------------------------------------------------------------20 1.6.2 Principalele categorii de materiale utilizate, in procesul de foraj ---------------------------------------------21

1.7 Informatii despre poluanti fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa ----27

1.8 Informatii despre modalitati propuse, proiectate, pentru conectare la infrastructura existenta ---------28 1.8.1 Conectare la cai de acces-------------------------------------------------------------------------------------------28 1.8.2 Conectare la magistrale electrice----------------------------------------------------------------------------------28

2 PROCES TEHNOLOGIC --------------------------------------------------------------------------------------------- 29

2.1 Descrierea procesului tehnologic propus-----------------------------------------------------------------------------29 2.1.1 Organizarea de santier si forarea sondelor ----------------------------------------------------------------------------29 2.1.2 Punerea in functiune si exploatarea sondelor -------------------------------------------------------------------------43

2.2 Activitatile de dezafectare, la sfarsitul procesului de exploatare a sondelor ----------------------------------44

3. DESEURI ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 48

4 IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA--------------------------------------------------------------- 51

4.1 Apa --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------51 4.1.1 Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului -----------------------------------------------------------------51 4.1.2 Alimentarea cu apa -------------------------------------------------------------------------------------------------52 4.1.3 Cerinta de apa si managementul apelor uzate -------------------------------------------------------------------54 4.1.4 Prognoza impactului ------------------------------------------------------------------------------------------------55 4.1.5 Masuri de diminuare a impactului --------------------------------------------------------------------------------57 4.1.6 Conditii care trebuie respectate------------------------------------------------------------------------------------58 4.1.7 Modul in care sunt afectate stratele freatice care urmeaza a fi strabatute de catre coloanele: de ancoraj, intermediara si de exploatare --------------------------------------------------------------------------------------------------62



4

4.2 Aerul ---------------------------------------------- --------------------------------------------------------------------------62 4.2.1 Date generale --------------------------------------------------------------------------------------------------------62 4.2.2 Surse si poluanti generati ------------------------------------------------------------------------------------------64 4.2.3 Prognoza impactului ------------------------------------------------------------------------------------------------66 4.2.4 Masuri de diminuare a impactului --------------------------------------------------------------------------------67 4.2.5 Conditii care trebuie respectate------------------------------------------------------------------------------------67

4.3 Solul -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------70 4.3.1 Generalitati-----------------------------------------------------------------------------------------------------------70 4.3.2 Surse de poluare a solului ------------------------------------------------------------------------------------------71 4.3.3 Prognoza impactului ------------------------------------------------------------------------------------------------72 4.3.4 Masuri de diminuare a impactului --------------------------------------------------------------------------------73 4.3.5 Conditii care trebuie respectate------------------------------------------------------------------------------------77

4.4 Geologia subsolului -------------------------------------------------------------------------------------------------------80 4.4.1 Surse de poluare a subsolului--------------------------------------------------------------------------------------85 4.4.2 Prognoza impactului ------------------------------------------------------------------------------------------------86 4.4.3 Masuri de diminuare a impactului --------------------------------------------------------------------------------87

4.5 Biodiversitatea-------------------------------------------------------------------------------------------------------------88 4.5.1 Referiri generale despre biodiversitatea Luncii Siretului Inferior --------------------------------------------88 4.5.2 Generalitati-----------------------------------------------------------------------------------------------------------93 4.5.3 Prognoza impactului ------------------------------------------------------------------------------------------------95 4.5.4 Masuri de diminuare a impactului --------------------------------------------------------------------------------96 4.5.5 Conditii care trebuie respectate------------------------------------------------------------------------------------97

4.6 Peisajul-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 100 4.6.1 Informatii despre peisaj ------------------------------------------------------------------------------------------ 100 4.6.2 Explicarea utilizarii terenului------------------------------------------------------------------------------------ 101 4.6.3 Suprafata de teren ocupata --------------------------------------------------------------------------------------- 102 4.6.4 Impactul asupra peisajului --------------------------------------------------------------------------------------- 102 4.6.5 Masuri de diminuare a impactului ------------------------------------------------------------------------------ 102

4.7 Mediul social si economic --------------------------------------------------------------------------------------------- 102 4.7.1 Impactul asupra mediului social si economic ----------------------------------------------------------------- 103 4.7.2 Masuri de diminuare a impactului ------------------------------------------------------------------------------ 103

4.8 Zgomotul ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 103 4.8.1 Generalitati--------------------------------------------------------------------------------------------------------- 103 4.8.2 Prognoza impactului ---------------------------------------------------------------------------------------------- 105 4.8.3 Masuri de diminuare a impactului ------------------------------------------------------------------------------ 105 4.8.4 Conditii care trebuie respectate---------------------------------------------------------------------------------- 106

4.9 Protectia impotriva radiatiilor ---------------------- ----------------------------------------------------------------- 108

4.10 Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural --- ------------------------------------------------------------- 108

5 ANALIZA ALTERNATIVELOR-------------------------------------------------------------------------------------108

5.1. Analiza alternativei denumita:Varianta 0 (zero) ----------------------------------------------------------------- 109

5.2. Analiza alternativei denumita:Varianta 1 ------------------------------------------------------------------------- 109





5

6 MONITORIZAREA-----------------------------------------------------------------------------------------------------114

7 MASURI DE PROTECTIA MUNCII--------------------------------------------------------------------------------115

7.1 Obligatiile proiectantului---------------------------- ------------------------------------------------------------------ 116

7.2 Obligatiile executantului ---------------------------------------------------------------------------------------------- 117

7.3 Obligatiile beneficiarului investitiei ---------------- ----------------------------------------------------------------- 120

7.4 Masuri de protectie si stingere a incendiilor ---------------------------------------------------------------------- 123 7.4.1 Generalitati--------------------------------------------------------------------------------------------------------- 123 7.4.2 Prevederi specifice ------------------------------------------------------------------------------------------------ 124

8 SITUATII DE RISC ----------------------------------------------------------------------------------------------------126

8.1 Accidente potentiale ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 126

8.2 Planuri pentru situatii de risc ---------------------------------------------------------------------------------------- 128

8.3 Masuri de prevenire a accidentelor --------------------------------------------------------------------------------- 131

9 DESCRIEREA DIFICULTATILOR---------------------------------------------------------------------------------138

10 REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC-------------------------------------------------------------------------139

10.1 Amplasament ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 139

10.2 Descrierea activitatii --------------------------------------------------------------------------------------------------- 140

10.3 Prognoza impactului ------------------------------------------------------------------------------------------------------- 141 10.3.1 Prognoza impactului asupra factorului de mediu apa ------------------------------------------------------------ 141 10.3.2 Prognoza impactului asupra factorului de mediu aer------------------------------------------------------------- 144 10.3.3 Prognoza impactului asupra factorului de mediu sol ------------------------------------------------------------- 145 10.3.4 Prognoza impactului asupra factorului de mediu subsol--------------------------------------------------------- 146 10.3.5 Prognoza impactului asupra factorului de mediu flora si fauna------------------------------------------------- 146

10.4 Gospodarirea deseurilor----------------------------------------------------------------------------------------------- 148

10.5 Gospodarirea substantelor toxice periculoase -------------------------------------------------------------------- 149

10.6 Masuri de diminuare a impactului ---------------------------------------------------------------------------------- 152

10.7 Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 158

11 CONCLUZII SI RECOMANDARI ----------------------------------------------------------------------------------159

11.1 Concluzii------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 159

11.2 Recomandari------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 160

12 ANEXE -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------167



6

LIMITARI PRIVIND RAPORTUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

IMPORTANT: Recomandarile si concluziile din Raportul de evaluare a impactului asupra mediului generat de forajul si echiparea sondelor 1486 si 1487 Independenta, judetul Galati, vor fi luate in considerare avand in vedere cele mentionate mai jos: a) Raportul de evaluare a impactului asupra mediului generat de forajul si echiparea sondelor 1486 si 1487 Independenta, judetul Galati, a fost intocmit la cererea S.C. OMV PETROM S.A. – Asset nr. 9 - Field Cluster Moldova Sud (Beneficiar), in baza angajarii societatii EURO ENVIROTECH Ploiesti, in pozitia de Consultant (Elaborator). b) EURO ENVIROTECH Ploiesti isi asuma responsabilitatea doar in fata Beneficiarului si Autoritatii de Protectia Mediului si isi declina orice responsabilitate fata de o terta parte, in ceea ce priveste recomandarile si concluziile prezentate in raport. c) Raportul de evaluare a impactului asupra mediului generat de forajul si echiparea sondelor 1486 si 1487 Independenta, judetul Galati, trebuie analizat avand in vedere Termenii din contractul incheiat intre S.C. OMV PETROM S.A., Asset nr. 9 - Field Cluster Moldova Sud (Beneficiar), in calitate de beneficiar, si EURO ENVIROTECH Ploiesti, in calitate de elaborator. d) Intreaga activitate desfasurata pentru intocmirea raportului cu privire la Raportul de evaluare a impactului asupra mediului s-a bazat pe capacitatea de expertiza profesionala si cunoasterea de catre personalul EURO ENVIROTECH Ploiesti a legislatiei de mediu actuale in Romania si din tarile Uniunii Europene. e) Toate informatiile furnizate catre EURO ENVIROTECH Ploiesti au fost analizate si interpretate in conformitate cu pregatirea si experienta profesionala de care dispune, totodata avandu-se in vedere toate informatiile in domeniu aflate in posesia EURO ENVIROTECH Ploiesti in momentul intocmirii lucrarii. In masura, in care, date si informatiile puse la dispozitie de catre Beneficiar nu s-au dovedit contradictorii la momentul intocmirii raportului, EURO ENVIROTECH Ploiesti isi asuma dreptul de a se baza pe aceste date si informatii si a le considera exacte si complete, fara a avea obligatia de a le verifica in mod independent exactitatea si complexitatea. EURO ENVIROTECH Ploiesti nu este responsabil pentru exactitatea si corectitudinea oricaror astfel de date si informatii. In Capitolul 11 – Concluzii si Recomandari, EURO ENVIROTECH Ploiesti a prezentat rezultatele investigatiilor si a evidentiat concluziile si recomandarile facute. Pe de alta parte, se mentioneaza ca in alte capitole ale raportului pot exista limitari in ceea ce priveste informatiile puse la dispozitia EURO ENVIROTECH Ploiesti. Ca urmare, toate concluziile si recomandarile prezentate in Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului trebuie analizate in contextul intregii lucrari.



7

1 INFORMATII GENERALE

1.1 Titularul proiectului

OMV PETROM

Asset nr. 9 – Field Cluster Moldova Sud

1.2 Autorul atestat al studiului

EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL

NICULAE GHEOGHE

Atestat nr. R-EIM-03-63/2008

e-mail: [email protected]

[email protected]

www.euroenvirotech.ro

Telefon/Fax: 0244 597 109

Telefon mobil: 0722 314 686; 0730 051 151

1.3 Denumirea proiectului

FORAJUL SI ECHIPAREA SONDELOR 1486 SI 1487 INDEPENDENTA,

JUDETUL GALATI



8

1.4 Descrierea proiectului

Prezentul “Raport de evaluare a impactului asupra mediului”, a fost elaborat in

conformitate cu Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor, Ministrului

Administratiei si Internelor, Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si

Ministrului Dezvoltarii Regionale si Turismului nr. 135/10.02.2010, privind

aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru

proiecte publice si private si Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr.

863/26.09.2002, privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor

procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

1.4.1 Necesitate, scop, oportunitate

Strategia de restructurare si modernizare a OMV PETROM include si

implementarea unor tehnologii care sa asigure protectia mediului, in conformitate

cu legislatia in vigoare, diminuarea consumurilor energetice, a pierderilor

tehnologice si a necesarului de personal, in scopul maririi rentabilitatii, precum si

realizarea unor conditii mai bune de munca pentru personalul societatii.

In cadrul acestei strategii, un loc important il ocupa programul de completare a

gabaritului de sonde forate pe aceeasi structura, care va duce la o exploatare de

maxima productivitate, a resursei naturale de titei si gaze, disponibila in zacamant

si cu minimul de extensie, asupra ecosistemului inconjurator.



9

1.4.2 Amplasament

Sondele 1486 si 1487 Independenta, sonde exploatare titei, sunt amplasate pe

teritoriul judetului Galati, localitatea Schela, in extravilan, pe un teren apartinand

unui proprietar particular, care are urmatoarea incadrare urbanistica:

� Tarlaua 83;

� Parcela 727/15.

Suprafata inchiriata pentru forajul sondelor 1486 si 1487 Independenta este de

7400 m2 (din care 5185 m2 pentru careul comun al sondelor, restul de suprafata de

circa 2215 m2 fiind reprezentata de un camp, care la redarea terenului in circuitul

initial de la sfarsitul lucrarilor nu necesita lucrari de imbunatatire funciara),

destinatia fiind de teren arabil.

Coordonatele sondei 1486 Independenta in sistem STEREO 70 sunt:

� X = 447 752,23;

� Y = 720 598,82;

� Z = 42,16 m.


� X = 447 737,23;

� Y = 720 598,82;

� Z = 41,45 m.

1.4.3 Descrierea lucrarilor

Categoria lucrarilor de explorare/exploatare a zacamintelor de petrol si gaze,

ramura a industriei petroliere, include si lucrarile privind forajul sondelor, lucrari

care au un caracter temporar.



10

Durata forajelor este determinata de adancimea la care se afla obiectivul –

zacamantul care trebuie exploatat, constructia sondei si conditiile geofizice ale

structurii.

Durata lucrarilor de realizare a fiecarei sonde este de circa 54 de zile/sonda, iar

adancimea de foraj este de 750 m pentru fiecare sonda in parte.

1.4.4 Principalele faze ale activitatii

In vederea realizarii obiectivului sunt prevazute a fi executate urmatoarele etape:

� executarea lucrarilor de pregatire si organizare prin lucrari de constructii

– montaj, in legatura cu instalatia de foraj;

� executarea lucrarilor de foraj propriu – zise;

� incheierea procesului de foraj;

� demobilizarea instalatiilor de foraj si anexelor;

� transportul acestora la alta locatie sau la baza de reparatii;

� executarea lucrarilor de probare a stratelor si pregatirea sondelor pentru

exploatare;

� executarea de lucrari pentru redarea terenului disponibilizat prin

reducerea careului sondelor, de la dimensiunile necesare de foraj la cele

necesare procesului de exploatare, vechiului proprietar, in circuitul initial,

prin lucrari de reconstructie ecologica.

Activitatea de pregatire si organizare consta in lucrari destinate amenajarii

drumului de acces la sonde, amenajarii careului sondelor, precum si lucrari pentru

protectia mediului, aferente instalatiilor de foraj.

In cadrul organizarii de santier, pentru activitatea sociala a personalului care

executa lucrarile necesare realizarii obiectivului se impune:



11

� asigurarea apei potabile necesara prepararii hranei;

� asigurarea apei potabile necesara igienei personale;

� montarea toaletelor ecologice;

� racordarea baracilor necesare organizarii de santier la reteaua

electrica;

� racordarea bucatariei, dusurilor si spalatoarelor la sistemul de

colectare si depozitare a apelor menajere uzate.

1.4.5 Incadrare in planurile locale

Obiectivele stabilite de catre Primaria Comunei Schela, judetul Galati, sunt

constituite ca parti integrante ale programelor locale, nationale si internationale

care vizeaza protectia mediului pe amplasamentul selectat.

Proiectul privind investitia pentru lucrarile de foraj si echipare pentru sondele 1486

si 1487 Independenta respecta impunerile Ordonentei de Urgenta a Guvernului

Romaniei nr. 152/10.11.2005, privind prevenirea si controlul integrat al poluarii,

care are in vedere necesitatea indeplinirii in termen a obligatiilor asumate de

Romania in cadrul procesului de negociere cu Comisia Europeana, aferente

capitolului 22 "Protectia mediului", si a obligatiilor prevazute in Tratatul de

aderare la Uniunea Europeana, respectiv transpunerea Directivei nr. 96/61/CE

privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, modificata prin directivele nr.

2003/35/CE si nr. 2003/87/CE.



12

1.4.6 Impactul cumulativ al activitatii

Chiar daca amplasamentul noilor sonde se afla intro zona puternic antropizata, nu

se vor inregistra fenomene care sa conduca la efecte sinergetice ale noii activitati in

contextul continuarii activitatilor obiectivelor deja existente in zona. Noul obiectiv

nu va produce impact nici direct, nici indirect si nici cumulativ asupra celorlalte

activitati existente in zona – inclusiv extractia de titei - si va respecta toate

obiectivele privitoare la protectia mediului (apa, aer, sol, subsol, sanatate publica,

biodiversitate etc).

Distanta care desparte sonda 1486 Independenta de sonda 1487 Independenta este

de aproximativ 15 m.

Distantele care despart sondele 1486 si 1487 Independenta de cea mai apropiata

sonda aflata in functiune (1122 Independenta) sunt:

� De la 1486 la 1122 sunt aproximativ 48 m;

� De la 1487 la 1122 sunt aproximativ 53 m.

1.4.7 Amenajare drum de acces

Accesul spre locatia sondelor se realizeaza din drumurile de exploatare petroliera

existente in zona.

1.4.8 Amenajare careu sonde





13

unui proprietar particular. Suprafata inchiriata pentru forajul sondelor 1486 si

1487 Independenta este de 7400 m2 (din care 5185 m2 pentru careul comun al

sondelor, restul de suprafata de circa 2215 m2 fiind reprezentata de un camp, care

la redarea terenului in circuitul initial de la sfarsitul lucrarilor nu necesita lucrari

de imbunatatire funciara), destinatia fiind de teren arabil.

Pentru amenajarea careului sondelor sunt prevazute urmatoarele lucrari:

1. Sonda 1486 Independenta

� decopertarea pe o grosime de 30 cm si depozitarea stratului vegetal, conform

Normativului nr. 503/1459 din 22 mai 1985 aprobat de Ministerul Petrolului,

in incinta careului sondelor, acesta constituind depozitul de sol vegetal care

se va folosi la redarea terenului; terenul decopertat se niveleaza la o singura

cota si se compacteaza pana la obtinerea gradului de compactare (98 %);

� careul pentru foraj este orientat cu lungimea pe directia de la nord la sud.

Are intrarea prin fata instalatiei. Terenul pe care se amplaseaza este plan,

fapt ce impune volume de terasamente (sapaturi, umpluturi) mici, precum si

lucrari de dirijarea si colectarea apelor meteorice;

� principalele elemente geometrice ale careului pentru foraj sunt:

� forma = dreptunghi;

� lungime = 75,6 m;

� latime = 59,4 m;

� panta de nivelare a platformei = 0,5% spre habe;

� drumul interior de forma circulara prezinta urmatoarele elemente

geometrice:


� latime platforma = 5 m;

� latime carosabila = 4 m;



14

� latime acostamente consolidate cu balast = 0,5 m;

� panta la taluze debleu = 2/3 %;

� panta la taluze rambleu = 2/3 %;

� declivitate transversala unica la drumul interior = 4 %;

� declivitate transversala la platforma careului = 0,5 %;

� declivitate transversala la platforma obiecte = 3,5 %;

� declivitate longitudinala la drum interior si la platforma

careului = 0 %;

� declivitate longitudinala la santuri trapezoidale cu

adancimea de 40 cm = 0,3 %;

� amenajarea sistemului rutier interior si al platformelor carosabile, compus

din:

� imbracaminte din dale 3 x 1 x 0,18 m in grosime de 18 cm;

� nisip cilindrat in grosime de 2 cm;

� fundatie din strat de piatra sparta de cariera pentru drumuri

asternuta mecanic cu impanare si fara innoroire in grosime de

30 cm;

� strat de dren din nisip in grosime de 5 cm;

� viteza de circulatie este de 5 km/h;

� lucrarile proiectate la careul de foraj:

� total suprafata = 4385 m2, din care:

� depozit pamant vegetal = 370 m2;

� spatiu garda la depozit pamant vegetal = 63 m2;

� sant colectare ape meteo = 270 m2;

� taluz debleu = 180 m2;

� taluz rambleu = 84 m2;

� taluz suprastructura = 160 m2;

� suprafata dalata = 1810 m2;



15

� platforma impietruita pentru obiecte = 1150 m2;

� haba colectare ape meteo = 24 m2;

� montarea baracilor pe dale; suprastructura acestora va fi executata dintr-un

strat de balast compactat;

� asigurarea colectarii si evacuarii apelor meteorice se realizeaza prin

executia unui sant din pamant cu sectiune triunghiulara in lungime de circa

311 m si adancime de 30 cm;

� realizarea unui sant betonat cu profil trapezoidal in lungime de circa 25 m si

adancimea de 0,40 m, pentru scurgerea apelor reziduale provenite din

procesul de productie si care descarca in bazinul de colectare reziduuri;

� amplasarea in interiorul careului de foraj in pozitie semiingropata a habei de

reziduuri, avand capacitatea de 40 m3. Pentru amplasarea habei se vor

excava circa 80 m3 pamant, haba amplasandu-se pe un strat drenant de nisip

cu grosimea de 10 cm. Inainte de montaj haba se va hidroizola cu doua

straturi de solutie bituminoasa. Pentru evitarea unor accidente haba va fi

imprejmuita si se va proteja cu un capac;

� montarea habelor pentru depozitarea/prepararea cantitatilor suplimentare de

fluid de foraj;

� pentru depozitarea detritusului rezultat din foraj, instalatia este prevazuta cu

o haba metalica de 40 m3, asezata in pozitie semiingropata in imediata

vecinatate a sitelor vibratoare;

� la gura sondelor se va construi un beci betonat (2,00 m x 2,20 m x 1,50 m),

care are rolul de a permite montarea capului de coloana si al instalatiei de

prevenire, precum si rolul de a capta toate scurgerile din zona gaurii de

sonda, precum si de pe podul instalatiei de foraj;



16

� pentru depozitarea si manipularea materialelor si substantelor utilizate in

procesul tehnologic, in conditii de siguranta si conform Normelor Tehnice de

Securitate, se prevede o baraca de chimicale dotata cu platforma de

protectie;

� la terminarea lucrarilor de foraj si punere in productie se va amenaja careul

de exploatare prin echiparea sondelor pentru productie, restul suprafetei

redandu-se in circuit la parametrii anteriori; daca rezultatele sunt negative,

intreaga suprafata se va reda in circuit;

� efectul asupra factorilor de mediu, cu influente negative, datorita tasarilor si

arocamentelor din careul sondelor, este indepartat la executarea lucrarilor

prin redarea terenului in circuit, conform lucrarilor de redare;

� se vor asigura sondele impotriva unor accidente neprevazute (manifestari,

eruptii libere etc.) prin respectarea programului de constructie, cimentare si

echipare cu prevenitoare de eruptie de 210 atmosfere.

Pentru activitatea de foraj se va utiliza instalatia de foraj tip T 50 Termica.












geometrice:



17

� lungime = 75 m;










careului = 0 %;




din:





30 cm;











18



















fluid de foraj;







sonde, precum si de pe podul instalatiei de foraj;



19




protectie;








� se vor asigura sondele impotriva unor accidente neprevazute (manifestari,




Tabelul nr. 1.4.6.-1.

Nr crt

Proprietarul Domiciliul

proprietarului Amplasarea

terenului

Suprafata ocupata de

careul sondelor,

m2 (arabil si camp)

Suprafata ocupata de drumul de

acces si utilitati, m2

1. Dragomir

Andrei Comuna Schela, judetul Galati

T 83, P 727/15, Comuna Schela, judetul Galati

7400 -

Total general (extravilan-arabil) 7400 m2

1.5 Durata etapei de functionare

Durata lucrarilor de realizare a fiecarei sonde este de circa 54 de zile/sonda.



20

Probele de productie se vor efectua cu instalatia de foraj. Durata de realizare a

probelor de productie este de circa 4 zile pentru fiecare sonda, dupa care, daca

rezultatele sunt pozitive, sonda intra in productie.

1.6 Informatii privind activitatea

1.6.1 Forajul propriu-zis

Dupa terminarea fazei de mobilizare in legatura cu instalatia de foraj se vor

executa lucrarile propriu-zise de foraj, conform programului de constructie,

prevazut in proiectul tehnic.

Pentru extractia de petrol, instalatia de foraj utilizeaza resurse energetice din

categoriile energie electrica si motorina, dupa cum se poate urmari, in tabelul

urmator:


Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumirea Cantitatea anuala/sonda

Denumirea Cantitatea anuala

Furnizor

Titei 500 tone Petrol / Pacura Gaze naturale Benzine

Energie electrica

Neprecizat in aceasta

faza a proiectului

Energie termica Motorina 240 tone Altele



21

1.6.2 Principalele categorii de materiale utilizate, in procesul de foraj

In procesul tehnologic de forare, nu sunt utilizate substante, care intra sub

incidenta Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 43/07.02.1980, privind aprobarea

listei substantelor toxice.

Toate substantele chimice utilizate in procesul de exploatare, respecta prevederile

Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408 din 4 noiembrie 2008 privind clasificarea,

etichetarea si ambalarea substantelor periculoase.

In procesul tehnologic de foraj al sondelor se utilizeaza fluidul de foraj preparat de

catre executantul forajului - care este un tert autorizat -, in incinta sediului

acestuia, este transportat de catre acesta la locul de utilizare, iar excesul este

recuperat de catre acesta si depozitat pe amplasamentul firmei. OMV PETROM nu

prepara sau depoziteaza fluid de foraj pe teritoriul sau, ci numai utilizeaza acest

produs prin intermediul tertilor autorizati, care-l si prepara, depoziteaza,

recupereaza si utilizeaza.

Cantitatea suplimentara necesara de fluid de foraj este preparata in habe de

suprafata, sub agitare continua cu ajutorul unor bustere; acesta este preluat din

habe de pompele instalatiei, pompat prin prajini in gaura de sonda, de unde se

reintoarce prin spatiul inelar, in haba dinaintea sitelor vibratoare si circuitul se

repeta.

Circulatie fluidului de foraj este in sistem inchis, existand in permanenta un

control pe cantitatea de fluid vehiculat. Tot circuitul fiind inchis, nu exista

pierderi sau scurgeri de fluid de foraj.

Detritusul generat de sapa de foraj este transportat de fluid la suprafata, trecut prin

site vibratoare si colectat in haba de detritus. Din aceasta haba, detritusul rezultat

este tras cu o pompa, centrifugat, floculat, apa rezultata se intoarce in haba de

preparare, iar detritusul este transportat in vederea depozitarii si reciclarii, la



22

Statia de Tratare/Neutralizare agreata de OMV PETROM si Agentia de Mediu

(aplicare Waste Management) pentru incinerare sau se poate stoca in zona pentru

refolosire la alte sonde.

Fluidul de foraj folosit in procesul tehnologic va avea caracteristici compatibile cu

stratele traversate, acestea neavand un caracter poluant deoarece concomitent cu

traversarea acestora are loc tubarea coloanelor si cimentarea acestora.

Cantitatea de fluid de foraj va fi minimizata prin utilizarea unui sistem de curatire a

fluidelor care permite recircularea acestora dupa indepartarea impuritatilor si

tratarea in vederea corectarii proprietatilor acestuia.

Retetele fluidelor de foraj sunt specifice fiecarui tert care le utilizeaza, precum si

functie de categoria stratelor geologice strapunse.

In scopul reducerii riscului asociat utilizarii unor substante cu caracteristici

periculoase, la prepararea fluidului de foraj au fost inlocuiti constituentii si aditivii,

inclusiv lubrifiantii si inhibitorii de coroziune cu toxicitate ridicata, cu altii mai

putin toxici. Astfel, s-au inlocuit sarurile de crom, motorina din fluidele de emulsie

inversa cu poliglicoli, cu baze organice, polimeri biodegradabili. Pentru

cuantificarea toxicitatii fluidelor de foraj se utilizeaza indicatorul concentratie

letala LC50, care se exprima in ppm. Valorile mari ale parametrului LC50 indica

toxicitate redusa si invers, valorile scazute semnifica un nivel crescut de toxicitate.

Fluidele cu LC50 mai mic de 30 000 ppm sunt interzise. In cazul forajului acestei

sonde, fluidele utilizate au LC50 de 80 000 ÷ 90 000 ppm, ceea ce denota un grad de

toxicitate redus.

Compusii, biodegradabili, folositi la prepararea fluidului de foraj sunt:

� Pac-Le - celuloza anionica, masa moleculara mica;

� Pac-Re - celuloza anionica, masa moleculara mare;

� Barazan - biopolymer cu masa moleculara mare;



23

In general, in procesul tehnologic de forare a unei sonde sunt nominalizate

urmatoarele produse chimice necesare la prepararea, intretinerea si conditionarea

fluidului de foraj:

� NaOH, cu fraza de risc: R 36/38, avand ca recomandare de prudenta: S 26-

37/39-45 –, conform Anexa 6, a Hotararii Guvernului Romaniei nr.

1408/04.11.2008, privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor

periculoase;

� Soda calcinata, cu fraza de risc: R 36, avand ca recomandare de prudenta: S

22-26 –, conform Anexa 6, a Hotararii Guvernului Romaniei nr.

1408/04.11.2008,

restul de componente neregasindu-se in Anexa 2 „Lista substantelor periculoase”, a

Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408/04.11.2008, privind clasificarea,

ambalarea si etichetarea substantelor periculoase:

� Bentonita;

� CaCO3;

� Derivat de lignit;

� Biopolimer tip xanthan;

� Inhibitor de argila cu caracter amfoter ;

� Amidon pregelatinizat;

� Paraformaldehida.

La inceputurile forajului rotativ modern – ultimele decenii ale secolului trecut – , se

pompa prin prajini, apa, pentru a spala permanent talpa sondei si a evacua

detritusul la suprafata. Cu particule fine de roca, mai ales cu cele dispersabile in

apa, se forma un noroi de-a lungul spatiului inelar. S-a constatat ca acesta avea

unele avantaje fata de apa curenta: o capacitate mai buna de evacuare, inclusiv pe

aceea de a mentine detritusul, in suspensie, la intreruperea circulatiei si, indeosebi,

calitatea de a stabiliza peretii gaurii de sonda, in dreptul rocilor neconsolidate.

Treptat, exigentele impuse acestui fluid au crescut. El a inceput sa fie preparat la



24

suprafata, din argile coloidale, studiat in laborator, testat la sonda, tratat si curatat

cu mai multa atentie. In scopul obtinerii unor insusiri superioare, compozitia

fluidelor de foraj s-a diversificat continuu. Astazi, multe dintre ele nu mai sunt

preparate din apa si argila. Denumirea generica “noroaie de foraj” devine, in

aceste cazuri, neadecvata.

Sintetizand, fluidului de foraj i se atribuie, in prezent, urmatoarele roluri

principale:

� Hidrodinamic:

Dupa iesirea din duzele sapei, fluidul curata particule de roca dislocata de

pe talpa sondei si le transporta la suprafata, unde sunt indepartate. La

forajul cu jet, inclusiv la dirijarea sondei cu jet, fluidul de circulatie

constituie si instrumentul de dislocare a rocii.

� Hidrostatic:

Prin contrapresiunea creata asupra peretilor, acestia impiedica surparea

rocilor, consolidate si patrunderea nedorita, in sonda, a fluidelor din

formatiunile traversate.

� De colmatare:

Datorita diferentei de presiune sonda – strate, in dreptul rocilor permeabile,

se depune, prin filtrare, o turta din particule solide, care consolideaza

pietrisurile, nisipurile si alte roci slab cimentate sau fisurate. Totodata, turta

de colmatare reduce frecarile dintre garnitura de foraj sau coloana de

burlane si rocile de pereti diminueaza uzura prajinilor si a racordurilor.

� De racire si lubrifiere:

Fluidul de circulatie raceste si lubrifiaza elementele active ale

instrumentului de dislocare, prajinile, lagarele sapelor cu role – daca sunt

deschise – si lagarele motoarelor de fund. Filmul de noroi din zonele

impermeabile si turta de colmatare, din portiunile permeabile, reduc



25

frecarile dintre prajini si pereti, micsorand viteza de uzare si momentul

necesar rotirii.

� Motrice:

Cand se foreaza cu motoare de fund, hidraulice sau pneumatice, fluidul de

foraj constituie agentul de transmitere a energiei, de la suprafata la motorul

aflat deasupra sapei.

� Informativ:

Urmarind fluidul de circulatie la iesirea din sonda si detritusul adus la

suprafata, se obtin informatii asupra rocilor interceptate si a fluidelor din

porii lor. Unele roci, cum este sarea, altereaza proprietatile fluidului intr-un

mod caracteristic: cresc gelatia, vascozitatea si viteza de filtrare.

La investigarea rocilor din peretii sondei, prin carotaj de conductivitate, fluidul de

foraj poate indeplini si alte atributii: plasarea pastei de ciment in spatiul ce

urmeaza sa fie cimentat, antrenarea unor scule de instrumentatie, degajarea

garniturilor de foraj prinse, asigurarea presiunii necesare intre coloana de

exploatare si tubingul suspendat in packer, omorarea sondei.

Prin efectul de flotabilitate exercitat asupra garniturii de prajini sau asupra

coloanelor de burlane, se reduce, uneori sensibil, sarcina la carligul instalatiei de

foraj. In principiu, natura, compozitia, proprietatile si debitul fluidului de circulatie

utilizat pentru forajul sondei se stabilesc astfel incat sa fie satisfacute, in conditii

optime, atributiile enumerate mai sus. Criteriile de alegere rezulta din cele discutate

in continuare. Totusi, fluidul de foraj trebuie sa indeplineasca si numeroase alte

conditii, dintre care unele sunt esentiale, pentru forarea sondei, fara accidente si

complicatii, intr-un timp minim, si punerea ei, in exploatare, fara dificultati, la

productivitatea maxima:

� fluidul ales nu trebuie sa afecteze, fizic sau chimic, rocile transversate: sa

nu umfle si sa nu disperseze argilele si marnele hidratabile, sa nu dizolve



26

rocile solubile, sa nu erodeze rocile slab consolidate; pe cat posibil,

detritusul, sa nu fie dispersat sau deshidratat;

� sa-si pastreze proprietatile, in limitele acceptabile, la contaminarea cu:

minerale solubile (sare, gips, anhidrit), ape subterane mineralizate, gaze

(hidrocarburi, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat), detritus argilos;

� sa-si mentina insusirile tehnologice, la temperaturile si presiunile ridicate

care vor fi intalnite, in sonde, si la variatiile lor din circuit;

� sa permita investigarea geofizica a rocilor si a fluidelor continute in porii

lor, recoltarea probelor de roca, in conditii cat mai apropiate de cele ”in

situ”;

� sa previna coroziunea si eroziunea echipamentului din sonda, atat prin

natura lui, cat si prin neutralizarea agentilor agresivi patrunsi in noroi, din

stratele traversate;

� sa mentina in suspensie particulele de roca neevacuate, in timpul

intreruperilor de circulatie;

� sa conserve permeabilitatea stratelor productive deschise;

� sa nu fie toxic sau inflamabil si sa nu polueze mediul inconjurator si apele

freatice;

� sa fie usor de preparat, manipulat, intretinut si curatat de gaze sau detritus;

� sa permita, obtinerea de viteze de avansare, a sapei, cat mai mari;

� sa fie ieftin, sa nu reclame aditivi deficitari si greu de procurat, iar

pomparea lui sa aiba loc cu cheltuieli minime.

Fluidul de foraj rezultat in urma procesului de foraj este transportat la statia de

fluide a constructorului, unde va fi conditionat si reintegrat in fluxul tehnologic

pentru forajul altor sonde. Acest proces consta in separarea fluidului de detritus

prin floculare. Partea lichida rezultata este reutilizata in procesul tehnologic la

prepararea fluidului. Partea solida, reprezentand detritus umectat cu 5 % fluid de



27

foraj, este transportat in vederea depozitarii si reciclarii, la Statia de

Tratare/Neutralizare agreata de OMV PETROM si Agentia de Mediu (aplicare

Waste Management) pentru incinerare sau se poate stoca in zona pentru refolosire

la alte sonde.

1.7 Informatii despre poluanti fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa

Materialele si utilajele folosite, in procesul de forare, nu reprezinta surse de

poluare fizica si biologica a factorilor de mediu.

Tabelul nr. 1.7.-1.

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare /reducere

Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu

luarea in considerare a poluarii de fond

Tip

ul p

olua

rii

Sur

sa d

e po

luar

e

Num

ar s

urse

de

polu

are

Pol

uare

max

ima

adm

isa(

limita

max

ima

adm

isa

pent

ru o

m s

i med

iu)

Pol

uare

de

fond

Pe

zona

obi

ectiv

ului

Pe

zone

de

prot

ectie

/res

tric

tie

afer

ente

obi

ectiv

ului

, con

form

le

gisl

atie

i in

vigo

are

Far

a m

asur

i de

elim

inar

e/ r

educ

ere

a po

luar

ii

Cu

impl

emen

tare

a m

asur

ilor

de

elim

inar

e / r

educ

ere

a po

luar

ii

Mas

uri d

e el

imin

are

/red

ucer

e a

polu

arii

FIZ

ICA

Nu este cazul. Tehnologia de forare are in vedere izolarea – prin cimentare -, a zonelor in care sunt traversate liniile de demarcatie intre diferitele strate geologice astfel incat sa nu

existe comunicare intre ele. Procedeul permite sa nu existe posibilitatea de a se polua stratele geologice - strabatute de coloana de forare -, cu material extras: apa

sarata+titei+gaze arse si de sonda .

BIO

LO

GIC

A

Nu este cazul



28

1.8 Informatii despre modalitati propuse, proiectate, pentru conectare la infrastructura existenta

1.8.1 Conectare la cai de acces

Accesul spre locatia sondelor se realizeaza din drumurile de exploatare petroliera

existente in zona.

1.8.2 Conectare la magistrale electrice

Sondele se foreaza cu instalatia de foraj (T 50 Termica) si nu se executa racord la

linia electrica de inalta tensiune pe perioada forajului (sondele se foreaza in

ordinea – 1486 Independenta, 1487 Independenta).

Sonda 1486 Independenta

Alimentarea cu energie electrica a motoarelor de la unitatea de pompare se face din

L.E.A. 0,5 kV ce trece prin zona, printr-un racord in lungime de circa 30 m.


Alimentarea cu energie electrica a motoarelor de la unitatea de pompare se face din

L.E.A. 0,5 kV ce trece prin zona, printr-un racord in lungime de circa 95 m.



29

2 PROCES TEHNOLOGIC

2.1 Descrierea procesului tehnologic propus

2.1.1 Organizarea de santier si forarea sondelor

Se precizeaza ca toate componentele organizarii de santier - constituite in vederea

realizarii forajelor - sunt amplasate, exclusiv, pe terenul amplasamentului prevazut

in proiect si nu in afara acestuia, prin urmare nu sunt afectate suprafete vecine,

suplimentare.

Cerinte privind organizarea de santier : Protectia aerului:

- se vor lua masuri pentru limitarea emisiilor de praf printr-o buna organizare de

santier, astfel incat sa se asigure respectarea prevederilor STAS 12574/87 privind

protectia atmosferei;

- minimizarea emisiilor asociate surselor mobile se va asigura prin utilizarea

vehiculelor corespunzatoare din punct de vedere tehnic;

Protectia apelor:

- este interzisa depozitarea de materii prime, materiale, deseuri precum si

stationarea utilajelor in albia cursurilor de apa;

- pe perioada executiei lucrarilor, reparatia utilajelor si a mijloacelor de transport

se va face in unitati specializate;

- este interzisa deversarea de ape uzate, reziduuri sau deseuri in apele de

suprafata;

- nu se vor crea depozite de carburanti in cadrul organizarilor de santier.

Protectia solului si a subsolului:



30

- se vor utiliza doar mijloace auto si utilitare care corespund din punct de vedere

tehnic normelor specifice;

- depozitarea provizorie a pamantului excavat se va realiza pe suprafete cat mai

reduse;

- refacerea solului (daca este cazul) in zonele unde acesta a fost afectat temporar

prin lucrarile de excavare, depozitare de materiale, stationare de utilaje in scopul

redarii in circuit la categoria de folosinta initiala;

Gestionarea deseurilor:

- gestionarea deseurilor se va realiza in conformitate cu prevederile legislatiei in

vigoare;

- deseurile din constructii vor fi eliminate prin predarea lor, pe baza de contract

catre un prestator de servicii sau vor fi preluate chiar de constructor;

- in incinta organizarilor de santier vor fi amenajate zone speciale pentru

depozitarea temporara, pe categorii a deseurilor. Stocarea deseurilor se va face in

recipienti adecvati tipului de deseu.

Pentru amenajarea careului sondelor sunt prevazute realizarea urmatoarelor

lucrari:













31




� latime = 59,4 m;



geometrice:











careului = 0 %;




din:





30 cm;




32



























� montarea habelor pentru depozitarea /prepararea cantitatilor suplimentare

de fluid de foraj;



33











protectie;








� se va asigura sonda impotriva unor accidente neprevazute (manifestari,










34








geometrice:

� lungime = 75 m;










careului = 0 %;




din:





30 cm;



35



























de fluid de foraj;



36











protectie;








� se va asigura sonda impotriva unor accidente neprevazute (manifestari,




Procesul tehnologic de forare al fiecarei sonde consta in saparea unui put avand

diametre descrescatoare, de la suprafata pana la baza stratului productiv, cu

ajutorul unui sistem rotativ – hidraulic, actionat de la suprafata. Procesul de foraj

se realizeaza, in intregime, cu mijloace mecanizate – utilajul instalatiei de foraj.



37

Metoda de foraj rotativa consta in actionarea elementului de dislocare – sapa de

foraj – cu ajutorul garniturii de prajini de foraj, de la suprafata. La aceasta metoda

de foraj este absolut necesar, ca in timpul lucrului sapei, detritusul – roca

sfaramata –, sa fie indepartat permanent de pe talpa sondei si transportat la

suprafata. Concomitent cu activitatea expusa, sapa trebuie sa fie racita. Aceste

operatii sunt indeplinite de fluidul de foraj, care este pompat de la suprafata, cu

ajutorul pompei tip 2 PN 700, prin interiorul prajinilor de foraj. Dupa ce este

evacuat, prin orificiile sapei, fluidul de foraj se incarca cu detritus, pe care il

transporta la suprafata, prin spatiul inelar, situat intre prajini si peretii gaurii de

sonda. La suprafata, fluidul de foraj este curatat cu ajutorul sitelor vibratoare si al

separatoarelor de tip hidrociclon. Detritusul separat va fi depozitat intr-o haba

metalica, cu capacitatea de 40 m3, iar fluidul de foraj curat este reintegrat in fluxul

tehnologic de foraj.

In procesul de foraj, fluidul de foraj este vehiculat in circuit inchis, astfel incat

printr-o exploatare normala si corecta, nu pot avea loc pierderi pe faze.

Dupa executarea forajului fiecarui interval, are loc consolidarea gaurii de sonda,

prin tubarea acesteia, cu ajutorul unor coloane din tevi de otel, avand diametrul

corespunzator intervalului sapat.

Tubarea sondei, reprezinta operatia de introducere in gaura de sonda, a unor

burlane metalice cu scopul de a consolida gaura de sonda si de a creea canalul

sigur de exploatare a hidrocarburilor.

Operatiunea de tubare are in vedere:

� consolidarea peretelui gaurii de sonda;

� impiedicarea contaminarii apelor subterane, cu fluidele aflate in sonda;

� izolarea stratelor care contin hidrocarburi – petrol si gaze –, a caror

exploatare se urmareste, prevenind contaminarea cu hidrocarburi, a apelor

superioare.



38

Dupa executarea tubarii fiecarei coloane are loc cimentarea spatiului inelar dintre

coloana si peretele gaurii de sonda.

1. Pentru Sonda 1486 Independenta

Conform documentatiei tehnice a proiectului de foraj, pentru realizare obiectivului

propus s-a adoptat urmatorul program de constructie:

� Coloana de ghidaj consta dintr-un burlan de tabla sudata cu diametrul

de ∅ 450 mm x 8 mm, tubat la circa 6 m adancime, intr-un put sapat

manual, cu dimensiunea de 1 m x 1 m, centrat cu masa si cimentat

pana la nivelul fundului beciului. Rolul acestei coloane este de a

consolida zona superioara a gaurii de sonda, zona in care sunt situate

roci mai slabe, de a inchide stratele acvifere de suprafata, ferindu-le de

contaminare cu fluidul de foraj si totodata de a proteja beciul sondei si

fundatiile instalatiei, de infiltratii cu fluid de foraj, care ar putea afecta

rezistenta solului;

� Coloana de ancoraj de Ø 9 5/8 in x 200 m, cimentata cu nivel la zi, are

rolul de a izola formatiunile de suprafata, apartinand dacianului,

caracterizate printr-un grad mare de instabilitate si permeabilitate, si a

proteja formatiunile acvifere impotriva contaminarii. Dupa tubajul si

cimentarea coloanei se va monta la gura putului un sistem de etansare

si o instalatie de prevenire a eruptiilor care va asigura desfasurarea

forajului pentru faza urmatoare in conditii de securitate.

Se recomanda ca siul acestei coloane sa fie fixat intr-un strat bine

consolidat;

� Coloana de exploatare Ø 7 in x 750 m, se va tuba dupa efectuarea

investigatiilor geofizice prevazute si va fi cimentata cu nivel la 300 m.

Aceasta coloana de exploatare, permite executarea probelor de



39

productie si exploatarea acumularilor de hidrocarburi, in conditii de

securitate.

Coloana de exploatare permite executarea probelor de productie si exploatarea

acumularilor de hidrocarburi in conditii de securitate.

Conform documentatiei tehnice (proiectul de echipare a sondelor), pe perioada de

realizare a forajului fiecarei sonde, echipamentele existente pe amplasament sunt

urmatoarele:

Echipamentul specific organizarii de santier:

� Rampa prajini ;

� Baraca sondor sef ;

� Grup motopompa ;

� Baraca chimicale ;

� Baraca site vibratoare ;

� Haba agitatoare ;

� Haba tratare ;

� Haba fluid de foraj ;

� Haba fluid de foraj rezerva;

� Baraca pomba apa PSI ;

� Baraca pompa apa ;

� Baraca personal ;

� Baraca prevenitor de eruptie ;

� Rampa lubrefianti ;

� Baraca grup electrogen ;

� Haba apa PSI ;

� Haba detritus ;

� Haba colectare ape reziduale ;



40

� Baraca pichetului de incendiu ;

� Platforma stationare agregate ;

� Baraca laborator ;

� Rampa piese de schimb ;

� Grup floculare centrifugare.

a. echipament de suprafata:

� cap de pompare;

� unitate de pompare;

� platforma pentru instalatii de interventie;

� conducte tehnologice.

b. echipament de adancime:

� tevi de extractie;

� prajini pompare;

� prajna lustruita de pompare;

� pompa elicoidala cu cavitatie continua, inclusiv echipament

de antrenare.

2. Pentru Sonda 1487 Independenta

Conform documentatiei tehnice a proiectului de foraj, pentru realizare obiectivului

propus s-a adoptat urmatorul program de constructie:

� Coloana de ghidaj consta dintr-un burlan de tabla sudata cu diametrul

de ∅ 450 mm x 8 mm, tubat la circa 6 m adancime, intr-un put sapat

manual, cu dimensiunea de 1 m x 1 m, centrat cu masa si cimentat

pana la nivelul fundului beciului. Rolul acestei coloane este de a

consolida zona superioara a gaurii de sonda, zona in care sunt situate

roci mai slabe, de a inchide stratele acvifere de suprafata, ferindu-le de



41

contaminare cu fluidul de foraj si totodata de a proteja beciul sondei si

fundatiile instalatiei, de infiltratii cu fluid de foraj, care ar putea afecta

rezistenta solului;





cimentarea coloanei se va monta la gura putului un sistem de etansare

si o instalatie de prevenire a eruptiilor care va asigura desfasurarea

forajului pentru faza urmatoare in conditii de securitate.

Se recomanda ca siul acestei coloane sa fie fixat intr-un strat bine

consolidat;



Aceasta coloana de exploatare, permite executarea probelor de

productie si exploatarea acumularilor de hidrocarburi, in conditii de

securitate.

Coloana de exploatare permite executarea probelor de productie si exploatarea

acumularilor de hidrocarburi in conditii de securitate.

Conform documentatiei tehnice (proiectul de echipare a sondelor), pe perioada de

realizare a forajului fiecarei sonde, echipamentele existente pe amplasament sunt

urmatoarele:

Echipamentul specific organizarii de santier:

� Rampa prajini ;

� Baraca sondor sef ;

� Grup motopompa ;



42

� Baraca chimicale ;

� Baraca site vibratoare ;

� Haba agitatoare ;

� Haba tratare ;

� Haba fluid de foraj ;

� Haba fluid de foraj rezerva;

� Baraca pomba apa PSI ;

� Baraca pompa apa ;

� Baraca personal ;

� Baraca prevenitor de eruptie ;

� Rampa lubrefianti ;

� Baraca grup electrogen ;

� Haba apa PSI ;

� Haba detritus ;

� Haba colectare ape reziduale ;

� Baraca pichetului de incendiu ;

� Platforma stationare agregate ;

� Baraca laborator ;

� Rampa piese de schimb ;

� Grup floculare centrifugare.

a) echipament de suprafata:

� cap de pompare;




b) echipament de adancime:




43




de antrenare.

Dupa terminarea lucrarilor de foraj – instalatia de forare -, inainte de punerea in

exploatare a fiecarei sonde, se vor executa urmatoarele operatii:

� demontarea instalatiei de foraj;

� transportul instalatiei de foraj din incinta careului la baza de productie,

pentru revizii si operatii de intretinere;

� montarea instalatiei de exploatare a sondelor;

� perforarea coloanei de exploatare, pentru deschiderea stratului productiv;

� efectuarea probelor de productie si punerea in exploatare a sondelor.

2.1.2 Punerea in functiune si exploatarea sondelor

Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament:

Tehnologia de exploatare a sondelor 1486 si 1487 Independenta este cea de pompaj

de adancime.

Dupa terminarea operatiilor de foraj si probare strate, se trece la evacuarea

instalatiilor, a rezervoarelor, habelor si baracilor din incinta careului sondei.

Dupa demontarea instalatiei de foraj si executarea fazei pentru demobilizare,

ramane inchiriata o suprafata de teren de circa 2115 m2.



44

Punerea in functiune


Careul de productie este de tip ecologic, protectia mediului fiind asigurata prin

executarea:

� beciului sondei din beton 2,00 m x 2,20 m x 1,50 m;

� realizarea unui sant colector pentru eventuale scurgeri accidentale

tehnologice ce ar putea rezulta in urma functionarii instalatiei in

lungime de circa 25 m;

� bazin colectare ape si reziduuri de 40 m3 - 1 bucata.


Careul de productie este de tip ecologic, protectia mediului fiind asigurata prin

executarea:

� beciului sondei din beton 2,00 m x 2,20 m x 1,50 m;

� realizarea unui sant colector pentru eventuale scurgeri accidentale

tehnologice ce ar putea rezulta in urma functionarii instalatiei in

lungime de circa 15 m;

� bazin colectare ape si reziduuri de 40 m3 - 1 bucata.

2.2 Activitatile de dezafectare, la sfarsitul procesului de exploatare a sondelor

Dupa terminarea perioadei de exploatare, se vor executa lucrari de dezafectare a

obiectivului, in vederea aducerii amplasamentului la starea pe care acesta a avut-o

anterior procesului de executie a forajului de cercetare/productie.



45

In etapa de postinchidere, activitatea de dezafectare trebuie sa urmeze urmatoarele

etape:

� sa protejeze sanatatea si siguranta publica;

� sa reduca si - unde este posibil - sa elimine daunele ecologice, acolo unde si

daca au existat accidental;

� sa redea terenul intr-o stare potrivita utilizarii lui initiale sau acceptabila

pentru o alta utilizare.

Ingrijirea pasiva impusa imediat dupa incetarea operatiunilor de dezafectare,

trebuie sa indeplineasca trei conditii:

� stabilitate fizica - toate structurile ramase nu trebuie sa prezinte pericol

neacceptabil pentru siguranta si sanatatea publica sau pentru mediul

inconjurator;

� stabilitate chimica - toate materialele ramase nu trebuie sa prezinte un

pericol pentru viitorii utilizatori ai amplasamentului, pentru sanatatea

publica sau pentru mediul inconjurator;

� amplasamentul reecologizat trebuie sa fie adecvat pentru o folosinta

corespunzatoare a terenului, considerata compatibila cu zona

inconjuratoare.

In vederea dezafectarii sondelor – la sfarsitul perioadelor sale de activitate - sunt

prevazute a fi executate urmatoarele operatii:

� demontarea instalatiei de extractie;

� demontarea instalatiilor auxiliare, aferente sondelor de

cercetare/exploatare;

� transportul instalatiei de extractie si a componentelor auxiliare din incinta

careului de cercetare/exploatare a sondelor, la baza de productie, pentru

revizii, operatii de intretinere si de valorificare sau reutilizare;



46

� executarea lucrarilor de inchidere si asigurare a sondelor, in interior, prin

izolarea definitiva a posibilitatilor de comunicare intre zacamant si gura

sondelor.

Pentru asigurarea fiecarei sonde sunt prevazute a fi realizate trei dopuri de

ciment:

� primul dop de ciment se executa, in zona de perforaturi;

� al doilea dop de ciment, la siul coloanei;

� al treilea dop de ciment, la gura sondei, cu oglinda frezabila la

8-5 m fata de nivelul terenului, pentru a se putea taia coloanele

la rasul beciului.

� extragerea “beciului sondei”, construit din beton armat, prin executarea unei

sapaturi (groapa) de 5 x 5 x 3 m necesara acestei operatii.

Groapa va fi umpluta cu material de completare rezultat de la saparea de

sonde noi, pana la nivelul de (-)30 cm, fata de orizontul amplasamentului,

spatiu care va fi acoperit – apoi -, cu pamant fertil, obtinut prin decopertari

de la alte lucrari, acolo unde nu au fost constituite depozite de sol vegetal.

� dezafectarea racordului la drumul petrolier de exploatare. La abandonarea

sondelor, la sfarsitul ciclului ei de exploatare, racordul la drumul petrolier

de exploatare este dezafectat. Operatiunile care sunt executate in acest caz

sunt:

� scarificarea mecanica a terenului pe adancimea de 0,50 m;

� sortarea balastului;

� transportul materialului rezultat din sortare si utilizarea lui

la/pe noi amplasamente sau depozitarea acestuia in bazele de

materiale ale companiei pana la reutilizare;

� materialul ramas se amesteca cu pamant fertil si se asterne pe

suprafata decopertata;



47

� terenul – anterior ocupat de racord/drum de exploatare-, va fi

prelucrat o data cu restul amplasamentului si in acelasi mod.

� deconectarea de la magistrala electrica. Instalatiile electrice, la

abandonarea sondelor, sunt demontate si trimise in bazele de materiale ale

OMV PETROM, pentru revizii si reutilizari:

� liniile electrice sunt dezafectate si reutilizate in alte

amplasamente.

� stalpii de sustinere a cablurilor de alimentare cu energie

electrica – de beton armat sau metalici -, sunt directionati catre

depozitele de materiale, ale companiei, iar de aici sunt

directionati catre reutilizare pe amplasamente noi.

Tipurile de deseuri rezultate din activitatea de productie si care – potential -, pot fi

regasite pe amplasamentul sondelor care urmeaza a fi abandonate, sunt:

� Slamul/solul infestat rezultate din beciul sondelor si de pe suprafata de teren

afectata pe parcursul activitatii de cercetare/exploatare a sondelor este/sunt

colectate cu grija si transportate la depozitele aprobate de APM/ARPM in

vederea bioremedierii. Dupa trecerea acestora intr-o stare inerta se

depoziteaza final sau se utilizeaza ca material de umplutura sau pentru

drumuri de exploatare;

� Metalul rezultat ca urmare a dezafectarilor – capete de coloane, turle etc. -,

este transportat in depozitul de baza al OMV PETROM, loc in care

materialul este sortat si parte din el reutilizat, iar alta parte dirijat catre

societati autorizate pentru achizitie si valorificare. Materialul se

reutilizeaza/valorifica in totalitate;

� Betonul armat concasat rezultat ca urmare a demolarilor – fundatii motoare,

fundatii turle, fundatii de alte utilaje si rezervoare, platforme, drumuri si

racorduri la platforme -, este colectat, sortat si utilizat la consolidari de



48

maluri, in zone erodate, la consolidarea drumurilor noi de exploatare, in

completarea balastului. Pana la gasirea utilizarilor, a destinatiilor noi,

acesta se depoziteaza in spatii speciale ale companiei. Se valorifica in

totalitate;

� Balastul recuperat si sortat se depoziteaza in vederea utilizarii sale integrale

in amplasamente noi.

Inainte de retrocedarea terenului, catre proprietar, se vor efectua urmatoarele

operatiuni, in vederea aducerii amplasamentului la starea pe care acesta a avut-o,

anterior existentei sondelor:

� scarificare;

� doua araturi adanci pe directii perpendiculare;

� raspandirea uniforma a stratului de sol vegetal;

� discuire;

� fertilizare cu ingrasaminte naturale.

Inainte ca terenul dezafectat si ecologizat sa fie predat proprietarului sunt executate

determinari realizate de catre OSPA, in vederea stabilirii calitatii solului rezultat.

Autoritatea abilitata – OSPA, in acest domeniu -, trebuie sa certifice calitatea

solului rezultat, in raport cu zona in care, amplasamentul sondelor, se afla situat.

3. DESEURI

Tipurile de deseuri rezultate din activitatea de forare si de productie sunt:

� Detritusul. Singurele reziduuri rezultate din procesul de sapare sunt

rocile sfaramate de sapa (detritusul) care sunt selectate pe sitele

vibratoare si colectate intr-o haba de 40 m3. Cantitatea de detritus

rezultat in urma saparii fiecarei sonde este de circa 96 tone/sonde.



49

Cantitatea de detritus rezultata va fi depozitata intr-o haba metalica de

40 m3, de unde va fi transportata periodic, conform contractului de

WASTE MANAGEMENT, la Statia de Tratare/Neutralizare agreata de

catre OMV PETROM si Agentia de Mediu.

� Apele uzate sunt colectate in haba metalica de 40 m3, pentru ca mai

tarziu, sa fie reintegrate procesului tehnologic, de preparare a fluidului

de foraj.

� Apele uzate fecaloid-menajere colectate in toaleta ecologica vor fi

evacuate de catre proprietarul acestora, tert, pe baza de contract.

� Apele meteorice care cad in interiorul careului se colecteaza intr-o

haba metalica cu capacitatea de 40 m3, haba fiind racordata la un sant

din pamant cu profil triunghiular in lungime de 311 m. Apele sunt

vidanjate periodic, impreuna cu continutul beciului sondelor si sunt

trimise, pentru prelucrare la parcul de rezervoare al OMV PETROM.

� Ambalajele, in care au fost stocate materialele chimice, necesare

conditionarii fluidului de foraj, vor fi trimise la statia de fluide, a

companiei constructoare si executanta a lucrarilor de foraj, pentru a fi

reutilizate.

� Ambalaje diverse, altele decat cele in care au fost stocate reactivii

chimici – care sunt colectate selectiv si ridicate de terti specializati -

sunt:

� ambalaje din PET rezultate de la apa potabila, de la bauturi

racoritoare etc.;

� ambalaje de hartie rezultate de la alimente si presa;

� ambalaje din materiale plastice, altele decat PET, rezultate de la

diverse bauturi racoritoare sau nu, de la diverse alimente

preparate, semipreparate, nepreparate, fructe, etc.;

� ambalaje de sticla rezultate de la diverse conserve sau bauturi;



50

� ambalaje de metal rezultate de la diverse conserve si bauturi

racoritoare sau energizante.

� Deseurile menajere vor fi colectate, in containere specializate, si apoi

transportate la groapa de gunoi, de catre terti autorizati, pe baza de

contract.

Managementul deseurilor, in cadrul careului sondelor de foraj, este, pe scurt, redat

in tabelul urmator:

Tabelul nr. 3.-1.

Managementul deseurilor –cantitatea prevazuta a fi generata -

Den

umire

a de

seul

ui

Can

titat

ea

prev

azut

a a

fi ge

nera

ta

tone

/son

da

Sta

rea

fizic

a

(Sol

id -

S,L

ichi

d –

L,

Sem

isol

id-S

S)

Cod

ul d

eseu

lui*)

Val

orifi

cata

/so

nda

Elim

inat

a/

sond

a

Ram

asa

in

stoc

1 2 3 4 7 8 9

Detritus 96 t S 01 05 06 96 t Ambalaje diverse, altele

decat cele rezultate

de la ambalarea reactivilor chimici

Necu-antificat

S 15 01 10 Da

Deseuri menajere

amestecate 0,1 S 20 03 01 0,1 t

Ape uzate menajere

Necu-antificat

SS 19 08 05 Da

*) = conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 856/16.08.2002, privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase

Din procesul de foraj, rezulta o constructie care pune in comunicatie stratul

productiv cu suprafata, in vederea exploatarii acestuia. Singurele reziduuri

rezultate din proces, sunt rocile sfaramate de catre sapa de foraj – detritus – si care

sunt selectate, de catre sitele vibratoare si colectate intr-o haba metalica, cu



51

capacitatea de cate 40 m3, amplasata in vecinatatea sitelor vibratoare. Depozitarea

materialelor utilizate pentru conditionarea fluidului de foraj, se face intr-o baraca

metalica nedemontabila amenajata special pentru acest scop. Aceste materiale sunt

ambalate, de la livrare, in saci de panza, sau hartie, butoaie metalice sau de plastic.

Toate aceste ambalaje sunt returnate de catre executantul forajului pe teritoriul

societatii sale, care este autorizata sa detina, sa foloseasca si sa elimine sau sa

recicleze - prin returnare la furnizor -, ambalajele care au continut substante

periculoase. Pe teritoriul/amplasamentul sondelor se iau masuri impotriva

imprastierii acestor ambalaje, prin depozitarea lor in locuri prestabilite, in

interiorul baracii in care s-a facut si depozitarea, iar periodic acestea sunt ridicate

si trimise la sediul societatii care executa forajul.

Potential, pe amplasament, rezulta deseuri metalice care pot consta in sape de foraj

sparte sau uzate si/sau tije de forare neconforme, sau rupte, sau uzate. Acestea sunt

returnate la sediul societatii care executa forajul - si in proprietatea careia aceste

materiale sunt -, pentru a fi reconditionate sau valorificate prin proprii contracte de

servicii incheiate cu terti autorizati pentru aceste activitati.

4 IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1 Apa

4.1.1 Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului

Din punct de vedere administrativ perimetrul cercetat se gaseste in extravilanul

localitatii Schela, judetul Galati.



52

Amplasamentul de teren al sondelor este reprezentat de o suprafata de teren situata

in bazinul hidrografic al paraului Lozova, afluent de stanga al raului Barladel.

In continuare, sunt redate cateva dintre caracteristicile hidrologice ale bazinului

paraului Lozova:

� lungimea cursului de apa 39 km;

� altitudinea:

� amonte: 140 m;

� aval: 7 m;

� panta medie: 3‰;

� coeficientul de sinuozitate: 1,07;

� suprafata bazinului hidrografic: 233 km2;

� suprafata lacurilor de acumulare permanente: 130 ha;

� suprafata fondului forestier: 373 ha.

4.1.2 Alimentarea cu apa

Prin specificul lucrarilor de foraj se realizeaza un circuit inchis al apei tehnologice,

astfel incat dupa utilizarea debitelor de apa in scopuri tehnologice, eventualele ape

uzate rezultate sunt preluate si injectate in sondele speciale de injectie pentru

revitalizarea capacitatii de productie a zacamantului.

Practic, cum este organizat fluxul tehnologic al apei, nu se produc restitutii in

emisarii naturali sau artificiali de suprafata care sa modifice regimul natural de

curgere al acestora.

In conformitate cu STAS 4273 din 1983, categoria constructii hidrotehnice aferente

sondelor pentru apararea impotriva inundatiilor este 4, iar clasa de importanta este

IV, amplasamentul sondelor este neinundabil.



53

STAS-ul 4068-2/1987 pentru lucrarile din clasa IV de importanta, in conditiile

normale de exploatare, prevede ca probabilitatea anuala de depasire este de 5 %.

Conform scarii seismice a tarii, la proiectarea lucrarilor de constructii-montaj s-a

avut in vedere gradul VII.

Necesarul de apa tehnologica se asigura prin transport cu vidanja din zona si se va

asigura stocul zilnic, in rezervoarele de depozitare aferente instalatiei de foraj.

Sub aspect calitativ, apa tehnologica se poate incadra in oricare din limitele

categoriilor de calitate din STAS 4706 din 1988 (categoria I, II sau III).

In principiu, cele mai mari volume de apa se utilizeaza la prepararea si

conditionarea fluidului de foraj.

Rezerva intangibila de apa PSI de 100 m3 va fi depozitata in 5 rezervoare cu

capacitatea de 20 m3 fiecare, de unde va fi distribuita la cei doi hidranti de incendiu

montati in incinta careului.

Rezerva intangibila de apa PSI de 100 m3 a fost calculata conform Normativului

NPCIPG din 1989. In tabelul 9.2.14 din normativ este specificat debitul de apa de

10 dm3/s cu presiunea dinamica la hidranti de 6 bar si faptul ca hidrantii trebuie sa

functioneze timp de 3 ore.

Apa potabila in cantitate de circa 1,0 m3/zi se va asigura din zona (localitatea

Schela) si se va depozita la sonde in recipiente etanse (PET-uri), prevazute special

acestui scop. Aceasta va fi folosita in exclusivitate pentru consumul menajer (baut si

spalat).

Pe durata lucrarilor de realizare a fiecarei sonde (54 zile/sonda), rezulta un

necesar de apa potabila de circa 54 m3.



54

4.1.3 Cerinta de apa si managementul apelor uzate

In procesul tehnologic de foraj al fiecarei sonde se utilizeaza apa tehnologica de


acestuia. Aceasta este transportata de catre executantul forajului la locul de

utilizare si o foloseste in sistem inchis, fara pierderi. Eventualele pierderi

accidentale sunt recuperate de catre acesta si depozitate pe amplasamentul firmei.

OMV PETROM nu utilizeaza sau depoziteaza apa folosita in procesul de foraj al

sondelor pe teritoriul sau. Produsul este valorificat prin intermediul tertilor

autorizati, care-l si depoziteaza si recupereaza.

Apele menajere rezultate la WC–ul ecologic sunt descarcate periodic de catre

societatea care este angajata, prin contract, sa efectueze aceste servicii.

Ca ape uzate se pot considera si apele pluviale care cad pe suprafata careului

sondelor. Acestea sunt colectate intr-o haba metalica de 40 m3 montata ingropat.

Apele uzate rezultate din spalarea podului sondelor, sunt colectate in beciul betonat

al sondelor.

Prin specificul lucrarilor de foraj se realizeaza un circuit inchis al apei tehnologice,

astfel incat dupa utilizarea debitelor de apa in scopuri tehnologice, eventualele ape

uzate rezultate sunt preluate si injectate in sondele speciale de injectie pentru

revitalizarea capacitatii de productie a zacamantului.

Practic, cum este organizat fluxul tehnologic al apei, nu se produc restitutii in

emisarii naturali sau artificiali de suprafata care sa modifice regimul natural de

curgere al acestora.



55

4.1.4 Prognoza impactului

Prognoza impactului asupra apei in timpul constructiei sondelor

Protectia apelor subterane din panza freatica impotriva contaminarii acestora de

componentii fluidului de foraj, se va realiza prin tubarea si cimentarea gaurii de

sonde ce traverseaza aceste formatiuni.

In timpul forajului este strict interzisa evacuarea fluidului de foraj sau a

reziduurilor provenite de la sonde in apele de suprafata sau subterane. Sistemul de

circulatie a fluidului de foraj este in sistem inchis, existand in permanenta un

control pe cantitatea de fluid vehiculat.

Apa reziduala rezultata din spalarea si intretinerea instalatiei de foraj si a

suprafetei de lucru din sonde si de la gura putului (beciul sondelor, instalatia de

prevenire a eruptiilor) poate contine particule de vaselina, ulei si componente ale

fluidului de foraj.

Aceasta apa uzata va fi colectata in beciul betonat al sondelor de unde, cu ajutorul

unei pompe centrifuge, aceasta va fi reintegrata in fluxul tehnologic. Apa

tehnologica reziduala are practic aceleasi calitati fizice si chimice, ca si ale apei

folosite in procesul tehnologic.

Apele meteorice care cad in interiorul careului se colecteaza intr-o haba metalica

cu capacitatea de 40 m3. Haba va fi in prealabil hidroizolata cu balast in grosime

de 10 cm si va fi prevazuta cu capac de protectie si imprejmuita.

O parte din aceste ape se recupereaza si se reintegreaza in fluxul tehnologic, iar o

parte se transporta la o statie de pompare pentru a fi reinjectata, strat prin sonde

speciale de injectie pentru revitalizarea zacamantului.

Forajul sondelor nu emite, atunci cand se respecta tehnologia de lucru, substante

poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de suprafata.



56

Se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra apelor de suprafata si

subterane este nesemnificativ si de scurta durata.

Sursa de poluare naturala care poate genera poluarea apelor de suprafata si

subterane o constituie apele meteorice sub forma de ploi terentiale cu intensitati

foarte mari – cantitati mai mari de 45 l/s, in circa 60 - 80 minute – cand capacitatea

de inmagazinare a habei de decantare de 40 m3 poate fi depasita.

Alte surse posibile de poluare a apelor sunt:

� deversari necontrolate de fluid de foraj, care pot aparea numai in unele

situatii accidentale;

� aparitia unor fisuri pe traseul conductelor de refulare a fluidului de foraj,

pompa 2 PN 700;

� neetanseitati ale unor zone de racord;

� fisurarea furtunului vibrator, care face legatura intre incarcator si capul

hidraulic – cu insertii metalice – , datorita imbatranirii materialului sau a

manevrarii bruste;

� fisurarea furtunului vibrator, care face legatura cu pompa 2 PN 700 si

manifoldul pompei, datorita imbatranirii materialului;

� neetanseitati in zona gurilor de evacuare si curatire a habelor (la

manlocuri);

� depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de decantare de 40 m3

avand ca rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol

pot ajunge in apele freatice;

� diferite solutii, folosite la tratarea fluidului de foraj sau cu solutii formate

accidental, prin saparea materialelor folosite la tratamentul fluidului de

foraj, depozitate necorespunzator.

Aceste solutii se pot infiltra in sol si pot ajunge in apele freatice.

Prognoza impactului asupra apei in timpul productiei sondelor



57

In timpul functionarii sondelor, daca se respecta tehnologia de lucru, nu se emit

substante poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de

suprafata.

Sursele potentiale de poluare a apelor sunt:

� aparitia unor fisuri pe traseul conductelor de transport amestec titei, de la

sonda la parcul de rezervoare;

� neetanseitati ale unor zone de racord.

4.1.5 Masuri de diminuare a impactului

Prin echiparea careului cu o serie de utilitati: diferite baraci, habe metalice, se

diminueaza efectul infiltratiilor apelor meteorice, la nivelul intregii suprafete a

careului.


cu capacitatea de 40 m3. Haba va fi in prealabil hidroizolata cu solutie bituminoasa

aplicata in doua straturi, urmand a fi asezata pe un strat drenant de nisip cu

grosimea de 10 cm si va fi prevazuta cu capac de protectie si imprejmuita.

Pentru prevenirea poluarii accidentala vor fi instituite o serie de masuri de

prevenire si control:

� Respectarea programului de revizii si reparatii pentru utilaje si

echipamente, pentru asigurarea starii tehnice bune a vehiculelor,

utilajelor si echipamentelor;

� Operatiile de intretinere si alimentare a vehiculelor nu se vor efectua

pe amplasament, ci in locatii cu dotari adecvate;

� Amplasarea unei membrane impermeabile la constructia locatiei, fapt

ce va preveni infiltrarea eventualelor scurgeri accidentale;



58

� Dotarea locatiei cu materiale absorbante specifice pentru compusi

petrolieri si utilizarea acestora in caz de nevoie.

Este strict interzisa aruncarea deseurilor solide in cursurile de apa; acestea vor fi

colectate selectiv si vor fi evacuate de pe amplasament in vederea

valorificarii/eliminarii prin firme autorizate.

In cazul in care datorita neetanseitatii la lucru sau din alte cauze, se poate produce

poluarea apelor de suprafata, trebuie luate urmatoarele masuri:

� inchiderea imediata a sursei de poluare, pentru limitarea intinderii zonei

poluate;

� colectarea poluantului, in masura in care aceasta este posibil;

� limitarea intinderii poluarii, cu ajutorul digurilor.

Se poate concluziona si aprecia, ca in cazul unei exploatari normale, in care se

respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de protectie prezentate, ca

impactul acestei activitati asupra acestui factor de mediu este nesemnificativ.

Se pastreaza situatia existenta, a starii de calitate a apei, nu vor exista surse dirijate

de poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor este

extrem de redusa.

4.1.6 Conditii care trebuie respectate

A. In timpul realizarii proiectului

Prima conditie care trebuie respectata de catre constructor - in aceasta faza a

proiectului - este aceea de respectare stricta a proiectului.

Asezarea tuturor obiectelor care sunt necesare organizarii de santier si a

echipamentelor necesare executarii forajului, numai in interiorul amplasamentului

aprobat pentru aceasta activitate.

Apa necesara lucrarilor de santier se va aproviziona numai din sursa aprobata.



59

Intreaga activitate se va desfasura sub supravegherea atenta a coordonatorilor

activitatii si sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la normele,

regulamentele si cerintele proiectului si de executie a lucrarilor de forare si a celor

conexe acestora.

Se impune ca si conditie – in acest stadiu –, verificarea calitatii apelor subterane, la

inceputul activitatii.

B. In timpul exploatarii proiectului

Prima conditie care trebuie respectata de catre beneficiar - in aceasta faza a

proiectului - este aceea de respectare stricta a proiectului si a tehnologiei de

exploatare a zacamantului.

Exploatarea zacamantului cu instalatii pozitionate strict in interiorul

aplasamentului aprobat pentru aceasta activitate.

Apele rezultate din precipitatii cazute pe amplasament - colectate in haba special

destinata acestora -, vor fi vidanjate si transportate la parcul desemnat pentru

aceasta. Nu se va permite deversarea apelor pluviale in nicio apa de suprafata sau

subterana.

Se va urmari evacuarea ritmica a continutului beciului sondelor, prin vidanjare si

descarcarea continutului la parcul desemnat primirii si prelucrarii acestui amestec.

Sub nici un motiv - sub atentionarea explicita a aplicarii masurilor legale -, nu se

va deversa continutul beciurilor in ape de suprafata sau subterane.


desemnati si sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la normele,

regulamentele si cerintele procesului tehnologic de exploatare a zacamantului.

Niciun obiect sau material de pe amplasamentul utilizat in activitatile de intretinere

si reparatie a instalatiei de extractie titei sa nu ajunga in ape de suprafata sau

subterane.



60

C. In timpul inchiderii activitatii

La inchiderea activitatii de exploatare a zacamantului se impun urmatoarele

conditii, beneficiarului sondelor:

� executarea lucrarilor de izolare a instalatiei de extractie cu conducta de

transport amestec catre parcul de rezervoare, pentru evitarea potentialelor

scurgeri accidentale, care ar putea afecta apele de suprafata sau cele

subterane;



sondelor.

Pentru asigurarea fiecarei sonde sunt prevazute a fi realizate trei dopuri de

ciment:





la rasul beciului.

Conditia cea mai importanta in acest stadiu este aceea ca niciun obiect sau material

de pe amplasamentul utilizat in activitatile desfasurate sa nu ajunga in ape de

suprafata sau subterane.

D. In timpul dezafectarii proiectului

In vederea dezafectarii sondelor sunt prevazute a fi indeplinite urmatoarele

conditii:


� demontarea instalatiilor auxiliare, aferente sondei de exploatare;



61


careului de exploatare a sondei, la baza de productie, pentru revizii,

operatii de intretinere si de valorificare sau reutilizare.

Si in aceasta etapa, conditia cea mai importanta este aceea ca niciun obiect sau

material utilizat in activitatile desfasurate pe amplasament sa nu ajunga in ape de

suprafata sau subterane.

E. In timpul refacerii mediului

Conditiile care se impun in timpul refacerii mediului in vederea retrocedarii

terenului, catre proprietar sunt urmatoarele:

� Utilajele folosite vor actiona strict pe terenul amplasamentului si a

cailor de acces la acesta;

� Se vor efectua urmatoarele operatiuni, in vederea aducerii

amplasamentului la starea pe care acesta a avut-o, anterior existentei

sondelor:

� scarificare;



� discuire;


Niciuna din activitatile enumerate nu va incalca conditiile impuse in aceasta etapa,

si anume ca nici un obiect sau material utilizat in activitatile desfasurate pe

amplasament nu va ajunge in ape de suprafata sau subterane.

Inainte ca terenul dezafectat si ecologizat sa fie predat proprietarului se impune –

ca o conditie obligatorie -, executarea de determinari de catre OSPA, in vederea

stabilirii calitatii solului rezultat. Autoritatea abilitata – OSPA, in acest domeniu -,

trebuie sa certifice calitatea solului rezultat, in raport cu zona in care,

amplasamentul sondelor, se afla situat.



62

Se impune ca si conditie – in acest stadiu – verificarea calitatii apelor subterane, la

sfarsitul activitatii si refacerea calitatii lor, daca aceasta se impune.

F. In timpul de dupa inchidere (postinchidere) a proiectului

Dupa predarea terenului proprietarului de drept nu sunt necesare conditionari

suplimentare.

4.1.7 Modul in care sunt afectate stratele freatice care urmeaza a fi strabatute de catre coloanele: de ancoraj, intermediara si de exploatare

Stratele freatice care urmeaza a fi strabatute de catre coloanele de ancoraj,

intermediara si de exploatare nu sunt afectate, deoarece, in vederea protejarii

subsolului si a panzei freatice impotriva eventualelor infiltratii, se va tuba coloana

de ghidaj intr-un put sapat manual, iar coloana se va betona pe toata lungimea.

Fluidul de foraj folosit in procesul tehnologic va fi astfel preparat incat sa aibe

caracteristici compatibile cu stratele traversate, acesta neavand un caracter

poluant, deoarece concomitent cu traversarea acestora are loc tubarea coloanelor

si cimentarea acestora.

4.2 Aerul

4.2.1 Date generale

Clima perimetrului cercetat este temperat - continentala, subtipul climatului

continental cu nuanta de excesivitate, avand urmatorii parametrii:

� temperatura medie anuala: + 10,6 0C;



63

� temperatura minima absoluta: - 29,0 0C;

� temperatura maxima absoluta: + 39,6 0C.

Precipitatiile medii anuale au valoarea cuprinsa intre 600-700 mm/m2 si reprezinta

media valorilor inregistrate de-a lungul a 10 ani.

Repartitia precipitatiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel:

� iarna: 106,4 mm;

� primavara: 187,5 mm;

� vara: 236,1 mm;

� toamna: 145,0 mm.

Directia predominanta a vanturilor este cea nord-estica (24,5 %) si sud – vestica

(11,8 %). Calmul inregistreaza valoarea procentuala de 29,3 %, iar intensitatea

medie a vanturilor la scara Beaufort are valoarea de 1,4 – 3,4 m/s.

Directia predominanta a vanturilor

Adancimea maxima de inghet este de 0,80 – 0,90 m, conform STAS 6054/1977

„Zonarea Romaniei dupa adancimea maxima de inghet”.



64

4.2.2 Surse si poluanti generati

In timpul constructiei sondelor

Utilizarea, in procesul de forare, a instalatiei tip T 50 Termica, face sa apara emisii

de gaze arse, pe perioada functionarii acesteia, dar poluarea aerului este de scurta

durata si nesemnificativa.

Din tabelele urmatoare se pot urmari valorile surselor stationare dirijate – tabel nr.

4.2.2.-1. -, surselor stationare nedirijate - tabel nr. 4.2.2.-2. - si a surselor mobile -

tabel nr. 4.2.2.-3.:


Denumirea sursei Poluant

Debit masic (g/h)

Debit gaze/aer impurificat

(Nm3/h) (m3/h)

Concen-tratia in emisie

(mg/Nm3) (mg/m3)

Prag de alerta

(mg/Nm3) (mg/m3)

Limita la emisie = prag de

interventie (mg/Nm3) (mg/m3)

1 2 3 4 5 6 7 Particule 15,6

SOx 32,4 CO 270

Hidrocar-buri

44,4

NOx 560 Aldehide 3,6

Grup generator

Acizi organici

3,6

Necuantificabil la acest stadiu al

proiectului

Necuantificabil la acest stadiu al

proiectului


Denumirea sursei Poluant Debit masic(g/h) 1 2 3

Nu este cazul



65


Denumirea sursei Amestec gaze esapament

1. Particule 46,8 2. SOx 97,2 3. CO 810 4. Hidrocarburi 133,2 5. NOx 1332

Poluanti si debite masice (g/h)

6. Aldehide 10,8

Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi

reprezentate de utilajele angrenate la realizarea investitiei: camioane, buldozere,

excavatoare, compactoare. Aceste surse de poluare ale aerului – gazele arse de la

esapament – se constituie ca surse mobile de poluare.

Pentru determinarea emisiilor provenite de la esapamentele motoarelor s-au utilizat

factorii de emisie pentru motoarele Diesel specificati in anexa la Ordinul

Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru

aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor

metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de

surse stationare.

Astfel, pentru motoarele Diesel, specifice autovehiculelor grele, factorii de emisie

sunt (exprimate in kg/1000 litri):

� particule 1,560;

� SOx 3,240;

� CO 27,000;

� hidrocarburi 4,440;

� NOx 44,400;

� aldehide 0,360;

� acizi organici 0,360.

In cele ce urmeaza, au fost evaluate emisiile rezultate, tinandu-se cont de consumul

de motorina specific (30 l/h - la functionarea concomitenta a trei utilaje) si s-au



66

comparat aceste emisii, cu limitele maxime admise in Ordinul Ministrului Apelor,

Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor

tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind

determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare:

� particule: 46,8 g/h fata de 500 g/h, conform pct. 4.1., anexa 1;

� SOx: 97,2 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1, clasa 4;

� CO: 810,0 g/h limita nespecificata;

� hidrocarburi:133,2 g/h fata de 3000 g/h, conform tabel 7.1, clasa 3;

� NOx: 1332,0 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1., clasa 4;

� aldehide: 10,8 g/h fata de 100 g/h, conform tabel 7.1, clasa 1;

� acizi organici:10,8 g/h fata de 200 g/h, conform tabel 7.1, clasa 2.

In timpul productiei sondelor

In timpul functionarii investitiei emisiile amintite, mai sus, dispar exploatarea

executandu-se cu ajutorul unui motor electric.


Prognoza impactului asupra aerului in timpul constructiei sondelor





Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiei –

foraj sonde titei, vor determina o crestere locala a concentratiei de poluanti

atmosferici, pe amplasamentul lucrarilor.



67

Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei

obiectivului, nu va determina afectarea calitatii aerului.




Prognoza impactului asupra aerului in timpul functionarii sondelor

In timpul functionarii investitiei, nu mai exista emisiile eliberate in atmosfera de

catre grupul generator de electricitate, exploatarea titeiului, din zacamint, facandu-

se cu o pompa antrenata de un motor electric.

In aceasta situatie se poate afirma ca impactul asupra aerului este nesemnificativ.


In acest caz, ca masuri de diminuare a impactului, potential, pot fi urmatoarele:

� folosirea, la lucrari, a utilajelor noi sau cu motoare performante si

omologate;

� respectarea stricta a tehnologiei de forare.










68

Pentru executia lucrarilor se vor folosi numai utilaje performante care sa nu emita

in atmosfera decat minimul de gaze arse rezultate din motoarele cu ardere interna

folosite pentru utilajele destinate transportului executarii forajului si obtinerii

energiei electrice necesare pe amplasament.

Nu se vor constitui niciun fel de alte surse de emisie de gaze poluante, in atmosfera

– de exemplu foc deschis, alimentat de combustibili solizi/lichizi.



regulamentele si cerintele proiectului de forare si a celor conexe acestora.








descarcarea continutului la parcul desemnat primirii si prelucrarii acestui amestec,

pentru limitarea emisiilor de compusi volatili (COV), in atmosfera.




Nu se va instala pe amplasament nici o alta sursa potentia de a polua aerul

atmosferic.


La inchiderea activitatii de exploatare a zacamantului se impune urmatoarea

conditie, beneficiarului sondelor:



69

� Pentru executarea tuturor lucrarilor se vor folosi numai utilaje performante

care sa nu emita in atmosfera decat minimul de gaze arse rezultate din

motoarele cu ardere interna folosite pentru utilajele destinate transportului

si executarii activitatilor de inchidere.


La dezafectarea sondelor de exploatare a zacamantului se impune urmatoarea


� Pentru executarea tuturor lucrarilor se vor folosi numai utilaje performante



si executarii activitatilor necesare dezafectarii.


Pentru perioada de refacere ecologica a amplasamentului pe care a avut loc

exploatarea zacamantului de titei se impune urmatoarea conditie, beneficiarului

sondelor:

� La executarea tuturor lucrarilor se vor folosi numai utilaje performante



si executarii activitatilor necesare de ecologizare a amplasamentului.



suplimentare – nu mai exista surse de emisii poluanti in atmosfera.



70

4.3 Solul

4.3.1 Generalitati

Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul cercetat se incadreaza in Campia

piemontana a Covurluiului, care reprezinta o campie de tranzitie intre Podisul

Moldovei (reprezentat de Podisul Covurluiului), la nord, si Campia Siretului

Inferior, la sud.

Amplasamentul cercetat, din punct de vedere administrativ, este situat in raza


Relieful este relativ framantat, cu energii de relief mari, fiind format dintr-o

succesiune de interfluvii paralele, culmi sau platouri largi care coboara de la nord

catre sud, separate de vai consecvente. Altitudinea descreste de la 200 m la mai

putin de 70 m, energia reliefului variind intre 100 si 50 m. Relieful provine din

sculptarea vechii campii villafranchiene, care poate fi interpretata ca un glacies

intre Podisul Moldovei si Campia Romana.

Din punct de vedere seismic perimetrul studiat este caracterizat de parametrii

seismici de calcul ag=0,24 g si Tc=1,0 sec, conform Normativului N100-1/2006.

In general, prin procesul tehnologic de foraj si probele de productie, nu se produc

degradari ale solului si subsolului. La amenajarea suprafetei de teren, care se va

ocupa temporar, se va avea in vedere, conservarea stratului vegetal, care va fi

utilizat la redarea suprafetei de teren, dupa terminarea lucrarilor. Procesul

tehnologic de foraj poate conduce la poluarea solului, cu diverse fluide (fluid de



71

foraj), reziduuri (detritusul) si substante chimice vehiculate, daca nu se iau masurile

de protectie necesare.

4.3.2 Surse de poluare a solului

Procesul tehnologic de foraj poate conduce la poluarea solului, cu diverse fluide:

� fluid de foraj;

� reziduuri, ca detritusul;

� titei;

� substante chimice vehiculate, daca nu se iau masurile de protectie

necesare.

Sursele potentiale de poluare a solului si subsolului pot fi:



� aparitia unor fisuri pe traseul conductei de refulare a fluidului de foraj,

pompa - incarcator;



hidraulic (cu insertii metalice) datorita imbatranirii materialului sau a

manevrarii bruste;

� fisurarea furtunului vibrator, care face legatura cu pompa si manifoldul

pompei, datorita imbatranirii materialului;


manlocuri);

� depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de 40 m3, avand ca

rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol pot ajunge

in apele freatice;



72

� diferite solutii folosite la tratarea fluidului de foraj sau cu solutii formate


foraj, depozitate necorespunzator;

� pierderi accidentale de carburanti si uleiuri pe sol, provenite de la

mijloacele de transport si utilajele necesare desfasurarii lucrarilor,

precum si de la operatiunile de umplere a rezervorului de motorina ce va

exista pe amplasament.

Solutiile utilizate se pot infiltra in sol si pot ajunge in apele freatice.


Prognoza impactului asupra solului in timpul constructiei sondelor

In urma celor prezentate mai sus putem considera ca impactul asupra solului si

subsolului este minim.

Un impact slab, in faza de executie, se va inregistra asupra solului. Stratul vegetal

va fi decopertat si prezervat, fiind constituit din soluri argiloase, pentru refacerea

zonei decopertate.

Prognoza impactului asupra solului in timpul functionarii sondelor

In cazul unei exploatari normale - fara avarii -, nu vor exista surse dirijate de

poluare a solului si subsolului. In caz de avarii, se vor produce scurgeri de titei in

cantitati care pot atinge valori de ordinul sutelor de m3. Aceste scurgeri pot

determina afectarea grava a solului, pe suprafete mari si pe adancimi care pot

atinge 2 pana la 5 m. De asemenea, operatiile de interventie si de reparatie vor

implica lucrari, care vor determina, pentru perioade scurte de timp, modificarea

configuratiei solului in amplasament.



73


Pentru protectia solului, suprafata inchiriata va fi decopertata cu depozitarea

stratului de sol vegetal si nivelarea acesteia, urmand ca la terminarea lucrarilor,

acesta sa fie imprastiat pe toata suprafata, mai putin cea pentru amenajarea

careului pentru exploatarea sondelor.

Pe aceasta suprafata se vor executa lucrari de constructii-montaj in legatura cu

instalatia de foraj.

Se va amenaja drumul de acces din interiorul careului in constructie provizorie

pentru foraj.

Se va monta structura instalatiei pe dale de beton si se vor executa lucrari de

protectie a mediului prin construirea santurilor de scurgere a apelor pluviale si

reziduale, amplasarea habei de colectare a apei reziduale si amenajarea platformei

dalate din fata rampei de prajini.

Pentru protectia solului impotriva eventualelor scurgeri de la rezervoarele de ulei,

acestea vor avea montate ventile cu inchidere sigura si vor fi verificate periodic,

inlaturand astfel efectul de contaminare cu produse petroliere.

In vederea protejarii subsolului si a panzei freatice impotriva eventualelor

infiltratii, se va tuba coloana de ghidaj intr-un put sapat manual. Coloana se va

betona pe toata lungimea.


stratele traversate, acestea neavand un caracter poluant, deoarece concomitent cu


Adancimea de fixare a coloanelor de tubaj asigura:

� controlul eventualelor manifestari eruptive;

� prevenirea contaminarii panzei freatice;



74

� inchiderea tuturor formatiunilor geologice instabile cu permeabilitate mare

de la suprafata.

In vederea protejarii subsolului este interzisa evacuarea si injectarea de reziduuri

provenite de la sonda in foraj sau de exploatare in alte sonde.


instalatiilor, a rezervoarelor, habelor si baracilor din incinta careului sondelor.

Pentru redarea suprafetei careului instalatiei de foraj in circuitul productiv, se va

executa urmatoarea succesiune de lucrari:


� strangerea, incarcarea si transportul patului de balast si nisip folosit la

amenajarea careului ce a fost scarificat;

� imprastierea solului vegetal din depozit pe suprafata careului sondelor;

� nivelarea suprafetei solului ce a fost acoperita cu sol vegetal (suprafata

totala, mai putin suprafata necesara probelor de productie);

� aratura mecanica in doua sensuri perpendiculare a acestei suprafete,

administrarea de ingrasaminte chimice si organice si efectuarea de analize

agropedologice de teren.

Atat in timpul forajelor, cat si in timpul exploatarii, se pot ivi accidente ce pot avea

impact asupra mediului, dupa cum urmeaza:

a)in timpul forajelor pot aparea eruptii necontrolabile datorita urmatoarelor cauze:

� aparitia, pe traiectul sondei, a unor zone de pierderi de circulatie de fluid,

ce conduc la diminuarea inaltimii coloanei de fluid sub valoarea presiunii

unui strat traversat. Astfel se creeaza un raport invers intre presiunea

stratului si presiunea coloanei de fluid, ceea ce conduce la declansarea unei

eruptii libere;

� traversarea unor strate necunoscute, cu presiuni mai mari decat presiunea

coloanei de fluid de foraj;



75

� traversarea unor strate cu gaze ce pot conduce la gazeificarea fluidului de

foraj si implicit la usurarea acestuia. Prin reducerea greutatii specifice a

fluidului prin gazeificare, se reduce si valoarea presiunii exercitata de

coloana de fluid de foraj si apoi poate avea loc declansarea eruptiei.

Toate aceste situatii descrise mai sus pot conduce la eruptii care reprezinta

evenimente in activitatea de foraj prin pierderi materiale si prin poluarea mediului.

Impactul ecologic al unei eruptii libere se manifesta prin deversarea in mediul

ambiant a unor cantitati importante de hidrocarburi sau ape reziduale, in unele

situatii cand stratul ce a generat avaria dispune de gaze libere care produc incendiu

datorita aprinderii gazelor de suprafata.

Toate deversarile si emisiile de produsi rezultati in urma eruptiilor libere

necontrolabile conduc la poluarea solului, a apelor de suprafata, a apelor

subterane si a aerului.

Prevenirea unei eruptii necesita urmatoarele masuri:

� cunoasterea si urmarirea simptomelor unei manifestari la o sonda;

� tubarea coloanelor la adancimile de reper obligatoriu;

� cunoasterea gradientilor de fisurare si de presiune a sondei;

� dotarea sondei cu echipamente si instalatii de prevenire corespunzatoare

solicitarilor maxime estimate;

� dotarea cu echipamente si instalatii de control ale proceselor tehnologice;

� stapanirea procesului de evacuare a fluidelor sau gazelor patrunse in gaura

de sonda si restabilirea echilibrului sondei;

� respectarea regulamentului de prevenire a eruptiilor;

� instruirea personalului operativ in scopul combaterii eruptiilor.

La amenajarea suprafetei de teren ce se va ocupa temporar, se va avea in vedere

conservarea stratului vegetal care va fi utilizat la redarea suprafetei de teren dupa

terminarea lucrarilor.



76

In cazul in care sondele vor da rezultate la probele de productie, careul se va

restrange la o suprafata de circa 2115 m2 necesara exploatarii sondelor. Se va reda

in circuitul initial o suprafata de circa 5285 m2 formata din: 3070 m2 rezultata de la

restrangerea careului de productie (comuna pentru cele 2 sonde) plus o suprafata

de 2215 m2 reprezentata de camp (suprafata care la redare nu necesita lucrari de

imbunatatiri funciare).

In cazul in care se produc poluari accidentale ale mediului, pot fi afectate, in afara

de sol si subsol, in totalitate sau partial, urmatorii factori de mediu: vegetatia

forestiera, apele de suprafata si subterane si aerul.

In vederea diminuarii sau eliminarii impactului produs asupra mediului de aparitia

unor astfel de situatii, proiectantul a prevazut efectuarea urmatoarelor lucrari de

suprafata:

� stratul de sol vegetal din incinta careului, se va decoperta pe adancimea de

circa 30 cm, urmand ca acesta sa constituie depozit de sol vegetal;

� amenajarea unui sant betonat cu sectiune trapezoidala racordat la haba de

40 m3, pentru colectarea apelor uzate;

� inainte de retrocedarea terenului, catre proprietar, se vor efectua

urmatoarele operatii:

� scarificare;



� discuire;




77








Toate suprafetele ocupate de obiecte , instalatii sau utilaje se vor plasa pe suprafete

acoperite cu dale de beton.

Nu se va depozita nimic, direct pe sol, fara ca acesta sa fie protejat fie prin dale de

beton, fie prin folii de material plastic impermeabile scurgerilor accidentale de

diferite substante.




conexe acestora.

Se impune ca si conditie – in acest stadiu –, verificarea calitatii solului, la inceputul

activitatii.









78


descarcarea continutului la parcul desemnat primirii si prelucrarii acestui amestec.

Sub nici un motiv - sub atentionarea explicita a aplicarii masurilor legale -, nu se

va deversa continutul beciurilor pe sol.





si reparatie a instalatiei de extractie titei sa nu ajunga pe sol.

Circulatia personalului si a utilajelor – pe amplasament si spre amplasament se va

face numai pe suprafete acoperite cu dale de beton sau piatra compactata.


La inchiderea activitatii de exploatare a zacamantului se impun urmatoarele

conditii, beneficiarului sondelor:



scurgeri accidentale, care ar putea afecta solul;



sondelor.

Pentru asigurarea fiecarei sonde sunt prevazute si trebuie a fi realizate, trei

dopuri de ciment:





la rasul beciului.



79


de pe amplasamentul utilizat in activitatile desfasurate sa nu ajunga pe sol.


In vederea dezafectarii sondelor sunt prevazute a fi indeplinite urmatoarele

conditii:


� demontarea instalatiilor auxiliare, aferente sondelor de exploatare;


careului de exploatare a sondelor, la baza de productie, pentru revizii,

operatii de intretinere si de valorificare sau reutilizare.

Si in aceasta etapa, conditia cea mai importanta este aceea ca nici un obiect sau

material utilizat in activitatile desfasurate pe amplasament nu va ajunge pe sol.


Conditiile care se impun in timpul refacerii mediului in vederea retrocedarii

terenului, catre proprietari sunt urmatoarele:

� Utilajele folosite vor actiona strict pe terenul amplasamentului si a

cailor de acces la acesta;

� Se vor efectua urmatoarele operatiuni, in vederea aducerii

amplasamentului la starea pe care acesta a avut-o, anterior existentei

sondelor:

� scarificare;



� discuire;




80

Niciuna din activitatile enumerate nu va incalca conditiile impuse in aceasta etapa,

si anume ca niciun obiect sau material utilizat in activitatile desfasurate pe

amplasament sa nu ajunga pe sol.

Inainte ca terenul dezafectat si ecologizat sa fie predat proprietarului se impune –

ca o conditie obligatorie -, executarea de determinari de catre OSPA, in vederea

stabilirii calitatii solului rezultat. Autoritatea abilitata – OSPA, in acest domeniu -,

trebuie sa certifice calitatea solului rezultat, in raport cu zona in care,

amplasamentul sondelor, se afla situat.



suplimentare care sa vizeze protectia solului.

4.4 Geologia subsolului

Din punct de vedere geologic perimetrul cercetat se suprapune fundamentului

hercinic-kimmeric de tip dobrogean, acoperit cu o cuvertura sedimentara jurasica

si miocen superioara - pliocen, separata de o mare lacuna stratigrafica. Depozitele

post villafranchiene (depozitele de terasa, luturile loessoide) formeaza o cuvertura

continua si definitorie pentru caracterele geografice ale unitatii.

Alcatuirea petrografica, dispozitia monoclinala a stratelor si manifestarile

miscarilor neotectonice (radiare negative din pliogen - actual), au avut un rol

hotarator in modelarea reliefului.

Structura Independenta se situeaza la circa 20 km nord - vest de orasul Galati, iar

din punct de vedere geologic apartine de Promontoriul Nord – Dobrogean (zona



81

ingropata a acestuia), la granita dintre Platforma Moesica si Platforma

Moldoveneasca.

Acumularile de hidrocarburi cantonate in depozitele pliocene, au fost puse in

evidenta in anul 1958 prin sonda 18 Lascar Catargiu, iar exploatarea a inceput in

1959 prin sondele 200, 204 si 209.

Lucrarile de cercetare geologica prin foraj au pus in evidenta (anii 1958 - 1959)

acumulari de hidrocarburi la nivelul Pliocenului inferior, dispus transgresiv si

discordant pe relieful de eroziune al Cristalinului, iar in anul 2002 o acumulare de

gaze libere in Dacian.

Imaginea geologica, construita pe baza celor 739 de sonde sapate pana la data de

referinta a ultimului studiu de zacamant, reflecta existenta unor culminatii, grupate

in domurile I, II si III, aliniate de la nord la sud pe o distanta de 10 km. La nivelul

acestora sunt conturate cele 50 de zacaminte de hidrocarburi: 49 in Pliocenul

inferior si unul in Dacian.

Analiza potentialului de rezerve pe fiecare zacamant in parte releva ca exploatarea

se va desfasura in conditii optime pana in anul 2020, prin dezvoltarea gabaritului in

zonele de maxima productivitate, estimandu-se o rezerva recuperabila cu circa

550000 tone mai mare decat in varianta exploatarii cu gabaritul actual.

Sondele de exploatare titei 1486 si 1487 Independenta au ca obiectiv principal

completarea gabaritului de exploatare la nivelul complexelor Ploicen 12, iar ca

obiective secundare, complexele Pliocen 11, 10 mediu „a” si Pliocen 5.



82

Conform documentatiei tehnice a proiectului de foraj, pentru realizarea obiectivului

propus s-a adoptat urmatorul program de constructie (acelasi pentru fiecare

sonda):

� Coloana de ghidaj consta dintr-un burlan de tabla sudata cu diametrul ∅

450 mm x 8 mm, tubat la circa 6 m adancime, intr-un put sapat manual, cu

dimensiunea de 1 m x 1 m, centrat cu masa si cimentat pana la nivelul

fundului beciului. Rolul acestei coloane este de a consolida zona

superioara a gaurii de sonda, zona in care sunt situate roci mai slabe, de

a inchide stratele acvifere de suprafata, ferindu-le de contaminare cu

fluidul de foraj si totodata de a proteja beciul sondelor si fundatiile

instalatiei, de infiltratii cu fluid de foraj, care ar putea afecta rezistenta

solului;





cimentarea coloanei se va monta la gura putului un sistem de etansare si o

instalatie de prevenire a eruptiilor care va asigura desfasurarea forajului

pentru faza urmatoare in conditii de securitate. Se recomanda ca siul

acestei coloane sa fie fixat intr-un strat bine consolidat ;



Aceasta coloana de exploatare, permite executarea probelor de productie

si exploatarea acumularilor de hidrocarburi, in conditii de securitate.



83

Nr.

crt.

Coloana Diametru

(in) Imbinare

Cantitatea de burlane

(m)

Total

(m)

1. Ancoraj 9 5/8 MS 200 20 220

2. Exploatare 7 ML 750 75 825

Pentru identificarea litologiei terenului pe perimetrul cercetat au fost executate

cinci sondaje geotehnice pe perimetrul propus, care au interceptat urmatoarea

succesiune litologica:

Forajul geotehnic Fg1

� 0,00 – 0,50 m = sol argilos;

� 0,50 – 2,20 m = praf argilos cafeniu, plastic vartos, cu concretiuni

calcaroase;

� 2,20 – 5,50 m = praf argilos nisipos galben cafeniu, plastic vartos, cu

concretiuni calcaroase mari;

� 5,50 – 10,00 m = argila prafoasa galben cafenie, plastic consistenta – plastic

vartoasa, cu concretiuni calcaroase.

La data cercetarilor (septembrie 2010) nu au fost intalnite infiltratii de apa pana la

adancimea de 10,00 m.


� 0,00 – 0,20 m = sol argilos;


calcaroase;





84






� 0,00 – 0,30 m = sol argilos;


calcaroase;



� 5,80 – 10,00 m = argila prafoasa galben cafenie, plastic consistenta, cu

concretiuni calcaroase.

La data cercetarilor (septembrie 2010) nu au fost intalnite infiltratii de apa

subterana pana la adancimea de 10,00 m.


� 0,00 – 0,50 m = sol argilos;


calcaroase;



� 4,50 – 10,00 m = argila prafoasa galben cafenie, plastic consistenta, cu

concretiuni calcaroase.

La data cercetarilor (septembrie 2010) nu au fost intalnite infiltratii de apa

subterana pana la adancimea de 10,00 m.




85

� 0,00 – 0,50 m = sol argilos;


calcaroase;







4.4.1 Surse de poluare a subsolului

Potential, prin aplicarea procesului tehnologic de foraj se poate – accidental -,

polua subsolul, prin padrunderea de pe sol a diverselor fluide prezente pe

amplasamentul sondelor de foraj, in perioada de forare a sondelor:

� fluid de foraj;

� reziduuri, ca detritusul;

� titei.

Sursele potentiale de poluare a subsolului pot rezulta din:




pompa 2 PN 700 - incarcator;



manlocuri);



86



pot ajunge in apele freatice.

Potential, prin aplicarea procesului tehnologic de exploatare a forajului se poate –

accidental -, polua subsolul, cu:

� titei;

� apa sarata.

Sursele potentiale de poluare a subsolului pot rezulta din:

� neetanseitati ale unor zone de racord pe traseul de transport titei la parc;

� depasirea capacitatii de inmagazinare a beciului sondelor, avand ca

rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare de pe sol pot

ajunge in apele freatice.


Prognoza impactului asupra subsolului in timpul constructiei sondelor

In urma celor prezentate mai sus putem considera ca impactul asupra subsolului

este minim.

Un impact slab, in faza de executie a forajului sondelor, se va inregistra asupra

subsolului.

Prognoza impactului asupra subsolului in timpul functionarii sondelor


poluare a subsolului. In caz de avarii, se vor produce scurgeri de titei in cantitati

care pot atinge valori de ordinul sutelor de m3. Aceste scurgeri pot determina

afectarea grava a subsolului, pe suprafete mari si pe adancimi care pot atinge 2

pana la 5 m. De asemenea, operatiile de interventie si de reparatie vor implica



87

lucrari, care vor determina, pentru perioade scurte de timp, modificarea

configuratiei subsolului, in amplasament.

De asemenea, pot exista si situatii de poluari accidentale care pot fi provocate de

activitati diverse.


Atunci cand se produc poluari accidentale ale mediului, pot fi afectate, in afara de

sol si subsol, in totalitate sau partial, urmatorii factori de mediu: vegetatia


In vederea diminuarii sau eliminarii impactului produs asupra subsolului de

aparitia unor astfel de situatii, proiectantul prevede efectuarea urmatoarelor

lucrari:

� stratul de sol poluat in adancime se va indeparta si transporta in depozite

agreate de catre APM unde va avea loc depoluarea acestora;

� volumul ramas va fi completat cu material de umplutura sau sol depoluat.



� respectarea programului de revizii si reparatii pentru utilaje si



� operatiile de intretinere si alimentare a vehiculelor nu se vor efectua


� amplasarea unei membrane impermeabile la constructia locatiei, fapt


� dotarea locatiei cu materiale absorbante specifice pentru compusi




88




In vederea diminuarii sau eliminarii impactului produs asupra subsolului si a

apelor subterane, de aparitia unor astfel de situatii, proiectantul prevede efectuarea

urmatoarelor lucrari:

� stratul de sol poluat in adancime se va indeparta si transporta in depozite

agreate de catre APM unde va avea loc depoluarea acestora;

� volumul ramas va fi completat cu material de umplutura sau sol depoluat.

4.5 Biodiversitatea

In tratarea specifica a biodiversitatii existente pe zona cercetata s-a tinut cont si de

Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 776/05.05.2007, privind

declararea siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei

ecologice europene Natura 2000, in Romania.

4.5.1 Referiri generale despre biodiversitatea Luncii Siretului Inferior

Zona de exploatare a sondelor 1486 si 1487 Independenta se gaseste la o distanta

de peste 2,6 km fata de limita ariei de protectie speciala avifaunistica Lunca

Siretului Inferior – RO SPA 0071 Lunca Siretului Inferior, stabilit prin Hotararea

Guvernului Romaniei nr. 1284/24.10.2007 privind declararea ariilor de protectie

speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000

in Romania.



89

Conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1284/24.10.2007 privind declararea

ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice

europene Natura 2000 in Romania, suprafata unitatii administrativ – teritoriale

Schela cuprinsa in situl RO SPA 0071 Lunca Siretului Inferior (in procente), este de

2 %.

Date generale despre aria de protectie speciala avifaunistica Lunca Siretului

Inferior – RO SPA 0071

Tip sit: SPA

Extindere sit :

� xmin: 664 604,0

� ymin: 436 461,0

� xmax: 729 586,0

� ymax: 518 700,0

Suprafata: 38 496 ha

Informatii generale:

� Tip: J

� Respondent: Grupul de lucru Natura 2000

� Manager: Balta Talabasca se afla in custodie S.C. NEGRO S.R.L.

� Coordonatele caracteristice: 45°52"42', 27°16"58'

� Altitudine med/max/min: 33,0/303,0/0,0

� Calitate: Lunca Siretului Inferior se intinde pe raza judetelor

Galati, Braila, Vrancea. Arii naturale protejate de interes national,

din judetul Galati, incluse in Lunca Siretului Inferior: Balta

Potcoava si Balta Talabasca. Genetic,Balta Potcoava este un lac de

curs al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat in urma



90

actiunii de indiguire a luncii Siretului inferior, datorita suprafetei si

adancimii mai mare si datorita legaturii stranse cu stratul de apa

freatica. Intre balta Potcoava si raul Siret se afla paduri de lunca.

Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de

asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Thypha,

Nimphoides, Scirpus si altele. Balta Talabasca este o zona de o

deosebita importanta avifaunistica pe cursul Siretului Inferior, aflat

in calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide

(Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea),

threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide

(Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata,

Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica

atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra

avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa

ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo,

Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo

rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.

� Vulnerabilitate: Activitati antropice cu impact negativ asupra

ecosistemului: pasunat, pescuit, vanatoare, extragere de nisip si

pietris, poluarea apei.

� Desemnarea: Balta Potcoava: Hotararea Consiliului Judetean

Galati nr. 46/10.11.1994, privind instituirea regimului de protectie

oficiala a unor zone de pe teritoriul judetului Galati Legea nr.

5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

national - Sectiunea a III-a -zone protejate, publicata in M. Of.

152/2000, pozitia 2.411. O.U. nr.236/2000, publicata in M. Of.

nr.625/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice aprobata cu



91

modificari si completari prin Legea nr.462/2001, publicata in M.Of.

nr.433/2001 Legislatia europeana si internationala: Directiva

Pasari79/409/CEE, Directiva Habitate, Flora si Fauna92/43/CEE,

conventiile internationale privind diversitatea biologica si

dezvoltarea durabila a sistemelor socio-economice locale Balta

Talabasca: Hotararea Consiliului Judetean Galati

nr.46/10.11.1994, privind instituirea regimului de protectie oficiala

a unor zone de pe teritoriul judetului Galati Legea nr. 5/2000

privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national -

Sectiunea a III-a -zone protejate, publicata in M. Of. 152/2000,

pozitia 2.412. O.U. nr.236/2000, publicata in M. Of. nr.625/2000,

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei si faunei salbatice aprobata cu modificari si

completari prin Legea nr.462/2001, publicata in M.Of. nr.433/2001

Legislatia europeana si internationala: Directiva

Pasari79/409/CEE, Directiva Habitate, Flora si Fauna92/43/CEE,

conventiile internationale privind diversitatea biologica si

dezvoltarea durabila a sistemelor socio-economice locale

� Proprietari/Administratori: Proprietate de stat si privata.

� Caracterizare: Este o zona de subsidenta cu altitudini reduse

(aproximativ 5 m). Se intalnesc paduri de lunca. Flora de lunca

joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale

specifice din genurile Pragmites, Thypha, Nimphoides, Scirpus si

altele. Este o zona aflata in calea migratiei numeroaselor specii de

pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta,

Egreta alba, Ardea purpurea), threskiornithide (Plegadis

falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser

anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya



92

nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme

(Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus

vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride

(Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus),

hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide

(Acrocephalus sp.) s.a.

Specii prioritare: 21 inregistrari pentru ROSPA0071

Specname Anexa II Residenta Inmultire Iernat Pasaj Populatia Conservare Izolare Global

Pelecanus onocrotalus

Y 60-75 i C B C C

Ixobrychus minutus

Y 10-15 p C B C C

Nycticorax nycticorax

Y 20-30 p C B C C

Ardeola ralloides Y 5-10 p D B C C

Egretta garzetta Y 20-45 p 80-180 i

C B C C

Egretta alba Y 15-30 p 50-160 i

C B C C

Ardea purpurea Y 5-12 p D B C C

Ciconia ciconia Y 300-500 i

C B C C

Platalea leucorodia Y 5-20 p C B C C

Cygnus cygnus Y 4-10 i D B C C

Aythya nyroca Y 20-25 p 100-150 i

C B C C

Circus aeruginosus Y 6-12 p C B C B

Recurvirostra avosetta

Y 5-12 p 25-30 i C B C C

Glareola pratincola

Y 10-14 i C B C C

Larus minutus Y 20-35 i D B C C

Gelochelidon nilotica

Y 5-10 i B B C B

Sterna hirundo Y 3-5 p 30-50 i D B C C

Chlidonias hybridus

Y 80-100 p 380-450 i

C B C C

Alcedo atthis Y 15-25 p D B C C

Lanius collurio Y 15-25 p D B C C

Lanius minor Y 20-35 p C B C C



93

La vizita efectuata, in teren – pe viitorul amplasament al sondelor 1486 si 1487

Independenta, nu au fost identificati indivizi ai speciilor enumerate mai sus.

Habitate prioritare: 0 inregistrari pentru ROSPA0071 Specii prioritare: 2 inregistrari pentru ROSPA0071

Nume Populatia Motiv

Vertigo angustior C C

Vertigo moulinsiana C C

Pe parcursul cercetarii amplasamentului destinat exploatarii sondelor 1486 si

1487 Independenta nu au fost identificati membrii ai speciilor nominalizate in

tabel si nici cuiburi care ar putea fi indicatoare ale acestora.

4.5.2 Generalitati

Vegetatia apartine, in cea mai mare parte pajistilor stepice cu graminee si diverse

ierburi xerofile, determinate de conditiile de clima, precum se de substratul litologic

alcatuit din loess, care ocupa cea mai mare suprafata. Predomina grupari de: Poa

bulbosa (firuta cu bulbi), Artemisia austriaca (pelinta de stepa), Cynodon dactylon

(pir gros), Festuca Vallesiaca (paius), Agropiron cristatum (pir crestat).

Elemente xerofile patrund din stepele orientale euro-asiatice, cum sunt: Stipa

lessingiana (colilia), Adonis wolgensis (ruscuta), Centaurea orientalis (maturica),

etc. In afara de aceste asociatii vegetale derivate sau secundare, reprezentate prin

Andropogon ischaemum, care este rezistenta la pasunat si se instaleaza usor pe

terenurile degradate. Pe nisipurile solidificate apar: Salsola ruthenica (saracica),

Cecatoca ipussarenarius (ciulinii), etc. In Campia Covurluiului se intalneste si

vegetatia lemnoasa de silvostepa, in care predomina doua specii ca: Quercus

pendunculiflora (stejarul brumariu) si Quercus pubescens (stejarul pufos); ele



94

apar fie in arborete pure, fie alaturi de Quercus cerris (cerul), Quercus frainetto

(garnita), Quercus robur (stejarul perpendicular) etc.

Fauna este specifica stepei si silvostepei, dominata fiind de prezenta rozatoarelor,

cum sunt: popandaul (Citellus citellus), harciogul (Cricetus cricetus), orbetele sau

catelul pamantului (Spalax leucodon), precum si numeroase specii de soareci de

camp si iepuri.

Dintre pasari cele mai frecvente sunt prepelita (Coturnix coturnix), potarnichea

(Perdix perdix), ciocarlia etc. Dintre reptile: soparla (Elaphe quatorliniata

sauromates pallas), soparla de stepa. Sunt si insecte specifice zonei de campie:

lacuste, cosasi, greieri.

Asociate cu ecosistemul dominant, apar si ecosistemele amenajate. Cerintele

umanitatii nu au putut fi limitate la ce ofera natura. De pe o anumita treapta a

dezvoltarii sale istorice, de altfel foarte veche, omul a incercat noi solutii din punct

de vedere ecologic. Astfel, in zona de amplasament a sondelor, se pot evidentia:

� ecosistemul agrotehnic;

� ecosistemul legat de asezarile umane.

Ecosistemul agrotehnic este reprezentat de culturile agricole si de livezile de pomi

fructiferi; reprezinta ecosistemul amenajat in scopul exploatarii producatorilor

primari.

Producatorii primari mentionati sunt supusi concurentei din partea unor plante

spontane, de tipul buruienilor. Mediul de cultura imbogatit in azotati si fosfati este

astfel disputat intre cele doua categorii de plante, la care se mai adauga si o alta

categorie de factori ecologici dezavantajosi pentru producatorii primari cultivati, si

anume cea datorata consumatorilor de ordinul unu, desemnati cu numele de

daunatori: insecte, ciuperci.

Ecosistemul legat de asezarile umane a aparut odata cu formarea unor aglomerari

a populatiei in spatii mici. O asezare umana, redusa numeric in privinta

locuitorilor, cu inerente influente asupra mediului nu se individualizeaza ca sistem



95

ecologic. Numai o grupare umana de tip urban, implicand preluarea unui spatiu

destul de mare din natura, modificand specificul mediului prin constructii, conduce

la individualizarea unui sistem ecologic specific. Locuintele constituie locuri

predilecte pentru existenta si proliferarea unui numar de specii, mai ales

microbiologice – bacterii, drojdii si fungi –, caracterizate prin specificitati

geografice. Depozitele sedimentare, de la silozuri pana la magazine alimentare,

existente in localitate sau in afara sa, au atras o serie de organisme care alcatuiesc

comunitati specifice.


Prognoza impactului asupra biodiversitatii in timpul constructiei sondelor

In perioada de executie a investitiei, vegetatia va fi afectata exclusiv in zona de

lucru. Pe aceasta suprafata de teren, vegetatia va fi eliminata in totalitate, dar se va

reface dupa perioada de vegetatie, dupa reabilitarea suprafetelor afectate.

Prezenta faunei, in vecinatatea amplasamentului este reprezentata de iepuri,

soareci de camp si pasari, nefiind afectata de prezenta obiectivului de investitie.

Activitatea de foraj se desfasoara numai in incinta amplasamentului aprobat,

neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre si

acvatice este nesemnificativ.

Se poate afirma ca impactul asupra acestui factor de mediu in timpul constructiei

obiectivului este minim.

Prognoza impactului asupra biodiversitatii in timpul functionarii sondelor

Deoarece activitatea de exploatare se desfasoara numai in incinta amplasamentului

aprobat, neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei

terestre si acvatice este nesemnificativ.



96

Situarea amplasamentului destinat exploatarii sondelor 1486 si 1487

Independenta la o distanta de peste 2,6 km fata de zona definita – in termenii

Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1284/24.10.2007 – ca arie naturala protejata,

nu implica si nici nu determina – direct sau indirect - , niciun impact asupra

faunei si florei existente in aceasta arie.

Activitatea de exploatare nu modifica compozitia speciilor sau a tipurilor de

ecosisteme terestre si acvatice, nu are ca efect distrugerea sau alterarea habitatelor

speciilor de plante, nu altereaza speciile si populatiile de pasari, mamifere, pesti,

amfibii, reptile protejate sau nu.

Exploatarea sondelor 1486 si 1487 Independenta – potential - , nu poate

determina modificari ale compozitiilor de specii sau ale resurselor speciilor de

plante cu/fara importanta economica.

Investitia nu afecteaza nici rutele de migrare ale pasarilor.


Dupa executia lucrarilor de constructie si foraj, vegetatia va repopula in mod

sistemic zona.

Amplasarea sondelor 1486 si 1487 Independenta in zona propusa nu va avea ca

impact asupra starii de fapt existenta – raportata la biodiversitate -, in acest

moment, si nu va modifica componentele biodiversitatii.

Nu se impun masuri speciale care sa vizeze diminuarea impactului datorat

activitatii de amplasare a sondelor de foraj, asupra biodiversitatii.



97








Personalul si utilajele nu trebuie si nici nu va interactiona cu vegetatia si fauna din

vecinatate sub niciun motiv.

Nu se va permite deversarea lichidelor sau depozitarea de materiale in afara

amplasamentului aprobat.

Se va evita - de catre personalul - hranirea cu alimente, sau lasarea hranei

personalului la liberul acces al pasarilor sa a altor animale.

Se va interzice, in mod imperativ – intregului personal - sa arunce resturile de

mancare in vecinatatea sau pe teritoriul amplasamentului, astfel incat acestea sa

ajunga accesibile faunei salbatice.

Se va evita producerea excesiva de vibratii si zgomot care sa provoace afectarea

faunei potentiale aflate in vecinatate.




conexe acestora.



98







Se va executa ingradirea beciului sondelor si a utilajelor aflate in miscare, pentru a

evita accidentarea intamplatoare a faunei migratoare din vecinatati si care ar

tranzita amplasamentul sondelor de productie.


desemnati si se va aplica sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la

normele, regulamentele si cerintele procesului tehnologic de exploatare a

zacamantului.


si reparatie a instalatiei de extractie titei sa nu ajunga pe vegetatie sau sol.


La inchiderea activitatii de exploatare a zacamantului se impune urmatoarea




scurgeri accidentale, care ar putea afecta flora si fauna din vecinatate;


de pe amplasamentul utilizat in activitatile desfasurate sa nu ajunga sa afecteze

flora si fauna din zona.





99

Se va evita de catre intreg personalul - hranirea, cu alimente, sau lasarea hranei

personalului la liberul acces al pasarilor sau a altor animale.







In vederea dezafectarii sondelor prevederea si executarea activitatilor va trebui sa

se desfasoare astfel incat flora si fauna din vecinatate sa nu fie afectata.

Si in aceasta etapa, conditia cea mai importanta este aceea ca nici un obiect sau

material utilizat in activitatile desfasurate pe amplasament nu va ajunge sa afecteze

flora si fauna din vecinatate.



Se va evita hranirea, cu alimente, sau lasarea hranei personalului la liberul acces

al pasarilor sa a altor animale – de catre personalul muncitor.







Una din conditiile imperative se refera la a nu se depasi – prin activitatile de

ecologizare a terenului -, limitele amplasamentului aprobat.



100

Se va evita hranirea, cu alimente, sau lasarea hranei personalului la liberul acces

al pasarilor sa a altor animale – de catre personalul muncitor.



ajunga accesibile faunei salbatice





suplimentare.

4.6 Peisajul

4.6.1 Informatii despre peisaj

Perimetrul cercetat se incadreaza in Campia piemontana a Covurluiului, care

reprezinta o campie de tranzitie intre Podisul Moldovei (reprezentat de Podisul

Covurluiului), la nord, si Campia Siretului Inferior, la sud.

Amplasamentul cercetat, din punct de vedere administrativ, este situat in raza


Relieful este relativ framantat, cu energii de relief mari, fiind format dintr-o

succesiune de interfluvii paralele, culmi sau platouri largi care coboara de la nord

catre sud, separate de vai consecvente. Altitudinea descreste de la 200 m la mai

putin de 70 m, energia reliefului variind intre 100 si 50 m. Relieful provine din



101

sculptarea vechii campii villafranchiene, care poate fi interpretata ca un glacies

intre Podisul Moldovei si Campia Romana.

4.6.2 Explicarea utilizarii terenului Tabelul nr. 4.6.2-1.

Utilizarea terenului Suprafata (m2) Inainte de punerea

in aplicare a proiectului

Dupa punerea in aplicare a proiectului

Recultivata (dupa redare)

1 2 3 4 In agricultura:

� teren pasune � gradini � arabil � faneata � livada

5185

2115

3070

Paduri - - -

Drumuri - - - Zone construite (curti, suprafata construita)

- - -

Ape - - - Alte terenuri:

� vegetatie plantata

� zone umede � teren deteriorat � teren

neproductiv � camp

2215

2215 TOTAL 7400 2115 5285



102

4.6.3 Suprafata de teren ocupata

Tabelul nr. 4.6.3.-1

Nr. crt.

Denumirea obiectivului Dimensiuni (m)

Suprafata de teren temporar

necesara (mp)

Nr. Din plan

1. Suprafata ocupata de obiectivele instalatiei de

foraj - - -

2. Suprafata de protectie - - - 3. Suprafata incinta careu 5185 - 4. Suprafata camp - 2215 -

TOTAL 7400 -

4.6.4 Impactul asupra peisajului


impact asupra starii de fapt existenta – raportata la peisaj -, in acest moment si nu

va modifica componentele peisajului.


Nu se impun masuri speciale care sa vizeze diminuarea impactului activitatii de

amplasare a sondelor de foraj asupra peisajului.

4.7 Mediul social si economic

Existenta in zona exploatarilor petroliere prin sondele de foraj si extractie nu va

conduce la modificarea structurii activitatii economice locale, traditionale si nici nu



103

va creea asezari umane noi, prin atragerea de forta de munca in zona. Sondele, prin

amplasamentul lor, nu afecteaza in niciun fel asezarile umane. Avand in vedere ca

distanta la care se afla sondele este mai mare decat cea minima impusa (50 m) - si

anume aproximativ 375 m de la sonde la prima casa, se considera ca securitatea

asezarilor umane, nu este afectata.

Sondele se vor amplasa in extravilanul localitatii Schela, judetul Galati.

Desfasurarea normala a procesului de foraj nu conduce la poluarea semnificativa a

mediului. Se estimeaza ca impactul produs asupra asezarilor umane sau a

obiectivelor industriale din zona adiacenta, precum si a starii de sanatate a

populatiei este nesemnificativ.

4.7.1 Impactul asupra mediului social si economic

Amplasarea sondelor de foraj in extravilanul localitatii Schela nu poate avea un

impact semnificativ asupra mediului social si nici asupra mediului economic al

zonei.


Nu este cazul.

4.8 Zgomotul 4.8.1 Generalitati

Zgomotul se constituie ca un factor de mediu omniprezent pentru care limita



104

definita ca fiind nivelul corect si nivelul definit ca nociv este dependenta de o

multitudine de factori:

� fizici: ai zgomotului;

� personali: determinati de calitatea receptorului etc.

factori greu de identificat si cuantificat.

Expunerea ocazitionala, la niveluri destul de ridicate de zgomot, pe o

perioada relativ scurta de timp este responsabila de efecte otice, de

diminuarea acuitatii auditive, precum si de actiunea ca factor de risc asociat

in aparitia si severitatea hipertensiunii arteriale, in cresterea riscului infarctului

de miocard etc.

Cazul in care exista expuneri asupra populatiei, caracterizate prin niveluri

reduse, ale zgomotului, dar persistente, efectele principale sunt cele

nespecifice, datorate actiunii de factor de stres neurotrop al zgomotului.

Stresul se manifesta in sfera psihica, de la simpla reducere a atentiei si a

capacitatilor amnezice si intelectuale, pana la tulburari psihice si

comportamentale care se manifesta clinic prin oboseala, iritabilitate si senzatie de

disconfort.

Alte efecte au caracter nespecific si de cele mai multe ori infraclinic, cu o etiologie

multifactoriala, evolueaza de la simple modificari fiziologice, pana la

inducerea de procese patologice, cum ar fi aparitia tulburarilor nevrotice,

agravarea bolilor cardiovasculare, tulburari endocrine etc.

Pentru evaluarea impactului zgomotului, doua aspecte sunt importante:

� extinderea impactului - exprimata prin numarul persoanelor afectate;

� intensitatea impactului - exprimata prin nivelul de zgomot, exprimat in

dB.

Avand in vedere faptul ca, activitatile desfasurate in cadrul tehnologiei de

forare sonda titei se desfasoara cu precadere in spatii deschise si la o

departare convenabila pentru ca zgomotul emis de motoarele utilajelor folosite



105

– 83,7 dB(A), nivel masurat langa acelasi tip de utilaje, aflate in functiune la

sonde asemanatoare -, se poate afirma ca functionarea obiectivului analizat, nu

genereaza zgomot care sa depaseasca nivelul maxim admisibil de 65 dB(A) –

STAS 10009/1988 -, corespunzator unitatilor industriale – masurabil la limita

careului sondelor -, fapt pentru care se poate aprecia ca minim si acceptabil,

impactul produs asupra confortului fonic al populatiei din zona si aceasta se va

intampla doar pe parcursul existentei santierului de forare sonda, nivelul de

zgomot scazand drastic pe timpul exploatarii titeiului.


Principalele surse de zgomot si vibratii rezulta de la exploatarea instalatiei de foraj,

a utilajelor anexe si de la utilajele de transport care tranziteaza incinta careului.

Aceste forme de poluare se produc in situatii normale de exploatare a utilitatilor din

careu, au un caracter temporar, iar efectele sunt pe termen scurt.

Principalele surse de zgomot si vibratii pe amplasament vor fi reprezentate de:

� functionarea motoarelor, de actionare si a generatoarelor electrice;

� manipularea materialului tubular;

� functionarea utilajelor terasiere folosite pentru amenajarea terenului.


Pentru limitarea potentialului impact al poluarii sonore determinate de

activitatea desfasurata in cadrul obiectivului analizat, asupra sanatatii

populatiei se recomanda urmatoarele masuri:

� desfasurarea activitatilor de santier, in limitele parametrilor normali de



106

lucru;

� automonitorizarea nivelurilor de zgomot la limita

amplasamentului in scopul aplicarii de masuri corective privitoare

la poluarea sonora excesiva.

In conditiile amplasarii obiectivului, nivelurile estimate ale zgomotului se vor

incadra in limitele prevazute de STAS 10009/1988, iar impactul asupra sanatatii

populatiei poate fi apreciat ca redus.






vecinatatilor.




conexe acestora.

Se impune ca si conditie – in acest stadiu –, verificarea nivelului zgomotului in

perioadele de maxima activitate.


Nu se impun conditionari privitoare la zgomot, in aceasta faza a proiectului,

deoarece intreaga activitate de extractie este silentioasa, utilizandu-se, pentru

aceasta, motoare electrice.



107


Conditia care trebuie respectata de catre executant - in aceasta faza a proiectului -

este aceea de respectare stricta a proiectului.


vecinatatilor.



regulamentele si cerintele proiectului.




O conditie care trebuie respectata de catre executant - in aceasta faza a proiectului

- este aceea de respectare stricta a proiectului.


vecinatatilor.



regulamentele si cerintele proiectului si de executie a lucrarilor de dezafectare si a

celor conexe acestora.




Conditia care trebuie respectata de catre constructor - in aceasta faza a proiectului

- este aceea de respectare stricta a procedurilor care se impun.



108


vecinatatilor.



regulamentele si cerintele proiectului si de executie a lucrarilor de ecologizare a

amplasamentului.





suplimentare.

4.9 Protectia impotriva radiatiilor

In activitatea de foraj nu se folosesc si nu se emit substante radioactive.

4.10 Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

Nu este cazul.

5 ANALIZA ALTERNATIVELOR

Dat fiind specificul activitatii care se va desfasura – foraj si echipare sonde,

potential exploatare sonde –, au fost luate in considerare mai multe

variante/alternative, ale activitatii, previzionata a se desfasura.



109

5.1. Analiza alternativei denumita:Varianta 0 (zero)

In cazul alegerii variantei zero – situatia actuala a amplasamentului ramane, in

continuare, aceeasi -, ar rezulta urmatoarele:

Dezavantaje

� Dezvoltarea economica a OMV PETROM, implicit a Romaniei ar

scadea cu nivelul financiar preconizat a contribui la bugetul de stat

in cazul exploatarii zacamantului prin sondele 1486 si 1487

Independenta;

� Dezvoltarea economica a localitatii Schela, judetul Galati, ar

incetini;

� Dezvoltarea vietii sociale a satenilor comunei ar stagna;

� Nivelul de trai al locuitorilor ar regresa;

� Infrastructura de trafic auto, existenta, s-ar deteriora etc.

In cazul alegerii variantei zero – situatia actuala a amplasamentului ramane, in

continuare, aceeasi -, ar rezulta urmatoarele:

Avantaje

� Calitatea solului specific zonei ramane la cel actuala.

5.2. Analiza alternativei denumita:Varianta 1

In cazul alegerii variantei unu, situatia actuala a amplasamentului se modifica

pentru a permite executarea forajului si echiparii sondelor 1486 si 1487

Independentai, iar daca rezultatele forajului de cercetare nu justifica exploatarea

zacamantului, atunci ar rezulta urmatoarele:

Dezavantaje



110

� Dezvoltarea economica a OMV PETROM, implicit a Romaniei ar

scadea cu nivelul financiar preconizat a contribui la bugetul de stat

in cazul exploatarii zacamantului prin sondele 1486 si 1487

Independenta;

� Dezvoltarea economica a localitatii Schela, judetul Galati, ar

incetini;

� Dezvoltarea vietii sociale a satenilor comunei ar stagna;

� Nivelul de trai al locuitorilor ar regresa;

� Infrastructura de trafic auto, existenta, s-ar deteriora etc.

In cazul alegerii variantei unu – situatia amplasamentului, dupa oprirea activitatii-,

ar rezulta urmatoarele:

Avantaje

� Calitatea solului decopertat va ramane neschimbata fata de cea

initiala, dupa refacerea ecologica a amplasamentului, in vederea

redarii lui proprietarului.


In cazul alegerii variantei doi, situatia actuala a amplasamentului se modifica, ca

locatie - pe un alt amplasament -, pentru a permite executarea forajului si echiparii

sondelor 1486 si 1487 Independenta din localitatea Schela, judetul Galati, iar daca

rezultatele forajului de cercetare justifica exploatarea, pentru productie, a

zacamantului, atunci ar rezulta urmatoarele:

Dezavantaje

� Strabaterea stratelor geologice ar fi mai neeconomica din punct de

vedere al inclinatiei forajului;



111

� Forarea catre zacamant din alta pozitie decat cea indicata de

specialistii in forare ar putea avea – potential -, o probabilitate mai

mare de a strabate strate geologice deja afectate de extractiile

anterioare, prin urmare mai vulnerabile de a fi supuse unor poluari

de adancime ale unor strate deja mai poroase.

In cazul alegerii variantei doi – situatia amplasamentului, prin exploatarea

zacamantului de titei, prin sonda forata -, ar rezulta urmatoarele:

Avantaje

� Dezvoltarea economica a OMV PETROM, implicit a Romaniei s-ar

mari cu nivelul financiar preconizat a contribui la bugetul de stat in

cazul exploatarii zacamantului de titei, prin sondele 1486 si 1487

Independenta din localitatea Schela, judetul Galati;

� Dezvoltarea economica a localitatii Schela, judetul Galati, ar creste

prin contributia financiara a OMV PETROM la bugetul local;

� Nivelul de trai al locuitorilor ar creste;

� Dezvoltarea vietii sociale a satenilor comunei ar creste;

� Infrastructura de trafic auto, existenta, s-ar putea intretine prin

fondurile suplimentare la bugetul local etc.


In cazul alegerii variantei trei, situatia actuala a amplasamentului se modifica

pentru a permite executarea forajului si echiparii sondelor 1486 si 1487

Independenta, iar daca rezultatele forajului de cercetare justifica exploatarea,

pentru productie, a zacamantului, atunci ar rezulta urmatoarele:

Dezavantaje



112

� S-ar actiona asupra solului - prin decopertare -, sol care va fi

prezervat pentru refacerea ecologica a amplasamentului, la sfarsitul

activitatii de extractie.

In cazul alegerii variantei trei – situatia amplasamentului, prin exploatarea

zacamantului de titei, prin sonda forata -, ar rezulta urmatoarele:

Avantaje

� Dezvoltarea economica a OMV PETROM, implicit a Romaniei s-ar



Independenta;

� Dezvoltarea economica a localitatii Schela, judetul Galati, ar creste


� Nivelul de trai al locuitorilor ar creste;

� Dezvoltarea vietii sociale a satenilor comunei ar creste;

� Infrastructura de trafic auto, existenta, s-ar putea intretine prin


Pentru o privire sintetica asupra alegerii alternativei celei mai bune vom tabela

toate aspectele de unde vom putea viziona concluzia.



113

Nr crt

Factor de mediu Marimea

impactului Durata

impactului Reversibilitatea

impactului Viabilitatea si eficienta

masurilor de ameliorare

Total punctaj

Varianta zero 1 Apa 10 10 10 10 40 2 Sol 10 10 10 7 37 3 Aer 10 10 10 10 40 4 Flora si fauna 10 10 10 10 40 5 Mediu social si

economic 2 1 1 2 6

6 Sanatatea populatiei 10 10 10 10 40 TOTAL 203

Varianta unu 1 Apa 10 10 10 10 40 2 Sol 2 2 3 7 14 3 Aer 3 3 3 5 14 4 Flora si fauna 2 3 2 2 9 5 Mediu social si

economic 10 10 10 10 40


Varianta doi 1 Apa 10 10 10 10 40 2 Sol 2 4 4 8 18 3 Aer 5 4 5 7 21 4 Flora si fauna 6 7 8 6 27 5 Mediu social si

economic 10 10 10 10 40


Varianta trei 1 Apa 10 10 10 10 40 2 Sol 2 4 4 9 19 3 Aer 5 4 5 9 23 4 Flora si fauna 6 7 8 6 27 5 Mediu social si

economic 10 10 10 10 40


Scala de apreciere este de la 1 la 10, nota 1 contand ca efect negativ maxim, iar nota 10 reprezentand impact zero asupra factorului de mediu

S-a ales varianta trei care prezinta cel mai ridicat punctaj: 182, fata de varianta

zero(0) – varianta de referinta -, care a prezentat un punctaj de 203.

Alternativa aleasa pentru proiect are in vedere urmatoarele considerente:

� dezvoltarea economica a OMV PETROM, implicit a Romaniei s-ar




114


Independenta;

� dezvoltarea economica a localitatii Schela, judetul Galati, ar creste


� nivelul de trai al locuitorilor ar creste;

� dezvoltarea vietii sociale a satenilor comunei ar creste;

� infrastructura de trafic auto, existenta, s-ar putea intretine prin


In cazul alegerii variantei zero se considera ca terenul are un potential vegetal

scazut, acesta se va degrada prin neutilizare, deoarece va fi necesara o interventie

drastica asupra lui pentru a-l ridica la un nivel acceptabil de productivitate prin:

� Fertilizare chimica masiva;

� Fertilizare naturala masiva;

� Irigare permanenta.

Prin urmare alegerea variantei zero inseamna costuri nerecuperabile in timp si

alternativa continuarii degradarii solului sub actiunea factorilor climaterici.

6 MONITORIZAREA

Activitatea care este proiectata a se desfasura, nu necesita monitorizare, deoarece

amplasarea acesteia se afla intr-un camp de exploatare in care sunt prezente si in

functiune multe sonde, parcuri de rezervoare si instalatii de producere abur.

Monitorizarea individuala a sondelor – in timpul realizarii proiectului, in timpul

exploatarii si in timpul inchiderii –, din punct de vedere al emisiilor – potentiale -,

in mediu ambiant, nu poate fi executata, deoarece prelevarile probelor pot interfera

cu emisiile altor activitati, mai sus enumerate. Din punctul de vedere al poluarii

potentiale a aerului se poate aprecia ca amplasarea sondelor este intr-o zona in



115

care miscarile de aer sunt cvasipermanente si importante realizandu-se o dispersie

drastica, a potentialilor poluanti emisi in aer, care in aceste conditii, nu ar permite

detectia acestora.

7 MASURI DE PROTECTIA MUNCII

La elaborarea prezentei documentatii s-au respectat prevederile din legislatie,

normele si normativele in vigoare referitoare la protectia muncii specifice activitatii

de forare sonde, dupa cum urmeaza:

1. Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319/14.07.2006;

2. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1425/11.10.2006 pentru aprobarea

Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/14.07.2006

privind securitatea si sanatatea in munca;

3. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1050/09.08.2006 privind Cerintele

minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria

extractiva de foraj;

4. Hotarea Guvernului Romaniei nr. 971/26.07.2006 privind Cerintele minime

pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca;


minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare si mobile;

6. Hotarea Guvernului Romaniei nr. 1048/09.08.2006 privind Cerintele

minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a

echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;


minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre

lucratori a echipamentelor de munca;



116

8. Hotarea Guvernului Romaniei nr. 1058/09.08.2006 privind Cerintele

minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor

care pot fi expusi unui potential risc datorita atmosferelor explozive;

9. MMPS Norme specifice de securitate a muncii la lucrarile de foraj sonde,

editia 1995;

10. Regulamentul pentru prevenirea eruptiilor la forajul, punerea in productie si

exploatarea sondelor de titei si gaze, editia 1982;

11. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare cu mijloace tehnice

de stingere, pentru unitatile Ministerului Petrolului, editia 1990;

12. Norme specifice de securitate a muncii pentru extractia titeiului, elaborate si

editate de institutul de Cercetari Stiintifice pentru Protectia Muncii

(I.C.S.P.M.) Bucuresti in colaborare cu specialisti din unitati de profil si din

cadrul M.M.P.S. si I.S.T.P.M. si avizate de M.M.P.S., editia 1996;

13. Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize

fizico - chimice si mecanice, elaborate si editate de institutul de Cercetari

Stiintifice pentru Protectia Muncii (I.C.S.P.M.) Bucuresti in colaborare cu

specialisti din unitati de profil si din cadrul M.M.P.S. si I.S.T.P.M. si avizate

de M.M.P.S., editia 1996.

7.1 Obligatiile proiectantului

La realizarea proiectului s-au aplicat normele de securitate a muncii, precum si

prevederile tuturor actelor normative privind proiectarea lucrarilor de constructii

care se refera la masurile de securitate a muncii. Masurile au fost stabilite functie

de gradul de periculozitate, detaliat pe faze de lucru.

Documentatia tehnica cuprinde lista de dispozitive, instalatii si aparate necesare

asigurarii securitatii muncii, in perioada de executie a lucrarilor, precum si cele



117

necesare exploatarii, tinandu-se cont ca acestea trebuie sa fie certificate din punct

de vedere al securitatii muncii.

Proiectantul asigura completarea documentatiei cu masurile impuse, cu ocazia

controalelor de protectie a muncii, efectuate de catre organele abilitate.

Proiectantul acorda asistenta tehnica executantului si beneficiarului, in vederea

rezolvarii problemelor de securitate a muncii, aparute in realizarea lucrarilor de

constructii, garantand eficienta acestora.

La cererea beneficiarului, in cadrul unui contract de asistenta tehnica, proiectantul

va urmari modul in care constructorul respecta regulile de protectie a muncii

prevazute in proiect, oprind continuarea lucrarilor, atunci cand se constata abateri

de la prevederile proiectului.

La receptia lucrarilor, proiectantul, va verifica daca au fost executate prevederile

de protectie a muncii, cuprinse in proiect, aplicatii care sunt necesare exploatarii,

in deplina siguranta, a constructiei.

La cererea beneficiarului se vor intocmi instructiuni de intretinere si exploatare a

constructiilor, dupa punerea in functiune, inclusiv de protectie a muncii.

Masurile de protectie a muncii, din prezentul proiect, nu sunt limitative, executantul

si beneficiarul urmand a lua si alte masuri care se impun.

7.2 Obligatiile executantului

Executantul raspunde de realizarea lucrarilor de constructii in conditii care sa

asigure evitarea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale.

Acesta trebuie, in conformitate cu prevederile Legii nr. 319/14.07.2006 privind

securitatea si sanatatea in munca, sa fie autorizat, din punct de vedere al protectiei

muncii, de catre Inspectoratul Teritorial pentru Protectia Muncii.



118

In scopul realizarii lucrarilor de constructii, in conditii de necesitate, executantul

are urmatoarele obligatii:

� sa analizeze documentatia tehnica de executie din punct de vedere al

securitatii muncii si daca este cazul, sa faca obiectiuni, solicitand

proiectantului modificarile necesare conform prevederilor legale;

� sa raspunda cerintelor HSEQ – OMV PETROM – Precalificare;

� sa aplice prevederile cuprinse in legislatia si normele de securitate a

muncii, precum si prescriptiile din documentatiile tehnice privind

executarea lucrarilor de baza, de serviciu si auxiliare, necesare realizarii

constructiilor;

� sa execute toate lucrarile prevazute in documentatia tehnica in scopul

realizarii unei exploatari ulterioare a lucrarilor de constructii–montaj, in

conditii de securitate a muncii si sa sesizeze beneficiarul si proiectantul,

cand constata ca masurile propuse sunt insuficiente sau necorespunzatoare,

sa faca propuneri de solutionare si sa solicite, acestora, aprobarile

necesare;

� sa ceara beneficiarului, ca proiectantul, sa acorde asistenta tehnica in

vederea rezolvarii problemelor de securitate a muncii, in cazurile

deosebite, aparute in executarea lucrarilor de constructii;

� sa remedieze toate deficientele constatate cu ocazia efectuarii probelor,

precum si cele constatate la receptia lucrarilor de constructii.

Avand in vedere ca activitatea de constructii montaj se desfasoara cu angajati de

diferite profesii si meserii, folosindu-se utilaje si instalatii cu grade de complexitate

ridicata, la controlul locurilor de munca se vor urmari urmatoarele aspecte:

� verificarea modului de respectare a legislatiei si normelor specifice de

securitate a muncii in vigoare, a altor dispozitii legale, organizarea locului

de munca, conditiile de lucru, supravegherea tehnica, ordinea si disciplina

precum si cerintele HSEQ ale OMV PETROM;



119

� verificarea modului cum sunt respectate tehnologia de lucru sau

instructiunile de lucru, organizarea in conditii de securitate a activitatii;

� identificarea factorilor de risc, a pericolelor de accidentare, pe fiecare faza

a procesului tehnologic, la utilajele si instalatii si in mod deosebit, la

lucrarile cu nivel ridicat de tehnicitate si grad marit de periculozitate;

� verificarea modului in care se face instructajul periodic la locul de munca,

precum si eficienta lui;

� verificarea dotarii si utilizarii dispozitivelor de protectie interzicand

improvizatiile;

� verificarea existentei si functionarii aparatelor de protectie pe utilaje si

instalatii:

� limitatoare de cursa;

� limitatoare de sarcina;

� semnalizatoare de oprire;

� semnalizatoare optice si acustice de avertizare;

� verificarea autorizarii interne a angajatilor pe meserii;

� dotarea tuturor angajatilor cu echipament individual de protectie, in

completare la masurile de protectie colectiva, la locurile de munca. Se

acorda o atentie deosebita prevenirii accidentelor prin cadere de la

inaltime si prin caderea de obiecte dupa cum urmeaza:

� scule, conform prevederilor din normele specifice;

� cai de acces amenajate corespunzator;

� balustrade de protectie;

� golurile din plansee acoperite sau imprejmuite;

� platforme de lucru;

� avertizarea locurilor periculoase;

� existenta autorizatiei de functionare a schelelor autoridicatoare;



120

� angajatii sa fie verificati periodic din punct de vedere medical in functie de

meseriile pe care le exercita;

� toate utilajele care sunt in exploatare, pe santier, sa fie verificate conform

graficelor de revizii si reparatii;

� aparatura de masura si control sa fie verificata la termenele scadente si in

buna stare de functionare;

� verificarea existentei autorizatiilor ISCIR, pentru utilajele care intra sub

aceasta incidenta;

� se urmareste modul in care sunt realizate programele privind imbunatatirea

conditiilor de munca, incluse in contractul colectiv al agentului economic.

7.3 Obligatiile beneficiarului investitiei

Beneficiarul raspunde de preluarea si exploatarea lucrarilor de constructii–montaj,

care sa asigure securitatea muncii. La receptia lucrarilor participa si personalul

din cadrul compartimentului de protectie a muncii.

Cu ocazia receptiei, beneficiarul investitiei are urmatoarele obligatii:

� sa analizeze proiectul din punct de vedere al masurilor de securitate a

muncii si, in cazul in care constata deficiente, lipsuri sau neconcordante

fata de prevederile legislatiei in vigoare, sa ceara proiectantului

remedierea deficientelor constatate, completarea documentatiei tehnice sau

punerea in concordanta a prevederilor din proiect, cu cele din legislatie;

� sa conlucreze cu proiectantul lucrarii la definitivarea instructiunilor de

securitate a muncii pentru lucrarile in care se promoveaza tehnologii noi de

executie;

� sa colaboreze cu proiectantul si executantul, dupa caz, in scopul rezolvarii

anumitor probleme de securitate a muncii;



121

� pentru lucrarile de constructii care se executa in paralel cu desavarsirea

procesului de productie, sa incheie, cu executantul, un protocol – anexa la

contract – in care se vor prevedea urmatoarele:

� delimitarea suprafetei in care se executa lucrarile si unde

raspunderea, pentru asigurarea masurilor de securitate a muncii,

revine executantului;

� stabilirea drumurilor si cailor de acces;

� masurile de securitate a muncii, dispozitivele si echipamentul de

protectie pe care beneficiarul trebuie sa-l puna la dispozitia

executantului, in cazul desfasurarii lucrarilor, paralel cu procesul

de productie;

� instruirea personalului constructor de catre beneficiar, pe baza

normelor si instructiunilor proprii de protectie a muncii;

� masurile de securitate a muncii pe care trebuie sa le asigure

beneficiarul, in cazul in care solicita interventia executantului,

pentru a face fata unor situatii care pericliteaza functionarea

instalatiilor sale;

� sa controleze, cu ocazia receptiei lucrarilor de constructii –

montaj, realizarea de catre executant a tuturor masurilor de

securitate a muncii prevazute in documentatia tehnica, refuzand

receptia lucrarilor de constructii, care nu corespund din punct de

vedere al securitatii muncii.

Conditiile ca o receptie sa fie admisa, din punct de vedere al protectiei muncii, sunt

urmatoarele:

� sa fie montate corect si in buna stare de functionare toate dispozitivele,

aparatele si instalatiile de protectie a muncii;



122

� sa fie prezentate autorizatiile prealabile, cerute de legislatie si actele

normative in vigoare, pentru a se verifica daca au fost adaugate clauze si

daca acestea au fost realizate;

� sa fie depuse autorizatiile de functionare pentru recipientele sub presiune si

pentru instalatiile de ridicat, conform prevederilor ISCIR;

� sa fie prezentate buletinele de deteriorari, in timpul proceselor tehnologice;

� sa fie prezentate buletinele de masuratori solicitate pentru instalatiile

energetice si de gaze;

� sa fie prezentate certificatele de garantie solicitate, in mod expres, de

legislatie si regulamentele in vigoare;

� sa nu semneze receptia definitiva a lucrarilor de constructii atunci cand

determinarile privind microclimatul, zgomotul si vibratiile, iluminatul,

efectuate in timpul probelor tehnologice, nu corespund documentatiei

tehnice;

� beneficiarul este obligat sa exploateze constructiile si instalatiile aferente in

conformitate cu prevederile din documentatia tehnico-economica si in ceea

ce priveste normele de securitate a muncii, sa nu efectueze nici o modificare

care ar putea influenta respectarea acestora.

Un alt aspect care trebuie cunoscut de catre beneficiari il constituie modul in care

trebuie realizate conventiile de securitate, ca anexe la contractele tehnico-

economice.

Acestea nu au un caracter restrictiv, asa cum poate s-a inteles din proiect, ele

putand cuprinde si alte clauze, functie de conditiile concrete in care se desfasoara

activitatea.

Personalului angajat in cadrul compartimentelor de protectie a muncii ii revine

sarcina de a urmari permanent, prin controale la locurile de munca, aplicarea si

respectarea, intocmai, a obligatiilor ce revin – pe linia protectiei muncii –, celor

trei factori care contribuie la realizarea unei constructii.



123

7.4 Masuri de protectie si stingere a incendiilor

7.4.1 Generalitati

La elaborarea prezentului proiect si in timpul lucrarilor de constructii, s-au

respectat si se vor respecta prevederile legislatiei, normele si normativele, in

vigoare, dupa cum urmeaza:

� Legea nr. 307/12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor;

� Ordinul Ministrului Administratiei si Internelor nr. 163/28.02.2007 privind

aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor;

� Norme de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea

focului – P 118/1999;

� Norme de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare cu mijloace tehnice

de stingere pentru Unitatile Ministerului Petrolului, editia 1990;

� Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si

realizarea constructiilor;

� Regulament pentru prevenirea eruptiilor la foraj, punerea in productie si

exploatarea sondelor de titei si gaze - M.P. 1982.

Masurile de protectie si stingere a incendiilor din prezentul proiect nu sunt

limitative, constructorul si beneficiarul urmand sa ia si alte masuri, care se impun.

Dupa punerea in functiune a constructiei este interzisa executarea de lucrari de

completari sau modificari, ale constructiei, fara acordul proiectantului.



124

7.4.2 Prevederi specifice

Sondele vor intra in exploatare numai dupa efectuarea tuturor probelor prevazute

prin proiect.

Sondele vor fi exploatate si supravegheata de personalul pregatit special in acest

scop. Supraveghetorul, care a detectat emanatia de produse petroliere, de la

sondele de foraj, este obligat ca dupa anuntarea conducerii firmei, sa ia masuri

pentru interzicerea accesului pe o raza de cel putin 35 m, fata de locul emanatiei -

functie de importanta acesteia, raza zonei de interdictie poate fi marita – ,

interzicerea apropierii cu foc si a executarii de lucrari, care ar putea produce

scantei.

OMV PETROM – Asset nr. 9 Field Cluster Moldova Sud, proprietarul sondelor, va

organiza puncte de interventie echipate cu mijloace auto, utilaje, unelte si personal

pentru remedierea scurgerilor, colectarea titeiului revarsat si stingerea

eventualelor incendii.

La efectuarea unor lucrari de reparatii sau interventii, se vor folosi numai scule

care nu produc scantei prin lovire sau frecare.

In cazul scurgerii unei importante cantitati de titei sau amestec, se vor lua

urmatoarele masuri:

� se vor efectua manevrele necesare opririi scurgerii - inchiderea de

robinete, blindare, izolare etc.;

� se vor amenaja diguri si santuri pentru limitarea revarsarii de amestec;

� se vor stinge toate sursele de foc pe o raza de 100 m, in jurul punctului de

unde a avut loc deversarea;

� se va interzice fumatul in zona;

� se va interzice circulatia, in zona, a oricaror persoane si mijloace de

transport, care nu au legatura cu lucrarile de remediere a scurgerii;



125

� va fi anuntata formatia civila de pompieri si organele locale;

� se vor organiza in mod cat mai rational lucrarile de remediere;

� iluminatul in zona de lucru se va face cu lampi de constructie antiexploziva;

� pe o raza de 100 m zona de lucru va fi marcata cu tablite avertizoare

"Pericol de incendiu, interzisa aprinderea focului".

Este interzisa producerea sondelor direct in rezervoarele sau habele parcului, fara

trecerea acestora prin separatoarele de titei si gaze.

Nu se admit scapari si scurgeri de titei si gaze. In acest scop se va controla

permanent etanseitatea armaturilor componente ale parcului de separatoare

luandu-se masuri de inlocuire ale celor defecte.

Se vor verifica supapele de siguranta conform prescriptiilor tehnice ISCIR, spre a

se evita atingerea unor presiuni excesive in instalatie care ar putea duce la

accidente si la emanatii de titei si gaze.

Se va urmari continuu nivelul de titei in separatoare spre a se evita trecerea gazelor

la rezervoare sau a titeiului in conductele de gaze.

La scurgerea impuritatilor din separatoare se va evita scaparea de titei in reteaua

de canalizare.

Separatoarele si rezervoarele vor fi legate la priza de pamant.

In interiorul careului sondelor este interzis fumatul si accesul cu chibrituri, brichete

sau alte surse de foc.

Se interzice folosirea in alte scopuri a materialelor destinate prevenirii si stingerii

incendiilor.

Caile de acces vor fi intretinute in bune conditii, fiind amenajate pentru a se putea

interveni in caz de incendiu.

Se interzice a se pastra in interiorul careului de sonde gazolina sau condensat in

vase deschise. Bumbacul, carpele, sacii etc., imbibate cu produse petroliere, se vor

pastra in cutii metalice, cu capac, in locuri anume stabilite, in zona fara pericol de

explozie.



126

Pentru stingerea incendiilor locale, personalul de deservire a instalatiilor va fi

instruit pentru a actiona imediat, cu utilajele mobile si materiale de stingere, aflate

in dotarea careului respectiv.

In cazul incendiilor de lichide combustibile, se vor folosi stingatoarele cu spuma

sau pulbere si CO2.

8 SITUATII DE RISC

8.1 Accidente potentiale

In situatia normala de executare a lucrarilor de foraj, nu apar efecte poluante

asupra mediului inconjurator. Acest fapt se realizeaza in conditiile dotarii

corespunzatoare a instalatiei de foraj si a unei organizari si discipline riguroase a

muncii. In timpul forajului sondelor este posibil sa apara si incidente, cu posibil

impact asupra mediului, prin declansarea eruptiilor libere, necontrolabile, care se

pot produce datorita urmatoarelor cauze:

A. neasigurarea contrapresiunii necesare asupra stratelor. Reducerea

contrapresiunii asupra unui strat, se datoreaza, fie scaderii densitatii

fluidului de foraj, fie scaderii inaltimii coloanei de fluid, din gaura de

sonda:

a. scaderea densitatii are loc din cauza patrunderii de fluide mai usoare,

din strat, in fluidul de foraj. Cel mai frecvent caz este gazeificarea

fluidului de foraj, in timpul traversarii, cu viteze mari, a stratelor de

gaze;

b. scaderea inaltimii coloanei de fluid de foraj, in gaura de sonda, se

poate produce, in cazul pierderilor de circulatie;

B. necunoasterea manevrarii sau manevrarea gresita a echipamentului de

prevenire a eruptiilor;



127

C. existenta unui echipament de prevenire a eruptiilor necorespunzator, pentru

presiunile la care este supus, la sonda respectiva.

Cuantificarea riscului aparitiei unei eruptii, functie de cauzele care o genereaza:

Tabelul nr. 8.1.-1.

Cauza Probabilitate Clasificarea

gravitatii Risc

A.a. 1 (mica) 2 (medie) 2 A.b. 1 (mica) 2 (medie) 2 B. 1 (mica) 3 (majora) 3 C. 1 (mica) 3 (majora) 3

Impactul ecologic al unei eruptii libere se manifesta prin deversarea in mediu

ambiant a unor cantitati importante de fluid de foraj, hidrocarburi, apa de

zacamant.

Toate deversarile si emisiile de produsi rezultate in urma eruptiilor libere

necontrolabile conduc la poluarea solului, a apelor de suprafata, a aerului.

Tabelul nr. 8.1.-2.

Agent

poluant Pericol Sursa Cale Tinte

Atinge-

rea

tintei

Impor-

tanta

riscului

Necesitatea

lucrarilor

de

remediere

Hid

roca

rbur

i lic

hide

si

gazo

ase

Exploziv

Str

at

geol

ogic

De

vers

are

dir

ecta

Aer

Sol

Ape de

supra-

fata

Flora

Fauna

Da

Da

Da/Nu

Da

Da

Major

Major

Major

Major

Major

Nu

Da

Da

Da

Nu



128

8.2 Planuri pentru situatii de risc

Riscul este probabilitatea aparitiei unui efect negativ intr-o perioada de timp

specificata si este adesea descris sub forma ecuatiei:

Risc = Pericol x Expunere

Risc = Probabilitate x Gravitate

Obiectivul general al evaluarii riscului este de a controla riscurile provenite de la

un amplasament, prin identificarea:

� agentilor poluanti sau a pericolelor celor mai importante;

� resurselor si receptorilor expusi riscului;

� mecanismelor prin care se realizeaza riscul;

� riscurilor importante, care apar pe un amplasament;

� masurilor generale, care permit a se reduce gradul de risc, la un nivel

acceptabil.

Pentru a raspunde cerintelor Ordinului Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei

Mediului nr. 184/21.09.1997, se prezinta in continuare matricea pentru analiza

relatiei sursa-cale-receptor, pentru sursele posibile de poluare prezentate.

Tabelul nr. 8.2.-1.

Agent

poluant Per

icol

Surse Cai Tinte

Atin-

gerea

tintei

Impor-

tanta

riscului

Necesitatea

lucrarii de

remediere

1 2 3 4 5 6 7 8



129

Flu

id d

e fo

raj

Ine

rt

� fisuri pe traseul

conductei de refulare

a fluidului de foraj;

� neetanseitati ale unor

zone de racord;

� fisurare furtun

vibrator;

aparitia fisurilor in

peretii habelor de

depozitare.

De

vers

are

Sol

Da

Mica

Inchiderea

sursei de

poluare.

Colectarea

poluantului

Ape

reziduale

Fito

toxi

c

haba de depozitare ape

reziduale.

Dev

ers

are

Sol,

Ape

sub-

terane

Da

Nu

Mica

/

Medie

Nu

Fluid de

foraj

Ape

reziduale

Fito

toxi

c





zone de racord;

� aparitia fisurilor in

peretii habelor de

depozitare;

� haba de depozitare

ape reziduale.

Dev

ers

are

Sol

Da

Medie

Colectare



130

Fluid de

foraj

Solutii

chimice

Fito

toxi

c





zone de racord;

� fisurare furtun

vibrator;


peretii habelor de

depozitare;


ape reziduale. D

eve

rsar

e

Impr

astie

re

Sol

Da

Medie

Colectare

Fluid de

foraj

Ape

reziduale

Solutii

chimice

Fito

toxi

c





zone de racord;

� fisurare furtun

vibrator;


peretii habelor de

depozitare;


ape reziduale;

� produse chimice

necesare tratarii

fluidului de foraj

depozitat

necorespunzator.

Dev

ersa

re

Impr

astie

re

Sol

Medie

Colectare

Cuantificarea riscului:

� agent poluant: fluid de foraj



131

Probabilitate = 1 (mica);

Gravitate = 1 (usoara);

R = 1 x 1 = 1

� agent poluant: apa reziduala


Gravitate = 2 (medie);

R = 1 x 2 = 2

� agent poluant: solutii chimice


Gravitate = 1 (usoara);

R = 1 x 1 = 1

Pe baza celor de mai sus se poate aprecia ca riscul este minim.

8.3 Masuri de prevenire a accidentelor

Acestea se pot realiza prin:

� pastrarea curateniei in careul sondelor pentru evitarea formarii solutiilor

poluante, din materialele imprastiate in timpul ploilor;

� efectuarea probelor de presiune a manifoldului pompei, inainte de inceperea

lucrarilor de foraj;

� verificarea etanseitatii habelor pentru depozitarea fluidelor de foraj;

� depozitarea materialelor chimice necesare tratarii fluidului de foraj, in

baraca de chimicale;

� in timpul forajului, cat si dupa terminarea lucrarilor, se interzice deversarea

fluidelor si a altor reziduuri pe alte terenuri, decat in locurile special

amenajate-habe metalice, batale/depozite autorizate.



132

In cazul in care datorita neetanseitatii se poate produce poluarea solului si a

subsolului, trebuie luate urmatoarele masuri:

� inchiderea imediata a sursei de poluare;

� colectarea poluantului (in masura in care aceasta este posibil);

� limitarea intinderii poluarii cu ajutorul digurilor;

� inlaturarea zonei poluante prin decopertare.

Pentru evitarea declansarii unor eruptii necontrolabile, se vor respecta urmatoarele

masuri de siguranta:

a) masuri tehnologice:

� executarea lucrarilor de foraj cu respectarea programelor de lucru si a

proiectelor tehnologice de foraj;

� pe timpul activitatii de foraj detritusul si fluidul de foraj, vor fi depozitate

numai in habe metalice etanse;

� organizarea lucrului la sonda si instruirea brigazii in asa fel incat sa se

observe si sa sesizeze, primele simptome de manifestare ale sondei;

� forajul propriu-zis, operatiunile de carotaj si perforare, punere in productie

si exploatare, precum si orice fel de operatii, in gaura de sonda, se vor

executa numai cu instalatii de prevenire si stingere a eruptiilor, montate

complet, corect si mentinute in stare de functionare;

� instalatia de prevenire si echipamentele anexe, trebuie sa fie corespunzatoare

presiunii, la care va fi solicitata. De asemenea, aceasta trebuie sa fie

completa, montata, mentinuta in perfecta stare de functionare, probata la

presiune si supusa periodic, in timpul lucrarilor la verificari si probe de

functionare;

� este absolut necesar ca sonda sa fie prevazuta cu rezerva de fluid de foraj si

materiale de ingreunat, alimentare cu apa si cu echipament auxiliar

corespunzator;



133

� personalul trebuie sa fie bine instruit asupra importantei, scopului

constructiei, intretinerii si modului de functionare a instalatiei de prevenire;

� la sonda trebuie sa existe rezerva de fluid de foraj, materiale de ingreunat

conform “Regulamentului de prevenire a manifestarilor eruptive”, editia

1982.

b) masuri organizatorice:

� seful de sonda, seful de formatie, sondorul sef, sa fie autorizati de catre

ICPT Campina, Centrul de Perfectionare a Personalului, sa lucreze in

formatia de foraj sonde, in urma examenului sustinut la tema:

“Prevenirea si tratarea manifestarilor eruptive la sondele de

hidrocarburi”.

Riscul producerii de eruptii libere este exclus, intrucat inca din faza de proiectare

se ia in calcul acest factor - prin elaborarea fisei de caracterizare complexa a

coloanei stratigrafice si fundamentare a schemei de tubaj si a programului fluidului

de foraj, pe baza informatiilor obtinute de la sondele de corelare - in vederea

asigurarii sigurantei maxime, pe timpul efectuarii lucrarilor de foraj si asigurarea

masurilor enumerate mai sus.

Masurile care se impun, pentru protejarea factorilor de mediu, pentru fiecare etapa

de lucru in parte, sunt urmatoarele:

� Amenajarea careului sondelor:

� se va executa asa cum este descris la capitolul 1.4.8.

� Forajul fiecarei sonde:

� forajul sondelor se executa conform “Proiectului tehnic de foraj” si

respectarea “Normelor specifice de securitate a muncii la lucrarile de

foraj sonde”, editia 1995, elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei

Sociale, a “Regulamentului pentru prevenirea eruptiilor la forajul,

punerea in productie si exploatarea sondei de titei si gaze”, editia

1982, a “Normelor de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare



134

cu mijloace tehnice de stingere pentru unitatile Ministerului

Petrolului”, editia 1990;

� dupa terminarea montajului instalatiilor de foraj si inaintea inceperii

forajului, se face receptia acestora, de catre o comisie formata din

director tehnic, inginer sef mecanic, sef compartiment protectia muncii,

inginer sef energetic al schelei contractoare a lucrarilor de foraj si se

executa probe tehnologice, ale utilajelor instalatiilor de foraj;

� proba de presiune hidraulica a manifoldului pompelor si a conductelor

de refulare, pana la prajina de antrenare, va fi executata numai in ziua

dinnainte de inceperea forajului sau dupa orice demontare sau

inlocuire de piese sau subansamble, din sistemul de circulatie a

fluidului de foraj. Proba se executa la o presiune egala de 1,5 ori

presiunea maxima de lucru;

� in procesul de foraj, vehicularea, tratarea si transportul fluidului de

foraj se realizeaza in sistem inchis;

� apele reziduale si apele pluviale sunt colectate de un sant cu sectiune

trapezoidala;

� bazinul consta dintr-o haba metalica cu capacitatea de 40 m3, care se

va ingropa si proteja cu capac metalic, urmand ca haba sa fie asezata

pe un strat drenant, de nisip, cu grosimea de 10 cm. Inainte de montaj

haba se va hidroizola cu doua straturi de bitum. In jurul bazinului se va

asigura o imprejmuire de protectie;

� pastrarea curateniei in careul sondei, pentru evitarea formarii

solutiilor poluante din materialele imprastiate, in timpul ploilor;

� verificarea etanseitatii tuturor capacelor utilajelor, care pot emite

poluanti;



135

� traversarea primului interval (pentru tubarea si cimentarea coloanelor

de ancoraj) se face cu fluid de foraj natural, care sa afecteze, minimal,

stratele friabile de suprafata si eventualele strate freatice traversate;

� datorita diferentei de presiune sonda-strate, in dreptul rocilor

traversate, fluidul de foraj depune, prin filtrare o turta din particule

solide, care consolideaza pietrisurile, nisipurile si alte roci slab

cimentate sau fisurate, nu permite contaminarea cu fluide de foraj, a

posibilelor acvifere existente;

� prin realizarea programului de constructie propus, tubajul coloanelor -

de ancoraj si de exploatare -, cimentarea acestora, se realizeaza

protectia solului si a apelor subterane in timpul forajului, probelor de

productie si a exploatarii sondei;

� cimentarea coloanelor se executa in sistem inchis, cimentul fiind

transportat in autocontainere. Operatia de cimentare va fi precedata de

probarea intregului echipament tehnic folosit: agregate, conducte,

furtune, ventile de retinere, la presiunea egala cu 1,5 presiunea

maxima de lucru. Pompele agregatului de cimentare vor fi prevazute cu

supape de siguranta si manometre;

� dupa tubajul si cimentrarea fiecarei coloane se monteaza instalatia de

prevenire a eruptiilor conform „Regulamentului pentru prevenirea

eruptiilor la forajul, punerea in productie si exploatarea sondei de titei

si gaze”, editia 1982;

� detritusul se depoziteaza temporar intr-o haba metalica de 40 m3 si se

transporta periodic in locuri special amenajate: batale de slam sau de

reziduuri autorizate;

� produsele chimice necesare tratarii fluidului de foraj ramase

neutilizate se transporta la magazia de materiale a societatii

contractoare a lucrarilor de foraj;



136

� dupa incheierea lucrarilor de foraj se vor executa lucrari de

reconstructie ecologica pe suprafata de teren inchiriata temporar

pentru foraj, mai putin cea necesara pentru montarea instalatiei de

exploatare.

� Probe de productie

� probele de productie se vor efectua cu instalatia de foraj T 50 Termica;

� in vederea protectiei factorilor de mediu, sol, subsol, ape subterane si

de suprafata, se vor folosi lucrarile de protectie a mediului realizate la

forajul sondelor, amintite anterior;

� in timpul operatiilor de probare strate si de punere in productie, la

gura sondelor se monteaza un cap de eruptie de 210 atm. Operatiile de

pistonare se executa in sistem inchis cu sistem de etansare pe cablu de

pistonat, lichidele - apa de zacamant, petrol - fiind recuperate in habe

metalice etanse;

In timpul exploatarii, titeiul este vehiculat in sistem inchis, de la sonde la parcul de

separatoare.

Alte masuri de prevenire:

� sondele vor intra in exploatare numai dupa efectuarea tuturor probelor

prevazute prin proiect;

� sondele vor fi exploatate si supravegheata de personalul pregatit special in

acest scop;

� supraveghetorul, care a detectat emanatia de produse petroliere, de la sonda

de foraj, este obligat ca dupa anuntarea conducerii firmei, sa ia masuri

pentru interzicerea accesului pe o raza de cel putin 35 m, fata de locul

emanatiei - functie de importanta acesteia, raza zonei de interdictie poate fi

marita -, interzicerea apropierii cu foc si a executarii de lucrari, care ar

putea produce scantei.



137

OMV PETROM – Asset nr. 9 – Field Cluster Moldova Sud, proprietarul sondelor,

va organiza puncte de interventie echipate cu mijloace auto, utilaje, unelte si

personal pentru remedierea scurgerilor, colectarea titeiului revarsat si stingerea

eventualelor incendii.

La efectuarea unor lucrari de reparatii si interventii se vor folosi numai scule care

nu produc scantei prin lovire sau frecare.

In cazul scurgerii unei importante cantitati de titei sau amestec, se vor lua

urmatoarele masuri:

� se vor efectua manevrele necesare opririi scurgerii - inchiderea de robinete,

blindare, izolare etc.;

� se vor amenaja diguri si santuri pentru limitarea revarsarii de amestec;

� se vor stinge toate sursele de foc pe o raza de 100 m, in jurul punctului de

unde a avut loc deversarea;

� se va interzice fumatul in zona;

� se va interzice circulatia, in zona, a oricaror persoane si mijloace de

transport, care nu au legatura cu lucrarile de remediere a scurgerii;

� va fi anuntata formatia civila de pompieri si organele locale;

� se vor organiza in mod cat mai rational lucrarile de remediere;

� iluminatul in zona de lucru se va face cu lampi de constructie antiexploziva;

� pe o raza de 100 m zona de lucru va fi marcata cu tablite avertizoare "Pericol

de incendiu, interzisa aprinderea focului".

Se interzice trimiterea productiei sondelor direct in rezervoarele sau habele

parcului, fara trecerea acestora prin separatoarele de titei si gaze.

Nu se admit scapari si scurgeri de titei si gaze. In acest scop se va controla

permanent etanseitatea armaturilor componente ale parcului de separatoare

luandu-se masuri de inlocuire ale celor defecte.



138

Se vor verifica supapele de siguranta conform prescriptiilor tehnice ISCIR, spre a

se evita atingerea unor presiuni excesive in instalatie care ar putea duce la

accidente si la emanatii de titei si gaze.

Se va urmari continuu nivelul de titei in separatoare spre a se evita trecerea gazelor

la rezervoare sau a titeiului in conductele de gaze.

La scurgerea impuritatilor din separatoare se va evita scaparea de titei in reteaua

de canalizare.

Separatoarele si rezervoarele vor fi legate la priza de pamant.

In interiorul careului sondelor este interzis fumatul si accesul cu chibrituri, brichete

sau alte surse de foc.

Se interzice folosirea in alte scopuri a materialelor destinate prevenirii si stingerii

incendiilor.

Caile de acces vor fi intretinute in bune conditii, fiind amenajate pentru a se putea

interveni in caz de incendiu.

Se interzice a se pastra, in interiorul careului de sonda, gazolina sau condensat, in

vase deschise. Bumbacul, carpele, sacii etc., imbibate cu produse petroliere, se vor

pastra in cutii metalice, cu capac, in anumite locuri stabilite, in zona fara pericol de

explozie.

Pentru stingerea incendiilor locale, personalul de deservire a instalatiilor va fi

instruit pentru a actiona imediat, cu utilajele mobile si materiale de stingere, aflate

in dotarea careului respectiv.

In cazul incendiilor de lichide combustibile, se vor folosi stingatoarele cu spuma

sau pulbere si CO2.

9 DESCRIEREA DIFICULTATILOR



139

Pana la acest moment, beneficiarul nu a intampinat niciun fel de dificultati privind

alcatuirea/intocmirea Raportului de evaluare a impactului asupra mediului, generat

de forajul si echiparea sondelor 1486 si 1487 Independenta, judetul Galati.

10 REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

10.1 Amplasament



unui proprietar particular, care are urmatoarea incadrare urbanistica:

� Tarlaua 83;

� Parcela 727/15.

Suprafata inchiriata pentru forajul sondelor 1486 si 1487 Independenta este de

7400 m2 (din care 5185 m2 pentru careul comun al sondelor, restul de suprafata de

circa 2215 m2 fiind reprezentata de un camp, care la redarea terenului in circuitul

initial de la sfarsitul lucrarilor nu necesita lucrari de imbunatatire funciara),

destinatia fiind de teren arabil.


� X = 447 752,23;

� Y = 720 598,82;

� Z = 42,16 m.




140

� X = 447 737,23;

� Y = 720 598,82;

� Z = 41,45 m.

10.2 Descrierea activitatii

Categoria lucrarilor de explorare/exploatare a zacamintelor de petrol si gaze,

ramura a industriei petroliere, include si lucrarile privind forajul sondelor, lucrari

care au un caracter temporar.

Durata forajelor este determinata de adancimea la care se afla obiectivul –

zacamantul care trebuie exploatat, constructia sondei si conditiile geofizice ale

structurii.

Durata lucrarilor de realizare a fiecarei sonde este de circa 54 de zile/sonda, iar

adancimea de foraj este de 750 m pentru fiecare sonda in parte.

In vederea realizarii obiectivului sunt prevazute a fi executate urmatoarele etape:

� executarea lucrarilor de pregatire si organizare prin lucrari de constructii

– montaj, in legatura cu instalatia de foraj;

� executarea lucrarilor de foraj propriu – zise;

� incheierea procesului de foraj;

� demobilizarea instalatiilor de foraj si anexelor;

� transportul acestora la alta locatie sau la baza de reparatii;



141

� executarea lucrarilor de probare a stratelor si pregatirea sondelor pentru

exploatare;

� executarea de lucrari pentru redarea terenului disponibilizat prin

reducerea careului sondelor, de la dimensiunile necesare de foraj la cele

necesare procesului de exploatare, vechiului proprietar, in circuitul initial,

prin lucrari de reconstructie ecologica.

Activitatea de pregatire si organizare consta in lucrari destinate amenajarii

drumului de acces la sonde, amenajarii careului sondelor, precum si lucrari pentru

protectia mediului, aferente instalatiilor de foraj.

In cadrul organizarii de santier, pentru activitatea sociala a personalului care

executa lucrarile necesare realizarii obiectivului se impune:

� asigurarea apei potabile necesara prepararii hranei;

� asigurarea apei potabile necesara igienei personale;

� montarea toaletelor ecologice;

� racordarea baracilor necesare organizarii de santier la reteaua

electrica;

� racordarea bucatariei, dusurilor si spalatoarelor la sistemul de

colectare si depozitare a apelor menajere uzate.

Probele de productie se vor efectua cu instalatia de foraj. Durata de realizare a

probelor de productie este de circa 4 zile pentru fiecare sonda, dupa care, daca

rezultatele sunt pozitive, sondele intra in productie.

10.3 Prognoza impactului

10.3.1 Prognoza impactului asupra factorului de mediu apa

Prognoza impactului asupra apei in timpul constructiei sondelor



142

Protectia apelor subterane din panza freatica impotriva contaminarii acestora de

componentii fluidului de foraj, se va realiza prin tubarea si cimentarea gaurii de

sonda ce traverseaza aceste formatiuni.

In timpul forajului este strict interzisa evacuarea fluidului de foraj sau a

reziduurilor provenite de la sonda in apele de suprafata sau subterane. Sistemul de

circulatie a fluidului de foraj este in sistem inchis, existand in permanenta un

control pe cantitatea de fluid vehiculat.

Apa reziduala rezultata din spalarea si intretinerea instalatiei de foraj si a

suprafetei de lucru din sonda si de la gura putului (beciul sondelor, instalatia de

prevenire a eruptiilor) poate contine particule de vaselina, ulei si componente ale

fluidului de foraj.

Aceasta apa uzata va fi colectata in beciul betonat al sondelor, de unde, cu ajutorul

unei pompe centrifuge, aceasta va fi reintegrata in fluxul tehnologic. Apa

tehnologica reziduala are practic aceleasi calitati fizice si chimice, ca si ale apei

folosite in procesul tehnologic.


cu capacitatea de 40 m3. Haba va fi in prealabil hidroizolata cu balast in grosime

de 10 cm si va fi prevazuta cu capac de protectie si imprejmuita.

O parte din aceste ape se recupereaza si se reintegreaza in fluxul tehnologic, iar o

parte se transporta la o statie de pompare pentru a fi reinjectata, strat prin sonde

speciale de injectie pentru revitalizarea zacamantului.

Forajul sondelor nu emite, atunci cand se respecta tehnologia de lucru, substante

poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de suprafata.

Se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra apelor de suprafata si

subterane este nesemnificativ si de scurta durata.

Sursa de poluare naturala care poate genera poluarea apelor de suprafata si

subterane o constituie apele meteorice sub forma de ploi terentiale cu intensitati



143

foarte mari – cantitati mai mari de 45 l/s, in circa 60 - 80 minute – cand capacitatea

de inmagazinare a habei de decantare de 40 m3 poate fi depasita.

Alte surse posibile de poluare a apelor sunt:




pompa 2 PN 700;



hidraulic – cu insertii metalice – , datorita imbatranirii materialului sau a

manevrarii bruste;

� fisurarea furtunului vibrator, care face legatura cu pompa 2 PN 700 si

manifoldul pompei, datorita imbatranirii materialului;


manlocuri);



pot ajunge in apele freatice;

� diferite solutii, folosite la tratarea fluidului de foraj sau cu solutii formate


foraj, depozitate necorespunzator.

Aceste solutii se pot infiltra in sol si pot ajunge in apele freatice.

Prognoza impactului asupra apei in timpul productiei sondelor

In timpul functionarii sondelor, daca se respecta tehnologia de lucru, nu se emit

substante poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de

suprafata.

Sursele potentiale de poluare a apelor sunt:



144

� aparitia unor fisuri pe traseul conductelor de transport amestec titei, de la

sonda la parcul de rezervoare;

� neetanseitati ale unor zone de racord.

10.3.2 Prognoza impactului asupra factorului de mediu aer

Prognoza impactului asupra aerului in timpul constructiei sondelor





Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiei –

foraj sonde titei, vor determina o crestere locala a concentratiei de poluanti

atmosferici, pe amplasamentul lucrarilor.

Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei

obiectivului, nu va determina afectarea calitatii aerului.




Prognoza impactului asupra aerului in timpul functionarii sondelor



145

In timpul functionarii investitiei, nu mai exista emisiile eliberate in atmosfera de

catre grupul generator de electricitate, exploatarea titeiului, din zacamint, facandu-

se cu o pompa antrenata de un motor electric.

In aceasta situatie se poate afirma ca impactul asupra aerului este nesemnificativ.

10.3.3 Prognoza impactului asupra factorului de mediu sol

Prognoza impactului asupra solului in timpul constructiei sondelor

In urma celor prezentate putem considera ca impactul asupra solului si subsolului

este minim.

Un impact slab, in faza de executie, se va inregistra asupra solului. Stratul vegetal

va fi decopertat si prezervat, fiind constituit din soluri argiloase, pentru refacerea

zonei decopertate.

Prognoza impactului asupra solului in timpul functionarii sondelor


poluare a solului si subsolului. In caz de avarii, se vor produce scurgeri de titei in

cantitati care pot atinge valori de ordinul sutelor de m3. Aceste scurgeri pot

determina afectarea grava a solului, pe suprafete mari si pe adancimi care pot

atinge 2 pana la 5 m. De asemenea, operatiile de interventie si de reparatie vor

implica lucrari, care vor determina, pentru perioade scurte de timp, modificarea

configuratiei solului in amplasament.



146

10.3.4 Prognoza impactului asupra factorului de mediu subsol

Prognoza impactului asupra subsolului in timpul constructiei sondelor

In urma celor prezentate putem considera ca impactul asupra subsolului este

minim.

Un impact slab, in faza de executie a forajului sondelor, se va inregistra asupra

subsolului.

Prognoza impactului asupra subsolului in timpul functionarii sondelor


poluare a subsolului. In caz de avarii, se vor produce scurgeri de titei in cantitati

care pot atinge valori de ordinul sutelor de m3. Aceste scurgeri pot determina

afectarea grava a subsolului, pe suprafete mari si pe adancimi care pot atinge 2

pana la 5 m. De asemenea, operatiile de interventie si de reparatie vor implica

lucrari, care vor determina, pentru perioade scurte de timp, modificarea

configuratiei subsolului, in amplasament.

De asemenea, pot exista si situatii de poluari accidentale care pot fi provocate de

activitati diverse.

10.3.5 Prognoza impactului asupra factorului de mediu flora si fauna

Prognoza impactului asupra biodiversitatii in timpul constructiei sondelor



147

In perioada de executie a investitiei, vegetatia va fi afectata exclusiv in zona de

lucru. Pe aceasta suprafata de teren, vegetatia va fi eliminata in totalitate, dar se va

reface dupa perioada de vegetatie, dupa reabilitarea suprafetelor afectate.

Prezenta faunei, in vecinatatea amplasamentului este reprezentata de iepuri,

soareci de camp si pasari, nefiind afectata de prezenta obiectivului de investitie.

Activitatea de foraj se desfasoara numai in incinta amplasamentului aprobat,

neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre si

acvatice este nesemnificativ.

Se poate afirma ca impactul asupra acestui factor de mediu in timpul constructiei

obiectivului este minim.

Prognoza impactului asupra biodiversitatii in timpul functionarii sondelor

Deoarece activitatea de exploatare se desfasoara numai in incinta amplasamentului

aprobat, neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei

terestre si acvatice este nesemnificativ.

Situarea amplasamentului destinat exploatarii sondelor 1486 si 1487

Independenta la o distanta de peste 2,6 km fata de zona definita – in termenii

Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1284/24.10.2007 – ca arie naturala protejata,

nu implica si nici nu determina – direct sau indirect - , niciun impact asupra

faunei si florei existente in aceasta arie.

Activitatea de exploatare nu modifica compozitia speciilor sau a tipurilor de

ecosisteme terestre si acvatice, nu are ca efect distrugerea sau alterarea habitatelor

speciilor de plante, nu altereaza speciile si populatiile de pasari, mamifere, pesti,

amfibii, reptile protejate sau nu.



148

Exploatarea sondelor 1486 si 1487 Independenta – potential - , nu poate

determina modificari ale compozitiilor de specii sau ale resurselor speciilor de

plante cu/fara importanta economica.

Investitia nu afecteaza nici rutele de migrare ale pasarilor.

10.4 Gospodarirea deseurilor

Tipurile de deseuri rezultate dn activitatea de foraj si de productie sunt:

� Detritusul. Singurele reziduuri rezultate din procesul de sapare sunt

rocile sfaramate de sapa (detritusul) care sunt selectate pe sitele

vibratoare si colectate intr-o haba de 40 m3. Cantitatea de detritus

rezultat in urma saparii fiecarei sonde este de circa 96 tone/sonde.

Cantitatea de detritus rezultata va fi depozitata intr-o haba metalica de

40 m3, de unde va fi transportata periodic, conform contractului de

WASTE MANAGEMENT, la Statia de Tratare/Neutralizare agreata de

catre OMV PETROM si Agentia de Mediu.

� Apele uzate sunt colectate in haba metalica de 40 m3, pentru ca mai

tarziu, sa fie reintegrate procesului tehnologic, de preparare a fluidului

de foraj.

� Apele uzate fecaloid-menajere colectate in toaleta ecologica vor fi

evacuate de catre proprietarul acestora, tert, pe baza de contract.

� Apele meteorice care cad in interiorul careului se colecteaza intr-o

haba metalica cu capacitatea de 40 m3, haba fiind racordata la un sant

din pamant cu profil triunghiular in lungime de 311 m. Apele sunt

vidanjate periodic, impreuna cu continutul beciului sondelor si sunt

trimise, pentru prelucrare la parcul de rezervoare al OMV PETROM.



149

� Ambalajele, in care au fost stocate materialele chimice, necesare

conditionarii fluidului de foraj, vor fi trimise la statia de fluide, a

companiei constructoare si executanta a lucrarilor de foraj, pentru a fi

reutilizate.

� Ambalaje diverse, altele decat cele in care au fost stocate reactivii

chimici – care sunt colectate selectiv si ridicate de terti specializati -

sunt:

� ambalaje din PET rezultate de la apa potabila, de la bauturi

racoritoare etc.;

� ambalaje de hartie rezultate de la alimente si presa;

� ambalaje din materiale plastice, altele decat PET, rezultate de la

diverse bauturi racoritoare sau nu, de la diverse alimente

preparate, semipreparate, nepreparate, fructe, etc.;

� ambalaje de sticla rezultate de la diverse conserve sau bauturi;

� ambalaje de metal rezultate de la diverse conserve si bauturi

racoritoare sau energizante.

� Deseurile menajere vor fi colectate, in containere specializate, si apoi

transportate la groapa de gunoi, de catre terti autorizati, pe baza de

contract.

10.5 Gospodarirea substantelor toxice periculoase

In procesul tehnologic de forare, nu sunt utilizate substante, care intra sub

incidenta Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 43/07.02.1980, privind aprobarea

listei substantelor toxice.

Toate substantele chimice utilizate in procesul de exploatare, respecta prevederile

Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408 din 4 noiembrie 2008 privind clasificarea,



150

etichetarea si ambalarea substantelor periculoase.

In procesul tehnologic de foraj al sondelor se utilizeaza fluidul de foraj preparat de


acestuia, este transportat de catre acesta la locul de utilizare, iar excesul este

recuperat de catre acesta si depozitat pe amplasamentul firmei. OMV PETROM nu

prepara sau depoziteaza fluid de foraj pe teritoriul sau, ci numai utilizeaza acest

produs prin intermediul tertilor autorizati, care-l si prepara, depoziteaza,

recupereaza si utilizeaza.

Cantitatea suplimentara necesara de fluid de foraj este preparata in habe de

suprafata, sub agitare continua cu ajutorul unor bustere; acesta este preluat din

habe de pompele instalatiei, pompat prin prajini in gaura de sonda, de unde se

reintoarce prin spatiul inelar, in haba dinaintea sitelor vibratoare si circuitul se

repeta.

Circulatie fluidului de foraj este in sistem inchis, existand in permanenta un

control pe cantitatea de fluid vehiculat. Tot circuitul fiind inchis, nu exista

pierderi sau scurgeri de fluid de foraj.

Detritusul generat de sapa de foraj este transportat de fluid la suprafata, trecut prin

site vibratoare si colectat in haba de detritus. Din aceasta haba, detritusul rezultat

este tras cu o pompa, centrifugat, floculat, apa rezultata se intoarce in haba de

preparare, iar detritusul este transportat in vederea depozitarii si reciclarii, la

Statia de Tratare/Neutralizare agreata de OMV PETROM si Agentia de Mediu

(aplicare Waste Management) pentru incinerare sau se poate stoca in zona pentru

refolosire la alte sonde.


stratele traversate, acestea neavand un caracter poluant deoarece concomitent cu




151

Cantitatea de fluid de foraj va fi minimizata prin utilizarea unui sistem de curatire a

fluidelor care permite recircularea acestora dupa indepartarea impuritatilor si

tratarea in vederea corectarii proprietatilor acestuia.

Retetele fluidelor de foraj sunt specifice fiecarui tert care le utilizeaza, precum si

functie de categoria stratelor geologice strapunse.

In scopul reducerii riscului asociat utilizarii unor substante cu caracteristici

periculoase, la prepararea fluidului de foraj au fost inlocuiti constituentii si aditivii,

inclusiv lubrifiantii si inhibitorii de coroziune cu toxicitate ridicata, cu altii mai

putin toxici. Astfel, s-au inlocuit sarurile de crom, motorina din fluidele de emulsie

inversa cu poliglicoli, cu baze organice, polimeri biodegradabili. Pentru

cuantificarea toxicitatii fluidelor de foraj se utilizeaza indicatorul concentratie

letala LC50, care se exprima in ppm. Valorile mari ale parametrului LC50 indica

toxicitate redusa si invers, valorile scazute semnifica un nivel crescut de toxicitate.

Fluidele cu LC50 mai mic de 30 000 ppm sunt interzise. In cazul forajului acestei

sonde, fluidele utilizate au LC50 de 80 000 ÷ 90 000 ppm, ceea ce denota un grad de

toxicitate redus.

Compusii, biodegradabili, folositi la prepararea fluidului de foraj sunt:

� Pac-Le - celuloza anionica, masa moleculara mica;

� Pac-Re - celuloza anionica, masa moleculara mare;

� Barazan - biopolymer cu masa moleculara mare;

In general, in procesul tehnologic de forare a unei sonde sunt nominalizate

urmatoarele produse chimice necesare la prepararea, intretinerea si conditionarea

fluidului de foraj:

� NaOH, cu fraza de risc: R 36/38, avand ca recomandare de prudenta: S 26-

37/39-45 –, conform Anexa 6, a Hotararii Guvernului Romaniei nr.

1408/04.11.2008, privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor

periculoase;



152

� Soda calcinata, cu fraza de risc: R 36, avand ca recomandare de prudenta: S

22-26 –, conform Anexa 6, a Hotararii Guvernului Romaniei nr.

1408/04.11.2008,

restul de componente neregasindu-se in Anexa 2 „Lista substantelor periculoase”, a

Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408/04.11.2008, privind clasificarea,

ambalarea si etichetarea substantelor periculoase:

� Bentonita;

� CaCO3;

� Derivat de lignit;

� Biopolimer tip xanthan;

� Inhibitor de argila cu caracter amfoter ;

� Amidon pregelatinizat;

� Paraformaldehida.

10.6 Masuri de diminuare a impactului

Masuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu: apa

Prin echiparea careului cu o serie de utilitati: diferite baraci, habe metalice, se

diminueaza efectul infiltratiilor apelor meteorice, la nivelul intregii suprafete a

careului.


cu capacitatea de 40 m3. Haba va fi in prealabil hidroizolata cu solutie bituminoasa

aplicata in doua straturi, urmand a fi asezata pe un strat drenant de nisip cu

grosimea de 10 cm si va fi prevazuta cu capac de protectie si imprejmuita.





153

� Respectarea programului de revizii si reparatii pentru utilaje si



� Operatiile de intretinere si alimentare a vehiculelor nu se vor efectua


� Amplasarea unei membrane impermeabile la constructia locatiei, fapt


� Dotarea locatiei cu materiale absorbante specifice pentru compusi





In cazul in care datorita neetanseitatii la lucru sau din alte cauze, se poate produce

poluarea apelor de suprafata, trebuie luate urmatoarele masuri:

� inchiderea imediata a sursei de poluare, pentru limitarea intinderii zonei

poluate;

� colectarea poluantului, in masura in care aceasta este posibil;

� limitarea intinderii poluarii, cu ajutorul digurilor.

Se poate concluziona si aprecia, ca in cazul unei exploatari normale, in care se

respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de protectie prezentate, ca

impactul acestei activitati asupra acestui factor de mediu este nesemnificativ.

Se pastreaza situatia existenta, a starii de calitate a apei, nu vor exista surse dirijate

de poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor este

extrem de redusa.

Masuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu: aer



154



durata si numai pe perioada executarii forajului nu si a productiei.

Masuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu: sol si subsol

Pentru protectia solului, suprafata inchiriata va fi decopertata cu depozitarea

stratului de sol vegetal si nivelarea acesteia, urmand ca la terminarea lucrarilor,

acesta sa fie imprastiat pe toata suprafata, mai putin cea pentru amenajarea

careului pentru exploatarea sondelor.

Pe aceasta suprafata se vor executa lucrari de constructii-montaj in legatura cu

instalatia de foraj.

Se va amenaja drumul de acces din interiorul careului in constructie provizorie

pentru foraj.

Se va monta structura instalatiei pe dale de beton si se vor executa lucrari de

protectie a mediului prin construirea santurilor de scurgere a apelor pluviale si

reziduale, amplasarea habei de colectare a apei reziduale si amenajarea platformei

dalate din fata rampei de prajini.

Pentru protectia solului impotriva eventualelor scurgeri de la rezervoarele de ulei,

acestea vor avea montate ventile cu inchidere sigura si vor fi verificate periodic,

inlaturand astfel efectul de contaminare cu produse petroliere.

In vederea protejarii subsolului si a panzei freatice impotriva eventualelor

infiltratii, se va tuba coloana de ghidaj intr-un put sapat manual. Coloana se va

betona pe toata lungimea.


stratele traversate, acestea neavand un caracter poluant, deoarece concomitent cu


Adancimea de fixare a coloanelor de tubaj asigura:



155

� controlul eventualelor manifestari eruptive;

� prevenirea contaminarii panzei freatice;

� inchiderea tuturor formatiunilor geologice instabile cu permeabilitate mare

de la suprafata.

In vederea protejarii subsolului este interzisa evacuarea si injectarea de reziduuri

provenite de la sonda in foraj sau de exploatare in alte sonde.


instalatiilor, a rezervoarelor, habelor si baracilor din incinta careului sondelor.

Pentru redarea suprafetei careului instalatiei de foraj in circuitul productiv, se va

executa urmatoarea succesiune de lucrari:


� strangerea, incarcarea si transportul patului de balast si nisip folosit la

amenajarea careului ce a fost scarificat;

� imprastierea solului vegetal din depozit pe suprafata careului sondelor;

� nivelarea suprafetei solului ce a fost acoperita cu sol vegetal (suprafata

totala, mai putin suprafata necesara probelor de productie);

� aratura mecanica in doua sensuri perpendiculare a acestei suprafete,

administrarea de ingrasaminte chimice si organice si efectuarea de analize

agropedologice de teren.

Atat in timpul forajelor, cat si in timpul exploatarii, se pot ivi accidente ce pot avea

impact asupra mediului, dupa cum urmeaza:

a)in timpul forajelor pot aparea eruptii necontrolabile datorita urmatoarelor cauze:

� aparitia, pe traiectul sondei, a unor zone de pierderi de circulatie de fluid,

ce conduc la diminuarea inaltimii coloanei de fluid sub valoarea presiunii

unui strat traversat. Astfel se creeaza un raport invers intre presiunea

stratului si presiunea coloanei de fluid, ceea ce conduce la declansarea unei

eruptii libere;



156

� traversarea unor strate necunoscute, cu presiuni mai mari decat presiunea

coloanei de fluid de foraj;

� traversarea unor strate cu gaze ce pot conduce la gazeificarea fluidului de

foraj si implicit la usurarea acestuia. Prin reducerea greutatii specifice a

fluidului prin gazeificare, se reduce si valoarea presiunii exercitata de

coloana de fluid de foraj si apoi poate avea loc declansarea eruptiei.

Toate aceste situatii descrise mai sus pot conduce la eruptii care reprezinta

evenimente in activitatea de foraj prin pierderi materiale si prin poluarea mediului.

Impactul ecologic al unei eruptii libere se manifesta prin deversarea in mediul

ambiant a unor cantitati importante de hidrocarburi sau ape reziduale, in unele

situatii cand stratul ce a generat avaria dispune de gaze libere care produc incendiu

datorita aprinderii gazelor de suprafata.

Toate deversarile si emisiile de produsi rezultati in urma eruptiilor libere

necontrolabile conduc la poluarea solului, a apelor de suprafata, a apelor

subterane si a aerului.

Prevenirea unei eruptii necesita urmatoarele masuri:

� cunoasterea si urmarirea simptomelor unei manifestari la o sonda;

� tubarea coloanelor la adancimile de reper obligatoriu;

� cunoasterea gradientilor de fisurare si de presiune a sondei;

� dotarea sondei cu echipamente si instalatii de prevenire corespunzatoare

solicitarilor maxime estimate;

� dotarea cu echipamente si instalatii de control ale proceselor tehnologice;

� stapanirea procesului de evacuare a fluidelor sau gazelor patrunse in gaura

de sonda si restabilirea echilibrului sondei;

� respectarea regulamentului de prevenire a eruptiilor;

� instruirea personalului operativ in scopul combaterii eruptiilor.



157

La amenajarea suprafetei de teren ce se va ocupa temporar, se va avea in vedere

conservarea stratului vegetal care va fi utilizat la redarea suprafetei de teren dupa

terminarea lucrarilor.

In cazul in care sondele vor da rezultate la probele de productie, careul se va

restrange la o suprafata de circa 2115 m2 necesara exploatarii sondelor. Se va reda

in circuitul initial o suprafata de circa 5285 m2 formata din: 3070 m2 rezultata de la

restrangerea careului de productie (comuna pentru cele 2 sonde) plus o suprafata

de 2215 m2 reprezentata de camp (suprafata care la redare nu necesita lucrari de

imbunatatiri funciare).

In cazul in care se produc poluari accidentale ale mediului, pot fi afectate, in afara

de sol si subsol, in totalitate sau partial, urmatorii factori de mediu: vegetatia


In vederea diminuarii sau eliminarii impactului produs asupra mediului de aparitia

unor astfel de situatii, proiectantul a prevazut efectuarea urmatoarelor lucrari de

suprafata:

� stratul de sol vegetal din incinta careului, se va decoperta pe adancimea de

circa 30 cm, urmand ca acesta, sa constituie depozit de sol vegetal;

� amenajarea unui sant betonat cu sectiune trapezoidala racordat la haba de

40 m3, pentru colectarea apelor uzate;

� inainte de retrocedarea terenului, catre proprietari, se vor efectua

urmatoarele operatii:

� scarificare;



� discuire;




158

Masuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu: flora si fauna

Dupa executia lucrarilor de constructie si foraj, vegetatia va repopula in mod

sistemic zona.


impact starea de fapt existenta – raportata la biodiversitate -, in acest moment, si nu

va modifica componentele biodiversitatii.

Nu se impun masuri speciale care sa vizeze diminuarea impactului activitatii de

amplasare a sondelor de foraj asupra biodiversitatii.

10.7 Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact

Existenta in zona exploatarilor petroliere prin sondele de foraj si extractie nu va

conduce la modificarea structurii activitatii economice locale, traditionale si nici nu

va creea asezari umane noi, prin atragerea de forta de munca in zona. Sondele, prin

amplasamentul ei, nu afecteaza in nici un fel asezarile umane. Avand in vedere ca

distanta la care se afla sondele este mai mare decat cea minima impusa (50 m) - si

anume aproximativ 375 m de la sonde la prima casa – si ca in procesul de foraj nu

se folosesc substante radioactive sau microbiene, se considera ca securitatea

asezarilor umane, nu este afectata.

Sondele se vor amplasa in extravilanul localitatii Schela, judetul Galati.

Desfasurarea normala a procesului de foraj nu conduce la poluarea semnificativa a

mediului. Se estimeaza ca impactul produs asupra asezarilor umane sau a

obiectivelor industriale din zona adiacenta, precum si a starii de sanatate a

populatiei este nesemnificativ.

Principalele surse de zgomot si vibratii rezulta de la exploatarea instalatiei de foraj,

a utilajelor anexe si de la utilajele de transport care tranziteaza incinta careului.



159

Aceste forme de poluare se produc in situatii normale de exploatare a utilitatilor din

careu, au un caracter temporar, iar efectele sunt pe termen scurt.

11 CONCLUZII SI RECOMANDARI

11.1 Concluzii

1. Factor de mediu: apa

In conditiile in care se respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de

protectie prezentate, se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra acestui

factor de mediu este nesemnificativ.

Se pastreaza situatia existenta a starii de calitate.

2. Factor de mediu: aerul


de gaze arse, pe perioada executarii forajului, dar nu si in perioada de productie a

acesteia. Poluarea aerului este de scurta durata si nesemnificativa.

3. Factori de mediu: solul si subsolul

Activitatea de foraj poate produce un impact major asupra solului si subsolului,

prin poluarea acestora, cu diverse fluide, substante chimice, daca nu se iau

masurile de protectie necesare, si prin executarea necorespunzatoare a lucrarilor

de amenajare a careului sondelor si a drumului de acces, in conditiile de relief

existente.

In conditiile respectarii stricte a masurilor stabilite anterior, se poate considera ca

impactul produs asupra solului si subsolului este minim.



160

4. Factori de mediu: flora si fauna

Forajul sondelor si probarea stratelor se va desfasura numai in incinta

amplasamentului aprobat, neafectand zonele limitrofe, fapt care face ca influenta

ecosistemelor terestre si acvatice, sa fie nesemnificativa.

5. Sanatatea populatiei

Avand in vedere faptul ca distanta dintre amplasamentul sondelor si prima casa din

vecinatatea sondelor este suficient de mare – aproximativ 375 m - si ca

desfasurarea normala a procesului de foraj nu conduce la poluarea semnificativa a

mediului, se estimeaza ca impactul produs asupra asezarilor umane si a starii de

sanatate a populatiei este nesemnificativ.

In concluzie, in conditiile respectarii procesului tehnologic de foraj si a tuturor

masurilor stabilite pentru protectia apelor, a solului si a subsolului, a vegetatiei si

faunei forestiere, a aerului si a asezarilor umane, se estimeaza ca impactul global

produs de aceasta activitate asupra mediului este, in general, redus.

11.2 Recomandari

Pentru respectarea normelor si standardelor in vigoare, necesare protectiei

factorilor de mediu, trebuie organizate programe educationale, la nivel de colective,

in vederea atingerii gradului de cultura ecologica, necesara respectarii normelor de

protectie a mediului inconjurator. Prin aceste programe, trebuie sa se indice modul

de actiune, a fiecarei persoane, la locul ei de munca, pentru a se evita poluarea

accidentala sau voita, a factorilor de mediu. Sedintele de educatie ecologica trebuie



161

sa se desfasoare periodic, la fel ca si instructajele de protectie a muncii sau chiar

concomitent cu acestea.

A actiona in scopul prevenirii poluarii factorilor de mediu este mai usor decat a

trece la masuri ameliorative sau de remediere.

Pentru prevenirea poluarii, cat si a protejarii factorilor de mediu (sol, apa, aer) se

fac urmatoarele recomandari:














� latime = 59,4 m;



geometrice:








162






careului = 0 %;




din:





30 cm;
















163
















fluid de foraj;














164




geometrice:

� lungime = 75 m;










careului = 0 %;




din:





30 cm;







165























de fluid de foraj;




� curatirea santului de reziduuri si a habei de colectare;



166

� demobilizarea santului betonat, scoaterea si transportul habelor de detritus si

a habei de reziduuri de pe locatie;

� astuparea excavatiilor (gaurilor) unde au fost pozitionate habele;

� scarificarea si nivelarea suprafetei careului si restrangerea la nivelul

careului pentru exploatarea sondelor;

� imprastierea pamantului vegetal din depozitul de pamant aflat in apropierea

careului;

� aratura mecanica in doua sensuri, discuirea si administrarea de ingrasaminte

chimice si organice, precum si efectuarea a 4 determinari agropedologice de

teren, conform Ordinului Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului

nr. 184/21.09.1997;

� la sfarsitul etapei de cercetare, pentru exploatare, sondele va fi completata cu

urmatoarele echipamente si dispozitive, care raman in careul restrans:



� cap de pompare;









de antrenare.





167

� cap de pompare;









de antrenare.

12 ANEXE

a) CERTIFICAT DE ATESTARE

� Atestat nr. R-EIM-03-63/2008;

� Situatia solicitarilor depuse la RN al elaboratorilor de studii pentru

protectia mediului, din 15.04.2011



168

b) ACTE, PLANURI SI PLANSE

� Plan de amplasare in zona scara 1:25000;

� Plan de situatie, scara 1:500;

� Plan amenajare careu sonda 1486 Independenta;

� Plan amplasare instalatie T 50 Termica pentru sonda 1486 Independenta;

� Plan amenajare careu sonda 1487 Independenta;

� Plan amplasare instalatie T 50 Termica pentru sonda 1487 Independenta;

� Plansa RO SPA 0071 Lunca Siretului Inferior.

rim 1486 si 1487 independenta, judetul galatiarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si...

Documents