IstoriculOceanografiei

Apele nu pot depăși condiția virtualului, a germenilor și a latențelor.Tot ce este formă semanifestădeasupraApelor,desprinzându‐sedinApe.Înschimb,deîndatăces‐adesprinsdinApe,încetânddeamaifivirtuală,oriceformăcadesublegeatimpuluișiavieții;dobândeștelimite,cunoașteistoria,participăladevenireauniversală,sedescompuneșisfârșeșteprina‐șiistovisubstanța,dacănuseregenereazăprinimersiuniperiodiceînApe,dacănuserepetăpotopulurmatdecosmogonie(MirceaEliade).

Perioadaoceanografieimitologice

OceanulPlanetarreprezintă¾dinsuprafațaPământului.Aceastăafirmație,vafiîntotdeaunapunctul deplecare al oricărei abordări planetare, bazatăpe TeoriaGenerală a Sistemelor.UitămpreaușorcăceamaimarepartedincadrulTerreiesteacoperitădeApe,iaroviziuneterestră sedovedește în final reducționistă.Prin însășinatura lorApeleacoperă,ascundolumeaflatăsubeleșigenereazăoaltaînchiarînteriorulacestora.ScopulOceanografieiestede a ridica întreaga cuvertură, și de a studia misterioasa lume dintre ape. În PerioadaÎnceputurilor,așanumitulomarhaics‐aapropiatdemarepentrucăaceastaoferearesurseimportantedehrană, iar zonelecostiereconstituieșiastăzicelemaipopulatespațiidepeTerra. Nu este locul aici să detaliem ideile și credințele religioase apărute în cadrulpopulațiilor maritime. Fie că ne referim la polinezieni, la greci sau populații amerindienevom regăsi același fond universal de corență perfectă în privințamediului acvatic (Eliade,1995). Forțauriașăavalurilor, furtunileputernice șipericoleleexistente la suprafațamăriiconstituiau pentru oameni tot atâtea pericole, speriau și totodată generau admirație.Explicareaacestei lumiterifiante,darbogateînresursedeopotrivă,avealabazăoîntreagămitologie: zeități marine, monștrii, dar și întrepătrunderi ale realului cu fantasticul.Delimitareanueraniciodatăclară,iarspațiulmarinafostînansamblulsăuunuldominatdesacralitate.Oastfeldeviziunepersistășiastăzilamultepopulații,numiteuneorisuperficial,involuate.

Navigatoriipolinezieni(poluns:mult;nesos:insulă)străbăteauOceanulPacificîncădeacum4000 ani î.Hr. Aceștia aveau un sistem propriu de navigație, bazat pe observații empiriceasupraregimuluivalurilorșicurenților.Concretizareasubraportcartograficesteuimitoare,polinezienii elaborând mai multe tipuri de hărți folosite în navigație: Mattang (sauWappepe), Rebbelib și Medo. Acestea erau confecționate din crengi sau bucăți de lemnpentrua indicarutelesaupentruadescrieorientareageneralăavalurilorșiacurenților înapropierea unor insule. Scoicile sau bucățile de lemn erau folosite pentru a exprimaprezența uscatului, iar interpretarea unei astfel de hărți era facilă doar pentru cel care oconfecționase.

Mattang:hartăcaredescrieorientareavalurilorînjuruluneisingureinsule.Scopulacestoraeradoarunuleducaționalșimaipuținpractic.Rebbelib:hartăpentruorețeadeinsule(arhipelag)Medo:hartăceacoperădoarcâtevainsule,folosităînvoiajescurte.

Fig.1Principaleletipuridehărțipolinezienefolositeînnavigație:Mattang(stânga),Rebbelib(centru)șiMedo(dreapta)

Materialul aflat la dispoziție reprezenta natura suportului din care se construia o hartă.Eschimoșii din Groenlanda elaborau hărți ale coastelor din bucăți de lemn, aruncate devaluripecoaste.Aspectulacestorhărțipoatepăreaneobișnuitînprezent,fiindmaidegrabăosculptură,ceredasuccesiuneadecapurișigolfuridinlungulțărmurilor.

Fig.2Exempludehartăspecificăeschimoșilor(GreenlandNationalMuseum&Archives).

PerioadaoceanografieianticeÎn spațiul mediteranean fenicienii și grecii au perfecționat arta navigației de cabotaj (înlungulcoastelor),reușindsăcunoascăregimulmareelor,alcurențilorșiperioadelecelemaipropice navigației. Fenicienii au întreprins călătorii dincolo de Coloanele lui Hercule (Str.Gibraltar) în lungul coastelor africane, pentru a căuta noi rute comerciale. PoemelehomericeIliadașiOdiseadescriuampleexpedițiialegrecilorînspațiulMăriiMediteraneșialMăriiNegre.DinaceastăperioadăaparinformațiidespreoscilațiilemareelorînG.Persic,darexplicația producerii acestora avea mai mult un caracter mitologic. Grecii sunt cei caredescriuproceseleacumulativealemâlurilordinvaleașideltaNilului.Aristotel(384‐322î.Hr.)estepreocupatdediversitateaviețiimarineșifacenumeroasedescrierialetipurilordepești,crustacei sau moluște întâlnite în Marea Egee. El poate fi considerat părintele bilogieimarine, dar preocupările sale au vizat și aspecte de batimetrie. Remarcând proceseleacumulativedinMareaAzov,Aristotelajunge laconcluziacăaceastămarevadeveni launmomentdatuscat.Exploratorul grec Pytheas a plecat în sec. IV î.Hr. din colonia Massillia (actualul orașMarseille), încăutareauneinoirutecomerciale,caresăpermitălegăturacuMareaNeagrăveninddinsprenord.Călătoriasaareprezentatprimacircumnavigațiea insulelorbritanice,aducândinformațiiprețioasedespreconfigurațiacoastelor,regimulcurențilorșialmareelor.Elaajunspână înapropierea insuleiThule(probabil Islanda)șia fostprimulcareadescrisfenomenuldeînghețalapeloroceanice.SperiatdeMareazeițăAlbă,care‐șiîntindemantiaeipesteape,Pyteashotărăștesăseîntoarcădindrum.AtingereaCapuluiBelerionaprilejuit

descoperirea loculuideundeseextrăgeacositorul, iarexplorareațărmurilorbaltice l‐aduscătreregiuniproducătoaredeambră.GreciianticicredeaucăPământulesteundisc,carepluteapeOkeanos,aceastăconcepțieaunuisingurOceanPlanetarinterconectatfiindpusăulteriorînlegăturăcusfericitateaTerrei.Eratostene (276‐195 î.Hr.) a calculat circumferința Pâmântului pornindde la observația căîntr‐un puț din Aswan razele Soarelui cad la prânz perpendicular pe fund, în perioadasolstițiului de vară. Plecând de la măsurarea lungimii umbrei pe care o făcea turnul dinAlexandria,elareușitsăcalculezeunghiulΘ:7°12'adică1/50dintr‐uncerc(fig.3).

Fig.3PrincipiulfolositdeEratosteneîncalculareacircumferințeiPământului.Cunoscând lungimea umbrei (d) și înălțimea turnului (H), precum și distanța de 5000 destadiidintreAlexandria șiAswan (D), sepoatedeterminaR,deorece celedouă triunghiurisunt asemănătoare, prin unghiuri congruente. Valoarea astfel obținută permitedeterminarea circumferinței ca fiind egală cu 2πR. Dacă Eratostene ar fi folosit valoareastadiei egiptene de 157,5matunci circumferința calculată de el ar fi de 39690km, valoarefoarte apropiată de cea reală. Ideea sfericității era confirmată și de observații asupracorăbiilorvăzutedepețărm.Primadatăseobservăcatargulșiulteriorcorpulacesteia.85 î.Hr.Posidoniu faceoprimămăsurătoareaapelorMediteranei, înapropiereaSardiniei,valoareaatinsăfiinddeaproape2000demetri.

PerioadaoceanografieimedievaleDouă evenimente majore au dus la pierderea cunoștințelor civilizației greco‐romane:ardereabibliotecii dinAlexandria (415d.Hr.) și căderea ImperiuluiRoman (476d.Hr.). Înperioada de început a EvuluiMediu supremația navigației va fi deținută de arabi, aceștiareușind să cucerească teritorii extinse din Africa până în Asia de SE. Oceanul Indian erastrăbătutcuușurință,deoreceaceștiacunoșteauoscilațiilecirculațieimusonice.Dezvoltareacunoștințelordespremărișioceanevafistrânslegatădetipulambarcațiunii.Sepotdiferențiatreiclaseprincipale,fiecarecuavantajelesale:

‐ Piroga:construitădintr‐unsingurtrunchidecopacarecapacitateadeasedeplasaînapecuadâncimemicășipoatefitrasăcuușurințăpeplajă.Frecvent liseatașeazăunmiccatargcuopânză,depinzândastfeldedirecțiadincaresuflăvântul.Înaceiașicategorie de vase cu dimensiune redusă pot intra și plutele construite din lemn,capacitatea redusă de transport și navigația dificilă în lipsa vântului constituindfactorilimitativi.

‐ Jonca:corabiecu fundulplat specificăpopulațiilordinAsia.Adaptarea lacondițiilemusonului impunea străbatereamărilor iarna dinspre nord spre sud (cu vântul înspate) și invers vara. Dezavantajul principal îl constituia instabilitatea acestorambarcațiuniîncondițiidefurtună.

‐ Vasele cu chilă au reprezentat celmai firesc răspuns la condițiile de navigație dinlarg,populațiiledinspațiulmediteraneanreușindsăîntreprindăcălătoriipedistanțemari.Prevăzuteîntimpcuunulmaimaimultecatarge,acestevaseatingeaușivitezesuperioare,dovedindu‐secelemaieficiente.

Perfecționareacârmeiaconstituitunfactorimportantîncreștereacapacitățiidetransportanavelor.Estedificildespuscinea inventatpentruprimaoarăacestsistem.La începuterafolosităovâslă legatăcusfoară lapupa,ulterioraceastafiindînlocuităcumaimultevâsle.Trecerea la cârma contruită dintr‐o bucată de scândură, care este manevrată printr‐unsistem de pârghii, s‐a făcut treptat, perfecționarea acesteia ducând la sporireamanevrabilității navei. Chiar dacă există informații despre utilizarea cârmei încă dinAntichitate,folosireapescarălargăaacesteiasevafacedoardinperioadaRenașterii.Inventareabusoleidecătrechineziapermisomaibunăorientare.Dacăinițialsefoloseaonavigație după stele sau după soare, descoperirea proprietățilormagnetitului de a indicanordul/sudul a permis o navigație în condiții de ceață, noapte sau atunci când prezențanorilorîmpiedicaorientareadupăcorpurilecerești.673‐735:VenerabilulBede,călugărbenedictindinAnglia,faceobservații importantelegatedevariațiamareelorșifazelelunii.ÎnspațiulEuropeinordiceonouăputeremaritimăîșiîncepeexpansiunea.Vikingiibeneficiaudeavantajeleoferitedeambarcațiunilelor(drakkaresausnekare),prevăzutecupânăla34de perechi de vâsle. Atunci când vântul nu sufla, catargul cu pânză era culcat în lungulvasului, iar vâslele erau folosite. Această mobilitate în lipsa vântului avea să le permităexplorareaunorsuprafețeextinsedinAtlanticuldeNordpână înMediterana.Climatulmaicald din secolul IX le‐a permis colonizarea insulei Islanda, a coastelor Groenlandei(Greenland:ținutulverde)șiaaltorinsuledinAtlantic.Înanul981ErikcelRoșuajungepânăîn Insula Baffin. Cinci animai târziu BjarniHerjúlfsson este prins de furtună în timp ce seîndreptaspreGroenlanda.Deviatdindrumulsău,acestaesteprimuleuropeancareavăzutcoasteleAmericiideNord.Colonizareaacestorasevafaceînsă10animaitârziudecătrefiul

luiErikcelRoșu,LeifEricson,careîntemeiazăoașezareînNewfoundlandbotezatăVinland(ținutulvinurilor). Înadoua jumătateasecoluluialXV‐lea,coloniilevikingedepecoasteleamericane dispar datorită răcirii climei, legătura cu Groenlanda și Scandinavia deveninddificilă.

Expedițiilevikingilorîntresec.VIII‐XIChineziiînperioadadinastieiMing(1405‐1433)auîntreprinsmaimultecălătoriiînoceanelePacificși Indian,subconducereamareluiamiralZhengHe.Eiau folosit înacesteexpedițiipeste300denavedetipuljoncilor,încareaufostambarcațiaproximativ37000deoameni.ImediatdupăacestemaricălătoriiChinaseautoizolează,distrugândaproapetoatedovezilelegatedeexpedițiileanterioare.Dinacestmotiv, informațiiledespre ruteledescoperitedeZhengHe sunt incerte, iarunele interpretări noi legatedeatingerea coastelorAmericii deNord și intrarea înMareaMediterană trebuie privite cu scepticism. Din punct de vedereoceanograficînaceastăperioadăs‐acunoscutregimuluicurențilorșivalurilorînspațiulAsieideSEșialOc.Indian,informațiidisponibilecivilizațieioccidentalemultmaitârziu.OceanografiaînEpocaMarilorDescopeririGeograficeAșa cum afirma Charles King ceea ce se întâmplă pe apă reprezintă preludiul unei acțiunicaresevadesfășurapeuscat, iarEpocaMarilorDescopeririGeograficeconfirmăpedeplinaceastă aserțiune. Prin expansiunea turcilor în Anatolia multe dintre rutele caravanelordevin nesigure. Mirodeniile atât de râvnite de Occident sunt din ce în ce mai greu deprocurat,iarcontrolulasupraporturilorMăriiNegre,principalapoartădeintrareaacestoraspre Europa, va determina căutarea unei rutemaritime. Prăbușirea Imperiului Bizantin șiexpansiunea rapidă a otomanilor va accelera căutarea de noi trasee comerciale. În acestcontext,portughezii, își concentreazăexpedițiilepecoastelevesticealeAfricii.NumeroasecălătoriivorfiîntreprinseînperioadaceluicareafostnumitHenricNavigatorul,conducătorlusitancareapusbazeleunuiviitor imperiumaritim.DescoperireaCapuluiBuneiSperanțedecătreBartolomeoDiazare loc în1486. InițialacestaafostbotezatCapulFurtunilor,dardenumireanuavearolulsăîncurajezecomerțul,motivpentrucareafostschimbată.În1498VascodaGamaajungepânăpecoasteleIndieiundedescoperăuncomerțcontrolatdearabi.

Niciexplorareacoastelorestafricanenuafostmaiușoară,numeroaseconflictecuorașelestăpânite de arabi au fost rezolvate doar pe calea armelor. Necunoașterea circulațieimusonice dinOc. Indian se va dovedi o piedică serioasă pentru navigatorii portughezi, iardrumul de întoarcere spre coasta Africii a durat mai bine de trei luni de zile. Cu toateacestea,profitul înregistrata fosturiaș (de60deori suma investită înexpediție), iarnouarutăspreAsiavadeveniîncontinuareunveritabildrumalportughezilor.

BartolomeoDiaz(stânga)șiVascodaGama(dreapta)Întretimp,Spaniași‐aconcentratatențiasprevest,dindorințadeaajungecătrebogateleținuturi Chitai (China) și Cipangu (Japonia), despre care povestise atât de frumosMesserMarco Polo. La conducerea a 5 corăbii, Cristofor Columb reușește să ajungă în 1492 înactualularhipelagBarbados,punctulfiindbotezatSanSalvador. Încele3expedițiicarevorurma, Columb ajunge pe coastele de nord ale Americii de Sud, va explora porțiuni din

America Centrală, dar niciodată nu va găsi ruta către Asia.Pentruspaniolitoateacestecălătoriicolumbienenuvoraducemult râvnitele bogății, iar celebrul navigator se va stinge înuitare. Până în ultimele zile de viață Columb susținea cădescoperise Paradisul și că este foarte aproape de Indii, fiinddoaroproblemădetimpsăajungăacolo.Bazându‐sepedatelelui Ptolemeu, Columb nu greșise în calculele distanțelor sale,darpornisedelaocircumferințăaPământuluimaimicăcu28%față de valoarea reală. Această eroare a lui Ptolemeu s‐adoveditunadintrecelemaiinfluentedinîntregaistorie.

OreplicăavaselorluiColumb(Nina,PintașiSantaMaria).SursaAndrews,E.Benjamin.HistoryoftheUnitedStates,volumeV.CharlesScribner'sSons,NewYork.1912

HernanCortez (1485‐1547) cuceritoral ImperiuluiAztec și FrancescoPizzaro (1471?‐1541)învingătorînfațaincașilor,aufostceicareauadusmultrâvnitulaurspaniolilor.Datoritălordrumurile către coastele americane devin frecventate de occidentali, acești conchitadori(termenul înseamnă cuceritor) fiind mânați doar de nevoia de a face rapid avere. Un altexplorator,VascoNunezdeBalboa,reușește în1513sătraverseze IstmulPanamașidepeunvârfzăreșteomareîntinderedeapă.Ajunslaaceasta,îșidăseamacăestesăratășicăadescoperit un nou ocean, pe care‐l ia în stăpânirea Spaniei sub numele deMare del Sur(MareaSudului).Vesteasavadeterminarevenireaasupraideiicăsepoateajungesprevestîn Asia. Ferdinad Magellan (Fernão de Magalhães) va întreprinde între 1519‐1522 oexpedițiepentrugăsireaunei rute,ocolindAmericadeSudcătreoceanul luiBalboa.Dupăluni de încercări prin fiordurile Țării de Foc, părăsit de o parte din oamenii săi,Magellangăseștedrumulde legătură,prinstrâmtoareacare‐ivapurtanumele. Intrând înacestnouocean,elîlboteazăMarePacifiquo,sauMareaLiniștită,datorităcalmuluiîntâlnitpeduratatraversării. Iată de unde provine denumirea unuia dintre cele mai furtunoase oceane, osimplăironieînfond.MagellanmoareînFilipineînurmaunuiconflictcupopulațialocală,iardintre cele 5 nave al sale doar una singură,Victoria, condusă de Huan Sebastian Elcano,reușește să termine călătoria. Acum nimeni nu mai avea niciun dubiu asupra faptului căPământulesterotund,iarevenimentulvaficonsemnatcaprimacircumnavigație.

FerdinandMagellan(stânga)șiJuanSebastianElcano(dreapta)

TraseulexpedițiilorcondusedeF.Magellan(1519‐1522)șiF.Drake(1577‐1780).

PerioadacircumnavigațiilorÎnceputăînsec.alXVI‐lea,aceastăperioadăcontinuășiînprezent,chiardacăcălătoriileauun interes mai mult turistic. Fascinația ocolului Pământului pare a rămâne permanentă.Scopulacestorcălătoriiîndelungate,uneoripedurataacâțivaani,eradoarunuleconomic,cu toate acestea, s‐au obținut numeroase informații legate de configurația coastelor sauregimulmareicșialcurenților.1528:călugărulAndrésdeUrdanetastabileșterutacare‐IpoartănumeleîntraversareadelavestlaestaPacificului.

SirFrancisDrake(stânga)șiThomasCavendish(dreapta)1577‐1580:SirFrancisDrake,piratuldevenitnobil,reușeșteocircumnavigație.1587‐1591:ThomasCavendishaldoileaenglezînjurullumii.1580–1584și1585‐1589:MartínIgnaciodeLoyoladevineprimulcarereușeștesăînconjoarededouăoriPământul,însensuridiferite(spreestșisprevest).1598‐1601:OlivervanNoortesteprimuldintreolandezi.1764‐1766: la bordul navei HMS Dolphin amiralul englez John Byron reușește un ocol alPământului înmai puțin de doi ani. Dolphin a fost prima navă din lume care a repetat oastfeldecălătorie.

1642: Abel Tasman primește misiunea de a găsi Terra AustralisIncognita,marelecontinentsudic.Eldescoperăinsulacare‐IpoartănumeleînprezentșiajungepecoastelevesticealeNoiiZeelande.Convins că a atins coasteleAmericii de Sudbotează aceste locuriStaten Landt. Într‐o expediție ulterioară, doi ani mai târziu,explorează coastele nordice ale Australiei, dar olandezii nu suntatrași de aceste locuri lipsite de resurse. Până la expedițiile luiJamesCook,AustraliașiNouaZeelandănuprezintăniciun intereseconomic.

1643: fizicianul italian Evanghelista Torricelli inventează barometrul cu mercur. Acestinstrumentsevadovediextremdefolositorînprognozavremii,fiindprezentpeoricenavă.1650‐1710:perioadadeaurabucanierilor.WilliamDampierrămânecelmaicunoscutdintreaceștia,eladevenitprimulcareareușittreicircumnavigații.

1685:EdmundHalleystudiazăcirculațiaoceanicășirelațiadintreaceasta și vânturile dominante. Mult mai cunoscut pentruobservațiile sale astronomice (deplasarea de paralaxă), numelesăuvafiacordatcometeicareapareodatăla76deani.În1690el inventează clopotul pentru scufundare1, care primea aernelimitat prin intermediul unui tub, de la un vas aflat lasuprafață. Presiunea aerului împiedica pătrunderea apei înclopot.1751:măsurătorilede temperaturăaapelor tropicale, realizate

deHenryEllis(1721‐1806)auindicatprezențaunoraperecideadâncime,situatesubapeledesuprafață.Ellissugereazăproveniențaacesteiadinzonelepolare.1769:apareprimahartăaCurentuluiGolfuluialuiBenjaminFranklin2.

Amiralitatea britanică aduce la bordul navelor oameni de știință șipictori peisagiști din dorința consemnării cât mai precise aobservațiilor. James Cook ridică prima hartă a coastelorNewfoundland,descriecoasteleesticealeAustralieișifaceprimulocolal Noii Zeelande. El a fost primul european care a vizitat insuleleHawaii, loc în care‐și va găsi sfârșitul. Față de predecesorii săi,călătoriileluiJamesCookauprodusunimportantmaterialcartograficșiștiințific.Interesulnumaiesteunulneapăratdeordineconomic,seintrăîntr‐onouăfazăîncareștiințaprimează.

TraseulexpedițiilorluiJamesCook.PrelucraredupăJonPlatek(2008).1768‐17711772‐17751776‐1779LiniapunctatăexprimărutadupămoartealuiCook.

1http://dev.nsta.org/evwebs/2270/PastTechnology.html2http://www.keyshistory.org/gulfstream.html

1775:esteelaboratăteoriamareelordecătrePierre‐SimonmarchizdeLaplace.

1776: David Bushenel3 construiește primul submarin careîntreprinde o acțiune de atac asupra unui vas, în perioadaRevoluției americane.BotezatTheTurtle (Țestoasa),datorităaspectuluisău,acestaerapilotatdeosingurăpersoană.

PerioadamarilorexpedițiioceanograficeMarile puteri încep să‐și afirme supremația și în domeniul cercetării oceanografice.Expedițiile au un caracter național și sunt cooptați cercetători specializați în domeniilebilogieimarine,oceanografieifizico‐chimicesaugeologi.

1795‐1876: naturalistul german Christian Gottfried Ehrenberg aobservat că multe dintre rocile silicioase erau compuse dinscheletedeorganismemicroscopice.Elajungeastfel laconcluziacărocilerespectives‐auformatpefundulmării.

1804‐1806:expediția condusăde IvanFedorovichKruzenshtern labordulnaveiNadejda șiYuriF.LisiankicunavaNevadeschidedrumulexploratorilorrușiînPacific.Ceidoisuntprimiirușicarestabilescocircumnavigație.1818‐1833:expedițiilearcticeale lui JohnRossalăturidenepotul său JamesClarckRossșiWilliamPerry.1819: prima expediție antarctică a Rusiei sub comanda lui Fabian Gottlieb vonBellingshausen, din care au făcut parte navele Vostok și Mirnyi, condusă de MikhailPetrovich Lazarev. Cei doi au descoperit unele insule ale arhipelagului Fiji și au trecut deCerculAntarcticii(66º33′43″),performanțăneegalatădepevremealuiJamesCook.1828: J. Vaughan Thomson elaborează primele studii asupra planctonului, recoltat pecoasteleIrlandei.

3http://www.submarine‐history.com/

TraseulexpedițieiBeagle(1831‐1836)1831‐1836:expedițialabordulvasuluiBeagle,dincareafăcutparteCharlesDarwin.Înurmacălătoriei acesta recoltează un bogatmaterial pe care‐l va folosi ulterior în teoria originiispeciilor. Contribuțiile sale au fost majore în cunoașterea vieții din oceane, tot acumelaborândteoriasaasupraformăriiatolilor,materialpublicatîn1842cutitlulTheStructureandDistributionofCoralReefs.

H.M.S.BeagleînStrâmtoareaMagellan

1832:estepublicatăpostumlucrarealuiJamesRennel(1742‐1830)intitulatăCurrentsoftheAtlanticOcean.ContribuțiilesaleaufostdeosebiteșiîncirculațiadinOc.Indian.În1799elapublicat o hartă a curenților din jurul Africii care impresionează și astăzi prin acuratețeaobservațiilor.1844:EdwardForbesadivizatOceanulPlanetar în8zone.A remarcatcăviațaanimalănuexistă la adâncimi de peste 300 fathomi (548m). Dincolo de această valoare elconcluzioneazăcănuexistăviață!Concepțiasaaveasăfiecurândinfirmată,darcontribuțiilesaleînbiologiamarinărămânimportante.1847:MatthewFountaineMaurypublicăprimahartăglobalăacirculațieioceanice.În1856apareprincipalasalucrare:PhysicalGeographyoftheSea.

1847: Joseph Hooker afirmă despre diatomee (un tip de fitoplancton) că nu sunt altcevadecât plante, iar din punct de vedere ecologic, rolul acestora în oceane este similar celorterestre.1857‐1866: Cunoaşterea reliefului bazinelor oceanice a început din a doua jumătate asecolului al XIX‐lea și a fost impulsionată de trasarea cablului de telegraf dintre Europa șiAmericadeNord.Aceastăactivitateaduslaidentificareadorsaleitrans‐atlanticeşiaridicatnoiproblemelegatedereliefulsubmers,pânăatunciexistândideeacăaspectulgeneralestedecâmpieuniformă.1872‐1876:expedițiaChallengersubconducerealuiSirCharlesWyvilleThomsonaimpusunnoustandardoceanografic.Suteledepunctedeprobare,sondajedeadâncimesaudragărialesedimentelordefundaveausăschimbefundamentalviziuneadespreOceanulPlanetar.Totacums‐arealizatșiceamaimaremăsurătoareaadâncimiiînFosaMarianelor(8180m).

SirCharlesWyvilleThomsonconducătorulexpedițieiChallanger(1872‐1876)

1873: Luis Agassiz pune bazele primului laborator de biologiemarină din S.U.A. pe InsulaPenikese,statulMassachusetts.Cuoduratăscurtădeexistență,activitateavaficontinuatădecătreopartedintrestudențiisăi,carevorfondaîn1888MarineBiologicalLaboratoryînWoods Hole. În același an, 1873 apare tratatul de oceanografie al lui Charles WyvilleThomsonîntitulatTheDepthsoftheSea.1871‐1891: în acest interval Victor Hensen a condus 5 expediții în Marea Baltică, MareaNorduluișiOceanulAtlantic.Elestecelcareaintrodusînpremierănoțiuneadeplanctonșiainventatmaimulteinstrumentederecoltareaacestuia.1874‐1876:expedițiagermanăGazellesubconducerea luiGeorgBalthazarvonNeumayer.AlăturideWladimirKöppenceidoivorpublicaîn1890primulatlasalnorilor.1884:JohnMurrayînființeazălaGrantonprimullaboratormarindinMareaBritanie.1886‐1889:călătoriaamiraluluiS.O.MakarovînOceanulPacificdinValparaisolaYokohama.La bordul corvetei Viteaz cercetătorii ruși au analizat distribuția temperaturii și regimulsalinității.Viteazesteunnumecurezonanțăîntoatăactivitateaoceanograficărusească,numaipuțindetreinavepurtândacestnume.

1893‐1896:expedițialuiFridtjofNansenlabordulvasuluiFram(înnorvegianăînseamnătotînainte) demonstrează existența unui curent circumarctic și dovedește că acest ocean areadâncimimari, contrar viziunilor anterioare. Nansen a inventat butelia oceanografică ce‐ipoartă numele, care permite recoltarea probelor de apă de la adâncime, precum șimăsurareatemperaturiiacestora.

FridtjofNansenșibuteliapentrurecoltareaprobelordeapădelaadâncimePerioadaoceanografieiinstituționale1902:regeleOscaralII‐leaalSuediei(1829‐1907)înființeazăICES(InternationalCouncilfortheExplorationoftheSea).Elafostunapropiatalștiințelor,pasionatmaialesdecercetărilearctice. Expedițiile lui Adolf ErikNordenskiöld sau FridtjofNansen sunt doar câteva dintreprogrameledecercetaresponsorizatedeacesta.1903:se înființeazăMarineBiologicalLaboratory laUniversitateaCalifornia,carevadeveniulteriorInstitutulOceanograficScripps(http://scripps.ucsd.edu).1906:PrințulAlbertIdeMonaco(1848‐1922)înființeazămuzeuloceanograficșiacvariuldinMonaco.1925‐1927:expedițiagermanăMeteorafolositînpremierăunaparatdesondareacusticăaadâncimilor.ProfileleexecutateînAtlanticauevidențiatprezențadorsaleimediane.1930:seînființeazăWoodsHoleOceanographicInstitution(www.whoi.edu)1934:WilliamBeebeșiOtisBartonsuntprimiicareobservădirectviațadinoceanedintr‐obatisferă, rămasă legată de nava de la suprafață. Cei doi reușesc să coboare până laadâncimeade923m.1942:aparelucrareaTheOceansaluiSverdrup,JohnsonșiFleming

PerioadaoceanografieimoderneDupă al II‐lea RăzboiMondial se înregistreză progrese deosebite în cunoașterea reliefuluisubmers. Dezvoltarea tehnologică permite cartarea mult mai precisă, dar se păstreazăincertitudineapentrumulteregiunuiinfuficientexplorate.1945:HarryHammondHessdescoperăînAtlanticmunțiidetipguyot.AufostbotezațidupăasemănareacuclădireadegeologieaUniversitățiiPrinceton,careaveaunacoperişplat şipurtadenumireadeGuyotHall.ArnoldGuyotafostungeografcelebrudinsec.XIX.1953:MarieTharpdescoperăexistențauneivăiîncentruldorsaleiatlantice,sugerândcăarfi vorba de o vale de rift similară cu cea din estul Africii. Studiile ulterioare ale lui BruceHezzen confirmă existanța rifturilor și legătura dintre acestea și procesele constructivedivergentedintredouăplăcitectonice.CeidoivorelaboramaitârziuprimahartăareliefuluiOceanuluiPlanetarintitulatăWorldOceanFloor.

MarieTharpșiprofileledorsaleloroceaniceexecutatedeaceasta1958: Henry Stommel, pe vremea în care activa în cadrul Woods Hole OceanographicInstitution,prezintăonouăimagineacirculațieideadâncime.1960: la bordul batiscafului Trieste elvețianul Jacques Piccard și americanul Don WalshcoborăînGropaMarianelor,pânălaadâncimeade10911m.1964: este construit submersibilul Alvin4, care poate lua la bord trei persoane. Până înprezentacetaarealizatpeste4400descufundăripentrurecoltareaprobelordeadâncime.1964:JacquesYvesCousteauîncadrulprogramuluiSealab(I,IIșiIII)ainvestigat,împreunăcu echipa sa, posibilitatea de a trăi mai multe zile sub apă. Cousteau a perfecționatechipamentuldescufundare,pentrua‐icreaomaimareautonomie.

4http://www.whoi.edu/

1969:KirkBryanșiMichaelCoxelaboreazăprimulmodelnumericalcirculațieioceanice.1968‐1983: Programul Deep Sea Drilling Project5 și‐a propus realizarea forajelor deadâncime în Oceanul Planetar cu ajutorul navei Glomar Challenger. Proiectul a confirmatteoriaderiveicontinentelorpropusădin1912decătreAlfredWegener.DSDPaafectuatunnumărde96deexpediții, iar adâncimeaceamaimareatinsă în crustaoceanicăa fostde1741m.Încele624depunctedeinvestigațies‐aurecoltatpeste19000decarote.1977: sunt descoperite organisme marine care trăiesc la adâncimi mari în apropiereaizvoarelor cu apă fierbinte ce apar prin crăpăturile scoarței (hydrothermal vents). Încondițiileunoradâncimide3000mșicuotemperaturăaapelorde400°Cpoateexistaviață!Perioadaoceanografieisatelitare1978: lansarea primului satelit oceanografic de către NASA: Seasat. Din acest momentoceanografiaintrăîntr‐onouăfazădeinvestigare,odatăcuaparițiadenoiprodusepuseladispoziție de sateliți ca: Geosat (1985–1988), Ers–1 (1991–1996), Ers‐2 (1995‐) Topex /Poseidon(1996‐2006),Jason1și2(2002‐),Envisat(2002).PebazadateloroferitedeGeosatşiErs‐1,lacares‐auadăugatşidatedinsondajeacustice,Smith şi Sandwell6 au realizat în anul 1997 prima hartă batimetrică a Oceanului Planetar.Rezoluțiapeorizontalăestedeîntre5‐10km,iarpreciziamedieaadâncimilorestede±100m.Înprezent,rezoluțiaspațialăpentruproduseglobaledebatimetrieacoborâtla±3km.Cunoașterea direcției și vitezei valurilor, a temperaturii la suprafața apelor, a cantității desedimenteaflateînsuspensie,constituiedoarcâtevadinaplicațiiletehnologieisatelitare.

OscilațiileniveluluimediualOceanuluiPlanetarpebazadatelordealtimetrieradar7.

5http://www.deepseadrilling.org6http://www.ngdc.noaa.gov/mgg/bathymetry/predicted/explore.HTML7http://www.aviso.oceanobs.com/en/news/ocean‐indicators/mean‐sea‐level/index.html