MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICATUNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE ,,Carol I” Exemplar ......

Nr. din

Lt.col. ROMAN COSMINA-OANA

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

TEMA: STRATEGIILE DE COMUNICARE DE TIP CIMIC ÎN CONTEXTULPARTICIPĂRII FORȚELOR AERIENE ROMÂNE LA MISIUNI ȘIOPERAȚII ÎN AFARA TERITORIULUI NAȚIONAL

Conducător de doctoratGl. fl. aer. prof. univ.

dr. BUCINSCHI VASILE

Teză elaborată în vederea obţineriititlului de DOCTOR în Științe militare

– BUCUREŞTI, 2019 –

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT2 din 23

- PAGINA ALBĂ -

NECLASIFICAT

3 din 23

CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………………………7

CAP.I Conceptul și misiunile CIMIC în operațiile multinaționale………….. 17

1.1 Conceptul CIMIC în armatele moderne. Elemente de studiu

comparativ……………………………………………………………… 22

1.2 Conceptul CIMIC. Principii ale cooperării civili­militari……………… 24

1.2.1 Conceptul CIMIC………………………………………………………. 24

1.2.2. Principii ale cooperării civili­militari……………………………….….. 36

1.3. Funcțiile și misiunile CIMIC în Armata Românei………………….….. 43

1.3.1. Funcțiile CIMIC………………………………………………….……... 43

1.3.2. Misiunile CIMIC…………………………………………………...…… 44

1.4. Misiunile CIMIC în operațiile multinaționale…………………….……. 46

1.4.1. Caracteristicile mediului actual de securitate………………………….. 46

1.4.2. Tipuri de crize actuale și posibile în secolul XXI……………………… 56

1.4.3. Latura culturală a conflictelor internaționale…………………………... 65

1.4.4. Lecții învățate din misiunile CIMIC în operațiile multinaționale…….… 69

1.4.5. Complementaritate și specificitate în acțiunile structurilor CIMIC și ale

organizațiilor neguvernamentale……………………………………..… 76

Concluzii…………………………………..……………………………. 80

CAP.II Importanța strategiilor de comunicare de tip CIMIC în operațiile

multinaționale…………………………………………………………… 83

2.1. Operații informaționale ale structurilor CIMIC……………….……..… 83

2.1.1. CIMIC în contextul participării la misiuni de răspuns la crize, de

menținere a păcii, de combatere a terorismului………………….…...… 83

NECLASIFICAT

4 din 23

2.1.2. CIMIC și Uniunea Europeană…………………………………………. 90

2.2. Tehnici de negociere și mediere în misiunile CIMIC………..….………. 112

2.2.1. Negocierea și medierea în cadrul structurilor CIMIC………….………. 112

2.2.2. Rolul interpreților și al performanțelor lingvistice……………….…….. 115

2.3. Tendințe și orientări privind perfecționarea capabilităților CIMIC în

sfera comunicării publice…………………………………….…..…….. 119

2.3.1. Comunicarea publică……………………………………………...…….. 119

2.3.2. Comunicarea strategică………………………………………….……… 124

Concluzii………………………………………………………….…….. 139

CAP.III Structurile CIMIC din organica Forțelor Aeriene ale României.

Particularități ale misiunilor acestora. Studiu de caz…………..…… 143

3.1. Metodologia cercetării………………………………………….………. 143

3.1.1. Scopul cercetării………………………………………………….…….. 143

3.1.2. Obiectivele cercetării………………………………………………..….. 143

3.1.3. Întrebările cercetării…………………………………………………...… 144

3.1.4. Metode și instrumente de cercetare………………………………….…. 145

3.2. Forțele Aeriene în misiuni în afara teritoriului național…….………….. 147

3.2.1. Cadrul legal………………………………………………….…….…….. 147

3.2.2. Cerințe ale dimensionării Forțelor Aeriene Române în îndeplinirea

misiunilor specifice în afara teritoriului național……………….………. 149

3.3. Structurile CIMIC din organica Forțelor Aeriene ale României.

Particularități ale misiunilor acestora. Studiu de caz…….………….….. 156

3.3.1. CIMIC în sprijinul misiunilor Forțelor Aeriene în afara teritoriului

național…………………………………………………………….……. 156

3.3.2. Analiza de conținut a răspunsurilor la interviul luat specialiștilor din

Forțele Aeriene și din structura CIMIC……………………..……….…. 173

NECLASIFICAT

5 din 23

3.3.3. Profesionalizarea în domeniul CIMIC în Forțele Aeriene Române.

Realități și perspective…………………………………………………. 184

3.3.4. Activitățile specifice CIMIC pe timpul misiunii detașamentului Forțelor

Aeriene Române de Poliție Aeriană în Țările Baltice „Baltica 07”.

Studiu de caz………………………………………….………………… 196

CONCLUZII GENERALE……………………………………………………………. 222

BIBLIOGRAFIE…………………………………….…………………………………. 226

ANEXE………………………………………………………………………..……….. 242

Cuvinte cheie: cooperare civili-militari, comunicare interculturală, bariere

culturale și lingvistice, diferențe culturale, comportament verbal/non-verbal,

dimensiune culturală, comunicare publică, comunicare strategică, sfera publică,

interoperabilitate, poliție aeriană, operații informaționale, operații psihologice, operații

media, operații multinaționale, operații întrunite, sprijinul țării gazdă, zonă de operații,

forță întrunită, actori civili.

Introducere

Conceptul CIMIC, abreviere a sintagmei Civil-Military Cooperation, este relativ

recent introdus în aparatul doctrinar al Alianței Nord-Atlantice (și, ulterior, în cel

românesc). Cu toate acestea, conceptul s-a dovedit a fi foarte important în proiecția

judicioasă a acțiunilor militare, în cadrul operațiilor non-letale desfășurate în teatrele de

operații, conforme cu fizionomia actuală a confruntărilor militare. Acoperind o paletă

largă de activități, de la cele de sprijin pe timp de pace, cum ar fi realizarea capacității

de acțiune și proiectarea și desfășurarea de exerciții NATO/PfP până la cele în situații

de criză, presupunând menținerea sau dezvoltarea cooperării cu autoritățile locale și

populația civilă a țării gazdă, la care se adaugă și cooperare cu structurile de acțiuni

NECLASIFICAT

6 din 23

psihologice (PSYOPS), respectiv pe timp de război, însemnând obținerea sprijinului

autorităților și populației civile pentru realizarea obiectivelor, operațiile CIMIC se

constituie într-unul dintre cele mai importante concepte implementate în aparatul

doctrinar, cu efecte directe asupra modificării fizionomiei confruntării, în special prin

reducerea numărului de victime pe câmpul de luptă. Pe de altă parte, operațiile CIMIC

oferă calea adecvată de înțelegere a noii configurații a acțiunilor militare, presupunând

mutarea accentului de pe acțiunile hard propriu-zise pe cele soft (operații

informaționale, cu întreaga paletă de acțiuni subiacente: operații psihologice, securitatea

informațiilor, securitatea operațiilor, inducerea în eroare, distrugerea fizică, operațiile în

rețelele de calculatoare, războiul electronic, angajarea liderilor cheie, prezența, profilul

și postura trupelor; operații mass-media/ relații publice; relații civil-militare) și

refundamentarea acestora.

Operațiilor CIMIC nu i-au fost alocate studii importante, considerându-se a fi mai

degrabă o funcțiune adiacentă operațiilor întrunite – funcție întrunită, în denumirea dată

de Doctrina Armatei României în vigoare –, care se constituie într-un pol de interes în

studiul morfologiei acționale în conflictele ultimilor patruzeci de ani (după semnarea

Protocolului I din 1977 adițional la Convenția de la Geneva, care definește conflictul

armat diferit cadrul stabilit prin Carta Națiunilor Unite din 1945). Prin definirea noului

cadru juridic internațional de înțelegere a conflictului armat ca situație conflictuală în

care este permisă (chiar încurajată) intervenția militară în scopuri umanitare, au început

să apară sau să se dezvolte conceptele din sfera de interes a puterii soft aplicabile în

teatrul de operații, iar unul dintre aceste concepte este chiar cel de Civil-Military

Cooperation (CIMIC).

NECLASIFICAT

7 din 23

Motivația și scopul cercetării

Prezenta teză este rezultatul fericit al interesului personal pentru două câmpuri

distincte de cunoaștere: științele filologice (în calitate de doctor al Universității „Babeș-

Bolyai” din Cluj-Napoca cu o teză intitulată Evoluția terminologiei militare în Marea

Britanie și S.U.A. și de cadru didactic titular în Academia Forțelor Aeriene „Henri

Coandă”, specializarea Lima engleză) și științele militare (prin cercetarea întreprinsă în

cadrul studiilor doctorale în Universitatea Națională de Apărare „Carol I” și prin

calitatea de cadru militar).

Prin interesul manifestat față de terminologia militară, dar nu numai asupra

aspectelor teoretice care au condus la o anumită diferențiere în timp între terminologia

americană și cea britanică, am descoperit că dincolo de proiecția clasică a cunoașterii și

utilizării unei limbi (constând în focalizarea pe aspectele semantic și sintactic),

dimensiunea pragmatică este fundamentală. În acest sens, am observat că din relația

dintre semnul lingvistic (indiferent de codul în care a fost elaborat/ produs) și

utilizatorul semnului este fundamentală, în special în acele contexte comunicaționale

constrângătoare, caracterizate prin lipsa de încredere între actorii comunicării, cum ar fi

cele din teatrele de operații. Dimensiunea pragmatică a comunicării este importantă în

teatrul de operații nu numai în acțiunea militară propriu-zisă, ci și în dialogul dintre

militari și populația civilă. Mi-am focalizat, așadar, interesul cunoașterii asupra acestui

tip de relații comunicaționale extrem de importante în actuala configurație a câmpului

de luptă – importante, de fapt, de la începuturile confruntărilor, dar fără să li se acorde

atenția necesară din punct de vedere teoretic – și am optat pentru o cercetare consistentă

a operațiilor de influențare, în principal pe operațiile CIMIC.

Metodologia cercetării

În acest sens, am proiectat teoretic un cadru general al analizei rolului, misiunilor

și structurilor CIMIC, respectiv o cercetare care să aibă drept principal scop punerea în

NECLASIFICAT

8 din 23

evidență a particularităților îndeplinirii misiunilor de tip CIMIC pentru asigurarea

îndeplinirii cu succes a misiunilor Forțelor Aeriene în afara teritoriului național, fără a

pierde din vedere (1) factorii care influențează din punctul de vedere al CIMIC

îndeplinirea misiunilor FA în afara teritoriului național; (2) particularitățile îndeplinirii

misiunilor CIMIC pentru asigurarea sprijinului pentru misiunile Forțelor Aeriene și (3)

necesitatea proiectării unui program de pregătire a militarilor din Forțele Aeriene pentru

atingerea unor standarde minime de competență în domeniul CIMIC.

Pentru atingerea acestor obiective, am proiectat o cercetare calitativă, într-o

abordare transversală, realizată în patru pași (fiecare corespunzând unei tehnici de

cercetare distincte), după cum urmează: (1) analiza documentelor, constând în

informații culese din surse bibliografice și doctrinare (literatură de specialitate, doctrine,

articole, materiale audio, video etc.) sau din alte surse (documente conținând date

secundare, materiale de lucru); (2) interviul structurat, având drept persoane intervievate

specialiști din cadrul Batalionului 1 CIMIC și din cadrul Forțelor Aeriene Române,

participanți la misiuni internaționale, realizat în baza unor ghiduri de interviu care să

evidențieze rolul dimensiunii CIMIC în interacțiunile din cadrul exercițiilor/ misiunilor

internaționale; (3) studiul de caz, cu focalizare asupra unei misiuni specifice a Forțelor

Aeriene Române, „Baltica 2007”, constând în realizarea poliției aeriene pe teritoriul

țărilor baltice (Lituania, Letonia, Estonia) și (4) analiza comparată a rezultatelor

cercetării, finalizată cu un proiect educațional de formare profesională a studenților

militari din Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” din Brașov în domeniul CIMIC.

În urma acestui demers, am încercat compararea și calibrarea datelor culese prin

metodele diferite de lucru, făcând apel la analiza comparativă, care a permis ajustarea

parcursului metodologic.

Structura tezei

Teza este structurată pe trei capitole cu o structură logică și echilibrată urmărind

NECLASIFICAT

9 din 23

identificarea nivelului cercetărilor actuale în domeniu precum și cerințele impuse la

nivel internațional.

Cercetarea debutează cu un prim capitol dedicat analizei conceptului și misiunilor

CIMIC în operațiile multinaționale intitulat Conceptul și misiunile CIMIC în operațiile

multinaționale. Conceptul face obiectul analizei transdoctrinare prin intermediul unui

subcapitol în cadrul căruia sunt dezbătute proiecțiile diferite în armatele statelor

moderne și elementele comune, cum ar fi consensul asupra principiilor CIMIC sau

înțelesului alocat conceptului, coordonării activităților diferitelor entități civile de către

militari sau a cooperării cu autorități locale, organizații nonguvernamentale,

reprezentanți ai populației civile ș.a. Chiar dacă proiecția primelor capitole este teoretică

și doctrinară, am extras elemente din practica operațiilor CIMIC pentru a ilustra marja

de creativitate în stabilirea relațiilor, capacitatea de improvizare în așa numitele ad hoc

affairs. Înțelegerea cadrului NATO de definire a conceptului CIMIC și al principiilor

aferente, la care se adaugă proiecția Uniunii Europene, precum și cele naționale:

americană, românească, britanică, franceză, germană, canadiană, belgiană, olandeză,

elvețiană, rusească, permite o mult mai facilă adaptare la cerințele reale ale câmpului de

luptă contemporan. Totodată, principiile CIMIC fac inteligibilă și aplicabilă proiecția

nuanțată/ diferențiată prin aparatele doctrinare naționale: (1) înțelegerea contextului și

conștientizarea mediului (context cultural, evaluarea diferiților actori implicați); (2)

înțelegerea scopurilor și a obiectivelor actorilor militari și civili (unitatea efortului,

sincronizarea efectelor, urmărirea scopurilor comune); (3) acționează conform cadrului

legal (îndeplinirea obligațiilor legale, a fi umanitar); (4) câștigarea respectului și

încrederii (interacțiune, transparență, legalitate); (5) supremația civilă și proprietatea

(reducerea dependenței, planificarea de tranziție spre proprietatea civilă, planificarea

strategiei de ieșire); (6) planificarea integrată (prioritizare, sincronizare, managementul

resurselor) și (7) comunicarea eficientă (comunicarea strategică – StratCom, resurse,

facilități și interoperabilitate, infrastructură, rețea). Focalizând interesul analizei de pe

NECLASIFICAT

10 din 23

parcursul întregii teme pe ultimul dintre principii, pe care îl considerăm fundamental în

abordarea noastră, am analizat ulterior funcțiile CIMIC și misiunile cooperării civil-

militare. Pentru o bună înțelegere a practicilor CIMIC, am analizat în următorul

subcapitol misiunile CIMIC în operațiile multinaționale, plecând de la identificarea

caracteristicilor mediului actual de securitate, continuând cu tipurile diferitelor crize

actuale și posibile în secolul XXI și dezbătând aplicat dimensiunea culturală a

conflictelor internaționale actuale. Centrul de greutate al subcapitolului constă în

prezentarea lecțiilor învățate din misiunile CIMIC în operațiile multinaționale, din

teatrele de operații din Afganistan, Bosnia, Kosovo și în sublinierea complementarității

și specificității în acțiunile structurilor CIMIC și ale organizațiilor nonguvernamentale.

Poziționând doctrinar și teoretic funcțiunile CIMIC în cadrul funcțiilor întrunite, primul

capitol scoate în evidență un tip de operații-liant în cadrul operațiilor întrunite, absolut

necesare în realitatea teatrelor de operații contemporane.

Cel de-al doilea capitol, intitulat Importanța strategiilor de comunicare de tip

CIMIC în operațiile multinaționale, scoate în evidență importanța acestor strategii în

operațiile multinaționale, punând accent pe cel de-al șaptelea principiu al cooperării

civil-militare, un principiu care transcende doctrine, tipuri de operații, misiuni. Prin

intermediul capitolului sunt puse în discuție aspecte de nuanță interpretativă, delicate ca

abordare în analiza strict doctrinară (fără luarea în considerare a lecțiilor învățate), cum

ar fi raportul dinamic și complex dintre operațiile informaționale (INFO OPS) și

cooperarea civil-militară (CIMIC). Primul subcapitol evidențiază aceste aspecte, cu

focalizare pe rolurile CIMIC în contextul participării la misiuni de răspuns la crize, de

stabilitate, de menținere a păcii și de combatere a terorismului. Abordarea în cadrul

acestui subcapitol este complexă, ținând cont de proiecțiile NATO, UE și SUA. În

subcapitolul doi, tehnicile de negociere și mediere mută centrul de interes înspre

misiunile CIMIC. Sunt evidențiate negocierea și medierea în cadrul structurilor CIMIC

și rolul interpreților și performanțelor lingvistice și culturale în înțelegerea adecvată a

NECLASIFICAT

11 din 23

realităților câmpului de luptă, în furnizarea informațiilor în mod corect, în identificarea

subtilităților comunicaționale și, mai ales, în medierea culturală și interorganizațională.

În ceea ce privește proiectarea competențelor comunicaționale ale structurilor CIMIC/

trupelor dislocate în teatrul de operații și mai ales ale decidenților militari și politici,

pentru atingerea scopurilor comunicării eficiente în domeniul CIMIC este necesară

crearea unei cadru comunicațional de înaltă performanță. În acest sens am analizat

tendințele și orientările privind perfecționarea capabilităților CIMIC în sfera

comunicării publice, analizând sfera publică, comunicarea publică propriu-zisă și

comunicarea strategică (StratCom). Și în acest caz, punerea sub lupă analitică a

strategiei de comunicare s-a realizat nu numai teoretic. Au fost aduse în dezbatere

aspecte privitoare la modul în care această comunicare a produs efecte în confruntările

și crizele actuale. Elemente din sfera StratCom sunt analizate, de exemplu, în poziția

Federației Ruse în raport cu Statul Islamic, cu migrația, cu statele europene din

vecinătate, cu fostele state sovietice (în special cu cele caucaziene) ș.a. Pentru o

înțelegere mai adecvată a rolului StratCom și a efectelor acestei utilizări sistematice și

coordonate a tuturor mijloacelor de comunicare pentru atingerea obiectivelor de

securitate ale statelor în ceea ce privește comunicarea CIMIC în diferitele țări gazdă, am

făcut apel și la specialiștii români, care au înțeles și expus particularitățile aplicative ale

unui cadru integrator și coordonat de comunicare, cu impact mare asupra audiențelor.

Pentru o bună înțelegere a proiecției judicioase a comunicării prin eforturi concentrate,

printr-un set coordonat de programe, planuri, teme, mesaje, cu efect sinergic asupra

țintelor, este necesară nu doar identificarea aspectelor de ordin politic/ diplomatic, ci

mai ales înțelegerea rolului instituției militare, în special în acea paletă extinsă de

operații informaționale (INFO OPS), în relațiile publice și operațiile mass-media

(MEDIA OPS), respectiv în cooperarea civil militară (CIMIC). Oarecum atipică,

proiecția analitică de la particular (realitatea câmpului de luptă și nevoia obținerii

încrederii din partea populației civile, administrației locale a țării gazdă și organizațiilor

NECLASIFICAT

12 din 23

din zonă în ceea ce privește acțiunea militarilor, realizată prin structurile CIMIC) la

general (comunicarea strategică la nivelul armatei) din partea teoretico-doctrinară a

tezei, oferă posibilitatea unei perspective de ansamblu în ceea ce privește fluxul și

rețelele comunicaționale funcționale care au transformat fundamental fizionomia

câmpului de luptă actual.

În capitolul 3, intitulat Structurile CIMIC din organica Forțelor Aeriene ale

României. Particularități ale misiunilor acestora are ca obiectiv fundamental

evidențierea particularităților îndeplinirii misiunilor de tip CIMIC pentru asigurarea

îndeplinirii cu succes a misiunilor Forțelor Aeriene în afara teritoriului național. Odată

înțeleasă această proiecție, am ales să exemplific funcționalitatea comunicării de tip

CIMIC printr-un studiu de caz efectuat pe misiunea „Baltica 07”. În economia

capitolului, am evidențiat aspecte de ordin metodologic: scopul cercetării, obiectivele,

întrebările cercetării, respectiv metodele și instrumentele de lucru. Ulterior, am

refocalizat cercetarea pe rolul Forțelor Aeriene, misiunile acestora în afara teritoriului

național și cerințele dimensionării adecvate în îndeplinirea misiunilor specifice. În acest

cadru particular creat, am analizat modul în care se realizează cooperarea civil-militară

(CIMIC) în cadrul misiunilor Forțelor Aeriene, plecând de la o proiecție empirică

funcțională, cea a „paradigmei bunei intenții”, care constă în convingerea partenerilor

de comunicare asupra bunei intenții a forțelor proprii, asupra caracterului pașnic,

neconflictual al acțiunilor militare, asupra dorinței acestora de a acționa imparțial, pro-

activ, cu maximă grijă pentru a evita generarea, escaladarea sau alimentarea

neînțelegerilor, atât în relațiile bilaterale, cât și în cele dintre părțile aflate în conflict.

Înțelegând „paradigma bunei intenții” ca fiind premisă a acțiunilor CIMIC izvorâtă din

proiecția StratCom, am identificat, subsumate acestei proiecții, scopul și obiectivele

CIMIC în acțiunile de sprijin al Forțelor Aeriene prin apel la răspunsurile de profunzime

ale subiecților-specialiști intervievați, atât n ceea ce privește asigurarea compatibilității

cât și în eficiența și eficacitatea (efectul sinergic al) acțiunilor. În urma analizei de

NECLASIFICAT

13 din 23

conținut a răspunsurilor la interviurile luate specialiștilor CIMIC și a celor din

structurile Forțelor Aeriene au fost identificate prin frecvența răspunsurilor niște centre

de greutate comune ale perspectivei acestora: integrare, Host Nation Support, protecție,

pagube colaterale, limitări politice, incidente de aviație și încredere, care au conferit un

tablou de perspectivă în ceea ce privește cerințele comune și posibilitățile de colaborare

între structurile CIMIC și Forțele Aeriene. Pentru a răspunde adecvat acestor cerințe

rezultate din practica interacțiunii cu populația țării gazdă în exerciții și misiuni de

luptă, am proiectat un cadru adecvat de pregătire a personalului Forțelor Aeriene în

acord cu proiecția doctrinară în vigoare, cu cerințele operaționale și cu cele

comunicaționale. Plecând de la obiectivele de referință ale unui program de studii

universitare de masterat din cadrul Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coandă” intitulat

Sisteme de securitate, aflat în proces de acreditare ARACIS, am proiectat un curs de

Cooperare civil-militară, în concordanță cu cerințele comune. Totodată, am

exemplificat funcționalitatea cooperării comunicaționale (de tip CIMIC) prin

intermediul misiunii Forțelor Aeriene Române de Poliție Aeriană în Țările Baltice

„Baltica 07”.

Concluzii generale și propuneri

Teza de doctorat intitulată Strategiile de comunicare de tip CIMIC în contextul

participării Forțelor Aeriene Române la misiuni și operații în afara teritoriului național

contribuie substanţial la proiectarea unui cadru adecvat de aliniere a cerințelor

operaționale ale Forțelor Aeriene Române cu cerințele operaționale ale structurilor

CIMIC. Tema tezei de doctorat este originală și actuală, iar teza în sine răspunde unor

cerințe actuale ale configurării misiunilor Forțelor Aeriene, constituind un element de

noutate în peisajul literaturii de specialitate din România. Pentru această cercetare, am

făcut apel la cunoașterea din câmpuri disciplinare diferite, în principal din domeniul

lingvistic și al comunicării, suprapuse cunoașterii din domeniul Științe militare,

NECLASIFICAT

14 din 23

domeniu în care am elaborat teza. Abordarea nu este una multidisciplinară juxtapozabilă

– constând în seturi diferite de informații culese și expuse aditiv – ci una

transdisciplinară, presupunând transferul de cunoaștere de la un câmp disciplinar la

altul, în scopul cunoașterii adecvate și aplicate.

Teza de doctorat răspunde cerințelor actuale ale câmpului de luptă actual și

exploatează una dintre dimensiunile fundamentale ale acestuia: caracterul multinațional.

Acest aspect nu vizează doar înțelegerea contextului geopolitic al misiunilor, ci și, sau

în special contextul cultural și social al misiunilor, înțelegerea cadrului lingvistic și

cultural al țării gazdă, exploatarea cunoașterii antropologice, comunicaționale, sociale,

culturale în scopul evitării numărului mare de victime, a efectelor nedorite asupra

infrastructurii țării gazdă, asupra mediului înconjurător sau asupra populației civile. Prin

urmare, teza de doctorat aduce în dezbatere aspecte fundamentale în ceea ce privește

dimensiunea multiculturală și necesitatea eficienței dialogului intercultural în scopuri

umaniste.

Tema tezei de doctorat are o importantă dimensiune aplicativă. Rezultatele

obținute în urma cercetării nu sunt simple date teoretice și/sau doctrinare incluse într-un

cadru unitar de cunoaștere într-un domeniu restrâns. Teza de doctorat este importantă

prin faptul că propune cel puțin două aspecte pragmatice de mare interes: prima analiză

aplicată a acțiunilor de tip CIMIC pe timpul misiunilor unei categorii de forțe care nu

are subordonate structuri CIMIC, Forțele Aeriene Române, în cadrul unei misiuni de

luptă în afara teritoriului național, misiunea „Baltica 07”, respectiv prima proiecție

adecvată a unui cadru de formare a competențelor comunicaționale de tip CIMIC în

cadrul Forțelor Aeriene. În primul caz, am realizat analiza misiunii „Baltica 07” din

perspectiva arhitecturii comunicaționale CIMIC prin angajarea pe paliere diferite, printr-

un set de elemente definitorii: misiunea propriu-zisă, contextul geopolitic, contextul

cultural, social, economic și militar, profilul socio-cultural, economic și militar al bazei,

temele de interes CIMIC pentru îndeplinirea misiunii. În cel de-al doilea, am proiectat

NECLASIFICAT

15 din 23

formarea inițială pentru militarii din Forțele Aeriene în domeniul Cooperării civil-

militare prin intermediul unui curs omonim în cadrul unui program de studii

universitare de master din Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă”.

Teza de doctorat constituie corolarul unei cercetări care îmbină judicios interesul

în cercetare și profesionalizarea în două domenii de interes: științele militare și științele

filologice. Prin intermediul ei am îndeplinit obiectivul general al tezei, am configurat

cadrul teoretico-doctrinar de înțelegere a problematicii, cu exemplificare prin misiuni

CIMIC din confruntările militare recente sau din situațiile de criză actuale, am îndeplinit

obiectivul fixat în capitolul aplicativ (capitolul III), precum și obiectivele specifice,

respectiv am răspuns la întrebările cercetării. Totodată, prin intermediul ei am adus o

serie de contribuții personale importante în cunoașterea și aplicarea comunicării de tip

CIMIC în misiuni internaționale, cum ar fi: configurarea unui cadru teoretic și doctrinar

complex, care să constituie baza în viitoarele cercetări întreprinse în cest domeniu;

interpretarea aparatului doctrinar românesc în lumina proiecției doctrinare a altor

aparate, care includ operațiile informaționale (INFO OPS), operațiile media (MEDIA

OPS) și cooperarea civil-miliară (CIMIC) în concepte strategice care presupun și un

flux de comunicare strategică (StratCom), cum ar fi cel intitulat Information-Related

Capabilities (IRC) în armata americană, News Release Group (NRG) în armata

britanică sau Opérations Militaires d'Influence (OMI) în armata franceză; identificarea

cadrului de aplicare al operațiilor întrunite în misiunile anumitor categorii de forțe (cu

accent pe Forțele Aeriene); identificarea cerințelor de eficiență acțională în raporturile

dintre structurile CIMIC și Forțele Aeriene în cazul particular al întâlnirii acestora în

exerciții și misiuni de luptă, în contextul proiecției unei arhitecturi comunicaționale

unice, la nivel strategic (StratCom); construirea unei relații dinamice, flexibile și actuale

în raporturile CIMIC – Forțe Aeriene, adaptabile conflictelor post-2003; evidențierea

unor aspecte care țin de congruența conceptuală; propunerea unor concepte care să

însumeze eforturile comune de dialog civil-militar, cum ar fi conceptul intitulat

NECLASIFICAT

16 din 23

„paradigma bunei intenții”, care nu regăsește în nici un alt studiu de specialitate, dar

care poate deveni instrumentul operațional pentru realizarea convergenței între

funcțiunile informaționale și cele operative ale acțiunii militare în diferite teatre de

operații; proiectarea unui cadru adecvat de formare, incluzând obiective, competențe

profesionale și transversale, teme și bibliografie adecvată pentru formarea specialiștilor

CIMIC în cadrul Forțelor Aeriene.

Cercetarea proiectată prin tema Strategiile de comunicare de tip CIMIC în

contextul participării Forțelor Aeriene Române la misiuni și operații în afara

teritoriului național poate continua prin focalizarea asupra misiunilor specifice altor

categorii de forțe armate, sau prin proiectarea unui ghid de bune practici

comunicaționale de tip CIMIC în Armata României. Această continuare a cercetării se

poate realiza fie în cadrul unui proiect de cercetare științifică, fie prin intermediul

studiilor post-doctorale. Totodată, cercetarea poate continua și prin evaluarea

performanței programului de formare în domeniul Cooperării civil-militare în ceea ce

privește eficiența comunicațională a absolvenților în diferite misiuni internaționale.

Constatând că obiectivele cercetării au for îndeplinite, că au fost formulate

răspunsuri pertinente, fundamentate teoretic și doctrinar, la întrebările cercetării,

considerăm că teza de doctorat intitulată Strategiile de comunicare de tip CIMIC în

contextul participării Forțelor Aeriene Române la misiuni și operații în afara

teritoriului național este un studiu valid și care poate constitui un reper în cercetările

ulterioare focalizate pe comunicarea de tip CIMIC în Armata României.

NECLASIFICAT

11 din 23

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I. LEGI, ORDONANȚE ȘI HOTĂRÂRI DE GUVERN

1. Legea 80/1995, Statutul cadrelor militare, Monitorul Oficial, Partea I,

nr.155/20 iulie 1995.

2. HG nr. 110/14 aprilie 1997, privind Organizarea Ministerului Apărării

Naţionale, în Monitorul Oficial nr.66 din 16 aprilie, 1997 (cu privire la

înfiinţarea primei structuri CIMIC din Armata României, în cadrul Direcției

Planificare Strategică și Control Armamente).

3. Legea privind participarea forţelor armate la misiuni și operații în afara

teritoriului statului român, publicată în Monitorul oficial al României, partea I,

nr. 427/17.VI.2011.

II. REGULAMENTE ȘI INSTRUCȚIUNI MILITARE ROMÂNEȘTI

1.***. S.M.G./P.F.A.-5.2. Doctrina pentru cooperarea civili-militari (CIMIC),

București, 2013.

2. ***. S.M.G./P.F.A.-5.3. Manualul pentru cooperarea civili-militari, Centrul

Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2015.

3. ***. Doctrina Armatei României, Centrul Tehnic – Editorial al Armatei,

București, 2012.

4. ***. Doctrina Forțelor Aeriene, București: Tipografia S.M.F.A. Boboc, 2000.

5. ***. F.A.-1/Doctrina pentru operații a forțelor aeriene, Editura Centrului

Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2017.

6. ***. Doctrina pentru operații a Forțelor Aeriene (F.A.-1) nr. SMFA-11, din

16.03.2016, București, 2017.

NECLASIFICAT

12 din 23

7. ***. Doctrina operațiilor informaționale, nr. SMG-66, Ediția a 2-a, București,

2017.

III. REGULAMENTE ȘI INSTRUCȚIUNI MILITARE STRĂINE

1. ***. Joint Doctrine Note 1/12 (JDN 1/12), Strategic Communication: The

Defence Contribution, U.K. Ministry of Defence, January 2012.

2. ***. Joint Publication 3-57. Civil-Military Operations, Joint Chiefs of Staff,

Washington, 2013.

3. ***. Joint Publication JP 3-13, Information Operations, 2014.

4. Joint Pub 3-61. Public Affairs, JP 3-61, Washington, DC.: Joint Chiefs of Staff,

2005.

5. ***. Allied Joint Publication, AJP 9, NATO Civil-Military Co-operation (CIMIC)

Doctrine, 2003, www.nato.intl/

6. ***. AJP-9 3.4.9., Allied Joint Doctrine for Civil-Military Cooperation. Allied

Joint Publication 3.4.9., Edition A, Version 1, Bruxelles: NATO Standardization

Agency (NSA), 2013.

7. ***. Action Plan on Strategic Communication, Consiliul European, Bruxelles,

Ref. Ares(2015)2608242 – 22 iunie 2015.

8. ***. Strategic Communication Joint Integrating Concept, (JROCM 166-09),

Versiunea 1.0, 7 octombrie, 2009, (trad.)

http://www.jcs.mil/Portals/36/Documents/Doctrine/concepts/jic_strategiccommu

nications.pdf?ver=2017-12-28-162005-353, (consultat în 20.02.2018).

9. (AD) 95-2/2012, pp.3-1 (b).

10.MC 0628 – NATO Military Policy on Strategic Communications, Consiliul Nord-

Atlantic, 19 iulie 2017.

NECLASIFICAT

13 din 23

11. CIMIC Field Handbook, CCOE, 4th edition, Annex 3, Netherlands: 2016,

(trad.), https://www.CIMIC-coe.org/products/conceptual-design/downloads/ccoe-

publications/field-handbook, (consultat în 01.03.2018).

12. Strategia Europeană de securitate, Belgia, 2009.

13. Allied Joint Doctrine, AJP-01, February 2017.

14. AJP 3.19 – Allied Joint Doctrine for Civil-military Cooperation, November,

2018.

15. AJP 9, NATO Civil-Military Co-operation (CIMIC) Doctrine, 2003.

IV. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI

1. Barac, Mircea, Săftoiu, Sorin, Baltica 07 – O misiune militară, culturală și

socială, în Cer senin. Revista Forțelor Aeriene Române, nr. 5(95), 2007.

2. Bucinschi, Vasile, Dimensiunea aeriană a războiului aeroterestru, Editura

Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2007;

3. Bucinschi, Vasile, Planificarea acţiunilor şi conducerea componentei aeriene în

cadrul operaţiilor întrunite, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”,

București, 2007;

4. Bucinschi, Vasile, Acţiunile aviaţiei în cadrul operaţiilor întrunite, Editura

Academiei de Înalte Studii Militare, București, 2002;

5. Butuc, Marin, Termeni și termeni-sintagme ale metalimbajului militar românesc,

Revista Limba română, anul XX, nr. 5-6, 2010.

6. Dolghin, Nicolae, Duțu, Petre, Sarcinschi Alexandra, Raporturile dintre armata

României și societatea civilă, Editura Universității de Apărare „Carol I”,

București, 2005.

7. Furnică, Pascu, Mediul european de securitate: coordonare, cooperare,

competiție, în revista Impact Strategic, nr. 4(21)/2006. Editura Universității de

Apărare „Carol I”, București, 2006.

NECLASIFICAT

14 din 23

8. Golopenția, Anton, Opere complete, Vol. I. Sociologie. București: Editura

Enciclopedică, 2002.

9. Lesenciuc, Adrian, Războiul informațional, Editura Academiei „Henri Coandă”,

Brașov, 2016.

10. Lesenciuc, Adrian, Comunicare interculturală în satul românesc, Editura

Academiei Române, București, 2015.

11. Maior, George Cristioan, Watts, Larry (coord.), Globalization of Civil-Military

Relations: Democratization, Reform and Security, Editura Enciclopedică,

București, 2002.

12. Moștoflei, C-tin, Dolghin, Nicolae, Duțu, Petre, Raporturile dintre armată și

societate în procesul integrării europene și euro-atlantice a României, Editura

Universității de Apărare „Carol I”, București, 2005.

13. Mureșan, Mircea, Dolghin, Nicolae, Moștoflei, C-tin, Duțu, Petre, Raporturile

dintre armată și societate în contextul integrării României în NATO și aderării la

Uniunea Europeană, Editura Universității de Apărare „Carol I”, București, 2007.

14. Orzeață, Mihai, Războiul continuu, Editura Militară, București, 2011.

15. Răducanu, Gabriel, România în ecuația securității aeriene euroatlantice , Editura

Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coandă”, Brașov, 2017.

16. Râpan, Florian, Coordonate ale modernizării managementului resurselor de

apărare în forţele aeriene – suport al eficienţei operaţionale,

www.codrm.eu/conferences/2007/09 (consultat în 06.09.2018).

17. Sala, Marius & Vintilă-Rădulescu, Ioana. Limbile lumii. Mică enciclopedie.

Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981.

18. Sarcinschi, Alexandra, Impactul profesionalizării armatei României asupra

raporturilor sale cu societatea în care ființează, Editura Universității de Apărare

„Carol I”, București, 2005.

NECLASIFICAT

15 din 23

19. Strîmbeanu, Victor, Puterea aeriană în paradigma securității naționale și

globale, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2006.

20. Trocan, Constantin, Menţinerea păcii între operaţiile în sprijinul păcii şi

operaţiile de pace, http://www.actrus.ro/reviste/4_2004/a6.pdf (consultat în

05.09.2018).

21. Zulean, Marian. Armata și societățile postcomuniste în tranziție, Editura

Universității de Apărare „Carol I”, București, 2005.

V. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI

1. Abiew, Francis Kofi, NGO-Military Relationship in Peace Operations, în Henry

F. Carey & Oliver P. Richmond (eds.), Mitigating Conflict. The Role of NGOs,

Londra & New York: Routledge, 2013.

2. Ankersen, Christopher (ed.), The Politics of Civil-Military Cooperation. Canada

in Bosnia, Kosovo and Afghanistan, Palgrave Macmillan, New York, 2014.

3. Ankersen, Christopher (ed.), Civil-Military Cooperation in Post-Conflict

Operations. Emerging theory and practice, Routledge, London and New York,

2008.

4. Bakir, Vian, Surveillance, media and strategic political communication: Iraq,

USA, UK, the Continuum International Publishing Group, New York, London,

2010.

5. Britz, Malena (ed.), European Participation in Internatioal Operations. The Role

of Strategc Culture, , Palgrave, Macmillan, Switzerland, 2016.

6. Brzoska, Michalel, Hans-Georg Ehrhart, Civil-Military Cooperation in Post-

Conflict Rehabilitation and Reconstruction,

http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2009_2014/documents/sede/dv/sede260

410studyehrhart_/sede260410studyehrhart_en.pdf (trad.) (consultat în

25.02.2018).

NECLASIFICAT

16 din 23

7. Byler, Charles A., Civil-Military Relations on the Frontier and Beyond, 1865-

1917, Praeger Security International, Westport, Conneticut, London, 2006.

8. Chesnut Greitens, Sheena, Humanitarian Intervention and Peace Operations, în

John Baylis, James J. Wirtz & Colin S. Gray, Strategy in the Contemporary

World. An introduction to Strategic Studies, Fifth Edition, Oxford: Oxford

University Press, [2007] (2016).

9. Choi, Seung-Whan, James, Patrick, Civil-Military Dynamics, Democracy and

International Conflict, Palgrave Macmillan, New York, England, 2005.

10. Cusumano, Eugenio, Corbe, Marian (eds.), A Civil-Military Response to Hybrid

Threats, Palgrave, Macmillan, Switzerland, 2018.

11. Flint, Edward. Civil Affairs: Soldiers Building Bridges. În D.S. Gordon & F.H.

Toase, Aspects of Peacekeeping, Abingdon, OX & New York, NY: Routledge.

[2001], 2013.

12. Foliant, Yvette (Maj). Cultural Property Protection Makes Sense. A Way to

Improve Your Mission, Haga: Civil-Military Cooperation Centre of Excellence

(CCOE), 2015.

13. Frerks, Georg. Who Are They? – Encountering International and Local Civilians

in Civil-Military Interaction. În Gerard Lucius & Sebastiaan Rietjens (eds.),

Effective Civil-Military Interaction in Peace Operations. Theory and Practice,

New York: Springer, 2016.

14. Ghebhard, Carmen, Civil-Military Coordination and Cooperation in the Context

of the EU`s Crisis Management CMCO versus CIMIC. Conceptual and

Terminological Clarifications, Vienna, March, 2008.

15. Habermas, J., Sfera publică și transformarea ei structurală, București,

comunicare.ro, 2005.

16. Huntington, Samuel P., The Soldier and the State: the theory and politics of

civil-military relations, London, Harvard University Press, 1957.

NECLASIFICAT

17 din 23

17. Khol, R., Civil-Military Co-Ordination in EU Crisis Management, in: Nowak,

A.(ed.), Civilian Crisis Management: The EU Way, Challiot Paper No. 90, June

2006.

18. Kuhlmann, Jurgen, Callaghan, Jean (eds.), Military and Society in 21st Century

Europe. A Comparative Analysis, Transaction Publishers, North America,

Piscataway, 2000.

19. Landon, James J & Hayes, Richard F. National Approaches to Civil-Military

Coordination in Peace and Humanitarian Assistance Operations [online].

http://www.dodccrp.org/files/landon_hayes.htm. Washington, DC: Department of

Defence – Command and Control Research Programme. (fără an, accesat în

ianuarie 2017).

20. Marshall McLuhan, Understanding Media: The Extensions of Man, Cambridge,

MA: MIT Press, 1994,

http://web.mit.edu/allanmc/www/mcluhan.mediummessage.pdf, (consultat în 03

ianuarie, 2018).

21. McNerney, Michael. CIMIC on the edge: Afghanistan and the evolution of civil-

military operations, în Christopher Ankersen, Civil-Military Cooperation in Post-

Conflict Operations. Emerging theory and practice, Londra, New York:

Routledge, 2008.

22. Menendez, Norberto R. Theory as Foundation for Strategic Communication

Doctrine, 4 May, 2009 (article in Faculty Of Naval War College).

https://www.researchgate.net/publication/235153510_Theory_as_Foundation_for

_StrategicCommunication_Doctrine, (consultat în 24 02.2018).

23. Mockaitis, Thomas R. Civil-Military Cooperation in Peace Operations: The

Case of Kosovo, Carlisle, PA: Strategic Studies Institute / US Army War College,

2004.

NECLASIFICAT

18 din 23

24. Moskos, Charles, C., The Media and the Military in Peace and Humanitarian

Operations, Robert R. Mc Cormick Tribune Foundation: Illinois, 2000.

25. Nielsen, Suzanne C., Snider, Don M. (eds), Civil-military Relations: The Soldier

and the State in a New Era, Baltimore, 2009, (trad.)

https://books.google.ro/books?id=hTKQh3iPl7kC&pg=PA181&dq=civil+militar

y+relations++in+public++sphere&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwj0h7nwp9TZAh

UpBcAKHQycCZoQ6AEIPDAD#v=onepage&q=civil%20military%20relations

%20%20in%20public%20%20sphere&f=false, (consultat în 8 martie, 2018).

26. Norheim-Martinsen, The European Union and Military Force: governance and

strategy, Cambridge University Press, Cambridge, 2013.

27. Norheim-Martinsen, Per M., Nyhamar, Tore (eds.), International Military

Operations in the 21st Century. Global Trends and future of Intervention,

Cambridge University Press, Cambridge, 2015.

28. Schiff, R., The Military and Domestic Politics: A Concordance Theory of Civil-

Military Relations, Routledge Press, New York, 2009.

29. Simón, L., Command and Control? Planning for EU Military Operations, EUISS

Occassional Paper No.81, 2010.

30. Soeters, Joseph, Manigart, Phillipe (eds.), Military Cooperation in Multinational

Peace Operations. Managing cultural diversity and crisis response, Routledge

Military Studies, New York, 2008.

31. Soliman, Amany Salaheldin, Coskun, Gulcin Balamir (eds.), Guardians or

Oppressors: Civil-Military Relations and Democratisation in the Mediterranean

Region, cap. IV Demilitarization of Public Sphere, Cambridge Scholars

Publishing, 2015,

https://books.google.ro/books?id=maFtCQAAQBAJ&pg=PA66&dq=civil+milita

ry+relations++in+public++sphere&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwj0h7nwp9TZAh

NECLASIFICAT

19 din 23

UpBcAKHQycCZoQ6AEIJzAA#v=onepage&q=civil%20military%20relations%

20%20in%20public%20%20sphere&f=false (consultat în 05.03.2018).

32. van Cuilenburg, J.J., Scholten, O., Noomen, G.W. Ştiinţa comunicării,

Humanitas, București, 2000.

33. Winslow, Donna, Strange Bedfellows in Humanitarian Crises: NGOs and the

Military. In Natalie Mychajlyzyn and Timothy M. Shaw, eds. Twisting Arms and

Flexing Muscles: Humanitarian Intervention and Peace-building in Perspective.

Aldershot: Ashgate, 2005.

34. Winslow, Donna, Canadian Warriors in Peacekeeping, în Jean Callaghan&

Mathias Schönborn (eds.), Warriors in Peacekeeping. Point of Tension in

Complex Cultural Encounters. A Comparative Study Based on Experiences in

Bosnia, Münster, LIT Verlag, 2004.

35. Zaalberg, Thijs W. Brocades, The Historical Origins of Civil-Military

Cooperation, în Sebastiaan J.H. Rietjens & Myriame T.I.B. Bollen, Managing

Civil-Military Cooperation. A 24/7 Joint Effort for Stability. Londra, New York:

Routledge, 2008.

36. Zaalberg, Thijs W. Brocades, Soldiers and Civil Power. Supporting or

Substituting Civil Authorities In Modern Peace Operations, Amsterdam

University Press, 2005,

https://books.google.ro/books?id=afxYAQAAQBAJ&pg=PA423&dq=CIMIC+in

+public++sphere&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwi4xMGmptTZAhUpB8AKHcX

CBwYQ6AEINzAC#v=onepage&q&f=false, (consultat în 08.03.2018).

VI. SURSE WEB

***. Consolidating the EU`s Crisis Management Structures: Civil-Military

Coordination and the Future of EU OHQ,

NECLASIFICAT

20 din 23

http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2009_2014/documents/sede/dv/sede260410

studyfutureohq_/sede260410studyfutureohq_en.pdf, (consultat în 13.02.2018).

***. http://cyd.ro/subiecte-cheie-in-cooperarea-dintre-nato-si-ue, (consultat în 27

februarie, 2018).

***.http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2004_2009/documents/dv/sede131008

cpcc_/SEDE131008CPCC_en.pdf, (consultat în 30 decembrie, 2017).

***.http://www.consilium.europa.eu/media/21027/santa-maria-da-feira-european-

council-presidency-conclusions.pdf, (consultat în 29.12.2017).

***.http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2004_2009/documents/pr/705/705441/

705441ro.pdf, (consultat în 31.12.2017).

***.http://www.consilium.europa.eu/media/21361/qc3010507roc.pdf, (consultat în

31.12.2017).

***. https://www.mae.ro/node/1882

***. http://www.eda.europa.eu/Strategies/Capabilities

***. Art. J7, (2) din Tratatul de la Amsterdam de modificare a Tratatului privind

Uniunea Europeană, a Tratatelor de Instituire a Comunităţilor Europene și a altor acte

conexe (97/C340/01), http://cursdeguvernare.ro/wp-

content/uploads/2014/07/amsterdam-1997.pdf, (consultat în 31.12.2017).

***. https://www.eda.europa.eu/docs/default-source/eda-factsheets/2017-06-20-

factsheet-cdp.pdf, (consultat în 31.12.2017).

***. The Draft of the European Security Treaty, 29 noiembrie 2009, President of

Russia, http://eng.kremlin.ru, în Security, Strategy and Military Change in the 21st

Century, (Eds.) Jo Inge Bekkevold, Ian Bowers, Michael Raska, Routledge: 2015.

***.http://www.mae.ro/sites/default/files/file/mae_old/poze_editare/2010.07.07_Fisa

_PSAC.pdf, (consultat în 31 decembrie 2017).

***. Interviu cu Gl.bg.(rez.) dr. Gheorghe Nicolaescu la 6TV, Emisiunea Agenda

săptămânii, 16 noiembrie 2017 (min.33)

NECLASIFICAT

21 din 23

http://www.bundesheer.at/pdf_pool/publikationen/info_akt_01_08_CIMIC_vers_cm

co_cg.pdf, (consultat în 20.112017).

***. https://www.youtube.com/watch?v=kBppRu0Orhs, (consultat în 8. 03.2018).

***. http://brombergtranslations.com/2017/10/03/interpreters-translators-crisis-

situations/, (consultat în 14.03. 2018).

***. Côte d’Ivoire [online]. Ethnologue. Languages of the World.

http://www.ethnologue.com/country/CI, (consultat în aprilie, 2016).

***. What is peacekeeping? [online]. United Nations Peacekeeping.

http://www.un.org/en/peacekeeping/operations/peacekeeping.shtml, (consultat în

aprilie, 2016).

***. CIMIC Capabilites. An overview of doctrine, structures and courses in selected

NATO members countries (CIOR), Brussels: Interallied Confederation of Reserve

Officers, vol. July, 2013. http://cior.net/getattachment/Organisation/Civil-Military-

Co-operation-(CIMIC)/CIMIC-Handbook-Final-July-2013.pdf.aspx (consultat în

09.01. 2017).

***. La cooperation civilo-militaire [online]. Ministère de la Defence. État-Major

des Armées (EMA). http://www.defense.gouv.fr/ema/ directions-et-services/le-

centre-interarmees-des-actions-sur-l-environnement/la-cooperation-civilo-militaire.

(consultat în 19.02.2017).

***. CIMIC Capabilites. An overview of doctrine, structures and courses in selected

NATO members countries (CIOR), Brussels: Interallied Confederation of Reserve

Officers, vol. July, 2013. http://cior.net/getattachment/Organisation/Civil-Military-

Co-operation-(CIMIC)/CIMIC-Handbook-Final-July-2013.pdf.aspx (consultat

9.01.2017).

***. CIMIC Messenger, Civil-Military Centre of Excellence, Vol.8, nr.3, septembrie,

2016. https://issuu.com/ccoe_pao/docs/ccoe_CIMIC_messenger_2016-03

(consultat în 15.12. 2016).

NECLASIFICAT

22 din 23

***. http://www.ziare.com/articole/statele+baltice (consultat în 02.02.2019)

VII. REVISTE

***. Schimbarea caracteristicilor conflictelor armate moderne și implicațiile pentru

politica națională de apărare (II), autor Contraamiral de flotilă dr. Constantin

Ciorobea, în Gândirea militară românească, nr. 2/2016, București.

***. Interculturalitate în teatrul de operații din Afganistan, autor Rita Palaghia, în

Impact strategic, nr. 4[57]/2015.

***. Războiul informațional – componentă a conflictului neconvențional. Recurs la

istorie, autor Ilie Ovidiu Frățilă, în Infosfera, nr. 3/2015, București, Centrul Tehnic-

editorial al armatei.

***. Comunicarea strategică – un concept vag, autor Dragoș Florea, în Infosfera,

nr. 2/2015, București, Centrul Tehnic-editorial al armatei.

Vasile, Valentin, Comunicarea strategică – repere conceptuale și evolutive (I) în

Gândirea militară, nr. 2, aprilie-iunie, 2017, București, SMAp.

***. Council of the European Union, Recommendations for the Implementation of

the Joint Statement on EU-UN Co-operation in Crisis Management (5293/1/08 REV

01), 28 July, 2008.

***. VOICE (Voluntary Organisations in Cooperation in Emergencies), EU Crisis

Management - A Humanitarian Perspective, Briefing Paper, Brussels, January, 2004.

***. The United Nations Report on Peace Operations (the Brahimi Report):

“Comprehensive Review of the Whole Question of Peacekeeping Operations in All

Their Aspects,” A/55/305-S/2000/809, U.N. General Assembly/U. N. Security

Council, August 21, 2000.

NECLASIFICAT

23 din 23

VIII. DOCUMENTE DE REFERINȚĂ

***. Department of Defense Dictionary of Military and Associated Terms,

Ministerul American al Apărării, martie 2017.

***. Glosar de termeni și definiții NATO: engleză, franceză și română, CTEA,

București, 2005.

***. Dictionary of Military Terms, Skyhorse Publishing, The U.S. Department of

Defense, 2009.

***. Dictionary of Military and Associated Terms, Joint Publication 1-02, (As

amended through 16 October, 2006), 2010.

***. NATO Handbook, Brussels: NATO Office of Information and Press, 2001.

***. U.S. Air Force. Survival Handbook, Skyhorse Publishing, New York, 2008.