rezumat macroeconomie sem.2 fsega

7/26/2019 Rezumat Macroeconomie Sem.2 FSEGA

1/11

Veniturile-Consumul-Economii

VENITURILE -- originea economiilor; sursele achizitiei de bunuri

VENITUL GLOBAL -- valoarea productiei vandute de un agent economic, pe o

anumita perioada de timp

VENITUL PERSONAL la nivel de persoana, apare in urma activitatilor curente

VENITUL DISPONIBIL (sau suma de economisit) componenta a venitului

personal, format in urma retinerii impozitelor

VENIT NATIONAL agregarea veniturilor personale la nivel national la care se

adauga castigurile societatilor anonime si contributiile pentru asigurari sociale

CRESTEREA VENITULUI NATIONAL ESTE DETERINATA PE DOUA DIRECTII!- una extensiva cresterea factorilor de productie si folosirea acestora intr-un

mod corespunzator

- una intensiva ridicarea randamentului prod-factorilor

REPARTITIA VENITULUI NATIONAL REALI"AT PRIN DOI PASI!

-distribuirea

- redistribuirea

# $ C % S

Venit = Consum + Economii

TIPURILE DE CONSU!

-consum publicprivat;

- consum materialde servicii;

- consum de marfuriautoconsum;

- consum curentdurabil!

&ACTORI CARE DETERINA CONSUUL!-directi" venitul, preturile, dobanzile, natura venitului dintre cel real si cel

prognozat

-indirecti" in#uenta pozitivanegativa a celor din $ur, dorinta de ascensiune in

societate, aparitia unor noi produse, evolutia nevoilor s!a!m!d!

Le'atua enit-consum se *a+ea+a ,e modicai o*iectie!

- ale salariului" consumul depinde mai ddegraba de venitul real, decat de cel

nominal;

- ale diferentei dintre venitul obtinut si cel impozitat;

- ale valorii capitalului;- ale asteptarilor!


2/11

Rata consumu.ui este diect ,o,o/iona.0 cu m0imea

consumu.ui 1i ines ,o,o/iona.0 cu cea a enitu.ui2

TIPOLOGIA ECONOIILOR!

- economii ale sectorului publicprivat;

- activepasive;

- deliberatefortate de impre$urare!

Inc.inatii.e ma'ina.e s,e economii si consum sunt notiuni

com,.ementae3 o*seand 4a,tu. ca suma .o este 52 (atat inc.inatia

ma'ina.a a consumu.ui cat si inc.inatia ma'ina.a a economiei sunt

,o+itie da su*unitae3 a6andu-se asada inte 7 si 5)

CONCLU"II VENIT-CONSU-ECONOII!

-decizia repartizarii venitului disponibil este dependenta de cea privind

economiile;

- economiile sunt posibile doar la un anumit nivel al venitului, care depaseste

necesarul pentru cheltuieli;

- %ecare agent economic decide ce face cu propriile castiguri!

Cresterea economicaCRESTERE ECONOICA a8a miscare economica, acumulare, expansiune a

factorilor de productie; efect direct al maririi venitului national &adica al '()-ului*;

sporirea pe termen lung a rezultatelor la nivel macroeconomic!

cestee ea.a $ enitu. nationa. ceste in ace.asi tim, cu eo.utia

,o,u.atiei (daca3 de e9em,.u3 ,o,u.atia scade si enitu. ceste3 NU se

considea a cestee ea.a)

Cesteea economica a*odea+a : .atui! cantitatia3 ca.itatia si

stuctua.-o'ani+atoica2

DE"VOLTAREA ECONOICA accentueaza aspectele calitative si cele

structurale ale procesului de crestere pentru a a$unge la %nalul dorit &s,oiea

nie.u.ui de tai a ,utea un sco, doit)2

CRESTERE ; DE"VOLTARE


3/11

PROGRESUL ECONOIC reprezinta uniunea dintre cresterea si dezvoltarea

economica&ca procese complementare*!

&ACTORI DE IN&LUENTA AI CRESTERII ECONOICE!- factori economici" munca, capitalul si investitiile, resursele naturale, inovatia,

tipul de conducere, inovatia, productivitatea muncii, comertul exterior;

- factori institutionali" asigurari sociale si de sanatate, sistemul de invatamant,

sistemul de obtinere-prelucrare-trimitere a informatiei;

- alti factori:social-demogra%ci, religiosi, $uridici, culturali, politici, psiho-

sociologici!

TIPURI DE CRESTERE ECONOICA

1. Dupa esenta procesului la care se refera avem:

- de tip predominant extensiv &cand sporirea indicatorilor macro rezulta dinaportul preponderent cantitativ al factorilor care au determinat-o*;

- de tip predominant intensiv &este un efect al accentuarii laturilor calitativ-

structurale, de e%cienta si comportamentale ai factorilor care determina aceasta

crestere*;

- de tip intermediar &se impletesc contributii de natura cantitativa si de e%cienta*!

2. Dupa sensul economic al procesului de crestere:

- crestere pozitiva &nivelul rezultatelor macro-pe locuitor-sporesc odata cu

cresterea populatiei, de la o perioada la alta* =itmui.e medii anua.e de

cestee a.e indicatoi.o maco sunt su,eioae 4ata de itmu. de

cestee a. ,o,u.atiei=- cresterea economica zero &rezultate constante*; indicatoi maco$itmu. de

cestee a. ,o,u.atiei

- crestere economica negativa &rezultate macro care tind sa scada*! =itmu. de

cestee a. indicatoi.o maco este in4eio 4ata de itmu. de cestee a.

,o,u.atiei=

ODELE PRIVIND CRESTEREA ECONOICA!

- monosectoriale/multisectoriale;

- microeconomice/macroeconomice/mondoeconomice;

- structural functionale/decizionale;- orientare keynesista(dupa Keynes- bazata pe cresterea

investitiilor/neoclasice(cercetand functiile de productie de tip !obb-

Dou"las/diferentiate(utilizand elemente comune din ambele cate"orii

speci#cate.

G.osa de e9,esii si cuinte!

- investitie propriu-zisa = partea din economii utilizata efectiv;

- plasamentul de capital = achizitia de hartii de valoare, imobile, metale

pretioase pe baza asteptarii cresterii pretului acestora;

- tezaurizarea = pastrarea neproductiva a unei valori!


4/11

# $ C % I da # $ C % S > S$I

Echilibrul economic (-

Ec?i.i*u macoeconomic $ situatia spre care tind pietele cu scopul

concordantei cererii agregate cu oferta agregata!TIPOLOGIA EC@ILIBRULUI!

-functionalstructural;

- globalpartial;

- stabilinstabil;

- instantaneupe termen scurtpe termen lung!

# $ o4eta a'e'ata

D $ ceeea a'e'ata

Y=C+S

D=C+I {S=I

PANTA CURBEI IS ESTE DESCRESCATOARE


5/11

PANTA PO"ITIVA A LUI L ESTE DETERINATA DE!

- elasticitatea cererii de bani in functie de d/ &h* - cu cat e mai mare, cu atat

este mai aplatizat

- sensibilitatea cererii de bani pentru tranzactii curente &1*, la modi%carea

venitului" cu cat ea e mai mare, cu atat tinde sa se apropie de verticala!

Dia'ama IS-L unde!

E ,unct de ec?i.i*u ,entu am*e.e

,ie/e

Cadanu. I! e9ces o4et0 *unui %

e9ces o4et0 moneta0

Cadanu. II! e9ces ceee *unui %e9ces o4et0 moneta0

Cadanu. III! e9ces ceee *unui %

e9ces ceee moneta0

Cadanu. IV! e9ces o4et0 *unui % e9ces ceee moneta02

DE"EC@ILIBRELE PE PIATA SUNT ARCATE DE!

1. $tarea de presiune oferta 2 cerere; concurenta puternica; adaptare

vanzari la consumatori; alegerile apartin cumparatorilor, care vor preturi mici!

2. $tarea de absorbtie % cerere2oferta; utilizare rationala a resurselor;concurenta intre consumatori; adaptarea cumparatorilor la ofertanti; alegerile

apartin vanzatorilor, care-si permit selectarea clientilor!

!ele mai "rave dezec&ilibre economice sunt in'atia si somaul) in urma

carora rezulta scaderea nivelului de trai.

Ciclicitatea vietii economice

&.uctuatii.e $ cresteri sau scaderi ale ritmului general al activitatii economice

Tei ti,ui de 6uctuatii!

- sezoniere in agricultura, turism, constructii;

- accidentale &intamplatoare* generate de evenimente neprevazute;

- ciclice se manifesta in urma revenirii economiei la o situatie care a mai avut

loc!

Cau+e a.e eo.utiei cic.ice!


6/11

1. *actori e+terni: naturali, sociali, de con$uctura generala;

2. *actori interni: demogra%ci, monetari, productia, cererea agregata,

consumul, tehnologia, interventia statului in economie, inovatiile;

,. *actori micsti: combina elementele de$a amintite!

Cic.u. economic i+ea+a ,eioada cae tece de .a ince,utu. unei ci+eeconomice ,ana .a de*utu. unei a.te ci+e economice3 des4asuandu-se

ast4e.!

ci+a de,esiune inioae aant ci+a nouaRecesiune! ci+a%de,esiune

E9,ansiune! e.uaea cesteii%inioae

TIPOLOGIA CICLURILOR!

1. (ndependenteinterdependente;

2. icrocicluri &3-4 pana la 56ani*macrocicluri &36-46ani*megacicluri &566ani*;

,. ezoniere &intraanuale*foarte scurte, tip ac1 &5-7 ani, pana la 3-4*scurte, tip8itchin, ?i,ocic.ui&4-9 ani*electorale &4ani*medii, tip :uglar, conuctua.e&-

55ani*tip 8uznets &5


7/11

- factori economici- criza de materii prime, starea curenta a unei economii;

- factori monetari-%nanciari- cresterea necontrolata a cantitatii banesti, abaterea

pretului de la valoare;

- factori externi- diviziunea internationala a muncii!

ecanisme.e in6ationiste ,esu,un : 4a+e!- declansarea in#atiei;

- desfasurarea fenomenului in#ationist;

- incheierea fenomenului in#ationist!

&ome de mani4estae a in6atiei!

- latenta &preturile cresc cu 3-9@an*;

- in#atia deschisa &preturile cresc cu 9-56@an*;

- in#atia galopanta &hiperin#atia- o crestere in medie a preturilor cu 59@*;

- megain#atia &sute si mii de procente*!

$ta"'atia incetinirea ritmului cresterii + lenta, dar permanenta sporire a

preturilor

$lump'atia recesiune + agravarea ratei soma$ului

E&ECTE ALE IN&LATIEI!

- sistemul banesc se dezorganizeaza; scade puterea de cumparare a monedei;

- apar mutatii ale creditului, sunt afectati creditorii;

- sunt franate functiile sistemului bancar;

- investitorii nu mai sunt incura$ati sa manifeste interes;

- scad veniturile bugetare;- scade competitivitatea economiei nationale

ASURI DE REDUCERECOBATERE A IN&LATIEI!

-in cazul infatiei prin cererese reduce cererea agregata &diminuarea cheltuielilor

publice sau prin cresterea ratei dobanzii* AEBEC.A?D pe termen lung,

deoarece reduce investitiile, atrage micsorarea veniturilor si ampli%carea

soma$ului!

- in cazul infatiei prin costuri,actiune de control asupra preturilor, pe termen

scurt; pe termen lung nu este recomandata deoarece poate dezechilibra si mai

tare

- in cazul in#atiei salariilor, se impune politica veniturilor; pe termen lung esueaza

deoarece anga$atii riposteaza impotriva reducerii salariilor;

- de#atia- procesul de reducere a masei banesti din circulatie;

- devalorizarea- reducerea o%ciala a paritatii sau valorii monedei nationale;

- dezin#atia- limitarea durabila a ratei de sporire a preturilor;

- blocarea nivelului preturilor

- a$ustarea ratei pro%tului- cand in#atia are intre cauza pro%turile prea mari

oma$ul


8/11

Uti.i+ae de,.ina a 4otei de munca$ posibilitatea ca un individ sa poata

ocupa, in orice moment, un loc de munca pentru care este pregatit, %ind bine

platit &caz imposibil*

Su*ocu,aea$ ocuparea unei persoane devine insu%cienta in raport cu normeledeterminate

Inuti.i+aeNeuti.i+ae a fortei de munca, ocu,ae incom,.eta-caracteristic

situatiilor in care cererea depaseste oferta

pietei! &avem de a face cu soma$ul in acest

caz*

Po,u.atia tota.a $ ,o,u.atia a,ta de

munca % ,o,u.atia ina,ta de munca

Po,u.atia a,ta de munca $ ,o,u.atia

ocu,ata % ,o,u.atia neocu,ataPo,u.atia actia $ sa.aiati3 ,atoni3 .ucatoi ,e cont ,o,iu % numau.

somei.o

Po,u.atia inactia $ ,esoane.e cae nu sunt actie3 .o.

&ome.e somau.ui!

- soma$ clasic= necorelarea de pe piata muncii si cresterea salariatilor;

- soma$ 1e0nesian= cerere redusa de oameni dornici, %rmele renunta la noi

anga$ari si reduc salariile;

- soma$ involuntar= persoana care doreste orice loc de munca cu orice salariu,

dar nu sunt locuri de munca;

- soma$ voluntar= sunt locuri de munca, dar porcu/nu vrea sa lucreze;

- soma$ frictional= cali%care necorespunzatoare;

- soma$ de inadaptare= cei care nu s-au obisnuit cu un anumit loc de munca,

astfel cautand ceva potrivit lor;

- soma$ de excluziune= referitor la grupele cele mai defavorizate de persoane

&varstnici, tineri in stagii de formarenecali%cati*

- soma$ complet= individul ramas fara post, incetandu-si complet activitatea;

- soma$ partial= din motive con$uncturale, dar totusi lucreaza redus;

- soma$ tipic

- soma$ sezonier= acesta atinge profesiile speci%ce unui anumit anotimp &turism-

vara, constructii- iarna*- soma$ ciclic= dupa o reducere a cererii de munca, se creeaza un cerc vicios,

soma$ul tot crescand

- soma$ cronic= acesta %ind o constanta neinlaturabila

- soma$ pe perioada scurta

- soma$ pe perioada lunga

- soma$ tehnic= inactivitate fortata datorata lipsei de masini si utila$e

- soma$ tehnologic= datorita costurilor crescute generate de noile echipamente

introduse;

- soma$ structural= muncitorii sunt inlocuiti cu masini


9/11

COSTURI ALE SOAFULUI!

- insu%cienta informatiilor statistice

- eterogenitatea metodelor de aproximare si de calcul

ASURI DE DIINUARE A SOAFULUI!- politicile pasive &prepensionari, prelungirea perioadei de formare a tinerilor

s!a!m!d!*

- politicile active- o interventie clara pe piata muncii"

a* politicile de sustinere a cresterii economice &impulsioneaza progresul

general*

b* crearea de noi locuri de munca

c* formarea si cali%carea somerilor

d* redistribuirea sarcinilor celor ocupati, rationalizarea muncii

e* reducerea ofertei de munca

f* masurile concrete, de tip stop and go

tatul si economia

IPLICAREA STATULUI IN ECONOIE SE REALI"EA"A PE AI ULTE CAI!- elaborare + adoptare de politici economice si de programe corespunzatoare

unei tari;

- medierea in scopul apararii intereselor statului;

- participarea efectiva la impartirea si distribuirea venitului;

- concentrarea rolului administratiei de stat;

- achizitia de bunuri necesare sectorului public!

Pinci,a.e.e instumente ,in cae statu. actionea+a sunt!

- reglementarile

- regimul proprietatii;- sistemul bugetar;

- sistemul %scal!

Ecienta a.ocatia de ti, Paetose refera la situatia in care un actor

economic nu mai poate creste fara a in#uenta bunastarea unui alt actor

economic!

&actoi cae in6uentea+a ecienta a.ocatia!

- bunurile publice &nonrivalitate= bunuri disponibile pentru mai multi

consumatori; nonexclusivitate= imposibilitatea de a restrange consumul doar

pentru platitori* &se a$unge la perceperea de taxe si impozite*;- externalitatile &externalitatile negative genereaza costuri externe, externalitatile


10/11

pozitive genereaza venituri externe*;

- esecul informatiei

C.asicaea ,o.itici.o economice!

-globalesectorialede ramura;- con$ucturalestructurale;

- pe termen scurt &con$ucturale*pe termen mediu si lung &structurale*;

- crestere economica si dezvoltare sociale de ocupare de pret industriale,

agricole s!a!m!d!

- directeindirecte!

Sco,u. ,o.itici.o ,e temen scut si mediu! echilibrul dintre masa monetara

si necesitatile de bani si credit manifestate in economie!

Pinci,a.e.e ,a'?ii a.e ,o.itici.o economice!- masa monetara;

- mecanismul &re*scontului;

- rata dobanzii;

- creditul;

- rezerva obligatorie a bancilor;

- agregatele monetare!

O,eatiuni ,e ,iata desc?isa $ vanzaricumparari de asigurari &titluri, efecte,

obligatiuni* guvernamentale

E.a*oaea *u'etu.ui de stat apartine >uvernului! 'roiectul de buget sediscuta in 'arlament si se aproba in varianta %nala!

E9ecutia *u'etaa apartine >uvernului si organelor administrative, centrale si

locale!

In constituiea unui *u'et se umaeste es,ectaea umatoae.o

,inci,ii!

- principiul unitatii &venituri+cheltuieli puse intr-un document unic*;

- principiul universalitatii &in buget intra sume totale*;

- principiul anualitatii &elaborare si aprobare anuala a bugetului*;

- principiul echilibrului &veniturile publice acopera in intregime cheltuielile*;

- principiul neafectarii veniturilor &nu se particularizeaza pe o anumita cheltuiala,

ci veniturile trebuie sa acopere cheltuielile in general*;

- principiul specializarii &concretizarea veniturilor si a cheltuielilor*;

- principiul publicitatii &aducerea la cunostinta a agentilor economici si a

populatiei de bugetul intocmit*!

Pinci,a.e.e enitui!

-impozite;

- cotizatii;

- taxele etc


11/11

Pinci,a.e.e c?e.tuie.i!

-intretinerea si functionarea administratiei si aparatului public &central si local*;

- apararea nationala;

- invatamantul;

- cultura;

- sanatate;- asigurari si asistenta sociala;

- urbanism si activitati sociale!

E9ecutie *u'etaa de : ti,ui!

- echilibrata &venit=cheltuieli*;

- excedentara &venit 2 cheltuieli*;

- de%citara &venit cheltuieli*

In 4a+e.e de ecesiune economica educeea 'adu.ui de ta9ae si

im,o+itae3 ,entu a incuaaIn 4a+e.e de cestee economica sca.itatea ceste ,entu a incetiniitmu. ceeii de consum si a. inestitii.o ,iate

Ti,ui de im,o+ite!

- pe venitaverepe cheltuieli;- permanentecon$ucturale;

- catre administratia centralalocale;

- in cote %xein cote proportionale;

- directeindirecte

rezumat macroeconomie sem.2 fsega

Documents