0

-

REZUMAT

Doctorand :

2011

1

Cuprins

Pag.

Parte generala

Introducere

3

Capitolul I - -6-12 ani din Romnia

5

Capitolul II - CCoonncceeppttuull ddee pprroommoovvaarree aa ss nn tt ii ii oorraallee nn aaccttuuaall ii ttaattee 17

obiective, metode, teorii

Capitolul III - 25

3.1 Aprecierea riscului carios

3.2 Indicele OIDP (Oral Impact on Daily Performance ) 3.3 Indexul nevoilor de tratament

Capitolul IV -

35

4. 4. Evaluarea anomaliilor dento-maxilare

4. 5. Indicatori socio-dentari

Health Related Quality of Life OHQOL)

(Geriatric Oral Health Assessment Instrument GOHAI)

e (Oral Health

Impact

35 36 41 42 43 43 43 44 44 45

2

Profile OHIP)

(Oral

Impact on Daily Performance OIDP)

(Dental

Indifference Scale)

45

Partea personala

Capitolul V - 47

Capitolul VI - DDiinnaammiiccaa aaffeecc iiuunnii lloorr oorroo--ddeennttaarree llaa ppooppuullaa iiaa

pprree ccoollaarr ii

ccoollaarr ddiinn IIaa ii

57

Capitolul VII - Influenta factorului bacterian, a ratei fluxului salivar si a

capacitatii tampon a salivei asupra experientei carioasa

la elevii de 12 ani din Iasi

107

Capitolul VIII - Scorul d (Dental Neglect

Scale)

116

Capitolul IX -

125

Concluzii 131

Bibliografie 133

Anexe

3

Introducere

modelarea multidimensionala si anticipativa a factorului uman. La acest proces complex trebuie sa contribuie toate structurile : institutii

guvernamentale, educatorii, furnizorii de produse de educatie si igine si nu in ultimul

rand familia . Desi, multitudinea de rezultate statistice indica imperios necesitatea extinderii si aprofundarii educatiei sanitare nu numai la nivelul prescolarului si

scolarului ci si pentru adolescenti, tineri si chiar adulti, se observa dinamica lenta a

procesului de educare datorat lipsei de implicare a forurilor superioare dar si a lipsei fondurilor necesare realizarii de programe educationale .

Este de ajuns ca interventia omului sa fie prezenta si se observa schimbari

si abateri de la directia initiala. Dar educatia nu poate sa faca totul. Ceea ce poate sa

a fost nzestrata orice fiinta omeneasca, crearea unui mediu adecvat de dezvoltare

pentru cele folositoare omului si societatii, gasirea unor obstacole pentru acele puteri care ndeparteaza pe om de esenta virtutii si-l trasc spre originile sale ancestrale:

salbatici. Daca educatia reuseste acest lucru, atunci maretia omului se dezvaluie n

toata splendoarea ei: omul este fauritorul sinelui! Ceea ce noi facem pentru noi nsine si ceea ce fac altii pentru noi cu

scopul de a ne apropia de perfectiunea naturii noastre sub sfera educatiei.

Ceea ce i deosebeste pe oameni ntre ei este comportamentul oamenilor ce difera n functie de familia n care au crescut, de scoala pe care au urmat-o, de

oameni se formeaza prin faptul ca o anumita pozitie n societate si impune amprenta

pe comportamentul lor de viata.

Fiecare comunitate si populatie necesita o abordare diferita si este putin

probabil ca printr-o singura actiune problema educatiei sanitare sa se rezolve. Normele sociale au un efect important deoarece oamenii sunt influentate de actiunile

celor din jur dar si de cele ale autoritatilor locale iar abordarea imbunatatirii sanatatii

orale trebuie sa reflecte acest lucru.Oamenii impl

reusita sau esecul acestora.

Un rol important n sistemul educational l ocupa educatia morala a copiilor. Principalele metode n acest sens sunt exemplificarea permanenta a moralei,

povatuirea si respectarea disciplinei.

Considerarea copilului n evolutia sa specific individuala si oferirea sprijinului educational, dar si uman, n fiecare etapa a dezvoltarii sale este conditia de

baza a

educational, ce trebuie sa fie favorabil, stimulativ, interesant si propice pentru nvatare.

populatiei a une-

organismului, a adaptarii lui n conditiile mediului ambiant.

4

Afectiunile orodentare din dentitia temporara sunt un predictor de risc n

caria dintilor permaneti (Danila, 2008) si de aceea educatia pentru sanatatea orala la copii este unul dintre cele mai importante aspecte ale promovarii sanatatii orale.

Focalizarea educatiei sanatatii si promovarea eforturilor pe o scara larga la

copii si arinti au un potential pozitiv pentru un impact major al sanatatii orale n generatia viitoare, a familiilor, n diferite grupari socio-economice.

n ultimii ani se accentueaza importanta pe care imaginea despre sine

ale individului, privind problematica sanatatii. Stilul de viata este determinant pentru

sanatate. n sens pozitiv, respectul fata de sine induce constientizarea propriei

capacitati, a competentei sociale si rezistentei la presiuni externe. Dimpotriva, un nivel scazut al stimei fata de sine conduce la dificultate de adaptare si integrare

sociala.

n educatia pentru sanatate, familia si cadrele didactice ndeplinesc un rol important, dar impactul cadrelor medicale si mijloacele mass-media sunt decisive.

Succesul educatiei pentru sanatate este ncrederea n personalul medical, n avantajele

unei bune igiene dentare. ntruct sanatatea orala este parte integranta a sanatatii generale se impune necesitatea unei informari corecte la nivel comunitar, ce se nscrie

si n tendinta existenta la nivel mondial a interesului fata de propria sanatate.

PARTEA GENERALA

patru capitole.

n Introducere,

-

ui ambiant.

-au realizat progrese deosebite n

ar primul capitol

.

n capitolul doi sunt prezentate aspecte generale referitoare la promovarea

obiective, metode,

teorii.

5

In capitolul al treilea

c al

subiectului studiat care ne permite ncadrarea subiectului ntr-o grupa de risc n

In capitolul al patrulea doctorandul a descris

eva

, , sunt expuse rezultatele

stabilirea

metodelor de evaluare a statusului oro-dentar, de determinare a riscului

acestea n scopul evaluarii starii de sanatate si in final stabilirea strategiilor

de promovare a sanatatii orale .

CCaappii ttoolluull VVII

DDiinnaammiiccaa aaffeecc iiuunnii lloorr oorr oo--ddeennttaarr ee llaa ppooppuullaa iiaa pprr ee ccoollaarr ii

ccoollaarr ddiinn II aa ii

Scopul studiului n cadrul tezei de doctorat a avut n vedere aprecierea statusului de

optime pen

Obiective:

-

- Asocierea ntre statusul socio-economic al familiei, variabilele comportamentale

la copii.

-

-

6.3. Metodologie de lucru

familii cu statusuri socio-economice diferite.

-

6

scurt - -

-

primul lot copii cu vrsta de 5-6 ani ; al doilea lot copii cu vrsta de 7-12 ani

-au efectuat anual, astfel nct pentru fiecare lot vom

Anul/vrsta copiilor

2008 2009 2010

I lot / n = 220 5-5,5 ani 5,6 - 6 ani 6-7 ani

al II lot / n = 402 8-9 ani 9 -10 ani 11-12 ani

globale a statusului oro-dentar am luat n

al doilea lot).

a II-

a III -

consumul de dulciuri;

a IV-a parte: antecedente personale; a V- -

a VI-

a VII-a parte din chestionar - copilului (anexa 1).

Statusul oro-

materialele folosite n obturarea leziunilor carioase).

- ut n acord cu criteriile OMS, 1997 [173],

7

-

-le

-

-

S-

-dentare. De asemenea, s-

produselor alimentare cu rol tampon, ce scad pH-ul salivar.

Am o Inspectoratului

S-au dis

.

RREEZZUULL TTAATTEE

Tabelul VI.3 Nr. copiilor n familie

(lot I)

Nr. cazuri %

96 56.14%

2 copii 60 35.09%

Mai mult de 2

copii

8 4.68%

7 4.09%

Total 171

8

Fig. 6.1 Valorile medii ale indicelui caod la copiii lotului I

De

snaks).

Tabelul VI.5 Testul ANOVA pentru compararea valorilor medii ale indicelui caod vs. nr de copii n familie

Cao d lot I F p

Testul ANOVA 3.26734 0.025578

semnificative ntre valorile indicelui cao

din familie.

interval de ncredere de 95% (pref

Tabelul VI.6 Indicatori statistici ai indicelui caod pentru lotul II LOT II Medi

a

cao

Media Dev.st

d

Er.st

d

Mi

n

Ma

x

Q2

5

Media

na

Q7

5 -

95%

-

95%

Singur la

2.40 3.02 4.56 3.96 0.39 0.0

0

20.0

0

0.0

0

3.00 6.0

0

2 copii 2,98 3.23 4.80 3.59 0.39 0.0

0

15.0

0

1.0

0

4.00 6.0

0

Mai mult de 2

copii

3.45 5.32 8.88 5.57 0.88 1.0

0

20.0

0

4.0

0

5.50 8.0

0

Total 2.94 3.89 5.02 4.32 0.29 0.0

0

20.0

0

1.0

0

4.00 7.0

0

Tabelul VI.7 Testul ANOVA pentru compararea valorilor medii ale indicelui

caod vs. nr de copii n familie

Cao lot II F p

Testul ANOVA 9.2765 0.001

2,8 2,93,1

1 copil 2 copii mai mult de 2 copii

Lotul I

9

singur copil n familie

valoarea medie a indicelui de carie este de 2.40, pentru copiii din familiile cu cte doi

Fig. 6.2 Valorile medii ale indicelui caod la copiii lotului II

copiilor din familie (p=0.001%CI).

Tabelul VI.8 .

Cao d lot II vs. copii n familie

r

p

0.71576 0.004222

Tabelul VI.9 Indicatori statistici ai indicelui CAOD pentru lotul II LOT II Media

cao

Media Dev.std Er.std

-95%

0.90 3.01 3.26 0.31

2 copii 1.11 3.18 3.49 0.32

Mai mult de 2 copii 1.45 3.89 4.89 0.84

Total 1.15 3.36 3.88 0.49

a indicelui de carie este de 0.9, pentru copiii din familiile cu cte doi minori valoarea

copii (caod=1.45)(tab.VI.9).

Status familial lotul I

Tabelul VI.10 i familial raportat la anul de studiu (lotul I)

Status familial 2009 2010

2,4 2,93,45

1 copil 2 copii mai mult de 2 copii

Lotul II

10

258 248

86.70% 83.04%

9 12

2.96% 4.09%

9 7

1.97% 2.34%

1 1

0.49% 0.58%

4 5

1.48% 2.92%

Concubinaj 14 11

4.93% 4.09%

4 7

1.48% 2.34%

(83-

(tab.VI.10).

testului neparametric

Valoarea indicelui de carie (2.5 n anul 2009

de timpurii.

Tabelul VI.13 studiu (lotul I)

An de studiu Indice caod Total

2009 Caries free (caod=0) % 43.50% 2.00% 4.00% 49.50%

44.50% 3.50% 2.50% 50.50%

2010 Caries free (caod=0) % 35.33% 1.80% 3.59% 40.72%

49.70% 5.99% 3.59% 59.28%

11

Fig. 6.4 Valorile medii ale indicelui caod la copiii lotului I

Tabelul VI.14 vs. status familial vs. an de studiu (lotul I)

An de studiu

Total cazuri

(cao=0)

2009 87 4 8

99 87.88% 4.04% 8.08%

2010 59 3 6

68 86.76% 4.41% 8.82%

Status familial lotul II

Tabelul VI.15 familial raportat la anul de studiu (lotul II)

Status familial 2009 2010

349 351

87.07% 87.37%

9 8

2.38% 2.02%

7 6

1.70% 1.52%

1 0

0.34% 0.00%

27 13

6.80% 6.57%

Concubinaj 7 10

1.70% 2.53%

Tabelul VI.16

1,92,5 2,4

2,82,9 2,6

0

2

4

6

2 parinti 1 parinte alte situatii

Indicele cao vs status familial

2010

2009

12

n anul 2010 valorile medii ale indicelui cao pentru copiii din familiile cu

n schimb

Fig. 6.5 Valorile medii ale indicelui caod la copiii lotului II

Tabelul VI.17 Testul ANOVA pentru compararea valorilor medii ale indicelui

caod vs. status familial

caod lot II

F p

Testul ANOVA 0.40234 0.763267

Rezultatele testului ANOVA pentru compararea valorilor medii ale

indicelui

(p=0.763267, 95% CI). Tabelul VI.18

studiu (lotul II) An de studiu Indice caod Total

2009 Caries free (caod=0) % 26.87% 0.34% 2.04% 29.25%

60.20% 4.08% 6.46% 70.75%

2010 Caries free (caod=0) % 23.23% 0.51% 2.02% 25.76%

64.14% 3.03% 7.07% 74.24%

0.35.

procentele cele mai ri

-26%, respectiv 60-64%).

3,6 4,3 3,8

4,1 3,4 4,2

2 parinti 1 parinte alte situatii

2009 2010

13

Tabelul VI.19

An de studiu Total cazuri

(cao=0)

2009 79 1 6 86

91.86% 1.16% 6.98%

2010 46 1 4 51

90.20% 1.96% 7.84%

125 2 10 137

-

0-1 puncte -scorul 1 2 puncte - scorul 2

3-4 puncte - scorul 3

Fig. 6.6 al mamei vs.

Tabelul VI.21

r

(95% interval de

p

0.3176787 p=0.00016

8 clase

8-10 clase

liceu

facultate

16,67%17,78%12,57%

3,15%

50%

4,40% 22,51% 22,05%

33,33%48,89%64,92%74,80%

scor 1 scor 2 scor 3

14

CI).

-

2

(r=0.31767).

Tabelul VI.22

caod copii

Din analiza indicatorilor statistici ai indicelui caod pentru lotul I de studiu

Tabelul VI.24 Testul ANOVA pentru compararea valorilor medii ale indicelui caod vs.

Caod lot I F p

Testul ANOVA 0.471467 0.6123

semnificativ statistice ntre valorile medii ale indicelui cao scorul pentru nivelul de

Din analiza indicatorilor statistici ai indicelui cao pentru lotul II de studiu

Tabelul VI.26 Testul ANOVA pentru compararea valorilor medii ale indicelui caod

vs.scor nivel de

Caod lot II F p

Testul ANOVA 1.175484 0.227231

valoarea indicelui de carie

are al

- -71%).

15

mamele cu studii medii (liceu

-media (16.67%), n schimb, celelalte

categorii

-

au

-16%).

Tabelul VI.28

2 df p

M-L (maximum likelihood)

Chi- - 2 33.26671 df=18 p=0.0028

0.3242978

ntre nivelul de 2=33,266, p=0.0028).

semnificative

Periajul dentar Tabelul VI.30 Periajul dentar pentru lotul I copii

PERIAJUL DENTAR

LOT I 2 ori/zi 3 ori/zi ocazional

2008

copii

23 33 32 1 44

17.29% 24.81% 24.06% 0.75% 33.08%

mame

3 18 76 20 16

2.26% 13.53% 57.14% 15.04% 12.03%

8 23 73 13 16

6.02% 17.29% 54.89% 9.77% 12.03%

2010

copii

0 71 60 5 35

0.00% 41.52% 35.09% 2.92% 20.47%

mame

3 23 116 20 9

1.75% 13.45% 67.84% 11.70% 5.26%

11 27 97 18 18

6.43% 15.79% 56.73% 10.53% 10.53%

16

Fig. 6.8 Periajul dentar pentru lotul I

Analiznd c

Tabelul VI.31

dentar lot I

2 df p

Copii M-L (maximum likelihood)

Chi- - 2 53.93068 df=4 p=0.00000

0.878841 p=0.005862

Mame M-L (maximum likelihood)

Chi- - 2 6.229965 df=4 p=0.18263

-0.51543 p=0.035019

M-L (maximum likelihood)

Chi- - 2 0.3608479 df=4 p=0.98555

-0.002010 p=0.976682

copii mame tati copii mame tati

17,292,26 6,02 0 1,75 6,43

24,81 13,53 17,2941,52

13,45 15,7924,06

57,14 54,8935,09

67,84 56,73

0,7515,04 9,77 2,92 11,7 10,53

33,0812,03 12,03 20,47 5,26 10,53

nu se spala 1/zi 2/zi 3/zi ocazional

17

n

evaluare la alta.

Tabelul VI.32 Periajul dentar pentru lotul II

PERIAJUL DENTAR

LOT II nu 2 ori/zi 3 ori/zi ocazional

2008

copii

9 85 103 21 79

3.03% 28.62% 34.68% 7.07% 26.60%

mame

4 117 130 24 22

1.35% 39.39% 43.77% 8.08% 7.41%

17 128 99 21 32

5.72% 43.10% 33.33% 7.07% 10.77%

2010

copii

0 69 95 4 30

0.00% 34.85% 47.98% 2.02% 15.15%

mame

1 25 143 21 8

0.51% 12.63% 72.22% 10.61% 4.04%

12 33 120 20 13

6.06% 16.67% 60.61% 10.10% 6.57%

Fig.6.9 Periajul dentar pentru lotul II

copii mame tati copii mame tati

3,3 1,3 5,7 0 0,5 628,6

39,4 43 3513 17

35 43 3348

7261

7 8 7 2 11 1027

7 11 15 4 7

nu se spala 1/zi 2/zi 3/zi ocazional

2010

18

de co

lui -

-

- Analiznd comp

copii. Tabelul VI.33

periajul dentar lot II

2 df

p

copii M-L (maximum likelihood)

Chi- - 2 25.80531 df=4 p=0.00003

-0.70606 p=0.001072

Mame M-L (maximum likelihood)

Chi- - 2 50.99793 df=4 p=0.00000

0.358975 p=0.00000

M-L (maximum likelihood)

Chi- - 2 51.12326 df=4 p=0.00000

0.261869 p=0.00000

Cine l aj

Tabelul VI.34

%

2008 Altcineva 7.41% 92.59%

2009 Altcineva 9.18% 90.82%

2010 Altcineva 5.05% 94.95%

19

Fig.6.10Ajutorul acordat n efectuarea periajului dentar pentru lotul II de studiu Analiznd ajutorul acordat n efectuarea periajului dentar, n lotul II de

-

n anul 2010 doar 5% dintre copiii lotului II primesc sprijin n efectuarea periajului dentar.

ngrijirea co pilului

Fig. 6.11

vertig

de evalua

2008 2009 2010

7,41 9,18 5,05

92,59 90,82 94,95

altcineva nu il ajuta nimeni

47,9131,63

10,93 3,72 2,79

57,99

22,498,94 1,08 1,36

scor 0 scor 1 scor 2 scor 3 scor 4

2008 2010

20

Att statistica 2

2=28.49, r=- 0.523).

Fig. 6.12

Analiznd scala gradului de acord, n ambele loturi de studiu, pentru

de 71% pentru scorul 4.

anilor

Tabelul VI.39

2 df p

M-L (maximum likelihood)

Chi- - 2 85.12312 df=10 p=0.0000

0.242540 p=0.0000

3,02

5,35

13,2621,16

55,35

0,6

2,01

3,6214,49

73,24

0

2,717,59 15,72

71

scor 0 scor 1 scor 2 scor 3 scor 4

2008 2009 2010

21

Vizita mamelor la stomatolog

Fig. 6.13

-30

ntietate. Tabelul VI.41

2 df p

M-L (maximum likelihood)

Chi- - 2 33.57547 df=10 p=0.00022

0.032551 1.288508 0.197569

2=33.57,

studiu.

ctuarea periajul dentar.

13,7220,23

28,316,2 17,9

3,5

13,614

24,35

16,7 19,1

12,07

12,219,24

10,89

14,36 16,26

7

scor 0 scor 1 scor 2 scor 3 scor 4 nu raspunde

2010 2009 2008

22

Fig. 6.14

-

ridicate pen - -

cu 6-

anteriori. n c

-au efectuat periajul dentar, o

parte (40- - n

2=51.90, p=0.000, 95%CI) a

(33.26% - 2008 46.88% - 2010).

orale

Referitor la utilizarea materia

-

9,7 5,35 8,833,2 42,8

3,63,4

5,23

40,647

1 4,6 6,8

46,8 40,6

nici u raspuns

niciodata rar uneori regulat

2008 2009 2010

23

Fig.6.15

-

-0.2161, p=0.00014, 95%CI) ntre anii

elor de

2010.

lotul I

Tabelul VI.45 Indicatori statistici ai indicelui caod pentru

anul de studiu

LOT I Medi

a

caod

Media Dev.s

td

Mi

n

Ma

x

Media

na -

95%

-

95%

200

8

1.36 0.18 2.55 2.66 0 11 0

Ceai/lapte ndulcit 1.44 0.54 2.34 2.18 0 7 0

Lapte 1.05 0.10 2.01 1.99 0 7 0

0.00 0.00 0 0 0

Soft drinks 2.60 0.16 5.04 3.41 0 8 1

Suc fructe/suc

vitmine

0.83 -

0.56

2.23 1.33 0 3 0

1.24 0.48 2.01 2.67 0 14 0

200

9

2.54 -

0.16

5.24 4.46 0 16 1

Ceai/lapte ndulcit 1.56 0.86 2.25 2.31 0 8 0

Lapte 3.00 1.45 4.55 3.31 0 10 2

1.18 -0.01

2.38 1.78 0 5 0

Soft drinks 1.07 0.18 1.96 1.54 0 5 0

Suc fructe/suc 3.00 - 15.9 5.20 0 9 0

5,154,1 38,6

28,6568,2

19,2 3,84,3

69,124,1 2,4

nici un raspuns

da nu se cunoaste

refuza indeea

2008 2009 2010

24

vitmine 9.91 1

2.02 1.42 2.62 2.94 0 18 0

201

0

2.44 -

0.25

5.14 3.50 0 11 1

Ceai/lapte ndulcit 2.59 0.89 4.30 4.31 0 16 0

Lapte 1.33 -

0.94

3.61 2.96 0 9 0

1.33 -0.83

3.50 2.07 0 4 0

Soft drinks 5.27 2.53 8.01 4.95 0 19 4

Suc fructe/suc

vitmine

4.00 -

0.50

8.50 4.86 0 13 2

2.64 1.98 3.30 3.30 0 15 1

Total 2.08 1.80 2.35 3.15 0 19 0

cel mai ridicat, n

-

fructe naturale (caod=4).

Fig. 6.16

caod

fructe.

LOTUL I

Lotul I de studiu este

ani, pe parcursul celor trei ani de evaluare.

Nivi un raspuns

ceai/lapte lapte apa soft drinks suc apa plata

16,6 18,9 14,30,7

7,5 4,5

37,1

6,5

229,5 5,5 6,9 1,5

47,2

5,215,8

5,2 3,5 8,8 4

57

2008 2009 2010

25

Astfel n anul 2008, lotul I a fost reprezentat de copii cu vrsta de 5 ani, n anul 2009

copii de 6 ani, iar n anul 2010 copii cu vrsta de 7 ani. Pentr

Indicele caod vs. sex

Fig. 6.17. Indicatori statistici ai indicelui caod pentru lotul I vs. perioada de evaluare

vs. sexul copiilor

a avut valori mai ridicate

valori mai ridicate ale indicelui

Tabelul VI.48 Indicatori statistici ai indicelui caod pentru lotul I vs. perioada de evaluare

LOT

I

Medi

a

caod

Media Dev.st

d

Er.st

d

Median

a -

95%

-

95%

2008 1.14 0.61 1.56 2.48 0.22 0.00

2009 1.67 1.21 2.10 2.92 0.15 0.00

2010 2,23 2.07 2.36 3.46 0.18 1.00

Total 1,68 1.29 2.00 3.07 0.10 0.00

Calculnd media indicelui cao, per global, pentru lotul nostru, de 220 de

2008 2009 2010

1,52 1,822,23

1,16

1,972,57

Valoarea cao/sex

feminin masculin

26

2010.

Fig.6.18 Indicatori statistici ai indicelui caod pentru lotul I vs. perioada de studiu

Tabelul VI .50 anul de evaluare

Lot I 2008 2009 2010

Nr. cazuri % Nr. cazuri % Nr. cazuri %

cao=0 139 63.26% 130 59.14% 106 48.22%

62 28,34% 94 42.86% 109 49.62%

-5.5 ani

28.34% dintre copii prezentau leziuni

carioase, n anul 2010 rata leziunilor cavitare este de 49.62%.

Tabelul VI.51 Valorile indicelui caod n lotul I vs. anii de studiu

Valorile indicelui caod 2008 2009 2010

caod 1.14 1.67 2.23

cd 1.04 1.48 1.92

ad 0.01 0.03 0.09

od 0.09 0.16 0.22

sic 3.15 4.65 5.13

1,14 1,672,23

2008 2009 2010

Dinamica caod lot I

cao

27

d), a indicelui

d d).

carie cd d d. Valoarea indicelui de carie cd 1.14 n anul 2008,

1.67 n anul 2009 la 2.23 n anul 2010.

d -0.09) la

altul, ajungnd, n anul 2010, la o medie de 0.22.

Fig.6.19 Valorile indicelui caod n lotul I vs. anii de studiu

S-a calculat valoarea indicelui Sic (significant caries index)

3.15, la 5-

d se nreg

mari.

-au

anul 2010 5.37% reprezin

1,14 1,040,01 0,09

3,151,67 1,48 0,030,16

4,65

2,23 1,92 0,090,22

5,13

caod cd ad od sic

2008 2009 2010

28

Fig.6.20

Tabelul.VI.53. Indicatori statistici ai indicelui caod perioada de evaluare

LOT I

(

Media

caod

Media Dev.std

-95% -95%

2008 3.71 2.87 4.54 2.88

2009 4.06 3.61 4.52 3.08

2010 4.50 4.00 4.99 3.60

Total 4.23 3.91 4.54 3.32

(caod = 0) pentru a evalua -

d

fost de 3.59, n anul 2009 3.85, iar n anul 2010 s-a ajuns la o medie a valorii de

4.30.

2008 2009 2010

94,63 95 95,5

5,37 5 4,5

dinti indemni la carie marmoratii

29

Tabelul VI.54 . Indicatori statistici ai componentelor indicelui caod

vs. perioada de evaluare

LOT I

(

Media

cao

Media Dev.std Mediana

-95% -95%

c

2008 3.59 3.01 4.11 2.84 3.00

2009 3.85 3.41 4.30 3.05 3.00

2010 4.30 3.81 4.80 3.59 3.00

a

2008 0.020 0.0 0.04 0.19 0.0

2009 0.028 0.0 0.06 0.25 0.0

2010 0.034 0.0 0.08 0.30 0.0

o

2008 0.091 0.066 0.197 0.51 0.0

2009 0.179 0.075 0.283 0.70 0.0

2010 0.181 0.074 0.248 0.63 0.0

Indicele ad

de la valoarea de 0.020 n anul 2008 se ajunge la o valoare medie de 0.034 n anul 2010.

-se n

complicate 0.10%, iar pentru carii simple

resturilor radiculare, n anul 2010, este de 3.10%, a cariilor complicate 0.56%, iar

pentru carii simple

d

Am ntlnit, ca materiale ut

composit.

2,8 0,110,5

2,8 0,216,3

3,1 0,518,3

resturi radicularecarii complicate carii simple

2008 2009 2010

30

rativ cu celelalte materiale, iar n

Fig.6.22 an de evaluare (lot I)

Tabelul VI.58 d

Lot I 2008 2009 2010

caod 1-2 15.79% 19.37% 20.16%

caod 3-5 11.28% 16.23% 18.32%

caod 6-10 7.52% 8.64% 11.26%

caod 11-15 1.50% 2.36% 2.88%

caod 16-20 0.00% 0.26% 1.05%

-2 leziuni prezente la un pacient, urmate de

grupul cu 3-5 leziuni (11.28%), 6-10 leziuni (7.52%), 11-15 leziuni cavitare (1.50).

d scade

pacientului.

provizorii obturatii cu ciment

obturatii cu glass

obturatii compozit

0,01 0,09

1,17 1,24

0,2 0,2

1,262,05

0,27 0,18

2,483,16

2008 2009 2010

31

2010 19.37, respectiv 19.50%).

Analiz

studiu, este

(0.24% n anu

LOTUL II

ntre 8- -12 ani n anul 2010. Pen

Indicele caod vs. sexul copilului

Fig. 6.25 Indicatori statistici ai indicelui caod pentru lotul II vs. perioada de

evaluare vs.sexul copiilor

Tabelul VI.63 Indicatori statistici ai indicelui caod (per global) pentru lotul II vs. perioada de evaluare

LOT II Media

caod

Media Dev.std Er.std Mediana

-95% -95%

2008 2.39 2.06 2.72 2.89 0.17 2.00

2009 3.45 3.10 3.80 3.81 0.18 2.00

2010 3.89 3.54 4.25 3.85 0.18 3.00

Total 3.36 3.15 3.56 3.67 0.11 2.00

2008 2009 2010

2,33,43 3,84

2,43,48 3,94

feminin masculin

32

astfel n 2008 valoarea indicelui a fost de 2.39, n anul 2009 3.45, iar n anul 2010 a

avut o valoare medie de 3.89.

n urma analizei testelor neparametrice, pentru compararea valorilor medii ale indicelui caod, n anii de evaluare,

Tabelul VI .65

anul de evaluare

LOT II 2008 2009 2010

% % %

caod=0 37.14% 32.53% 25.93%

62.86% 67.47% 74.07%

anul 2008

la 74.07%.

Fig. 6.27 Valorile indicelui caod n lotul II vs. anii de studiu

d, 2.3

n 2010.

sic

(significant caries index)

2,39 1,29 0,09 1,24,892,12

1,26 0,03 0,86

5,011,76

1,480,06 0,22

5,12

caod cd ad od sic

2008 2009 2010

33

-5 ani a fost de 6.1 n

2009, la 5.5-6 ani, a avut o valoare de 7.9, iar n anul 2010, pentru copiii de 6.5-7 ani,

cele mai mari ale indicelui caod

Analiznd

- valoarea de 118, aceasta reprezentnd 25,93%

a

ativ 1/4 (27,22%) din totalul

Fig. 6.28

Tabelul VI.69 Indicatori statistici ai indicelui caod

perioada

de evaluare

LOT II

(

Media

caod

Media Dev.std Er.std Min Max

-95% -95%

2008 3.37 3.23 3.58 2.75 0.21 1.00 12.00

2009 4.02 4.33 4.87 3.60 0.21 1.00 20.00

2010 4.22 4.64 4.96 3.59 0.20 1.00 20.00

Total 3.87 3.98 5.16 3.46 0.12 1.00 20.00

2008

2010

82,9

84,6

84,9

17,1

15,4

15,1

dinti indemni dinti cu marmoratii

34

4.02 n a

carioase, iar 75% (Q75) au cte 5 leziuni n anu

leziuni carioase n anul 2010.

Fig. 6.29 Indicatori statistici ai indicelui componentelor indicelui caod pentru lotul II

vs. perioada de studiu

d).

n anul 2008 valoarea indicelui de carie (cd) a fost de 3.11, a crescut,

Indicele ad ajungnd, la finalul ce

d, este

mult mai mare comparativ cu valoarea indicelui ad anul 2010).

2008 2009 2010

3,374,02 4,22

35

Fig. 6.30 d pentru lotul II vs. an de studiu

Indicele ce carie cd este reprezentat prin suma leziunilor carioase simple,

Din analiza componentelor indicelui ct

(19-resturilor radiculare (2- ioase complicate (0.21-1.13%).

1-2 leziuni prezente

-5 leziuni (20.07%), 6-10 leziuni (12.71%), 11-

anului 2008, indicele cd

-10 leziuni,

-20). Tot pentru anul 2009,

upului cu 1-3-5 leziuni carioase existente la un pacient.

-15 leziuni

-20 leziuni, fapt explicabil fie prin

0

50

20082009

2010

1,963,18

3,4

0,21 0,571,1

19 21 21,2

restruri radiculare carii complicate carii simple

36

Fig. 6.31 d testarea asocierii valorilor indicelui caod

-se progresiv de la un an la altul. Calculnd media indicelui de obt

Am ntlnit, ca materiale utilizate n tra

-

anul 2010.

composit sunt rare (0.02-0.13%) comparativ cu celel

Fig. 6.33

evaluare (lot II)

cd 1-2

cd 3-5

cd 6-10

cd 11-15

cd 16-20

25

20

13

2

0,6

21

20

21

4

1,3

22

23

23

5

0,8

2008 2009 2010

obturatii provizorii

obturatii cu glass

obturatii cu compozit

0,31 0,36

0,9

0,34 0,4

0,1

0,44 0,42

0,12

2008 2009 2010

37

-21%). Restul

ente moderate.

ve ale =0.361, r maxilar

95%.

anul 2010, pentru lotul II.

CONCLUZII

carie la copii, comparativ cu cei care provin din familiile cu un singur

asupra organului dentar, pri

Valoarea indicelui caod d, respectiv indicele de

rescut, de la o evaluare la alta, s-

a condus la con -dentare, a factorului

alimentar, a controlului periodic la medicului stomatolog; a condus, n

38

ntlnirile

nivelele sociale.

Capitolul VII

-ului salivar

Scopul acestui studiu

Obiectivele studiului:

-

-

-

-

Lotul participant la studiu a fost format din 156 de

-a realizat pe parcursul unui an de zile (octombrie 2008-octombrie 2009).

S-

t semnat de

Criteriile de excludere au fost:

Copii cu aparate ortodontice;

-

-a doua parte a constat n realizarea examentului

Examenul clinic s-

-a facut la

pupinel. Nu s--

odontal a fost determinat prin intermediul dmft, dmfs, DMFT, DMFS [201].

39

S--au facut n primele 24 de ore de la recoltare

linic. Elevul a fost

-

u

Scor

0

1 rata fluxului salivar stimulat = 0,3-0,7 ml / min

2

Pentru evaluarea s-a determinat pH-ul salivar cu ajutorul testelor Saliva-Check Buffer (GC), urmnd protocolul recomandat

-

e s-a comparat

fost disponibile scorurile pezentate n tabel VII.2.Tabelul VII.2 . Scorurile factorului

Scor

0 Capacitate

1 5,5

2

S. mutans s-a realizat cu ajutorul kit-urilor

Dentocult SM Strip mutans (Orion Diagnostica Oy) la nivel salivar, respectnd

-

la nivel sal

buzele apropiate, dar nu strnse; s-

40

mediul de c -

-

furnizat - 4 UFC /

ml;1 = < 10 5 UFC / ml;2 = 10 5 10 6 UFC / ml;3 = > 10 6 UFC / ml . Pentru determinarea Lactobacillus s-au utilizat kit-urile Dentocult LB

(Orion Diagnostica Oy). Saliva a fost

programului informatic The Statistical Package for Social Science 14.0 (SPSS INC -au utilizat testele Kruskal - Wallis, ANOVA urmat de testul

Mann - -au

analizat cu ajutorul testului AN-

7.4. Rezultate

e 156

fete (fig.7.1)

statistic (p = 0

49%51%

feminin masculin

41

Valoarea medie a dmft dmfs pentru ambele grupe a fost 3.20

respectiv 5.43. Media DMFT a fost 0.23 0.25.

sexe.

-1.5 ml / min cu o medie a ratei fluxului

salivar de 0.96 = / - prezentat

Capacitatea tampon a salivei: Analiza datelor colectate au indicat faptul

avut un scor 1 (pH 4.5- de 1.53% cu un scor 2 (pH105 UFC / ml) (tab. VII. 5).

Analiza kit- 87.24% prezentat nivele detectabile lactobacilli dintre care 37.75% au prezentat scorul 2

(105 UFC/ml) 34.18% scorul 1 (104 UFC/ml).

6

Majoritatea subiectilor care au prezentat carii au prezentat scorul 2

prezentat scorul 2 pentru lstatistic .

tatistic (tab.VII. 7).

analizei s-

48%42%58%52%

dmft >0 dmft = 0 sex masculin sex feminin

42

fluxului salivar (tab.VII. 8).

dmfs (tab.VII. 9).

7.6 Concluzii

ntre nivelele de S.

factorii alimentari, sociodemografici, etc

Capitolul VIII

prisma scorului (Dental Neglect Scale)

-

validarea acestui scor ca instrument de determinare a gradului de implicare a copiilor

:

SNO (anexa

ionarul mai

de

Utiliznd datele din studiile realizate anterior, s-

-redus, la o putere de 95% cu un p< 0.05. Studii realizate n

43

120-125, pentru a putea include n jur de 100 de copii cu acces la cabinete

-au dat acordul sc

-

rat a evaluat fiecare dinte n parte

cu autorul unui ghid OMS. Un dinte a fost cons

Analiza datelor:

(Chicago, IL).

-

doilea rnd, ntruct majoritatea copiilor prezentau mai mult

-au considerat ca fiind

-

Testele ulterioare au fost realizate cu a

-

-

44

analizele au fost folosite date de la prima administrare a SNO (exceptnd analiza

Rezultate

de sex masculin si 48.8% de sex feminin (fig.8.1) .Vrsta medie a fost de 12.3 ani

(SD=2.1, intre 11.7-

zi de

a fost 13.2 (SD=3.8, media=13, intre 6-

media=14, intre 6-23). Pentru fete, media a fost 12.8 (SD=3.3, media=13, intre 7-23).

-

Analiza factorilor exploratori a produs doi factori

espuns cu primul factor, iar

Copiii care merg n mod curent la dentist au prezentat scoruri semnificativ mai mici

t = 8.76, df = 106, p < 0.001 pentru ntrebarea 2; t =4.48,

df= 106, p