CERCETARE PENTRU BUNASTARE

REZULTATELE CERCETARILOR OBTINUTE IN CADRUL PROIECTULUI DE CERCETARE-DEZVOLTARE-INOVARE

PS 2.2.4 “Cercetari pentru valorificarea eficienta a resurselor naturale de apa in amenajarile de irigatii in

vederea reducerii consumului de apa de irigatie si conservarea starii de fertilitate a solurilor”

I. DATE DE IDENTIFICARE ALE PROIECTULUI

• Contractor : Statiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricola Braila

• Obiectivul general (acronim) : STCPM

• Numarul/codul proiectului : 2.2.4.

• Anul inceperii : 15.11.2011 Anul finalizarii : 15.12.2014 Durata (luni) : 37

• Denumirea proiectului : Cercetari pentru valorificarea eficienta a resurselor naturale de apa in amenajarile de irigatii in vederea reducerii consumului de apa de irigatie si conservarea starii de fertilitate a solurilor”

• Persoana de contact (Director de proiect) : Dr.ing. Visinescu Ioan

• Date de contact : tel/fax 0239-684744, e-mail : scdabraila@yahoo.com

II. OBIECTIVELE PROIECTULUI

O-1.-Stabilirea solutiilor tehnice de monitorizare si valorificare eficienta a aportului de apa de origine climatica.

O-2.- Elaborarea solutiilor tehnice si a tehnologiilor de valorificare a aportului de apa provenita din panza freatica.

O-3. - Stabilirea regimului de irigatie diferentiat si elaborarea tehnologiei de avertizare a udarilor pe solurile aprovizionate si neaprovizionate freatic in amenajari pilot.

O-4.- Elaborarea tehnologiei de folosire reversibila a amenajarilor de desecare si drenaje pentru irigarea culturilor, prin subirigatie.

O-5.- Stabilirea solutiilor tehnice complexe de reducere a cerintei de apa de irigatie, agricole, de conservare si valorificare a apei solului din surse naturale si irigatie si hidroameliorative de reducere a pierderilor de apa din amenajari, din canale si din campul irigat.

O-6.- Stabilirea solutiilor tehnice pentru prevenirea manifestarii proceselor de degradare secundara a solurilor in amenajarile de irigatie.

O-7.- Promovarea rezultatelor proiectului si aplicarea acestora in marea productie.

SISTEM DE INVESTIGATII HIDROSALINE PE SOLURI DE LUNCA

Organizarea unui sistem de control al apei freatice (nivele, chimism), rezervelor de apa si saruri din sol prin retele de sondaje tubate la nivelul fermei (exploatatiei agricole) permite accesul la informatii privind :

- starea de aprovizionare cu apa a solului ;- perioadele cu conditii defavorabile pentru planta-deficite accentuate, exces intens de

apa ;- cerinta de solutii ameliorative de diverse intensitati in functie de contextul hidroclimatic

si salin pentru irigarea culturilor, desecarea – drenajul terenurilor ;- replieri tehnologice periodice in derularea actului agricol corelat cu contextul cadrului

hidroclimatic.In cadrul exploatatiei agricole IMB s-a organizat acest sistem la trei ferme pilot

reprezentative pentru conditiile pedohidrologice ale teritoriului Insulei.

INDICI PEDOHIDROLOGICI AI REZERVORULUI FREATIC

In vederea caracterizarii potentialitatii operationale in aprovizionarea cu apa a culturilor a rezervorului freatic de pe teritoriul fermelor s-au elaborat doi indici precizand:

- Guf (%) – gradul de utilizare a rezervorului freatic - avand ca masura zonele cu adancimi ale apei freatice sub 2 – 2,5 m (zone foarte active in aprovizionarea cu apa a culturilor);

- Ifu (mc/ha)- indicele aportului freatic util - comensurand valoarea medie a aprovizionarii cu apa a fiecarui hectar cultivat pe teritoriul fermei (medie ponderata a zonelor bine, mijlociu si slab aprovizionate freatic).

RAIONAREA HIDROGEOLOGICA IN VEDEREA STABILIRII APROVIZIONARII FREATICE PENTRU DIFERENTIEREA REGIMULUI DE IRIGATIE PE SOLURI DE LUNCA

● La reteaua de sondaje tubate la cele trei ferme pilot se efectueaza masuratori periodice(lunar) ale adancimilor apei freatice.● Observatiile de nivel freatic se coteaza, se transpun pe harti cu reteaua de sondaje, se traseaza curbele de nivel ale apei freatice (hidroizohipsele), iar prin filarea hidroizohipselorsi curbelor de nivel ale terenului se traseaza hidroizofreatele, realizandu-se hartihidrogeologice cu raionarea teritoriului dupa adancimile de nivel freatic.● Pe baza raionarilor hidrogeologice se calculeaza aportul freatic aferent diferitelor culturi, element ce intra in bilantul apei solului permitand stabilirea cerintelor de irigatie.● Aportul freatic diferentiat pe culturi, adancime de nivel freatic si tipuri texturale de sol s-a determinat prin cercetari lizimetrice in conditiile solurilor din Insula Mare a Brailei.

APORTUL FREATIC PE PERIOADA DE VEGETATIE LA CULTURILE DE GRAU, PORUMB, FLOAREA SOARELUI SI SOIA LA FERMELE PILOT DIN

INSULA MARE A BRAILEI IN ANUL AGRICOL 2012-2013

REZULTATUL CERCETARILOR PRIVIND APROVIZIONAREA PRINCIPALELOR CULTURI DIN APA FREATICA PE SOLURI CU TEXTURA FINA SI INFLUENTA ASUPRA NECESARUOLUI DE APA DE IRIGATIE IN INSULA MARE A BRAILEI

Conditiile de utilizare reversibilă a amenajarii de drenaj la irigaţie (subirigatie) . ● Morfologice :- terenuri joase si plane - denivelări maxime admise pe aceste suprafeţe sunt de 20-50 cm. ● De sol :- soluri aluviale cu textura medie şi fină ;- permeabilitate mare (conductivitatea hiraulica K> 0,5-1 m/zi) ;- continutul redus de saruri solubile in sol, sub l00-150 mg/ g sol si in apa freatică sub 1-1,5 g/l ;- aport redus de săruri din perimetrele vecine.● Hidrogeologice :- nivelul multianual al apelor freatice situat la adancimi sub 2,5-3,0 m.● De amenajare :- statie de pompare de drenaj controland nivelurile apei in intregul subsistem ;- amenajarea de drenaj cu colectori deschişi permitand un bun control local al adancimii apei freatice ;- drenuri tubulare cu ø 80 mm, distantate la 30-40 m şi pozate la adancimi de 1-1,20 m, cu filtre din

diferite materiale.

FOLOSIREA REVERSIBILA A AMENAJARILOR DE DESECARE-DRENAJ SI PENTRU IRIGATIE (SUBIRIGATIE)

Conditiile de utilizare reversibilă a canalelor de desecare la irigatie (subirigatie) ● In vara in anii medii si secetosi, nivelul freatic general coboara datorita cresterii consumului apei din

rezervorul freatic de catre plantele cultivate (in medie multianuala 60% din iesirile apei in bilantul rezervorului freatic).● In vederea alimentarii cu apa a rezervorului freatic prin reteaua de canale de desecare (distantate

la 300-500 m) se pastreaza volumele de apa din amenajare (se mentin canalele pline).● Procesul alimentarii cu apa a rezervorului freatic nu determina cresterea mineralizarii apei freatice

deoarece continutul in saruri al apei din amenajarea de desecare nu prezinta valori critice.

FOLOSIREA REVERSIBILA A AMENAJARILOR DE DESECARE-DRENAJ SI PENTRU IRIGATIE (SUBIRIGATIE)

AMENAJARE DE DRENAJ FOLOSIT REVERSIBIL CU DISPOZITIVE SI INSTALATII PENTRU DIRIJAREA APEI

CORELATIA PRODUCTIE-NIVEL FREATIC LA CULTURA DE PORUMB

DIRECTII DE ACTIUNE IN VEDEREA REDUCERII EFECTELOR SECETEI SI VALORIFICAREA APORTULUI NATURAL DE APA

● Principale directii de actiune in vederea controlului efectelor secetei si valorificarii cat mai eficiente a aportului natural de apa sunt asigurate prin :

-lucrarile solului care trebuie efectuate cat mai multe (in complex) intr-un timp cat mai scurt si in perioada optima ;

-irigatia elementul tehnologic cel mai important de crestere a productiilor agricole in conditii de seceta dar care trebuie efectuata in conditii de economisire a apei, prin reducerea la maxim a pierderilor de apa, prin aplicare la momentele optime dictate de bilantul apei in sol si de fazele de consum maxim ale plantelor ;

-fertilizarea culturilor in scopul grabirii cresterii si dezvoltarii plantelor si a imbunatatirii rezistentei acestora la conditiile de stres ;

-combaterea eficienta tehnic si economic a buruienilor, pentru eliminarea concurentei acestora fata de rezervele de apa din sol ;

-utilizarea soiurilor si hibrizilor cu perioade scurte de vegetatie si folosirea lor adecvata in scopul evitarii perioadelor de stres hidric maxim ;

-utilizarea unor asolamente eficiente care sa permita protectia si imbunatatirea fertilitatii solului pentru cultura care urmeaza ;

-practicarea cu precadere a sistemelor de lucru minim-till si a tehnologiilor simplificate, cu lucrari efectuate in perioade scurte, concentrate, in care calitatea acestora si disciplina tehnologica sa fie riguros aplicata.

● Actiuni in vederea imbunatatirii calitatii solului :-subsolaj si afanari adanci ;-tocare si incorporare resturi vegetale ;-reducerea consumului de pesticide – utilaje performante ;-reducerea dozelor de ingrasaminte (leguminoase, ingrasaminte starter) ;-prevenirea saraturarii prin lucrarile de drenaj si irigatie ;● Asolamente echilibrate – leguminoase in rotatie - combatere integrata boli si daunatori.

Regimul sarurilor din apele freatice si soluri este corelat cu dinamica regimului hidrologic al luncii dupa indiguire.

● Apele freatice, initial slab mineralizate, s-au concentrat in saruri in etapa regimului hidrologic compensator (in lipsa irigatiei), pentru ca apoi sa-si reduca concentratiile in etapa regimului hidrologic cumulativ (dupa introducerea irigatiei).

Astfel, de la o mineralizare medie ponderata pe incinta de 1,17 g/l in 1965, dupa indiguire, s-a produs o concentrare substantiala a apelor freatice la nivelul de 2,46 g/l in perioada 1966-1970, dupa aplicarea desecarii si o reducere a acesteia la 1,26 g/l in perioada 1981-1985, dupa aplicarea irigatiilor.

● Raioanele cu ape slab mineralizate (sub 1 g/l reziduu mineral) s-au redus de la 51 % din suprafata incintei, cat erau initial, la 24 % - dupa aplicarea desecarii, pentru a creste la 46 % dupa introducerea irigatiilor. In mod corespunzator s-a produs reducerea suprafetelor cu ape mai intens saraturate (puternic salcii si slab sarate) de la 25% in regim indiguit si desecat la12% in regim indiguit, desecat si irigat.

● Solurile, initial libere de saruri, dupa scoaterea lor de sub apele de inundatie, acumuleaza saruri in stratul superior (0-25 cm) la nivelul de 183 mg/100 g sol (valoare medie ponderata), dupa aplicarea doar a desecarii, pentru ca in perioada 1981-1995 sa-si reduca continutul in saruri la 115 mg/100 g sol.

In mod corespunzator, solurile nesalinizate, care in 1965 dupa indiguire aveau o pondere de 98% din suprafata incintei, au scazut la 2% in perioada 1966-1970, dupa aplicarea doar a desecarii si apoi au crescut la 55 %, dupa aplicarea si airigatiei .

Slaba salinizare a solurilor in stratul superior (0-25 cm), s-a manifestat ca un proces labil in privinta localizarii in teritoriu si a manifestarii in timp, datorita bunei permeabilitati a solurilor, ce a permis antrenarea sarurilor din soluri in perioadele excedentare.

● Cercetarile efectuate in cadrul Proiectului sectorial atesta aceeasi conformatie a dinamicii continutului de saruri din apa si soluri, tenta de reducere a concentratiilor, atestand efectul benefic al unui sistem agricol eficient practicat de beneficiarul agricol SC Agricost SRL.

REGIMUL MINERALIZARII APELOR FREATICE SI SALIN AL SOLURILOR DIN INSULA MARE A BRAILEI

SITUATIA HIDROCHIMICA SI SALINA A SOLURILOR LA FERMELE PILOT DIN INSULA MARE A BRAILEI

Ferma Stavilaru

Hdrochimism

Ferma Marasu

Hidrochimism

Ferma Stavilaru Ferma Marasu

(0-25 cm)

MULTUMIM !