rezumat 3 introducere Şi obiective 3 analiza situa łiei … · 2018-11-05 · technical...

Technical Assistance for Preparation of 5 projects in the Environment Sector. EuropeAid/123052/D/SER/RO Consortium C&E Consulting and Engineering GmbH, Louis Berger SAS Poyry Environment GmbH

Rezumat Suceava_final.doc 1/46

0 REZUMAT .................................................................................................................................3

0.1 INTRODUCERE ŞI OBIECTIVE .......................................................................................3

0.2 ANALIZA SITUAłIEI ACTUALE ŞI PRINCIPALELE DEFICIENłE .......................6

0.2.1 Prezentarea situaŃiei existente şi principalele deficienŃe ......................................................6

0.2.2 Date generale........................................................................................................................7

0.2.3 Gestionarea deşeurilor........................................................................................................10

0.3 PROGNOZE.........................................................................................................................16

0.4 OBIECTIVE NAłIONALE ŞI łINTE JUDEłENE .......................................................19

0.5 ANALIZA OPłIUNILOR...................................................................................................24

0.6 PLAN DE INVESTIłII PE TERMEN LUNG..................................................................34

0.7 ANALIZA FINANCIARĂ ŞI ECONOMICĂ ...................................................................37

0.8 SUPORTABILITATE .........................................................................................................37

0.9 ASPECTE INSTITUłIONALE..........................................................................................38

0.10 PLAN PRIORITAR DE INVESTIłII PENTRU INFRASTRUCTURĂ .......................39 Tabele şi Figuri Tabel 0. 1: łinte privind devierea deşeurilor biodegradabile de la depozit ...............................................4 Tabel 0. 2: Procent de deşeuri de ambalaje care să fie recuperate sau reciclate.........................................5 Tabel 0. 3: Tone de deşeuri de ambalaje care să fie recuperate sau reciclate (tone) ..................................5 Tabel 0. 4: Principalele fluxuri de deşeuri municipale în judeŃul Suceava, 2007 ......................................6 Tabel 0. 5: Fondul funciar în judeŃul Suceava (‘000 ha) ............................................................................8 Tabel 0. 6: Parametrii socio-economici comparativi pentru judeŃul Suceava şi România .........................9 Tabel 0. 7: Deşeuri presupuse pentru anul de referinŃă generate în judeŃul Suceava, 2005 .....................11 Tabel 0. 8: CompoziŃie presupusă privind deşeurile menajere în 2005....................................................12 Tabel 0. 9: ConŃinut de deşeuri biodegradabile ale fracŃiilor de deşeuri municipale care nu provin din

gospodării, 2005.....................................................................................................................12 Tabel 0. 10: PopulaŃia deservită de serviciile de colectare a deşeurilor între 2003- 2006..........................12 Tabel 0. 11: Echipamente pentru pre-colectare în judeŃul Suceava 2006...................................................13 Tabel 0. 12: Echipamente pentru colectare în Suceava 2006.....................................................................14 Tabel 0. 13: Depozite neconforme în Suceava...........................................................................................14 Tabel 0. 14: EvoluŃia prognozată a populaŃiei pentru judeŃul Suceava până în 2037, scenariul mediu .....17 Tabel 0. 15: EvoluŃia cantităŃilor de deşeuri 2007 - 2037, judeŃul Suceava, tone/an .................................18 Tabel 0. 16: Modificarea medie anuală privind deşeurile generate anual 2007 - 2037, judeŃul Suceava...18 Tabel 0. 17: Indici privind evoluŃia generării de deşeuri, 2007 - 2037, judeŃul Suceava, kg/loc/an ..........19 Tabel 0. 18: Rata de acoperire privind colectarea deşeurilor menajere......................................................20 Tabel 0. 19: Închiderea depozitelor şi gropilor de gunoi neconforme........................................................20 Tabel 0. 20: Deşeuri biodegradabile care se depozitează ...........................................................................21 Tabel 0. 21: Procent de deşeuri de ambalaje care se va recupera sau recicla.............................................21 Tabel 0. 22: Tone de deşeuri din ambalaje care să fie recuperate sau reciclate (tone)...............................22 Tabel 0. 23: Tone de deşeuri de ambalaje care să fie recuperate/ reciclate de sectorul menajer (tone) .....22 Tabel 0. 24: Deşeuri provenite din echipamente electrice şi electrocasnice ..............................................23 Tabel 0. 25: Vehicul scoase din uz.............................................................................................................23


2/46 Rezumat Suceava_final.doc

Tabel 0. 26: Prezentare succintă privind analiza opŃiunilor....................................................................... 24 Tabel 0. 27: Program de investiŃii pe termen lung: rezumatul costurilor de capital în 2037, milioane €. 34 Tabel 0. 28: Deficit de finanŃare – determinarea subvenŃiei de la UE....................................................... 37 Tabel 0. 29: Colectarea rezidurilor - InvestiŃii prioritare.......................................................................... 40 Tabel 0. 30: Defalcarea costurilor de investiŃie pentru colectarea rezidurilor ........................................... 40 Tabel 0. 31: Deşeuri din ambalaje – investiŃie necesară............................................................................ 41 Tabel 0. 32: Defalcarea costurilor de investiŃie pentru colectarea deşeurilor de ambalaje........................ 41 Tabel 0. 33: InvestiŃie pentru staŃia de sortare........................................................................................... 42 Tabel 0. 34: Furnizarea de containere pentru compostare pentru gospodăriile din zona rurală ................ 43 Tabel 0. 35: InvestiŃie pentru staŃie de transfer.......................................................................................... 44 Tabel 0. 36: InvestiŃie pentru depozite ...................................................................................................... 45 Tabel 0. 37: Închiderea depozitelor şi gropilor de gunoi neconforme existente........................................ 46 Tabel 0. 38: Listă cu măsurile prioritare propuse pentru investiŃie ........................................................... 46 Figura 0. 1: LocaŃia judeŃului Suceava în România................................................................................ 4 Figura 0. 2: Depozite şi gropi de gunoi neconforme în jud. Suceava (APM, 2007)............................. 10 Figura 0. 3: Principalele fluxuri de deşeuri în judeŃul Suceava în 2007............................................... 16 Figura 0. 4: EvoluŃia prognozată a populaŃiei în judeŃul Suceava, până în 2037.................................. 17 Figura 0. 5: EvoluŃia deşeurilor generate pe cap de locuitor ................................................................ 19 Figura 0. 6: Sistem de transfer selectat................................................................................................. 33 Figura 0. 7: LocaŃia potenŃialelor depozite în judeŃul Suceava............................................................. 34 Figura 0. 8: Programul de investiŃii pe termen lung: rezumatul costurilor de capital în 2037 ............. 35 Figura 0. 9: Programarea în timp a investiŃiilor din Master Plan.......................................................... 36



0 REZUMAT

0.1 INTRODUCERE ŞI OBIECTIVE

Acest Master Plan de Gestionare a Deşeurilor pentru judeŃul Suceava a fost realizat ca parte a măsurii ISPA nr. 2005/RO/16//P/PA/001-04. Pregătirea acestui Master Plan este parte a unui obiectiv mai mare al măsurii ISPA, care include pregătirea de proiecte pentru 5 judeŃe (Suceava este unul dintre ele) care pot fi propuse UE pentru co-finanŃare, supervizarea procesului de achiziŃie publică, acordarea de instruire la locul de muncă pentru personalul care aparŃine beneficiarilor finali privind pregătirea proiectului şi acordarea de sprijin în crearea UIP-urilor. Master Plan-ul trebuie să acopere perioada 2007 – 2037. Se aşteaptă să cuprindă un plan pentru managementul integrat al deşeurilor municipale în judeŃul Suceava, inclusiv sortarea, transportul, depozitarea şi alte tratamente, închiderea şi reabilitarea gropilor de gunoi şi depozitelor neconforme existente. Toate măsurile propuse trebuie să fie conform legislaŃiei UE (în special Directiva privind depozitarea, Directiva privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje şi Directiva privind Deşeurile din echipamente electrice şi electronice, transpuse în legislaŃia românească) privind perioadele de tranziŃie agreate. Master Planul trebuie să identifice un set de „investiŃii prioritare” denumit în continuare „proiectul” care va aduce soluŃii la situaŃia critică a depozitelor şi care va realiza conformitatea cu Dirctivle CE relevante în perioadele de tranziŃie agreate. Proiectul va fi propus pentru co-finanŃare de la UE Sistemul de gestionare a deşeurilor propus în acest Master Plan trebuie să respecte un număr de obiective şi Ńinte stabilite în legislaŃia românească în urma transpunerii legislaŃiei UE privind deşeurile, şi în planurile privind gestionarea deşeurilor adoptate la nivel înalt (naŃional, regional). Principalele obiective şi Ńinte sunt următoarele: LocaŃia judeŃului

JudeŃul Suceava este situat în partea de nord-est a României. Se învecinează cu: Ucraina, la nord, judeŃul Botoşani, la nord est, judeŃele, Iaşi, NeamŃ, Harghita şi Mureş la sud, judeŃele BistriŃa-Năsăud şi Maramureş la Vest. Conform tradiŃiei, este parte a vechii regiuni istorice Moldova. ReşedinŃa de judeŃ este Suceava.



Figura 0. 1: LocaŃia judeŃului Suceava în România Rata de acoperire privind colectarea deşeurilor în judeŃul Suceava

Obiectiv: Creşterea ratei de acoperire privind colectarea deşeurilor, după cum urmează:

• Zona urbană, de la 56,3% (2006) � 100% (2013), anume de la 171.800 locuitori (2006) � 302.700 locuitori deserviŃi (2013)

• Zona rurală, de la 6,9% (2006) � 80% (2009), anume de la 27.960 locuitori (2006) � 319.300 locuitori deserviŃi (2009)

RedirecŃionarea deşeurilor biodegradabile din depozite

Obiectiv: RedirecŃionarea unei cantităŃi suficiente de deşeuri biodegradabile din depozite pentru a îndeplini cerinŃele Directivei privind depozitarea, după cum se prezintă în următorul tabel:

Tabel 0. 1: łinte privind devierea deşeurilor biodegradabile de la depozit 2006 2010 2013 2016 Cant. max. de deşeuri biodegradabile max. în depozite (Ktone) Fără limită 117.7 78.5 54.9 Deşeuri biodegradabile generate (Ktone) 108.0 123.0 124.9 124.9 Cantitatea care să fie redirecŃionată (Ktone) - 5.3 46.4 70.0 % care să fie redirecŃionat 0.0% 4.3% 37.2% 56.0% in kg/loc./an 0.0 5.7 64.8 103.7



Rate de recuperare şi reciclare pentru deşeurile de ambalaje

Obiectiv: Reciclarea/recuperarea unei cantităŃi suficiente de deşeuri de ambalaje pentru a respecta Directiva privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, după cum urmează:

Tabel 0. 2: Procent de deşeuri de ambalaje care să fie recuperate sau reciclate 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Procent de de şeuri de ambalaje care s ă fie recuperate sau reciclate Procent total din deşeuri de ambalaje care să fie reciclate 32% 34% 40% 45% 48% 53% 57% 60% Procent total care să fie reciclat 26% 28% 33% 38% 42% 46% 50% 55% Hârtie/carton care să fie reciclate 15% 15% 60% 60% 60% 60% 60% 60% Plastic care să fie reciclat (*) 8% 10% 11% 12% 14% 16% 18% 22.5% Sticlă care să fie reciclată 21% 22% 32% 38% 44% 48% 54% 60% Metal care să fie reciclat 15% 15% 50% 50% 50% 50% 50% 50% Lemn care să fie reciclat 4% 5% 7% 9% 12% 15% 15% 15% (*)începând din 2011 se iau în consideraŃie doar materialele care sunt reciclate în materiale plastice

În tabelul de mai jos Ńintele sunt exprimate în valori absolute, adică tone, pe baza progonzelor privind deşeurile.

Tabel 0. 3: Tone de deşeuri de ambalaje care să fie recuperate sau reciclate (tone) 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Tone de de şeuri de ambalaje care s ă fie recuperate sau reciclate Total de deşeuri de ambalaje care să fie recuperate 14.116 16.048 20.202 24.318 27.236 31.577 35.658 39.411 Total care să fie reciclat 11.469 13.216 16.666 20.535 23.832 27.406 31.279 36.127 Hârtie/carton care să fie reciclate 1.753 1.876 8.030 8.592 9.022 9.473 9.947 10.444 Plastic care să fie reciclat (*) 1.059 1.416 1.667 1.945 2.383 2.860 3.378 4.434 Sticlă care să fie reciclată 1.853 2.077 3.232 4.107 4.993 5.720 6.756 7.882 Metal care să fie reciclat 777 832 2.967 3.175 3.334 3.500 3.675 3.859 Lemn care să fie reciclat 207 277 415 571 800 1.050 1.103 1.158 (*) începând din 2011 se iau în consideraŃie doar materialele care sunt reciclate în materiale plastice FacilităŃi de depozitare

Obiectiv: Propunerea de facilităŃi pentru deşeurile municipale care trebuie să fie depozitate:

Se propun două depozite ecologice pentru deşeurile municipale, care să deservească tot judeŃul Suceava, unul este în partea de est a judeŃului, lângă localitatea Moara, şi celălalt este în partea de vest lângă Pojorita. . Cantitatea totală de deşeuri care trebuie să fie depozitată între 2011 şi 2037 va fi de aproximativ 4,2 milioane tone. Volumul total disponibil pentru deşeuri va fi 4,2 milioane m3 şi suprafaŃa de teren va trebui să fie de 25 hectare. ObservaŃie: Pe 1 octombrie 2008 comuna Pojorita a confirmat că amplasamentul propus iniŃial pentru noul depozit ecologic Pojorita poate fi extins pentru a ajunge la 9 ha. Propunera tehnică inclusă în prezentul Master Plan corespunde zonei şi suprafeŃei propuse iniŃial de comuna Pojorita de 5 ha. În etapa studiului de fezabilitate amplasamentul noului depozit ecologic va fi studiat conform amplasamentului extins.



Închiderea gropilor de gunoi şi a depozitelor neconforme din zonele urbane şi rurale

Există în prezent 7 depozite (care ocupă o suprafaŃă totală de circa 23 hectare) şi 177 gropi de gunoi (51 hectare) înregistrate în judeŃ1. Nici unul dintre depozitele şi gropile de gunoi nu sunt conforme cu Directiva privind depozitarea, astfel încât ele vor trebui închise sau reabilitate. Data limită pentru închiderea depozitelor sunt: 2008 (Suceava, Siret, Vatra Dornei), 2009 (Radauti), 2010 (Falticeni) şi 2011 (Campulung Moldovenesc, Gura Humorului).

Prin măsurile propuse se vor realiza următoarele:

• creşterea ratei de acoperire privind deşeurile, prin urmare creşterea confortului pentru populaŃie şi reducerea depozitării ilegale.

• creşterea ratelor de reciclare pentru deşeurile de ambalaje, şi prin urmare reducerea canitităŃilor de deşeuri de depozitat şi economisirea de materii prime

• redirecŃionarea deşeurilor biodegradabile din depozit, şi prin urmare reducerea cantităŃilor de deşeuri pentru depozitare şi reducerea emisiiilor de gaze de depozit şi levigat

• pentru a se asigura că se întrunesc Ńintele Directivei privind depozitarea;

• Închiderea tuturor gropilor de gunoi şi a depozitelor existente neconforme din judeŃ şi prin urmare reducerea impactului asupra mediului (miros neplăcut, poluarea apei de suprafaŃă şi pânzei freatice, infestare cu paraziŃi, împrăştiere din cauza vantului, pericol de incediu);

• Construirea de unul sau două depozite noi ecologice în conformitate cu reglementările pentru reducerea impactului asupra mediului;

• Sistem pentru colectarea deşeurilor reziduale de la populaŃie (100% mediul urban şi 80% mediul rural);

• Respectarea reglementărilor naŃionale şi ale UE.

0.2 ANALIZA SITUA łIEI ACTUALE ŞI PRINCIPALELE DEFICIENłE

0.2.1 Prezentarea situaŃiei existente şi principalele deficienŃe CantităŃile de deşeuri municipale care sunt generate în prezent în judeŃul Suceava sunt prezentate în următorul tabel: Tabel 0. 4: Principalele fluxuri de deşeuri municipale în judeŃul Suceava, 2007 Fluxuri de de şeuri municipale tone/an kg/loc./an Gospodării din zonele urbane 103,107 349 Gospodării din zonele rurale 65,511 160 Gospodării – total 168,618 239 Deşeuri similare din instituŃii 25,616 36 Deşeuri din parcuri şi grădini 2,499 4 Deşeuri din pieŃe 2,083 3 Deşeuri stradale 7,497 11 Nămol provenit de la epurarea apelor uzate 2,911 4 Total deşeuri municipale 209,224 296 În anul 2006 doar 28% din populaŃia judeŃului a beneficiat de serviciul de colectare a deşeurilor, numai în zonele urbane. Rata de acoperire în zonele urbane şi rurale erau de 56% şi respectiv 7 %. În general cei care locuiesc în gospodării individuale, cele deservite, au beneficiat de sistemul de

1 Unul dintre acestea, la Vatra Dornei, nu mai primeşte deşeuri, dar nu a fost încă închis în conformitate cu

cerinŃele legale.



colectare din uşă în uşă, în timp ce blocurile cu apartamente au beneficiat de sistemul de colectare la punct fix - populaŃia duce deşeurile la un punct de colectare apropiat, echipat cu containere pentru deşeuri amestecate. Există 7 depozite neconforme şi circa 177 gropi de gunoi în judeŃul Suceava. Depozitul de la Suceava este cel mai mare, ocupând 11,5 ha, dar va fi închis în 2008. Depozitele de la Siret şi Vatra Dornei (plin acum, închis pentru noi deşeuri) vor fi închise de asemenea în 2008. Depozitele de la Radauti (4,4 ha) şi Falticeni (1 ha) trebuie închise în 2009 şi respective 2010 şi Campulung Moldovenesc (1,9 ha) şi Gura Humorului (2,1 ha) vor fi închise ambele în 2011. Deşeurile reciclabile sunt colectate utilizând două căi, şi anume via depozite de colectare manipulate de companii private de reciclare, în special în oraşul Suceava, Gura Humorului şi Vatra Dornei şi via sisteme limitate de colectare separată organizate în Suceava, RădăuŃi, Fălticeni, Câmpulung, Vatra Dornei, Gura Humorului şi Siret. Se estimează că au fost colectate separat în 2006, 4500 tone de hârtie/carton şi 458 tone de plastic.

Principalele deficienŃe ale sistemului existent sunt:

• Majoritatea persoanelor, în special în zonele rurale, nu beneficiază încă de un sistem de colectare;

• Doar o mică parte din fracŃiile reciclabile sunt reciclate; • Nici unul din depozitele şi gropile de gunoi existente nu sunt conforme cu Directiva privind

depozitarea; aceste facilităŃi nu sunt salubre şi au un efect advers asupra mediului: (miros neplăcut, infestare cu paraziŃi, împrăştiere din cauza vântului, pericol de incediu, poluarea apei de suprafaŃă şi a pânzei freatice, etc.);

• În prezent majoritatea deşeurilor biodegradabile sunt duse la depozite şi gropile de gunoi, prin urmare contribuie la formarea gazului de depozit care reprezintă un risc pentru muncitorii şi locuitorii din apropiere şi reprezintă gaz cu efect de seră.

Există un număr de şase proiecte PHARE în desfăşurare care vor moderniza semnificativ gestionarea deşeurilor în anumite zone din jud. Suceava, atât zone urbane cât şi rurale. Toate implică modernizarea sistemului de colectare a deşeurilor, inclusive prevederea de sisteme de colectare separată, 3 staŃii de transfer (în Gura Humorului, Vatra Dornei şi Campulung Moldovenesc) şi 2 staŃii de sortare (Gura Humorului şi Radauti). În prezent sunt în etapa de licitare şi realizarea va începe mai târziu în acest an. 0.2.2 Date generale Situare, aşezare, zonă

JudeŃul Suceava este situat în partea de nord-est a României. Se înveccinează la nord cu Ucraina, la nord-est cu judeŃul Botosani, la sud cu judeŃele Iaşi, NeamŃ, Harghita şi Mureş, la vest cu judeŃele BistriŃa-Năsăud şi Maramureş. ReşedinŃa de judeŃ este municipiul Suceava.

SuprafaŃa totală a judeŃului este de 8553 km², populaŃia judeŃului cuprinde 705.730 locuitori şi densitatea populaŃiei este de 83 locuitori /km2 . PopulaŃia judeŃului Suceava est împărŃită după cum urmează(date din 2006):

• Urban 305.505 locuitori (43 %) • Rural 400.225 locuitori (57 %)

Din punct de vedere administrativ, judeŃul Suceava are 5 municipii (Suceava, Radauti, Falticeni, Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei), 11 oraşe (Brosteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Gura Humorului, Liteni, Milisauti, Salcea, Siret, Solca, Vicovu de Sus) şi 98 localităŃi rurale.



Fondul funciar

Tabelul 0. 5 prezintă fondul funciar în judeŃul Suceava

Tabel 0. 5: Fondul funciar în judeŃul Suceava (‘000 ha) Agricol Suprafa Ńă

total ă Total Arabil Păşuni FâneŃe Vinicultură Livezi Pădure Ape şi

lacuri Alte

suprafe Ńe

855

100%

349

41%

181

21%

90

11%

75

9%

0

<1%

3

<1%

453

53%

12

1%

40

5%

Există 39 arii naturale protejate de interes naŃional în judeŃul Suceava (25 arii naturale protejate de interes naŃional şi 14 situri Natura 2000), care acoperă o suprafaŃă de 90.000 ha. Geologie, hidrologie

Există o varietate de soluri în judeŃ: • Soluri argiloase pluviale la altitudini de 300-600 m, • Soluri brune pe Platourile Suceava şi Moldovenesc Central, cu zone cu molisol (în partea de

sud a acestora), • Soluri gri (la 200 - 300 m altitudine), • Soluri rendzinice pe calcar pe Platoul Moldovenesc Central, • De asemenea soluri aluvionare şi erodisol

ReŃeaua hidrologică include râuri (Bistrita – 131 km, Şomuzu Mare – 51 km, Dorna 46 km, Moldova – 149 km, Siret – 148 km, şi Suceava – 170 km), golfuri mici, lacuri, eleştee şi mlaştini şi resurse semnificativ de apă subterană. În general seriile de straturi din zona subcarpaŃi pot fi considerate straturi slab permeabile. Grosimea stratului de loess variază. Pânza freatică se găseşte în diferitele straturi geologice, la diferite adâncimi. DirecŃia de flux a pânzei freatice corespunde morfologiei, fiind îndreptată, în straturile permeabile superioare ale zonei subcarpaŃi către râurile mari (în principal spre sud). Reîncăcarea pânzei freatic depinde de precipitaŃii pe sezon. Fluxul pânzei freatice în zonele de munte est restricŃionat la întreruperi, fracturi şi zone cu fisură în zona roca solului. Solurile superioare sunt influenŃate de eroziunea solului şi transportul substanŃei. Riscuri naturale Principalele riscuri naturale în judeŃ sunt inundaŃiile, alunecările de trne şi seismicitatea. Din cauza morfologiei sale judeŃul Suceava a suferit deseori de inundaŃii şi alunecări de teren. Conform legislaŃiei române judeŃul Suceava este situat în principal în zona seismică nr. 6, cu următorii parametrii: Ag= 0.08-0.16g şi Tc= 0.7 s. SituaŃia socio-economică JudeŃul Suceava are resurse importante, cum ar fi: păduri, diferite minerale – mangan, sulfură, barit – izvoare de ape minerale. Principalele sectoare economice sunt agricultura, în special creşterea animalelor, cultivarea fructelor şi silvicultura, prelucrarea lemnului, ind. alimentară, celuloză şi hârtie, inginerie mecanică, textile şi încălŃăminte, minerit şi procesarea metalelor neferoase şi produse chimice. Turismul este de importanŃă crescută şi în prezent furnizează circa 500.000 locuri de cazare pe an. Ocuparea forŃei de muncă este distribuită după cum urmează: 46% în agricultură (inclusiv silvicultura), 17% în industrie, 11% în comerŃ şi servicii, 5% în educaŃie, 4% în sectorul sănătate, etc. (2006, Deparamentul de Statistică JudeŃeană Suceava). În ultimii ani ocuparea în judeŃ a scăzut,



în special în agricultură, dar şi în industrie, în timp ce sectorul servicii a crescut. Turismul a crescut de asemenea, şi vânătoarea şi pescuitul sunt o importantă atracŃie turistică. Regiunea de nord est în care este situată Suceava este cea mai săracă din România. Salariul mediu în judeŃ a fost de 726 lei/lună în 2006 (17% mai mic decât România în ansamblu). PIB-ul în judeŃul Suceava în 2005 a fost de 3.186 milioane lei reprezentând 1,1% din România în ansamblu). Rata şomajului în 2006 a fost 4,7%, foarte aproape de rata naŃională. Următorul tabel compară unii parametrii socio-economici pentru Suceava cu cei pentru România, evidenŃiind diferenŃele privind profilul socio-economic. Tabel 0. 6: Parametrii socio-economici comparativi pentru judeŃul Suceava şi România

Parametru Suceava comparat cu România Observa Ńii

PopulaŃia Suceava deŃine 3,3% din pupulaŃia României

Densitatea populaŃiei (loc./km2) România 90,5 loc./km2 Suceava 82,5 loc./km2

Densitatea populaŃiei similară cu media naŃională

% angajaŃi în agricultură România 30% Suceava 46%

Reflectând preponderenŃa agriculturii în economia judeŃului

% angajaŃi în industrie România 25% Suceava 17%

Reflectând, o industrializare scăzută

% şomeri România 5.2% Suceava 4.7%

Rata şomajului în judeŃ este aproape de media naŃională

Turişti (persoană-zile x 1000) România 18.992 Suceava 500

În ciuda potenŃalului turistic al judeŃului acest lucur încă nu a fost pe deplin realizat

Venituri medii nete nominale pe lună 29% mai puŃin în judeŃ decât în întreaga tară

Reflectând dezvoltarea mai mică din judeŃului

Topografia

Teritoriul judeŃului cuprinde două forme importante de relief: culmi muntoase (peste 50% din suprafaŃă) în parta de vest a judeŃului şi platoul la est. Infrastructura de transport

Există o diferenŃă clară în infrastructură între partea de st şi de vest a judeŃului. Partea de est este bine dezvoltată şi dotată, partea de vest este mai puŃin. JudeŃul Suceava este străbătut de drumul european E85 Bucureşti – Suceava – CernăuŃi (Nord-Sud) şi drumul European E58 Halmeu - Suceava - Sculeni. Există 631 km de drumuri naŃionale (558 km modernizate) şi 1850 km de drumuri judeŃene (360 km modernizate). Densitatea drumurilor publice este de 290 km/km2.

JudeŃul este traversat de asemenea de principala cale ferată Bucureşti – Moscova. Există 526 km de cale ferată în judeŃ.

Amplasarea depozitelor neconforme şi a gropilor de gunoi existente

Figura următoare prezintă o situaŃie generală privind depozitele şi gropile de gunoi existente în judeŃ.



Figura 0. 2: Depozite şi gropi de gunoi neconforme în jud. Suceava (APM, 2007). 0.2.3 Gestionarea deşeurilor Principalele deficienŃe ale sistemului actual privind gestionarea deşeurilor

Principalele deficienŃe privind sistemul de gestionare a deşeurilor sunt următoarele: • Rată de acoperire parŃială a serviciilor de colectare: prin serviciile de colectare a deşeurilor

se colectează deşeuri doar de la o parte a populaŃiei: în 2006 doar 28% din populaŃia judeŃului a beneficiat de servicii de colectare a deşeurilor, mojoritatea în zonele urbane. Ratele de acoperire în zonele urbane şi rurale au fost de 56 % şi respectiv 7%.

• Infrastructura inadecvată a depozitelor neconforme: Nici unul din depozitele şi gropile de gunoi existente nu sunt conforme cu Directiva privind depozitarea; aceste facilităŃi nu sunt salubre şi au efecte adverse semnificative asupra mediului: (mirosuri, infecŃii cu paraziŃi, împrăştiere cauzată de vânt, pericol de incendiu, poluarea apei de suprafaŃă şi a pânzei freatice, etc.).

• Sistem inadecvat pentru reciclarea materialelor recuperabile. Deşi autorităŃile locale din unele zone urbane (Suceava, RădăuŃi, Fălticeni, Câmpulung, Vatra Dornei, Gura Humorului şi Siret) colectează matriale reciclabile separat, şi există puncte de colectare separată în special în oraşul Suceava, dar şi în RădăuŃi, Vatra Dornei, Campulung şi Gura Humorului unde operatorii comerciali colectează fracŃii de deşeuri reciclabile care sunt vândute celor care reciclează. Va fi necesară o abordare mai sistematică pentru ca judeŃul să întrunească Ńintele Directivei privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje.

• În prezent majoritatea deşeurilor biodegradabile sunt transportate la depozitele şi gropile de gunoi neconforme, şi prin urmare contribuie şi formarea gazului de depozit care reprezintă un pericol pentru muncitorii şi locuitorii din zonă şi reprezintă un gaz cu efect de seră.



• Sistemul pentru colectarea datelor privind generarea şi soarta deşeurilor este deficitar. Datele colectate sunt deseori inconsecvente şi contradictorii. Diferitele tipuri de deşeuri colectate de-a lungul timpului în judeŃ arată fluctuaŃii mari neverosimile, şi acest lucru face imposibilă, de exemplu, distingerea clară a tendinŃelor privind generarea deşeurilor sau colectarea. O parte a acestei probleme este reprezentată de faptul că, până recent, nu au existat cântare la depozite pentru pentru a cântări deşeurile transportate, pentru a se putea face estimările/evaluările din anii precedenŃi.

Generarea deşeurilor pentru anul de referinŃă Lipsa datelor consecvente la care se face referire mai sus a influenŃat ipotezele emise pentru acest Master Plan privind nivelurile actuale ale generării deşeurilor din judeŃ. Deoarece nu a fost posibil să se facă estimări sigure privind indicii de generare a deşeurilor din datele furnizate, au fost adoptaŃi coeficienŃii privind generarea deşeurilor care au rezultat din Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor (PRGD). Aceştia au avantajul faptului că nu sunt contradictorii cu ipotezele emise în PRGD. Ratele presupuse privind deşeurile generate în 2005, anul de referinŃă, sunt următoarele. Tabel 0. 7: Deşeuri presupuse pentru anul de referinŃă generate în judeŃul Suceava, 2005

Deşeuri generate Tip deşeu

kg/loc /an tone Comentarii

Deşeuri menajere din zonele urbane 343.9 86,159

Aceeaşi rată de generare s-a presupus că s-a aplicat pt. cei care au beneficiat şi care nu au beneficiat de servicii de colectare a deşeurilor

incl. deşeuri menajere periculoase

2.5 627

DEEE 4.3 1073 Deşeuri voluminoase colectate 3.1 764

Deşeuri menajere din zonele rurale

157.4 71,077 Aceeaşi rată de generare s-a presupus că s-a aplicat pt. cei care au beneficiat şi care nu au beneficiat de servicii de colectare a deşeurilor

incl. deşeuri menajere periculoase

1.5 678

DEEE 4.3 1,935 Deşeuri voluminoase colectate 3.1 1,378 Deşeuri similare 35.6 24,995 Deşeuri din parcuri şi grădini 3.5 2,439 Deşeuri din pieŃe 2.9 2,032 Deşeuri stradale 10.4 7,316

Nămolurile provenite de la epurarea apelor uzate

4.1 2,911

Este exprimat ca materie uscată. Tonajul a fost estimat prin presupunerea unui coeficient de generare de 20 kg pe cap de locuitor racordat la o staŃie de epurare. Cifrele din a doua coloană sunt cele rezultate prin împărŃirea la numărul total al populaŃiei din judeŃ

CompoziŃia deşeurilor

Ipotezele privind compoziŃia deşeurilor în anul de referinŃă au fost, de asemenea, preluate din PRGD. Ipotezele privind deşeurile menajere au fost după cum urmează:



Tabel 0. 8: CompoziŃie presupusă privind deşeurile menajere în 2005

Element Gospod ării din zonele urbane

Gospod ării din zonele rurale

Deşeuri de ambalaje: hârtie & carton 3.53% 3.53% Deşeuri care nu provin din ambalaje: hârtie & carton 7.47% 5.47% Deşeuri de ambalaje: plastic 7.74% 7.74% Deşeuri de ambalaje: sticlă 3.27% 3.27% Deşeuri de ambalaje: metal 1.42% 1.42% Deşeuri biodegradabile* 51.0% 62.0% Reziduuri 33.04% 22.04% Total 100% 100% * excluzând deşeurile provenite şi cele neprovenite din ambalajele din hârtie Alte fracŃii de deşeuri se presupune că au următorul conŃinut de deşeuri biodegradabile. Tabel 0. 9: ConŃinut de deşeuri biodegradabile ale fracŃiilor de deşeuri municipale care nu provin din

gospodării, 2005 Element % biodegradabile Deşeuri similare 60% Deşeuri din parcuri şi grădini 90% Deşeuri din pieŃe 80% Deşeuri stradale 20% Nămol provenit din epurarea apelor uzate 100% Numărul de locuitori deserviŃi de servicii de colectare a deşeurilor În anul 2006 în judeŃul Suceava existau 705.730 de locuitori, din care 43% locuiau în zonele urbane, iar restul de 57 % în zonele rurale. 56% din locuitorii din zonele urbane au fost deserviŃi de servicii de colectare a deşeurilor, dar în zonele rurale rata a fost de numai 7%. Din numărul total al populaŃiei din judeŃ au fost deserviŃi 28%. Cifrele sunt prezentate în tabelul de mai jos: Tabel 0. 10: PopulaŃia deservită de serviciile de colectare a deşeurilor între 2003- 2006 2003 2004 2005 2006

Total locuitori jude Ń 705,547 705,202 705,752 705,730

- URBAN 236,358 306,358 305,855 305,505

- RURAL 469,189 398,844 399,897 400,225

Total locuitori deservi Ńi 171,078 201,933 200,582 199,780

- URBAN 157,642 190,133 177,032 171,822

- RURAL 13,436 11,800 23,550 27,958

Total locuitori nedeservi Ńi 534,469 503,269 505,170 505,950 - URBAN 78,716 116,225 128,823 133,683 - RURAL 455,753 387,044 376,347 372,267 Organizarea colectării şi transportului Majoritatea deşurilor din Suceava sunt colectate ca deşeuri menajere mixte. Deşeurile sunt colectate în judeŃ fie de un departament al primăriei (20 de autorităŃi locale), fie de o companie publică care are contract cu autoritata locală (RădăuŃi) fie de o companie publică care are contract cu autoritatea locală (ex. Suceava, Falticeni, Vatra Dornei Campulung). Există un total de 20 de servicii publice de gestionarea deşeurilor şi 8 companii private implicate în serviciile de gestionare a deşeurilor în judeŃ. În zonele urbane, deşeurile menajere mixte sunt colectate în două moduri. În general deşeurile de la locuitorii de la blocuri sunt colectate prin sistemul de colectare la punct fix, adică rezidenŃii îşi duc gunoiul la puncte de colectare din apropiere răspândite în tot oraşul şi deşeurile sunt puse în containere.



Gospodăriile individuale (în special situate în zonele suburbane) sunt deservite de sistemul de colectare din uşă în uşă în Cajvana, Dolhasca, Gura Humorului, Solca şi Vicovu de Sus, dar în Brosteni, Milisauti, Salcea şi Siret se aplică de asemenea un sistem de colectare la punct fix pentru gospodăriile individuale.

În Falticeni şi Liteni, pe de altă parte, toate zonele sunt deservite de un sistem de colectare din uşă în uşă.

Multe puncte de colectare sunt zone insalubre, şi utilizează echipamente învechite şi uzate.

Colectarea generală din uşă în uşă se aplică pentru circa o treime din locuinŃele urbane din judeŃ şi sistemul de colectare la punct fix se aplică la două treimi.

FrecvenŃa colectării variază. În municipiul Suceava, de exemplu, deşeurile sunt colectate de la punctele de colectare zilnic de către ROSAL, şi funcŃionarii locali verifică ca fiecare container să fie golit în fiecare zi. Pentru colectarea din uşă în uşă echipamentele de colectare efectuează două colectări pe săptămână. În general vorbind când este vorba de un sistem de colectare la punct fix colectarea este de 5 ori pe săptămână sau zilnic; colcătrile din uşă în uşă se efectuază între una (ex. Falticeni) şi cinci ori (Solca) pe săptămână.

În zonele rurale, majoritatea locuitorilor care bneficiază de sistemul de colectare sunt deşerviŃi de un sistem de colectare din uşă în uşă, adică ei trebuie să îşi ducă gunoiul la puncte de coltare fixe unde sunt amplasate containere. FrecvenŃa colectării tinde să fie mai scăzută decât în zonele urbane. Unde există un sistem de colectare într-o zon rurală, frecvenŃa colectării variază între la ficare două săptămâni sau de două ori pe săptămână. Colctarea deşeurilor municipale în zonele rurale se efectuează în special cu calul şi căruŃa.

Echipamente disponibile pentru operatorii de deşeuri pentru colectarea deşeurilor menajere Tabelul de mai jos indică capacităŃile containerului şi tomberonului, disponibile pentru colectarea deşeurilor în judeŃul Suceava. Tabel 0. 11: Echipamente pentru pre-colectare în judeŃul Suceava 2006

Tip container

Jude Ń tomberoane (0.1-0.2 m³) plastic; metal

Containere (4 – 5 m³)

Euro-containere (0.24 m³)

Euro-containere (1.1 m3)

Total volum (m3)

Capacitate specific ă ltr./ loc.

297 x 4 m³ 20 x 2 m³

Zona urbană - 12 din 16 localităŃi

175 x 120 ltr. 2 x 6 m³

81 x 0,24m³ 586 1760.4 9.93

86 x 120 ltr- 24 x 4 m3 32 x 0,4m³ 26 x 100 ltr.

Zona rurală - 14 din 98 comune 5 x 75 ltr.

22 x 2 m3 9 x 0,24m³ 18 188.1 0.015

Capacitatea foarte scăzută a containerelor în zonele rurale este evidentă. Capacitatea specifică în medie este de circa 0,015 l/locuitor în zonele rurale şi 9,93 l/ locuitor în zonele urbane.

În ceea ce priveşte zonele urbane, capacitatea pe conainter în prezent este de 9,9 litrii/persoană. De regulă, 10 litrii/persoană este capacitatea suficientă de colectare unde există un serviciu zilnic de colectare, pentru un sistem de colectare la punct fix. Dat fiind că majoritatea zonelor urbane au o frecvenŃă a colectării de mai mult de 5 ori pe săptămână, acest lucru indică faptul că, capacitatea existentă de colectare în conainere este adecvată pentru populaŃia existentă deservită în prezent.

Pe de altă parte unul sau două oraşe/municipii par de asemenea echipate insuficient cu containere, ex: Salcea.

Echipamentul pentru transportul deşeurilor este de asemenea destul de eterogen. Acest echipament se prezintă în tabelul următor.



Tabel 0. 12: Echipamente pentru colectare în Suceava 2006

Jude Ń Mijloace de transport – num ăr/capacitate

Tip Camioane

compactare deşeuri

Camioane conainer

Tractoare cu remorc ă basculante Altele Total

Zona urbană 47 11 22 29 3* 112

Capacitate medie – m3 17.9 9.5 6.4 8.0 3.0 11.8

Zona rurală - 98 comune 9 15 63* 87

Capacitate medie – m3 21.7 6.9 3.0 5.6

* în special cal şi căruŃă, dar şi 1 buldozer

Sursa: Chestionare completate de autorităŃile locale În general vorbind, operatorii din oraşe au echipamente suficiente pentru a-şi îndeplini activitatea de colectare în mod corespunzător (cel puŃin pentru rata actuală de acoperire), pe când în zonele rurale există un deficit sever de echipamente, în special în situaŃia extinderii ratei de acoperire a colectării în întregul judeŃ. Totuşi, majoritatea vehiculelor de colectare necesită înlocuire cu echipamente mai moderne şi mai potrivite. Deşeurile colectate din zonele rurale merg direct la depozitele situate la periferia oraşelor, fără nici un tratament anterior. În general vorbind, fiecare oraş are un depozit, şi deşeurile colectate în oraş merg la acel depozit. Deşeurile periculoase generate de gospodării nu sunt colectate separat.

Depozite neconforme şi gropi de gunoi existente

Există în prezent 7 depozite neconforme şi circa 177 gropi de gunoi în judeŃul Suceava. Depozitul Bulicni la Vatra Dornei nu a primit încă a autorizaŃie de mediu şi prin urmare nu sunt depozitate dşuri noi la acest amplasament, şi fostul depozit la Solca a fost distrus de o furtună torenŃială şi acum este folosit numai pentru aruncarea deşeurilor din zona rurală. Nici unul dintr aceste amplasamente nu corespund Directivei privind depozitarea, prin urmare acestea vor trebui închise până în 2011. depozitele sunt de mărimi variate. Suceava este cl mai mare, acoperind o suprafaŃă de 11,5 ha, dar va fi închis în 2008.

Tabelul următor oferă o preezntare generală a depozitelor existente în jud. Suceava. CantităŃile depozitat sunt indicate în termen de volum.. depozitul de la Vatra Dornei este inclus, dar nu mai primeşte deşeuri noi.

Tabel 0. 13: Depozite neconforme în Suceava

Depozite în jude Ńul Suceava Cantitate de

deşeuri sortate, 2006* (tone)

Capacitate preconizat ă

(m3)

Capacitate disponibil ă

în 2006 (m3)

Suprafa Ńă preconizat ă

(ha)

An pt. închidere

Suceava - Ipotesti 1,920,000 2,000,000 80,000 11.5 2008 Radauti 210,000 250,000 40,000 4.43 2009 Falticeni 127,130 168,000 40,870 1.0 2010 Campulung Moldovenesc 93,360 115,800 22,440 1.62 2011 Gura Humorului 194,800 200,000 15,200 2.12 2011 Siret 133,286 180,000 46,714 0.8 2008 Vatra Dornei

63,750 85,000

3,000

1.7 2008

Total

2,545,290

2,998,800 248,224 23.7

ReferinŃa: APM Suceava, 2007

ObservaŃie: * date nevalidate încă de către AgenŃia NaŃională pentru ProtecŃia Mediului



După cum se observă, majoritatea capacităŃii disponibile a fost deja ocupată. Capacitata totală rămasă în 2007 a fost de 248.000 m3 chivalent a peste 200.000 tone, sau mai puŃin decât doi ani la rata prezentă a cererii de depozitare. Prin urmare o treime din această capacitate se datorează dispariŃiei în acest an (2008) a depozitului de la Suceava (închidere). .

În zonele rurale, majoritatea gropilor de gunoi sunt mai mici de 1 ha zona. Depozitele sunt localizate în comunele din afara zonelor locuite. Nici una dintre aceste gropi de gunoi nu corespunde Directivei privind depozitarea, nici una nu are autorizaŃie de mediu, şi toate se vor închide până în 2009. Reciclare şi recuperare

Majoritatea oraşelor practică colectarea separată limitată a fluxurilor de deşeuri reciclabile. Acestea cuprind în general containere amplasate în locaŃii specific sau zone comerciale din oraş. Aceste sisteme sunt implementate în diferite moduri: uneori ele sunt efectuate de administraŃia locală şi uneori de companii private. Principalele fluxuri de inters sunt hârtia şi cartonul, metalele, materialele plastice reciclabile ( în special PET) şi sticla. În Suceava există un număr de operatori privaŃi care cumpără deşeurile colectate separat de la cei care colectează deşeuri.

Cei care achiziŃionează fluxurile de deşeuri specifice sunt de asemenea activi în unele localităŃi rurale, cum ar fi Dorna Candrenilor şi Hantesti, în special unde sunt cantităŃi mari de fluxuri de deşeuri specifice de la unele industrii.

Companiile private implicate în colectarea separată a deşeurilor sunt active în 11 din 16 zone urbane, şi în 25 comune rurale.

Cantitatea de deşeuri din ambalaje colectate în judeŃul Suceava a fost estimată la aproximativ 4500 tone hârtie/carton şi 460 tone de plastic în 2006.

Tarife şi costuri privind gestionarea deşeurilor Practicile privind tarifele variază între oraşe. De exemplu în Campulung şi Falticeni tariful se bazează pe cantitatea de deşeuri generate. Celelalte oraşe încasează o cantitate constantă pe lună pe persoană. Există o variaŃie mare în tariful pe deşeuri pentru gospodării între oraşe, de la 2,5 la 5,9 Ron pe persoană pe lună. Datele primite din proiect prezintă insuficient costurile de gestionare a deşeurilor. Unii operatori locali nu au calcul separat fără posibilitatea de a deriva costuri specifice pentru gestionarea deşeurilor. Unde datele au fost disponibile ele arată eratice şi nesigure. De fapt reuşita în realizarea ratelor mari de colectare este de asemenea mixtă. În timp ce, de exemplu Campulung pretinde că realizează rate mari de colectare a taxei (80-100%) de la gospodării, Falticeni reuşeşte să colecteze numai circa 60% din facturări. Fluxuri de deşeuri

Principalele fluxuri de deşeuri în judeŃul Suceava sunt prezentate în următoarea diagramă.



ANEXA 7.9: SCHEMĂ CANTITATE DEŞEURI PENTRU JUDEłUL SUCEAVA (TONE) AN: 2007

Gospodării urbane Gospodării rurale Industrie, comerŃ, Deşeuri din parcuri,grădini, instituŃii pieŃe şi stradale

Colectate/auto- Colectate 21,774 Parcuri&grădini: 2,499Colectate 56,106 compostate 4,331 Auto colectare 3,842 PieŃe: 2,083Necolectate 44,083 Necolectate 57,537 Total 25,616 Deşeuri stradale: 7,497

Reziduuri: 56,106 sticlă: Reziduuri: 4,3310

deşeuri bio0

Sistem colectare separată Sistem colectare separată Compostare individualăla punct fix: la punct fix: deşeuri bio: Depozit

P & C 0 sticlă 0 Folosite în grădini propriipastic/metal 0sticlă 0

Reciclate StaŃie de sortare DepozitP&C: 0 95% P&C: 0 Rezid. 5%plastic: 0 plastic: 0 0 Total 98,132metal: 0 sticlă (depozitare) 0sticlă: 0 metal: 0

Nota: Nămolurile de epurare nu sunt incluse. Se intenŃionează ca după 2016 acestea să fie folosite în agricultură şi/sau co-incinerate în fabricile de ciment şi/sau pentru acoperirea depozitelorÎn funcŃie de locaŃie, depozitele care se depozitează vor fi duse fie la o staŃie de transfer sau direct depozitate. StaŃiile de transfer nu sunt specificate, pentru a simplifica schema, dar în anul indicat, 0% din deşeurile urbane menajere şi 0% din deşeurile rurale vor fi duse la staŃiii de transfer (staŃii care încă nu erau construite în 2007)

Figura 0. 3: Principalele fluxuri de deşeuri în judeŃul Suceava în 2007

0.3 PROGNOZE

S-au realizat prognoze până în anul 2037, perioada de referinŃă a acestui Master Plan, privind trei seturi de parametrii:

(i) populaŃia,

(ii) venitul pe gospodărie, şi

(iii) volumele de deşeuri.

Punctul (iii) este parŃial determinat de punctul (i) şi într-o măsură mai mică de punctul (ii). Cu toate acestea punctele (i) şi (ii) sunt deasmenea de interes deoarece, de exemplu, determină fluxul veniturilor care pot fi generate de producătorii de deşeuri ca taxe.

PopulaŃia

Alte lucruri fiind echivalente, cantitatea de deşeuri generate este proporŃională cu populaŃia, prin urmare, trebuie emise ipoteze privind tendinŃele demografice probabile pe perioada de timp cuprinsă în acest Master Plan, adică până în anul 2037.

PopulaŃia României este în prezent în declin şi dacă acastă tendinŃă nu se schimbă va fi o cădere semnificativă a populaŃii până în 2037. agenŃiile responsabile care au efectuat prognoze privind populaŃia în viitor cred că această tendinŃă va continua şi în general prognozează o populaŃie în declin.

Prognoze pe termen mai lung privind populaŃia României au fost făcute de trei agenŃii competente, si anume Academia Română (trei scnarii până în 2050), Divizia PopulaŃiei a Secretariatului NaŃiunilor Unite (trei scenarii până în 2040) şi Comisia NaŃională de Prognoză (doar un set de cifre, până în 2020).

În plus s-a efectuat o prognoză a populaŃiei până în 2013 de către APM Suceava când s-a întocmit Planul JudeŃean de Gestionare a Deşeurilor. Din nefricire cele două prognoze pe termen mai lung



(primele două menŃionate anterior) nu corespund bine, prognozele Academiei Regale fiind substanŃial mai mari decât cele ale NU. Dat find absenŃa consensului nu pare să fie potrivit să se opteze pentru una dintre prognoze şi s-a efectuat o prognoză de compromis bazată în principal pe înŃelesul diferitelor prognoze efectuate. S-au dezvoltat de asemenea două variante reprezentând cazurile ‘optimist’ (ex ridicat) şi ‘pesimist’ (ex scăzut), constituind trei scenarii ( vezi secŃiunea 3.3.1 pentru detalii şi metodologia). ImplicaŃiile acestor tendinŃe naŃionale au fost apoi efectuate în privinŃa implicaŃiilor lor pentru populaŃia judeŃului Suceava până în 2037.

În scenariul mediu, care va fi ipoteza centrală în dezvoltarea acestui Master Plan, populaŃia este prognozată a fi în declin de la nivelul său prezent de circa 706.000 la circa 645.000 în 2037. în scnariul optimist figura cifra în 2037 este circa 5% mai mare şi cifra optimistă este circa 9% mai scăzută.

Figura 0. 4: EvoluŃia prognozată a populaŃiei în judeŃul Suceava, până în 2037 Numărul total al populaŃiei presupus în scenariul medium este indicat în tabelul de mai jos, pentru anii de referinŃă. Tabel 0. 14: EvoluŃia prognozată a populaŃiei pentru judeŃul Suceava până în 2037, scenariul mediu 2007 2011 2015 2018 2022 2025 2030 2037 Total 705,878 703,200 700,400 698,300 691,678 683,918 668,562 645,017 Urban 295,422 303,460 302,197 301,265 298,405 295,057 288,433 278,275 Rural 410,456 399,740 398,203 397,035 393,273 388,861 380,130 366,743

Venitul pe gospodărie Se presupune că veniturile reale vor creşte la acelaşi nivel ca şi PIB. Rata inflaŃiei se presupune că va scade de la valoarea actuală de circa 4%, la o rată de 2% până în anul 2011, şi îşi va menŃine acest nivel pe întreaga perioadă de referinŃă a acestui Master Plan. În ceea ce priveşte populaŃia, au fost preconizate trei scenarii privind creşterea PIB. În scenariul mediu se presupune că PIB nominal se va stabiliza la o valoare de 5% p.a. din anul 2012. Luând în consideraŃie acest lucru, venitul nominal va creşte cu mai mult de cinci ori până în anul 2037.

Volume de deşeuri Volumele de deşeuri vor creşte ca urmare a unui număr de factori. Efectul demografic este determinat prin utilizarea indiciilor de generare a deşeurilor pe cap de locuitor, care apoi sunt înmulŃiŃi cu numărul populaŃiei. Un efect specific al venitului nu se ia în consideraŃie datorită tendinŃei de decuplare a volumelor de deşeuri de PIB. Abordarea adoptată a afost de a împărŃi cantitatea totală de deşeuri estimată pentru anul de referinŃă conform principalelor categorii de



deşeuri – deşeuri doemstice din zonele urbane (mai departe sub-divizate pe tipuri diferite în deşeuri provenite din ambalaje, biodegradabile, deşeuri menajere periculoase, deşeuri voluminoase, deşeuri menajere reziduale), deşeuri municipale „similare” din industrie, comerŃ şi alte instituŃii, deşeuri din parcuri şi grădini, deşeuri din pieŃe, deşeuri de pe straăzi, etc. Prognozele pentru fiecare categorie au fost realizate într-un mod destul de pragmatic, având în vedere: tendinŃele din anii precedenŃi, ratele specifice de generare a deşeurile şi tendinŃele din „bătrâna Europa”, ipotezele emise în Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor, tendinŃele sociale şi legislative.

Tabel 0. 15: EvoluŃia cantităŃilor de deşeuri 2007 - 2037, judeŃul Suceava, tone/an 2007 2011 2015 2018 2022 2025 2030 2037

Total de şeuri municipale 209,224 219,156 232,026 245,757 262 ,944 271,649 280,410 256,559

Total gospod ării 168,618 175,745 183,913 192,743 204,352 210,885 217,322 199,072

Gospodării din zona urbană (incl. deşeuri periculoase) 103,107 109,568 111,263 111,312 110,876 109,972 107,984 103,898

Deşeuri menajere periculoase din zonele urbane

739 759 755 753 746 738 721 696

DEEE 1,264 1,591 1,814 1,808 1,791 1,771 1,731 1,670

Deşeuri voluminoase 915 970 1,188 1,576 2,182 2,498 2,923 2,537

Gospodării din zona rurală (incl. deşeuri periculoase) 65,511 66,177 72,650 81,431 93,477 100,913 109,338 95,174

Deşeuri menajere periculoase din zonele rurale 616 600 597 596 590 583 570 550

DEEE 1,757 2,096 2,390 2,383 2,360 2,334 2,281 2,201

Deşeuri voluminoase 1,271 1,278 1,565 2,077 2,876 3,292 3,853 3,344

Deşeuri similare 25,616 26,578 29,218 32,768 37,058 38,316 39,158 33,986

Deşeuri din parcuri şi grădini 2,499 2,593 2,636 2,628 2,603 2,574 2,516 2,42 7

Deşeuri din pie Ńe 2,083 2,161 2,199 2,193 2,172 2,148 2,099 2,025

Deşeuri stradale 7,497 7,779 7,908 7,884 7,809 7,721 7,548 7,282

Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate 2,911 4,300 6,152 7,542 8,950 10,006 11,767 11,767

Tabelul de mai sus nu include deşeurile provenite din construcŃii şi demolări. Datorită faptului că nu există estimări reale privind cantităŃile actuale de DCD în judeŃul Suceava, nu s-a încercat prognozarea cantităŃilor de deşeuri pentru perioada de referinŃă a acestui Master Plan. Planificare modului de gestionare a unui flux specific de deşeuri, presupune cunoştinŃe de bază privind cantitatea acelui flux de deşeuri, pe diferite sub-tipuri dacă este cazul, şi provenienŃa lor. Prin urmare, primul pas ar trebui să fie organizarea mecanismelor necesare pentru a avea certitudinea raportării adecvate către autorităŃi a cantităŃilor de DCD. Până în momentul în care acest lucru se va cunoaşte, nu este posibilă o planificare detaliată.

Rata anuală medie de modificare a cantităŃii de deşeuri generate pentru această perioadă este după cum urmează:

Tabel 0. 16: Modificarea medie anuală privind deşeurile generate anual 2007 - 2037, judeŃul Suceava Tip deşeuri Modificare medie în

cantitate generat ă (%/an)

Deşeuri menajere din zonele urbane

-0.1%

Deşeuri menajere din zonele rurale 1.2%

Deşeuri similare 0.8% Alte deşeuri municipale 0.6%



Exprimată în rate de generare de deşeuri, evoluŃia este următoarea:

Tabel 0. 17: Indici privind evoluŃia generării de deşeuri, 2007 - 2037, judeŃul Suceava, kg/loc/an 2007 2011 2015 2018 2022 2025 2030 2037 Total deşeuri municipale 296.4 311.7 331.3 351.9 380.2 397.2 419.4 397.8 Gospodării urbane 349.0 361.1 368.2 369.5 371.6 372.7 374.4 373.4 Gospodării rurale 159.6 165.5 182.4 205.1 237.7 259.5 287.6 259.5 Deşeuri similare 36.3 37.8 41.7 46.9 53.6 56.0 58.6 52.7 Alte deşeuri municipale 21.2 23.8 27.0 29.0 31.1 32.8 35.8 36.4

În ceea ce priveşte fluxul total de deşeuri municipale, în situaŃiile în care prognozele făcute pentru diferite elemente componente sunt adunate, se poate observa din graficul de mai jos că rata specifică de generare a deşeurilor municipale (adică pe cap de locuitor) în judeŃul Suceava se presupune că va creşte până în anul 2029 (adică de la circa 296,4 (2007) la circa 422,2 kg/locuitor/an, o creştere de peste 40%), înainte de a începe să scadă din nou. Cantitatea totală de deşeuri generate pe an nu creşte în proporŃie aşa de mare, deoarece aceste rate specifice de generare se aplică unei populaŃii care este în descreştere.

Generarea de deseuri municipale in Jud. Suceava

0.0050.00

100.00150.00200.00250.00300.00350.00400.00450.00

2005

2008

2011

2014

2017

2020

2023

2026

2029

2032

2035

Total deseurimunicipale (kg/loc/an)

Figura 0. 5: EvoluŃia deşeurilor generate pe cap de locuitor

0.4 OBIECTIVE NAłIONALE ŞI łINTE JUDEłENE

În procesul de elaborarea a unui Master Plan privind gestionarea deşeurilor pentru judeŃul Suceava trebuie luate măsuri care să asigure faptul că planul judeŃean este conform cu toate legile relevante privind mediul şi gestionarea deşeurilor, strategiile şi planurile care se aplică la nivel naŃional şi regional. Într-adevăr unul din scopurile acestui Master Plan este de a clarifica acŃiunile care trebuie întreprinse pentru a îndeplini obiectivele şi Ńintele enunŃate în documentele relevante. Această secŃiune se concentrează în special pe Ńintele privind cantităŃile pentru sistemul de gestionare a deşeurilor din judeŃ.

Documentele luate în consideraŃie sunt următoarele:

Documentele relevante s-au considerat a fi:

• Strategia NaŃională de Gestionare a Deşeurilor

• Planul NaŃional de Gestionare a Deşeurilor , aprobată prin HG Nr. 1470/2004

• Planul de Implementare pentru Directiva 94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile provenite ambalaje, conform amendării prin Directiva 2004/12/EC, iunie 2004



• Planul de Implementare pentru Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor, octombrie 2004;

• Tratatul de Aderare şi, în particular, Anexa VII care stabileşte măsurile tranziŃionale agreate de UE şi România pentru aderarea sa la UE

• Programul OperaŃional Sectorial prentru Mediu 2007-2013, publicat în 2007

• Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Solide, Regiunea Nord Est, conform Ordinului Nr.1364/14.12.2006 a Ministerului Mediului şi gospodăririi Apelor şi nr. 1499/21.12.2006 a Ministerului Integrării Europene

łintele principale cuantificate privind gestionarea deşeurilor care se aplică judeŃului Vaslui sunt indicate în tabelele de mai jos.

Rata de acoperire privind colectarea deşeurilor menajere

Tabel 0. 18: Rata de acoperire privind colectarea deşeurilor menajere

Rata de acoperire în łinta:

(% din popula Ńie) Număr de persoane* Termen limit ă

Zone urbane 100% 302,700 2013

Zone rurale 80% 319,300 2009

* pe baza prognozelor privind populaŃia

Comentariu:

Acestea nu sunt Ńinte obligatorii stabilite pentru întreaga Regiunea NV în Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor.

Rata de acoperire realizată în Suceava în anul 2006 în zonele urbane a fost: 56,3% (171.800 de persoane), zonele rurale: 6,9% (27.960 persoane). łintele, în special rata de acoperire de 80% pentru zonele rurale până în anul 2009, reprezintă o provocare, şi este necesar un efort major în cel mai scurt timp pentru a realiza Ńinta pentru zonele rurale.

Închiderea depozitelor şi gropilor de gunoi neconforme Tabel 0. 19: Închiderea depozitelor şi gropilor de gunoi neconforme Categorie łint ă Termen limit ă Situa Ńie Închiderea depozitelor neconforme care nu sunt acoperite de perioada de tranziŃie

Toate 16 iulie 2009 sau o astfel de dată deja agreată

Deoarece nu s-a transmis nici un plan de condiŃionare şi nu fac obiectul perioadei de tranziŃie, aceste depozite trebuie închise

Închiderea depozitelor neconforme care sunt acoperite de perioada de tranziŃie

O astfel de dată este deja agreată, dar nu mai târziu de 16 iulie 2017

O perioadă de tranziŃie până la data de 16 iulie 2017 a fost acordată pentru 101 de depozite din România, dar cu o realizare graduală a acestei capacităŃi de neconformitate. S-au încheiat acorduri individuale privind această dată de închidere pentru fiecare depozit

Gropile de gunoi din zonele rurale se vor „închide, curăŃa şi reabilita”

Toate 16 iulie 2009

Rampele de gunoi neautorizate se vor închide, curăŃa şi reabilita

Toate 16 iulie 2009 Rampele de gunoi neautorizate sunt tratate detaliat în multe din planurile de gestionare a deşeurilor. Teoretic, totuşi, acestea se supun aceloraşi cerinŃe ca şi cele rurale „oficiale”.



Comentariu:

Din cele şapte depozite care deservesc zonele urbane din judeŃul Suceava, două (Suceava, Vatra Dornei) sunt în prima categorie de mai sus şi se vor închide în 2008. Celelalte cinci depozite se vor închide nu mai târziu de 2009 (Radauti), 2010 (Falticeni) şi respectiv 2011 (Campulung Moldovenesc, Gura Humorului).

Deşeuri biodegradabile care se depozitează

Tabel 0. 20: Deşeuri biodegradabile care se depozitează Deşeuri biodegradabile de

depozitat care s ă nu depăşească :

Redirec Ńionate de la depozit

(% din valoarea în

1995) (Ktone)

Termen limit ă

Generare deşeuri

biodegrabile aşteptat ă (Ktone) (Ktone)

% bio-deşeuri

generate kg/loc/an

75% 117.7 2010 123.0 5.3 4.3% 5.7 50% 78.5 2013 124.9 46.4 37.2% 64.8 35% 54.9 2016 124.9 70 56.0% 103.7

Comentariu:

Deşeurile biodegradabile care merg la depozit trebuie să fie reduse la procentul menŃionat privitor la producerea de deşeuri biodegradabile din 1995 (producere estimată în 1995 pentru judeŃ – 151,0 Ktone).

Acestea sunt Ńintele stabilite în Directiva privind depozitarea şi transpunerea sa în legislaŃia românească. Prin urmare acestea sunt obligatorii.

Procentul de reducere se aplică României în ansamblu, şi aceleaşi procente au fost preluate de Regiunea NE în PRGD. Se presupune că Suceava va aplica acelaşi reduceri de procente. Cifra pentru producerea de deşeuri biodegradabile pentru judeŃ în 1995 s-a estimat prin repartizarea proporŃională a producerii de deşeuri biodegradabile pntru întreaga regiune pe baza cifrelor privind populaŃia.

În prezent nu există iniŃiative organizate pentru redirecŃionarea deşeurilor biodegradabile de la depozite.

Procent de deşeuri de ambalaje care se va recupera sau recicla Tabel 0. 21: Procent de deşeuri de ambalaje care se va recupera sau recicla 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Procent de deşeuri de ambalaje care se va recupera sau recicla Total care se va recupera sau incinera cu recuperare de energie 32% 34% 40% 45% 48% 53% 57% 60% Total care se va recicla 26% 28% 33% 38% 42% 46% 50% 55% Hârtie /carton 15% 15% 60% 60% 60% 60% 60% 60% Plastic (*) 8% 10% 11% 12% 14% 16% 18% 22.5% Sticlă 21% 22% 32% 38% 44% 48% 54% 60% Metal 15% 15% 50% 50% 50% 50% 50% 50% Lemn 4% 5% 7% 9% 12% 15% 15% 15% (*)începând cu anul 2011 se iau în consideraŃie doar materialele care sunt reciclate în materiale plastice

ObservaŃii:



Aceste Ńinte sunt stabilite în Directiva privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje şi transpunerile acesteia în legislaŃia românească (HG 621/2005). Prin urmare sunt obligatorii.

Procentele de reducere aplicate pentru întreaga Ńară au fost luate în consideraŃie şi de Regiunea NE în PRGD. Se presupune faptul că judeŃul Suceava va aplica aceleaşi procente de reducere.

În tabelul de mai jos Ńintele sunt exprimate ca şi cantităŃi totale, şi anume tone, pe baza creşterii previzionate privind deşeurile.

Tabel 0. 22: Tone de deşeuri din ambalaje care să fie recuperate sau reciclate (tone) 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Tone de deşeuri de ambalaje care se va recupera sau recicla Total care se va recupera sau incinera cu recuperare de energie 14.116 16.048 20.202 24.318 27.236 31.577 35.658 39.411 Total care se va recicla 11.469 13.216 16.666 20.535 23.832 27.406 31.279 36.127 Hârtie /carton 1.753 1.876 8.030 8.592 9.022 9.473 9.947 10.444 Plastic (*) 1.059 1.416 1.667 1.945 2.383 2.860 3.378 4.434 Sticlă 1.853 2.077 3.232 4.107 4.993 5.720 6.756 7.882 Metal 777 832 2.967 3.175 3.334 3.500 3.675 3.859 Lemn 207 277 415 571 800 1.050 1.103 1.158 (*)începând cu anul 2011 se iau în consideraŃie doar materialele care sunt reciclate în materiale plastice

Deşeurile de ambalaje sunt generate atât de gospodării cât şi de sectorul industrial/comercial/instituŃional. Ultimul are obligaŃia legală de a asigura reciclarea/recuperarea întregii cantităŃi de deşeuri provenite din ambalaje pe care o generează. Dacă se presupune că îşi îndeplineşte obligaŃiile privind această problemă în proporŃie de 95%, atunci balanŃa privind obligaŃiile care trebuie îndeplinite de gospodării va fi conform următorului tabel.

Tabel 0. 23: Tone de deşeuri de ambalaje care să fie recuperate/ reciclate de către sectorul menajer (tone)

Judetul SuceavaTinte menajere cuantificate 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Total recuperat sau incinerat cu recuperarea energiei -2,647 -1,888 1,010 3,783 5,674 8,937 11,886 14,451Total reciclat -888 -6 2,519 5,397 7,803 10,367 13,020 16,183Hartie si carton -3,795 -4,061 1,678 1,795 1,885 1,979 2,078 2,182Plastic (*) 687 1,018 1,241 1,490 1,904 2,357 2,850 3,880Sticla -1,377 -1,379 -465 151 839 1,358 2,177 3,074Metal -1,911 -2,045 -111 -119 -125 -131 -138 -145Lemn -311 -277 -178 -63 0 0 -368 -1,158(*) incapand cu 2011 se va lua în calcul doar materialul care se reciclează în materiale plastice Cifrele negative de mai sus indică faptul că Ńintele au fost îndeplinite în totalitate de sectorul industrial/comercial/instituŃional. Dacă sectorul industrial şi-a îndeplinit într-adevăr 95% din cerinŃe în 2006, atunci toate Ńintele pentru acel an, exceptând cele pentru plastic, sunt îndeplinite fără contribuŃia sectorului menajer. Pentru a oferi o explicaŃie privind cantitatea lipsă ce trebuie acoperită pentru îndeplinirea Ńintei, cantitatea de hârtie şi carton care s-a transportat la depozitele de colectare a materialelor reciclabile în judeŃul Suceava în 2006 a fost 4500 tone (cantitatea totală estimată de deşeuri hârtie şi carton produse de gospodării = 15.939 tone), şi cantitatea de plastic a fost de 460 tone (cantitatea totală estimată de deşeuri de plastic produse de gospodării = 12.223 tone).



Deşeuri provenite din echipamente electrice şi electronice Tabel 0. 24: Deşeuri provenite din echipamente electrice şi electrocasnice Subiect/Criteriu łint ă Termen

limit ă Statut

Deşeuri provenite din echipamente electrice si electro casnice (DEEE) Organizarea unui punct de colectare a DEEE pentru judeŃul Suceava

cel puŃin 1 31/12/2005

Organizarea unui punct de colectare a DEEE în fiecare oraş cu > 100.000 de locuitori

cel puŃin 1 31/12/2005

Infiintarea unui punct de colectare a DEEE în fiecare oraş > 20.000 de locuitori

cel puŃin 1 31/12/2006

Acestea sunt Ńinte obligatorii nelegale stabilite de planificatori pentru a promova colectarea separată a deşeurilor

cel puŃin 2kg DEEE pe cap de locuitor/an (adică 1403 tone)

31/12/2006

cel puŃin 3kg DEEE pe cap de locuitor/an (adica 2118 tone)

31/12/2007 Colectarea separată a DEEE din gospodării

cel puŃin 4kg DEEE pe cap de locuitor/an (adică 2821 tone)

31/12/2008

łinta din 2008 a fost stabilită în Directiva privind DEEE şi transpunerile acesteia în legeile româneşti (cu o perioadă de tranziŃie de 2 ani). Prin urmare sunt obligatorii. łintele din 2006 şi 2007 sunt valori intermediare date de planificatori.

ObservaŃii:

În judeŃul Suceava numai oraşul Suceava are o populaŃie mai mare de 100.000 locuitori şi numai alte trei oraşe, Falticeni, Campulung Moldovenesc, Radauti, au o populaŃie de peste 20.000 locuitori. Există în prezent opt amplasamente în judeŃ unde deŃinătorii de DEEE le pot depozita: în Suceava, Falticeni, Campulung Moldovenesc, Radauti, Vatra Dornei, Dolhasca, Siret şid Gura Humorului, astfel încât judeŃul a întrunit primele trei Ńinte.

CantităŃile colectate în 2006 şi 2007 au fost 8,1 tone şi respectiv 58,2 tone. Această ultimă cifră corespunde pentru 0,08 kg pe locuitor, astfel încât există încă un mod semnificativ pentru a întruni Ńinta din 2008.

łinta statutară se aplică României în ansamblu, nu neapărat pentru fiecare judeŃ separat. Se poate susŃine că ar trebui să se aplice o Ńintă mult mai modestă la zona rurală cum este judeŃul Suceava.

Vehicul scoase din uz Tabel 0. 25: Vehicul scoase din uz

Problema / Criteriu łint ă Termen limit ă Situa Ńie

Vehicule scoase din uz (VSU)

Puncte de colectare VSU ≥ 1 01/01/2007 Puncte de colectare în oraşe cu nr. de loc>100.000 ≥ 1 01/01/2007

Reutilizare şi valorificare (vehicule fabricate înainte de 01/01/80)

75% 01/01/2007

Reutilizare şi valorificare (vehicule fabricate după 01/01/80)

85% 01/01/2007

Reutilizare şi valorificare (vehicule fabricate înainte de 70% 01/01/2007

łintele au fost stabilite în Directiva privind VSU şi în transpunerea ei în legislaŃia românească (cu o perioadă de 2 ani de tranziŃie). Din acestă cauză sunt obligatorii.



01/01/80) Reutilizare şi valorificare (vehicule fabricate după 01/01/80)

80% 01/01/2007

Reutilizare şi valorificare (vehicule fabricate după 01/01/80)

95% 01/01/2015

Reutilizare şi valorificare (vehicule fabricate înainte de 01/01/80)

85% 01/01/2015

Comentariu:

În prezent există şapte operatori în judeŃul Suceava (cinci în oraşul Suceava) autorizaŃi să colecteze şi trateze VSU. Numărul de vehicule tratate în 2005 (ultimul an pentru care sunt disponibile date) a fost mic - 344. Nu se ştie ce rate de recuperare/reciclare se realizează de către operatorii autorizaŃi, sau dacă operatorii respectă noile reguli privind VSU.

0.5 ANALIZA OPłIUNILOR

Gestionarea deşeurilor cuprinde o serie de activităŃi care sunt realizate pe fluxuri de deşeuri diferite până în momentul în care deşeurile sunt reciclate, recuperate sau în final depozitate. Pentru fiecare din acestea există un număr de alternative tehnice prin care se pot reliza activităŃile. În această fază se identifică şi evalueazi alternativele plauzibile, şi se alege soluŃia optimă. Alegerea se face pe baza a cinci categorii de criterii, şi anume economic (costuri de investiŃii şi costuri de exploatare), mediu (reducerea cantităŃilor de deşeuri, conservarea resurselor, protejarea mediului), tehnologic (experienŃa?, provenienŃă?, posibilitatea de realizare, limite privind calitatea, sănătate şi siguranŃa), conformitate şi riscurile de implementare.

Analiza opŃiunilor este prezentată în următorul tabel:

Tabel 0. 26: Prezentare succintă privind analiza opŃiunilor Activitatea sau

obiectivul gestion ării deşeurilor

Colectarea reziduurilor municipale

OpŃiuni luate în considerare

OpŃiunea 1 Fiecare localitate desfăşoară propriiile activităŃi de colectare - Consolidarea companiilor locale existente de utilităŃi în domeniul deşeurilor; - Organizarea de servicii de salubrizare locale noi în zonele care în prezent nu

sunt deservite, fiecare fiind responsabil doar pentru zona sa; - Fiecare operator are libertatea de a alege propriile echipamente (tipul şi

dimensiunea vehiculelor pentru colectarea deşeurilor, containerelor şi sacilor de plastic) şi de a continua să utilizeze soluŃiile tehnice existente.

- Vehiculele de colectare sunt localizate în zonele proprii. OpŃiunea 2a Sistem unitar de colectare în întreg judeŃul, utilizarea de Eurocontainere de 1,1m³ - Organizarea parcului auto, fiecare deservind atât comunităŃile urbane cât şi pe

cele rurale din zona respectivă, în fiecare din cele 5 zone localizate în apropierea celor 5 puncte de descărcare (4 staŃii de transfer, 1 depozit);

OpŃiunea 2b Conform OpŃiunii 2a, dar utilizând containere de dimensiuni mai mici - In loc de containere de 1,1m³, fiecare deservind circa 30 de familii, se pot

utiliza unele de dimensiuni mai mici: 240l, 120l sau chiar mai mici (80l, 60l), utilizate în zonele rurale şi semi-urbane cu gospodării individuale din Ńările din Europa Centrală.

Criterii principale de diferen Ńiere, şi

Cost : OpŃiunea 2a va fi cea mai ieftină opŃiune - Comparând O2a cu O2b: un eurocontainer de 1,1 m³ conŃine 4 sau 5

containere de 240l. Timpul necesar pentru colectare pentru unui container mai mare



compara Ńie (1.100l.) poate fi comparat cu timpul necesar pentru colectarea unui container mai mic, de exemplu de 240l. Se estimează că timpul necesar pentru colectare pentru un container de 240l este de până la de 4 ori mai mare decât timpul necesar pentru un container de 1,1m³ pentru aceeaşi cantitate de deşeuri (un container de 120l chiar de 9 ori mai mare). Acest lucru înseamnă un timp de colectare mult mai mare (de 4-5 ori mai mare), iar costurile privind colectarea cresc. Creşterea costurilor este cauzată de faptul că, în activitatea de colectare a deşeurilor costurile cu combustibilul şi forŃa de muncă (principalele elemente de cost) depind direct de timpul necesar pentru colectare. Această lipsă de timp va afecta de asemenea numărul necesar de camioane, în cazul utilizării de containere de 240l aprox., vor fi necesare de 4 ori mai multe camioane.

- În cazul O1 este necesar min. 1 camion pentru fiecare localitate, probabil114 de vehicule în total, faŃă de un număr de 39 (de 24m3) estimat pentru O2a. Cheltuielile de investiŃie pentru O1 vor fi mai mari, chiar dacă unele vehicule vor avea dimensiuni mai mici;

- OpŃiunea 2a are cea mai mare şansă în ceea ce priveşte optimizarea şi reducerea costurilor, în cea ce priveşte atât cheltuielile de exploatare cât şi cheltuielile de regie.

Posibilitate de realizare : Sistemul unitar de colectare cu un management centralizat este mai flexibil, şi există o posibilitate mai mare de a asigura servicii profesionale Legisla Ńie şi politici EU/na Ńionale: O2a va îndeplini cel mai probabil obiectivele privind rata de acoperire a colectării InstituŃii: Conform O1, fiecare localitate va avea nevoie de un “Departament” pentru gestionarea deşeurilor. Singurul criteriul la care O1 are un punctaj mai mare decât O2a este acceptarea public ă. Deasemenea O2b are un punctaj mai mare decât O2a la acest criteriu, deoarece cel mai probabil oamenii vor prefera să aibă propriul container, şi un alt avantaj al containerelor individuale îl reprezintă faptul că se poate corela capacitatea containerului cu mărimea fiecărei familii.

OpŃiunea selectat ă

În prezent prevalează suportabilitatea, iar OpŃiunea 2a reprezintă sistemul selectat. Containerele de dimensiuni mai mici pot fi folosite mai târziu, în momentul în care venitul mediu pe gospodărie va creşte, iar populaŃia işi va putea permite tarife mai mari.

Descrierea op Ńiunii selectate

- JudeŃul este împărŃit în şapte “zone de colectare a deşeurilor”. În două din aceste zone (zona din jurul noului depozit propus pentru judeŃ) deşeurile colectate vor fi transportate direct la depozit cu vehiculele de colectare. În celelalte patru zone deşeurile vor fi transportate la cea mai apropiată staŃie de transfer, utilizând vehicule de transport.

- Se vor utiliza Eurocontainere metalice de 1,1m³ pentru sistemele de colectare la punct fix atât în zonele rurale, cât şi în cele urbane. Containerele vor fi aşezate pe platforme şi vor deservi un nr. de 120 locuitori/ container în zonele urbane şi 90 locuitori/ container în zonele rurale. DistanŃa maximă între generator şi punctul de colectare va fi de 200m.

- Fiecare zonă va avea un parc auto format din camioane pentru colectarea deşeurilor.

- Se vor utiliza compactoare de deşeuri pe 3 osii (greutatea max. 22,5t, sarcină utilă 12t, sau 24m³ şi/sau compactoare mai mici cu greutate maximă de 19,5t şi cu sarcina utilă de 8t), eurocontainere metalice de 1,1m³ pentru sistemele de colectare la punct fix atât în zonele rurale, cât şi în cele urbane. Colectarea se va face de 6 ori pe săptămână în zonele urbane şi 2 pe săptămână în zonele rurale.

- În 16 oraşe operatorii de salubritate existenŃi, inclusiv echipamentele folosite de ei până în prezent, vor fi preluaŃi în sistemul de colectare. Mai târziu, şi în oraşe, echipamentele utilizate vor fi înlocuite cu un sistem mai eficient, utilizând camioane mai mari cu cheltuieli de investiŃie mai mici şi containere de 1,1m³.

- Sistemul de colectare la punct fix propus va fi extins treptat la întreg judeŃul, pentru a se îndeplini Ńintele de acoperire privind colectarea.

Activitatea sau obiectivul gestion ării deşeurilor

Îndeplinirea Ńintelor privind recuperarea şi reciclarea de şeurilor de ambalaje


OpŃiunea 1: Separarea materialelor reciclabile prin sortarea deşeurilor menajere amestecate - Livrarea la o staŃie de sortare a deşeurilor menajere amestecate, colectate

conform specificaŃiilor de mai sus - Sortarea deşeurilor menajere amestecate (manual) în 5 fracŃii



o Hârtie şi carton o Materiale plastice amestecate o Sticlă (doar cea care nu este spartă, sortată pe culori) o Metale o Reziduuri

- Vânzarea fracŃiilor separate, depozitarea reziduurilor OpŃiunea 2 : Sisteme de colectare la punct fix pentru anumite fracŃii - PopulaŃia separă deşeurile din ambalaje de reziduuri la sursă şi le sortează pe

anumite fracŃii, - PopulaŃia aduce deşeurile din ambalaje sortate la un punct de colectare din

oraşul sau satul lor (densitatea punctelor de colectare depinde de cantitatea de deşeuri pe cap de locuitor care se va colecta),

- PopulaŃia pune fracŃiile sortate în containere la punctul de colectare, - ConŃinutul containerelor este ridicat şi transportat la o staŃie de sortare pentru a

îmbunătăŃi calitatea materialelor reciclabile pentru respectarea cerinŃelor reciclatorilor OpŃiunea 3 : Colectarea separată a anumitor fracŃii în sistemul de colectare din uşă în uşă (colectare la sursă) - PopulaŃia separă deşeurile de ambalaje de reziduuri la sursă şi le sortează pe

anumite fracŃii - Deşeurile sortate sunt colectate din gospodării în containere/pungi din plastic

de operatorii de deşeuri, - Camioanele cu compactor pentru deşeuri ridică fracŃiile colectate, - FracŃiile de deşeuri sunt transportate la o staŃie de sortare pentru îmbunătăŃirea

calităŃii materialelor reciclabile pentru a fi în concordanŃă cu cerinŃele reciclatorilor, - Diferitele fracŃii reciclabile sunt vândute reciclatorilor pentru reciclare sau

recuperarea energiei. Criterii principale de diferen Ńiere, şi compara Ńie

- OpŃiunea 1 are cel mai slab punctaj la aproape toate criteriile de evaluare. o Este costisitoare , în special în ceea ce priveşte valoarea materialelor

reciclate; o În ceea ce priveşte mediul, opŃiunea nu este recomandabilă, deoarece

materialele reciclabile vor fi cel mai probabil contaminate şi prin urmare nu vor mai putea fi reciclate;

o Procedura poate implica riscuri pentru s ănătatea muncitorilor; şi o Deoarece nu există multe instalaŃii de sortare a deşeurilor municipale

amestecate în Europa, experienŃa este limitată şi ar putea apărea probleme tehnice .

- O2 (sistemul de colectare la punct fix) este mai pu Ńin costisitor decât O3 (sistemul de colectare separată din uşă în uşă)


În ceea ce priveşte suportabilitatea, O2 (sistemul de colectare la punct fix) este sistemul selectat.


Zonele urbane - Se va organiza o reŃea de puncte de colectare, unul la 500 de locuitori, în

zonele urbane, fiecare cu un container pentru hârtie/carton, 1 sau 2 pentru deşeurile din plastic (inclusiv metale) şi 3 containere pentru ambalajele din sticlă (albă, maro, verde).

- Punctele de colectare vor fi asfaltate sau betonate, şi îngrădite. - În containerul pentru deşeuri din hârtie se vor colecta nu numai deşeurile

provenite din ambalaje de hârtie, ci şi alte deşeuri din hârtie. - Punctele de colectare vor fi localizate astfel încât un punct de colectare să

deservească 500 de locuitori. - Containerele se vor instala treptat, pe etape în perioada 2008 - 2012. Zonele rurale - Începând cu 2012 se vor organiza puncte de colectare şi în zonele rurale pe

baza experienŃei din zonele urbane, dar doar pentru sticlă (3 containere per punct de colectare).

- Compostarea hârtiei în unităŃi de compostare în gospodării va contribui la îndeplinirea Ńintelor privind privind recuperarea/reciclarea deşeurilor din ambalaje.

- FracŃiile colectate vor fi transportate cu camioane cu compactor cu 3-osii la o staŃie de sortare pentru sortare adecvată.

Toate echipamentele pentru pre-colectare şi colectare vor fi gestionate de operatorul care asigură serviciile de colectare a deşeurilor. • Dacă va fi necesar (de exemplu datorită faptului că ipotezelor emise în în acest

Master Plan privind deşeurile provenite din ambalaje nu se vor realiza) sistemul urban (colectarea tuturor fracŃiilor de deşeuri provenite din ambalaje) poate fi extins la



zonele rurale din apropierea oraşelor (cea mai eficientă metodă din punct de vedere al cheltuielilor).


Îndeplinirea Ńintelor privind reducerea cantit ăŃilor de de şeuri biodegradabile depozitate


Există trei grupuri de ”opŃiuni”, după cum urmează: OpŃiuni (nenumerotate) introduse în primul rând ca măsură privind îndeplinirea Ńintelor pentru deşeuri de ambalaje OpŃiune : Compostare în gospodării a deşeurilor biodegradabile din zonele rurale � Distribuirea containerelor pentru compostare în gospodăriile din zonele rurale

împreună cu un pachet de suport tehnic, astfel încât să poată composta deşeurile biodegradabile

OpŃiune: Colectarea separată a deşeurilor provenite din hârtie şi carton în zonele urbane şi, parŃial, în zonele rurale � Această opŃiune este inclusă în completare, pentru întregire. A fost descrisă

mai sus în cadrul opŃiunilor de recuperare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje, dar deoarece hârtia şi cartonul sunt biodegradabile, opŃiunea va contribui la îndeplinirea Ńintelor privind deşeurile biodegradabile.

Măsurile de mai sus sunt estimate ca fiind suficiente pentru îndeplinirea obiectivelor din Directiva privind depozitea deşeurilor biodegradabile. OpŃiuni suplimentare pentru îndeplinirea Ńintelor OpŃiunea 1 : Compostare centralizată a fracŃiunilor de deşeuri biodegradabile colectate separat în mod corepunzător, sau a fracŃiunilor cu conŃinut ridicat biodegradabil. Aceste fracŃiuni sunt:

o Deşeuri municipale din parcuri şi grădini; o Deşeuri din pieŃe;

OpŃiunea 1a (alternativă pt. O1): Compostarea in situ a deşeurilor (frunze, iarbă etc.) din parcuri şi grădini din zonele urbane OpŃiunea 2 : Colectarea separată a deşeurilor din alimente din restaurante, cantine, supermarketuri, care apoi sunt recuperate ca hrană pentru porcine. OpŃiunea 3 : Extinderea schemei de compostare în gospodării la zonele urbane acolo unde gospodările au spaŃiu suficient pentru a realiza compostarea. OpŃiunea 4 : Organizarea staŃiei de tratare mecanico-biologică pentru tratarea fluxului de deşeuri reziduale, reducându-se cantităŃile de deşeuri depozitate la mai puŃin de 30%. OpŃiunea 5 : Incinerarea fluxurilor de deşeuri reziduale OpŃiuni (nenumerotate) pentru nămolurile de epurare. Nămolurile provenite de la epurarea apelor uzate sunt deşeuri biodegradabile, iar volumul de nămoluri generat va creşte destul de repede datorită implementării Directivei privind epurarea apelor uzate urbane. Depozitarea nu este considerată o opŃiune bună. OpŃiunea : Recuperarea pentru agricultură OpŃiunea : Recuperarea energiei OpŃiunea : Utilizarea ca material de acoperire a depozitelor

Criterii principale de diferen Ńiere, şi compara Ńie

Primul grup cu cele două opŃiuni de mai sus ar trebui luat în consideraŃie deoarece este eficient din punct de vedere al costurilor pentru îndeplinirea Ńintelor nu numai privind deşeurile biodegradabile, ci şi pentru deşeurile de ambalaje. În ceea ce priveşte al doilea grup de opŃiuni, costul este de departe cel mai important criteriu de diferenŃiere. Cele mai atractive opŃiuni privind costurile sunt O1a (compostarea in situ a deşeurilor din parcuri şi grădini) şi O3 (extinderea schemei de compostare în gospodăriile din zonele urbane adecvate). O5 (incinerarea) este cea mai costisitoare opŃiune. În ceea ce priveşte nămolurile de epurare, recuperarea pentru agricultură este o opŃiune atractivă, dar nu este una care poate fi considerată adecvatată pe termen scurt sau chiar mediu. Doar în momentul în care va exista un control al cantităŃii de deşeuri industriale deversate în sistemul de canalizare, nămolurile de epurare se vor conforma cu standardele de calitate impuse. Celelalte două opŃiuni (co-incinerarea în fabrici de ciment, utilizarea ca material de acoperire a depozitului) sunt opŃiuni valabile şi ar trebui luate în considerare.




OpŃiunile selectate sunt primele două enumerate mai sus, şi anume compostarea în gospodării a deşeurilor biodegradabile din zonele rurale şi colectarea separată a deşeurilor din hârtie şi carton în zonele urbane. În cazul în care măsurile se dovedesc a nu fi suficiente pentru îndeplinirea Ńintelor privind deşeurile biodegradabile, atunci trebuie inteprinse alte măsuri: • compostarea in situ a deşeurilor din parcuri şi grădini) şi • extinderea schemei de compostare în gospodăriile rurale la gospodăriile din zonele

urbane Descrierea op Ńiunii selectate

Compostarea în gospodării � Începând cu anul 2010, promovarea compostării în gospodăriille din zonele

rurale; gospodăriile din zonele rurale vor fi încurajate să composteze atât deşeurile putrescibile din bucătării şi din grădini, cât şi deşeurile din hârtie şi carton.

� Toate gospodăriile din zonele rurale din judeŃ vor primi containere pentru compostare. Compostarea în containere nu este singura variantă, şi în cazul în care permit circumstanŃele unele familii pot prefera (sau să continue) compostarea în aer liber, şi unde este fezabil aceasta va fi încurajată şi susŃinută.

� Se propune ca schemele să fie extinse treptat la întreg judeŃul. În primul an se va executa un exerciŃiu pilot într-un număr redus de comune. Acest exerciŃiu pilot va fi susŃinut de un proiect de AsistenŃă Tehnică (AT) în care se va dezvolta o strategie de conştientizare publică şi de informare, vor fi produse materialele promoŃionale şi informaŃionale necesare, şi instrumentele adecvate pentru motivarea proprietarilor de gospodării, vor fi colectate reacŃiile proprietarilor de gospodării, iar exerciŃiul pilot va fi evaluat pentru a optimiza schema de compostare în gospodării la întreg nivelul judeŃului.

� IniŃiativa va fi treptat extinsă la mai multe zone rurale, în special la gospodăriile izolate şi satele de mici dimensiuni. Schema ar trebui sa fie extinsă la 22% din gospodăriile din zona rurală în 2010, 44% în 2011, 66% în 2012 şi 80% în 2013. Aceasta trebuie sprijinită de o campanie semnificativă de conştientizare publică şi susŃinere practică din partea autorităŃilor, şi introducerea stimulentelor economice.


Deşeuri menajere periculoase


OpŃiunea 1 : Colectarea cu unităŃi mobile OpŃiunea 2 : Colectarea directă din gospodării OpŃiunea 3 : Puncte de colectare cu personal calificat OpŃiunea 4 : Containere de colectare în locaŃii care nu sunt păzite OpŃiunea 5 : Colectare de către unităŃi ateliere şi companii specializate


OpŃiunea 1 totalizează un punctaj fie cel mai bun, fie aproape cel mai bun pentru toate criteriile, în special pentru � Costuri � Fezabilitate tehnic ă � Sănătate şi siguran Ńă


� OpŃiunea 1: Colectarea cu unităŃi mobile


� La fiecare trei luni (aproximativ), un vehicul specializat de colectare va fi adus la un punct de colectare sau loc de colectare în care se colectează deşeuri periculoase pentru circa 2 sau 3 ore. Locuitorii din zonele învecinate aduc deşeurile periculoase la acest vehicul.

� 4000 - 5000 de persoane sunt deservite de un punct de colectare, iar un vehicul de colectare poate deservi până la 700.000 de oameni. Acest sistem este foarte obişnuit şi acceptat de populaŃie.

� Responsabilitatea privind colectarea deşeurilor periculoase aparŃine operatorului privat care are sarcina de a colecta, transfera şi transporta deşeurile casnice şi cele similare. Costurile vor fi incluse în taxa pentru gestionarea deşeurilor.

� Aceste deşeuri vor fi apoi transportate la o instalaŃie de tratare a deşeurilor periculoase sau depozitate, până în momentul în care deşeurile periculoase se pot depozita în condiŃii de siguranŃă sau se reciclează.

Activitatea sau obiectivul gestion ării

Colectarea de şeurilor voluminoase



deşeurilor OpŃiuni luate în considerare

OpŃiunea 1 : Organizarea de puncte de colectare pentru colectarea deşeurilor voluminoase de la populaŃie OpŃiunea 2 : Scheme de colectare din uşă în uşă la perioade de timp stabilite


Costul reprezintă principalul criteriu de diferenŃiere, cu O1 cu cel mai mic cost Cu toate acestea O1 deasemenea totalizează un punctaj mai mare în ceea ce priveşte complexitatea managementului, deoarece este mai simplu de implementat.


În ceea ce priveşte suportabilitatea, O1 este opŃiunea aleasă.


1. Există locaŃii speciale pentru colectarea deşeurilor voluminoase. PopulaŃia duce deşeurile voluminoase la aceste locaŃii.

2. Colectarea deşeurilor voluminoase va fi responsabilitatea operatorului privat care are sarcina de a colecta, transfera şi transporta deşeurile menajere şi similare. Operatorul privat va identifica locaŃiile adecvate pentru instalarea temporară a containerelor. Se va transmite un program pentru organizarea autorităŃilor locale corespondente sau organismul reprezentativ al autorităŃilor locale. Costul va fi integrat taxei de gestionare a deşeurilor.


Colectarea de şeurilor din construc Ńii şi demol ări

Gestionarea deşeurilor

Deşeurile din construcŃii şi demolări sunt importante deoarece conŃin materiale periculoase cum ar fi azbestul şi plumbul. Deşeurile din construcŃii şi demolări sunt parte a deşeurilor industriale. Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor a stabilit obiective şi Ńinte pentru fluxurile de deşeuri din construcŃii şi demolări. Aceste Ńinte vizează o gestionare corespunzătoare a deşeurilor din construcŃii şi demolări şi prin urmare şi reducerea impactului asupra mediului şi sănătăŃii. Obiectivele se adresează în principal industriei.

OpŃiune propus ă

Se recomandă ca autorităŃile locale să motiveze companiile private sau companiile locale de construcŃii pentru reciclarea deşeurilor din construcŃii şi demolări. Aceste companii sunt responsabile cu colectarea, transportul şi tratarea deşeurilor din construcŃii şi demolări. În general fiecare comună posedă un şantier şi la aceste locaŃii se recomandă să existe posibilitatea suplimentară de distrugere a deşeurilor din construcŃii şi demolări. Se recomandă închirierea sau preluarea în leasing de distrugătoare semi-mobile pentru că generarea de deşeuri din construcŃii şi demolări este exactă şi nu este necesar să fie un distrugător mixt, care nu este eficient din punct de vedere economic. SoluŃia finală pentru reciclarea deşeurilor din construcŃii şi demolări este sarcina studiului de fezabilitate.


Colectarea De şeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE)

Gestionarea deşeurilor

Până în 2006 trebuie să se organizeze puncte de colectare selectivă pentru colectarea selectivă. Primăriile au început să implementeze această cerinŃă în 2006, şi un număr de oraşe şi municipii (de exemplu Suceava şi Fălticeni) au acordat privilegii pentru a permite deŃinătorilor de deşeuri sa le predea fără costuri. Volumele de deşeuri colectate sunt încă relativ scăzute.


Transfer şi transport Notă: Aici se preteaz ă o prezentare pu Ńin diferit ă datorit ă num ărului mare de op Ńiuni, sub-op Ńiuni şi variante care au fost luate în considerare. Crite riile relevante de evaluare sunt aici cele legate de cost uri şi de caracterul practic/fezabilitatea şi flexibilitatea sistemului

Tipul de TS OpŃiunea 1 : Reîncărcare în containere mai mari OpŃiunea 2 : Reîncărcare în containere închise, compactare OpŃiunea 3 : Depozitare intermediară, compactare OpŃiunea aleasă Reîncărcare în containere mai mari, fără compactare: datorită tonajelor şi distanŃelor, sunt necesare sisteme simple. Compactarea la staŃia de transfer nu se justifică din



punct de vedere economic. Cântar? Op Ńiunea 1 : da

OpŃiunea 2 : nu este obligatoriu OpŃiune aleasă Se vor prevedea cântare la toate staŃiile de transfer.

Mod de transport

OpŃiunea 1: rutier OpŃiunea 2 : feroviar OpŃiunea 3 :combinat OpŃiunea aleasă • Este exclus transportul exclusiv pe cale ferată, deoarece reŃeaua feroviară din judeŃul

Suceava este foarte modestă. • De asemenea, combinarea modurilor de tranport nu are sens, deoarece fie este

necesară o staŃie de transfer suplimentară (re-încărcarea deşeurilor din trenuri în vehicule de transport), fie sistemul feroviar existent trebuie extins până la depozite.

• Prin urmare analiza se concentrează pe transportul rutier. Conceptul de transport

OpŃiunea 1 : echipamente roll-off (roll-on) (camioane şi containere) OpŃiunea 2 : echipamente skip (camioane şi containere) OpŃiunea 3 : autobasculante OpŃiunea aleasă • Echipamentele skip nu sunt de interes, deoarece capacitatea vehiculelor nu se

măreşte. • Autobasculantele ar necesita măsuri speciale la ST pentru încărcare. Acest lucru nu

este în conformitate cu obiectivul privind umplerea containerelor de la staŃiile de transfer doar de către şoferii vehiculelor de colectare. Prin urmare utilizarea de autobasculante pentru transportul deşeurilor nu este recomandată.

• Echipamentele roll-off (roll-on) sunt foarte utilizate pentru transportul deşeurilor în Europa. ExperienŃa privind aceste echipamente este bună. Capacitatea poate varia de la mai mică de 10m³, la mai mare de 30m³.

Tip vehicul Op Ńiunea 1 : vehicule articulate OpŃiunea 2 : camion cu remorcă OpŃiunea 3 : camion OpŃiunea aleasă • Camioanele simple sunt flexibile, şi în zonele cu o infrastructură mai proastă sau la

depozite. Dar eficienŃa privind transportul nu este aşa de mare, deoarece camioanele simple transportă doar un singur container şi nu trebuie să aibă o sarcină mai mare de 19,5 tone, în timp ce camioanele articulate transportă containere mult mai mari, iar un camion cu remorcă transportă două containere cu o sarcină maximă de 34,5 tone.

• Vehiculele articulate, deşi asigură o capacitate de transport suficientă, nu prezintă flexibilitate în ce priveşte cerinŃele diferite de sarcină/încărcare. Amplasamentele pentru depozite şi drumurile mai mici sunt mult mai puŃin accesibile camioanelor articulate decât camioanelor cu remorcă.

• Vehiculele utilizate ar trebui să fie camioane cu remorci cu 3 osii. StaŃie de transfer săptămână

OpŃiunea 1 : 5 zile pe săptămână Option 2 : 6 zile pe săptămână OpŃiunea aleasă Adoptarea sistemului cu 6 zile pe săptămână presupune reducerea numărului de vehicule din parcul auto cu unul sau două camioane şi prin urmare şi reducerea semnificativă a costurilor. Se recomandă sistemul cu 6 zile pe săptămână.

Schimburi pe zi

OpŃiunea 1 : 1 schimb OpŃiunea 2 : 2 schimburi OpŃiunea aleasă Se recomandă sistemul cu un schimb, deoarece cheltuielile F&Î prevăzute pentru sistem cu 1 schimb sunt mai mici decât cele prevăzute pentru un sistem cu două schimburi.

Management privind parcul auto

OpŃiunea 1 : management descentralizat privind parcul auto per staŃie de transfer OpŃiunea 2 : management centralizat privind parcul auto pentru judeŃul Suceava OpŃiunea aleasă



OpŃiunea privind planificarea centralizată şi supravegherea parcului auto permite optimizarea proceselor logistice şi asigură o flexibilitate maximă în alocarea capacităŃii de transport şi forŃei de muncă.

Configura Ńia depozitului şi sta Ńiilor de transfer

OpŃiunea 1 : două depozite, unul la Moara şi unul la Pojorâta şi 5 staŃii de transfer la RădăuŃi, Gura Humorului, Fălticeni, Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc OpŃiunea 2 : Doar un depozit, la Moara, li 5 staŃii de transfer, la RădăuŃi, Gura Humorului, Fălticeni, Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc. OpŃiunea aleasă Se recomandă OpŃiunea 1 care este mult mai puŃin costisitoare decât OpŃiunea 2: 6,85€ vs. 7, 42€-tonă. OpŃiunea 1 (două depozite, 5 staŃii de transfer).


Pe baza celor menŃionate mai sus, sistemul de transfer trebuie configurat după cum urmează: Se vor executa (sau extinde) 5 staŃii de transfer la:

• RădăuŃi • Gura Humorului • Fălticeni • Gura Humorului, şi • Câmpulung Moldovenesc

Dintre aceste staŃii de transfer, doar RădăuŃi şi Fălticeni vor avea personal propriu, în timp ce celelalte trei staŃii de transfer vor fi simultan manipulate de şoferii mijloacelor de colectare şi/sau de transport. Aici activitatea se concentrează la porŃi pentru asigurarea accesului la staŃia de transfer. (PorŃile trebuie echipate cu telecomenzi – dispozitive de recepŃie-transmisie automată). Transportul se va face printr-un sistem cu 1 schimb cu camioane cu remorcă cu 3 osii, fiecare cu două containere roll-off de 25m³ şi asigurând o capacitate maximă de transport de circa 20 tone pe cursă. Compactarea nu este prevăzută la staŃiile de transfer, deoarece costurile sunt mari în comparaŃie cu eficienŃa transportului (datorită sarcinii maxime totale = 38 t), deoarece trebuie luat în considerare tonajul maxim de transport de circa 20 tone, iar compactarea deşeurilor colectate se relizează în timpul colectării. Sistemul va cuprinde 6 zile pe săptămână, Repartizarea zonelor fiecărei staŃii de transfer se va amâna pentru o fază ulterioară a proiectului.


Depozitarea de şeurilor


Incinerarea nu este luată în consideraŃie ca alternativă la depozitare datorită costurilor mai mari. Analiza opŃiunilor prin urmare se concentrează pe amplasamentele possibie identificate de judeŃ pentru depozite. Două amplasamente posibile pentru deposit în partea de est a Suceava OpŃiunea 1 : Depozit la Vornicenii Mari OpŃiunea 2 : Depozit la Vornicenii Mici Două amplasamente posibile pentru deposit în partea de vest a Suceava OpŃiunea 1 : Depozit la “Pojorâta 1” OpŃiunea 2 : Depozit la “Pojorâta 2”


În ceea ce priveşte opŃiunea depozit în partea de est Suceava pricipalul criteriu de diferenŃiere este distanŃa faŃă de cea mai apropiată zonă rezidenŃială. În ceea opŃiunea deposit la Vornicenii Mici, acesta este adiacent unei zone rezidenŃiale, ceea ce îl face inadecvat. În general Vornicenii Mari poate fi acceptat ca amplasament pentru depozit, deşi va fi necesară realizarea unui drum de acces. În ceea ce priveşte opŃiunea depozit în partea de vest Suceava pricipalele criterii de diferenŃiere sunt dimensiunea amplasamentului şi impactul posibil asupra pânzei freatice. Pojorâta 2 este deasemenea prea mic pentru a asigura capacitatea necesară, şi se află la o distanŃă de doar 1500 m de o arie cu apă de protecŃie. Impactul asupra pânzei freatice nu poate fi exclus, deoarece amplasamentul este localizat în roci de baza faliate, zonă în care debitul pânzei freatice este variabil.



În ceea ce priveşte alte elemente caracteristice ale amplasamentelor pentru diferenŃiere, acestea nu sunt relevante.

OpŃiune selectat ă

Ampalasmentele Vornicenii Mari (Moara) şi Pojorâta 1 sunt recomandate pentru realizarea şi gestionarea de depozit ecologice în judeŃul Suceava.


Depozit • Depozitul de la Vornicenii Mari (Moara) va curpinde 3 celule, cu capacitate de

1,7 Mtone, 1,3 Mtone şi respictiv 0,7 Mtone. • Depozitul de la Pojorâta 1 ca cuprinde 1 celulă cu capacitate de 0,5 Mtone. • Zonele pentru depozit vor include un drum perimetral de acces, drum de acces

pentru compactor, o instalaŃie pentru tratarea levigatului şi un sistem pentru arderea gazului. Pe măsură ce activitatea de depozitare progresează, se vor construi rampe pentru a permite vehiculelor de colectare şi vehiculelor pentru transport să aibă acces la zona de descărcare. Se va utiliza un compactor pentru a mări densitatea deşeurilor îngropate. Fiecare celulă va fi dotată cu un sistem de colectarea a levigatului. Sistemul de colectare a levigatului va cuprinde un sistem de drenare cu conducte de colectare a levigatului. Sistemul va fi instalat înainte de punerea în funcŃiune a celulei. Sistemul de colectare a levigatului va transporta levigatul la staŃia de tratatre a acestuia pentru a fi tratat. Sistemul de ardere a gazului va fi utilizat pentru arderea biogazului generat de deşeurile îngropate în timpul procesului de fermentare. Biogazul va fi colectat de un sistem de colectare care în mod obişnuit este alcătuit din puŃuri cu conducte de racordare. Sistemul de colectare a gazului va fi instalat mai ales în timpul funcŃionării sau în timpul fazelor de închidere. Sistemul de colectare a gazului permite gazului generat de a fi transportat la sistemul de ardere a gazului.

Comentariu: În data de 1 octombrie 2008, Comuna Pojorâta a confirmat faptul că amplasamentul propus iniŃial pentru depozit nou la Pojorâta se poate extinde până la o suprafaŃă de 9 ha.

• Propunerea tehnică inclusă în acest master plan corespunde ariei şi suprafeŃei de 5 ha propusă iniŃial de Comuna Pojorâta. La faza Studiului de Fezabilitate se va studia noul amplasament pentru depozit conform extinderii.


Închiderea depozitelor şi gropilor de gunoi neconforme existente: 7 depozit e, 177 gropi de gunoi

OpŃiuni luate în considerare OpŃiunea 1 – numai procedura de închidere şi acoperire standardizată

Toate amplasamentele acoperite conform Directivei 1991-31-CE/ Ord nr. 757 din 26 noiembrie 2004 La gropile de gunoi cu suprafaŃă mai mare de 0,25 hectare, deşeurile sunt relocalizate intern

OpŃiunea 2 – combinaŃie de acoperire şi curăŃare Depozite acoperite conform Directivei 1991-31-CE/OrdonanŃa nr. 757 20% gropi de gunoi acoperite conform Directivei menŃionate anterior 80% gropi de gunoi curăŃate prin relocalizarea deşeurilor

OpŃiunea 3 – combinaŃie între procedura de închidere şi acoperire simplificată şi cea standardizată

Depozite acoperite conform Directivei 1991-31-EC / Ordin. Nr. 757/2004 Gropi de gunoi acoperite conform procedurii simplificate Ordin 1274/2005 în gropi de gunoi cu zona mai mare de 0,25 hectare, deşeurile sunt relocalizate intern


� Cost : OpŃiunea 1 costă 15,6 milioane EUR pentru acoperirea convenŃională (Directiva privind depozitarea) a tuturor amplasamentelor cu relocalizarea internă a deşeurilor pentru amplasamente mai mare de 0,25 hectare. OpŃiunea 2 costă 12,0 milioane EUR pentru curăŃarea principalelor gropi de gunoi şi acoperirea gropilor de gunoi rămase şi a tuturor depozitelor conform Directivei privind depozitarea, şi OpŃiunea 3 costă 9,1 milioane EUR pentru acoperirea convenŃională pentru depozitele orăşeneşti, şi pentru acoperire simplificată a gropilor de gunoi din zonele rurale şi urbane (conform criteriilor menŃionate privind mărimea amplasamentului şi volumul depozitării), cu relocalizarea



internă a deşeurilor (profilare, conturare) pentru gropile de gunoi cu suprafaŃă mai mare de 0,25 hectare.

OpŃiune selectat ă

OpŃiunea 3

Descriera op Ńiunii selectate

OpŃiunea 3 – amestec de procedură standard şi simplificată de închidere şi acoperire

o Depozite acoperite conform Directivei 1991-31-EC / Ordin. Nr. 757/2004

o Gropi de gunoi acoperite conform procedurii simplificate conform Ordinului

1274/2005; în cazul gropilor de gunoi cu o suprafaŃă mai mare de 0,25 ha, deşeurile sunt relocalizate intern

Figura 0. 6: Sistem de transfer selectat



Figura 0. 7: LocaŃia potenŃialelor depozite în judeŃul Suceava

0.6 PLAN DE INVESTIłII PE TERMEN LUNG

InvestiŃii Este întocmit un plan de investiŃie pe termen lung pentru întreaga perioadă de referinŃă a Master Planului. Acesta include nu doar programul prioritar de investiŃie pentru infrastructură (proiectul), pentru care se va folosi o co-finanŃare UE, la care se face referire în secŃiunea 0.10 dar, de asemenea şi alte investiŃii cum ar fi pentru celule de depozitare, vehicule de colectare şi transport, investiŃii pentru înlocuiri şi orice investiŃii capitale care nu sunt eligibile pentru finanŃare UE.

Sumele care se vor investi conform planului de investiŃie pe termen lung sunt indicate în tabelul şi figura de mai jos.

Tabel 0. 27: Program de investiŃii pe termen lung: rezumatul costurilor de capital în 2037, milioane € 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 5,2 6,4 24,8 16,5 3,3 2,8 0,4 1,0 0,9 0,6 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 3,3 2,5 5,4 1,1 1,3 1,2 0,6 4,6 2,0 3,8 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 1,0 1,4 1,2 1,1 0,7 3,3 2,5 19,4 17,0 1,5

Pojorita 2

Pojorita 1



Suceava Waste Management Masterplan- Long Term Investemnt Programme- € millions

0

5

10

15

20

25

30

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

2028

2029

2030

2031

2032

2033

2034

2035

2036

2037

Figura 0. 8: Programul de investiŃii pe termen lung: rezumatul costurilor de capital în 2037

Mai jos este prezentat un grafic care arată programul diferitelor categorii de cheltuieli de capital.

Master Plan privind Gestionarea Deşeurilor – Jude Ńul Suceava Plan de Investi Ńii pe termen lung – milioane euro



Figura 0. 9: Programarea în timp a investiŃiilor din Master Plan



0.7 ANALIZA FINANCIAR Ă ŞI ECONOMICĂ

UE stabileşte metoda deficitului de finanŃare ca bază pentru calcularea subvenŃiei UE pentru proiectele generatoare de venit. Calcularea deficitului de finanŃare stipulează faptul că cheltuielile eligibile nu pot depăşi valoarea curentă a investiŃiei din care se scade valoarea curentă a veniturilor nete din investiŃie pentru o perioada de referinŃă specifică, adecvată categoriei de investiŃie în cauză. Determinarea nivelului de asistenŃă din partea ComunităŃii Europene se bazează pe rata „deficitului de finanŃare” a proiectului, respectiv partea de costuri deduse a investiŃiei iniŃiale neacoperite de venitul net deductibil al proiectului. Identificarea cheltuielilor eligibile asigură faptul că proiectul are suficiente resurse financiare pentru a fi implementat şi evită acordarea unui avantaj exagerat beneficiarului ajutorului, respectiv supra-finanŃarea proiectului.

Costul de investiŃie şi fluxul de numerar net reprezintă principalii parametri în determinarea deficitului de finanŃare. InvestiŃia totală şi fluxul de numerar net sunt deductibile, iar rata de deducere utilizată este de 5%. Este recomandată o rată financiară de deducere de 5% în termenii reali, ca o cotă de nivel pentru proiectele de investiŃie publică cofinanŃate prin fondurile de coeziune şi regionale.

Deficitul de finanŃare este calculat în tabelul de mai jos. Tabel 0. 28: Deficit de finanŃare – determinarea subvenŃiei de la UE Etapa 1 – Rata deficitului de finan Ńare Mii RON Mii Euro Costuri de investiŃii actualizate (CIA) 202 181 56 389 Venitul net actualizat (VNA) 16 041 4 474 Cheltuieli eligibile maxime 186 140 51 915 Rata deficitului de finan Ńare 92% 92% Etapa 2 – Valoarea de Decizia (VD) Costurile eligibile (CE) de investiŃie 228 806 58 668 Valoarea de Decizie (VD) 210 653 54 014 Pasul 3 Identificare valorii maxime a subven Ńiei UE Valoarea de Decizie (VD) 210 653 54 014 Rata maximă de co-finanŃare (Max Crpa)1 80% 80% Valoarea maximă a subvenŃiei UE 168 522 43 211

Venitul provenit din deşeuri care rezultă din tarife se presupune că este de aproximativ 124 ron/tonă (în 2009), şi vor creşte odată cu veniturile. Acesta corespunde pragului suportabilit ăŃii presupuse din venitul primei decile. Nu se emite nicio ipoteză privind forma precisă sau tarifele pentru deşeurile menajere sau producătorii de deşeuri municipale. Veniturile nete sunt deductibile pe perioada proiectului. Deficitul de finanŃare se ridică la 92%. În acest caz, operatorul nu va întâmpina probleme de lichiditate şi va fi capabil sa-şi acopere toate cheltuielile, inclusiv pe cele legate de investiŃiile pentru înlocuiri.

0.8 SUPORTABILITATE

Conform unui criteriu stabilit de UE, tarifele pentru deşeuri sunt considerate a fi suportabile dacă nu se ridică la mai mult de 1,5% din venit. Pentru a asigura suportabilitatea pentru grupuri cu venit mai mic, acest procent se aplică la decila cu venitul cel mai mic. Statisticile privind venitul la nivel judeŃean nu sunt disponibile, dar se presupune faptul că raportul dintre decila cu venitul cel mai mic şi cea cu venitul mediu este egal cu cel de la nivel naŃional. łinând cont de acest lucru, venitul primei decile în judeŃul Suceava în 2007 a fost de 8106 RON/lună.



În modelul financiar, se presupune că din anul 2008, tarifele pentru deşeuri se vor stabili la 1,5% din venitul primei decile pe gospodărie. Prin definiŃie cheltuielile privind gestionarea deşeurilor vor fi suportabile pentru populaŃie pe baza criteriului stabilit de UE.

0.9 ASPECTE INSTITUłIONALE

În următorii ani, sistemul privind gestionarea deşeurilor va trece de la un sistem în care unitatea administrativă este responsabilă pentru gestionare propriilor deşeuri la un sistem în care:

• toate autorităŃile din judeŃ vor împărŃi două depozite pentru evacuarea deşeurilor nereciclabile;

• colectarea deşeurilor se va organiza la un nivel multi-local al autorităŃilor; • fiecare din cele cinci noi staŃii de transfer va avea o zonă de colectare care include un număr

de unităŃi administrative diferite; • categoriile de deşeuri reciclabile pre-sortate se vor duce la o singură staŃie de sortare din

judeŃ. Pentru a administra un sistem integrat de gestionare a deşeurilor care nu depaşeşte limitele existente ale autorităŃilor locale şi acoperă întreaga suprafaŃă a judeŃului, trebuie constituite structuri administrative noi. In special, se va constitui o AsociaŃie de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) între toate unităŃile administrative din judeŃ, care va fi responsabilă pentru gestionarea deşeurilor municipale din judeŃ. Încă sunt discuŃii privind modelul organizaŃional care se va folosi în România pentru sistemele viitoare privind gestionarea deşeurilor din judeŃ. Totuşi, în mare, sistemul va fi după cum urmează:

1. ADI va fi persoană juridică. Documentele legale (contractul de asociere, articolele asocierii) vor guverna constituirea şi funcŃionarea ADI.

2. ADI va fi responsabilă pentru: o elaborarea şi actualizarea unui plan de lucru o elaborarea unui plan de investiŃie pe termen lung privind infrastructura pentru

gestionarea deşeurilor; o definirea standardelor care trebuie respectate de prestatorul de servicii; o monitorizarea conformităŃii cu aceste standarde; o planificarea aranjamentelor privind împărŃirea costurilor, elaborarea de planuri

multianuale de dezvoltare privind costurile/ taxele o stabilirea regulilor privind fixarea tarifelor o coordonarea campaniei privind compostarea în gospodărie.

3. Consiliul judeŃean este beneficiarul proiectului şi co-finanŃatorul proiectului din partea României. Prin urmare, Consiliul va contracta un împrumut bancar sau de instituŃii financiare internaŃionale pentru a asigura partea sa de cofinanŃare a proiectului. Consiliul judeŃean va fi proprietarul infrastructurii de gestionare a deşeurilor achiziŃionate cu capitalul proiectului.

4. Depozitele ecologice ce vor fi construite prin proiect, vor fi exploatate de câte un operator privat (selectat prin licitaŃie). Contractul va fi semnat de operator şi Consiliul judeŃean.

Serviciile privind gestionarea deşeurilor (colectarea, trasferul şi transportul deşeurilor) se vor concentra în funcŃie de zona geografică deservită de fiecare staŃie de transfer (zona din care deşeurile sunt duse direct de la punctele de colectare la deposit fără a trece pe la staŃia de transfer, va fi o altă zonă). ActivităŃile privind gestionarea deşeurilor din fiecare din aceste zone vor fi prestate de către un operator privat (selectat prin licitaŃie). Contractul va fi semnat de operator şi Consiliul judeŃean.



0.10 PLAN PRIORITAR DE INVESTIłII PENTRU INFRASTRUCTURĂ

Pe baza celor menŃionate mai sus, s-a identificat un set de măsuri prioritare, necesar pentru a găsi soluŃii pentru situaŃiile critice privind depozitele şi pentru a deveni conforme cu Directivele CE în perioadele de tranziŃie agreate. Acest set de măsuri reprezintă prima etapă a Master Planului, şi este denumit „proiect” şi va fi propus pentru co-finanŃare cu UE. UnităŃile teritorial-administrative vor delega furnizorilor de servicii activităŃile de asigurare a serviciilor de gestionare a deşeurilor, inclusiv serviciile de colectare şi transport. Vehiculele pentru colectare şi transport vor fi asigurate de operatorii contractaŃi. Vehiculele de transport, remorcile şi investiŃiile necesare necesare pentru colectarea şi transportul deşeurilor sunt prin urmare excluse din planul prioritar de investiŃie pentru infrastructură. Proiectul include un număr de elemente, cum ar fi:

1. Colectarea reziduurilor (termenul „reziduu’ se referă la fluxul de deşeuri reziduale municipale, neincluzând fracŃiile colectate separat)

2. Colectarea separată a fracŃiilor reciclabile (hârtie şi carton, plastic, metal, sticlă) 3. StaŃii de sortare pentru sortarea finală a fracŃiilor colectate separat 4. Containere pentru compostare pentru gospodăriile rurale 5. Stałii de transfer 6. Depozit judeŃean ecologic pentru deşeuri municipale 7. Închiderea depozitelor şi gropilor de gunoi neconforme existente

Planul prioritar de investiŃie este stablit mai jos, pe componente.

Colectarea rezidurilor

Justificare

Noua investiŃie este necesară pentru asigurarea unui sistem standardizat, integrat în întreg judeŃul cu o acoperire vastă. Sistemul de colectare trebuie să îndeplinească Ńintele specificate în PRGD. Principala Ńintă pentru sistemul de colectare a reziduurilor este extinderea ratei de acoperire la 100% în zonele urbane până în anul 2013 şi extinderea ratei de acoperire a colectării la 80% în zonele rurale până în anul 2009 InvestiŃie InvestiŃia propusă implică implementarea unui sistem de colectare zonal/unitar în întreg judeŃul pe pentru cele 7 zone care se vor contura pe baza sistemului de tranfer. Această opŃiune prevede pentru AsociaŃia AutorităŃilor Locale îndeplinirea responsabilităŃii delegate de autorităŃile locale pentru tratarea şi depozitarea deşeurilor colectate. Sitemul propus de colectare la punct fix se va extinde treptat în întreg judeŃul pentru a reduce costurile pentru echipamente. Se vor utiliza în principal camioane de comapactare deşeuri cu 3 osii (greutatea maximă brută 22,5t, sarcina utilă 12t, sau 24m³ şi/sau16m³ - camioane cu 3 osii cu grutatea maximă brută de 19.5t , sau sarcina utilă de 8t) şi containere metalice Euro de 1,1m³ („decărcare rabatantă”, adică deşeurile sunt descărcate într-un camion, dar containerul nu se mişcă) pentru sistemele de transport, atât în zonele rurale cât şi în cele urbane. Containerele vor fi poziŃionate pe platforme localizate în jurul zonelor populate. Numărul necesar de containere in zona urbană este stabilit în funcŃie de numărul de locuitori care trebuie deserviŃi şi anume 120 locuitori/container şi în zonele rurale 90 locuitori/container. Dacă densitatea populaŃiei (de exemplu în zonele rurale) este mică (mai mică de 7 locuitori/ha), sunt necesare mai multe containere pentru a evita distanŃele prea mari dintre gospodăriile individuale şi următorul container (de preferinŃă mai puŃin de 200m).



Tabel 0. 29: Colectarea rezidurilor - InvestiŃii prioritare

Elementele de investiŃie individuală sunt următoarele: Tabel 0. 30: Defalcarea costurilor de investiŃie pentru colectarea rezidurilor

Articol Număr Cost unitar Cost total Containere, zona urbană 1137 200 227400

Containere, zona rurală 3239 200 647800

Platforme, zona urbană 1137 215 244455

Platforme, zona rurală 3239 215 696385

Total 1816040 Beneficii

• ImbunătăŃirea eficienŃiei colectării deşeurilor • Creşterea ratei de acoperire a serviciilor de colectare pentru gospodării • Reducerea depozitării ilegale a deşeurilor • Îndeplinirea Ńintelor stabilite în Planul Regional de Gestionare a deşeurilor

Colectarea separată a fracŃiilor reciclabile (hârtie şi carton, plastic şi metal,sticlă)

Justificare

Pentru a îndeplini Ńintele specificate în Directiva privind ambalajele şi deşeurile provenite din ambalaje şi transpunerea acesteia în legislaŃia românească, România trebuie să crească treptat cantităŃile de deşeuri de ambalaje care se reciclează sau recuperează până în anul 2016. InvestiŃii OpŃiunea propusă pentru realizarea Ńintelor naŃionale pentru recuperarea şi reciclarea deşeurilor din ambalaje este colectarea separată a deşeurilor menajere provenite din ambalaje la sursă combinată cu sortarea deşeurilor pre-sortate la o staŃie de sortare. Se vor construi puncte de colectare, echipate cu containere de 1.1 m3. Punctele de colectare au suprafaŃa îngrădită şi sunt pavate. Locuitorii trebuie să-şi separe deşeurile la sursă şi să le transporte la punctele de colectare. În zonele urbane, se va prevedea un punct de colectare la 500 de locuitori. Fiecare punct de colectare va avea un container pentru hârtie/ carton, 1 sau 2 pentru plastic şi metale şi 3 containere pentru sticlă (albă, maro, verde). Containerul pentru deşeurile din hârtie, deasemenea este pentru colectarea deşeurilor din hârtie care nu provin din ambalaje, pentru a minimiza cantitatea de hârtie (biodegradabilă) depozitată şi pentru a îmbunătăŃi calitatea hârtiei amestecate. Containerele vor fi golite cu următoarea frecvenŃă: hârtie: săptămânal plastic: de 6 ori pe săptămână sticlă: de 2 ori pe săptămână. În zonele rurale de asemenea se vor prevedea puncte de colectare separată a sticlei‚ pentru trei culori, pentru a se asigura de faptul că Ńintele privind recuperarea şi reciclarea deşeurilor din



ambalaje sunt îndeplinite. Acest lucru se va face începând cu 2012 cu organizarea de puncte de colectare pentru 100% din gospodăriile din zonele rurale din judeŃul Vaslui în 2013.

Crearea de puncte suplimentare de colectare separată a sticlei, pentru trei culori, împreună cu compostarea individuală în zonele rurale a hârtiei şi cartonului ( a se vedea măsura Containere compost pentru gospodăriile individuale de mai jos) şi colectarea separată parŃial a hârtiei şi cartonului în zonele rurale va asigura realizarea Ńintelor din Tratatul de Aderare pentru recuperarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje.

Tabel 0. 31: Deşeuri din ambalaje – investiŃie necesară

Elemente de investiŃie individuală sunt după cum urmează: Tabel 0. 32: Defalcarea costurilor de investiŃie pentru colectarea deşeurilor de ambalaje

Articol Număr Cost unitar (€) Total cost (€) Containere, hârtie şi carton, zona urbană 606 200 121.200

Platforme*, hârtie şi carton, zona urbană 606 378 229.068

Containere, plastic şi metal, zona urbană 910 200 182.000

Platforme*, plastic şi metal, zona urbană 910 378 343.980

Containere, sticlă, zona urbană 1.818 200 363.600

Platforme*, sticlă, zona urbană 1.818 378 687.204

Containere, sticlă, zona rurală 2.397 200 479.400

Platforme*, sticlă, zona rurală 2.397 208 498.576

Total 2.905.028

* Notă „Platforme” înseamnă aici o parte a platformei atribuită unei anumite fracŃii de deşeuri Beneficii

• Conformitatea cu Ńintele din Directiva privind ambalajele şi deşeurile provenite din ambalaje • Reducerea deşeurilor care sunt depozitate • Economii privind materiile prime



• Venituri din vânzarea materialelor reciclabile • Costuri reduse pentru unele industrii de reciclare (de exemplu sticlă)

StaŃii de sortare pentru sortarea finală a fracŃiilor colectate separat

Justificare

Deşeurile de ambalaje care au fost sortate doar de propietarii de gospodării nu sunt suficient de omogene pentru a fi vândute direct celor care le reciclează. Ultimii vor dori respectarea strictă a criteriilor, chiar şi a nivelului impurităŃilor din diferite fluxuri de deşeuri. Deşeurile care nu au fost sortate corect trebuie înlăturate, hârtia şi cartonul trebuie să fie separate în subcategorii diferite, metalele colectate cu materialele plastice trebuie separate, iar materialele plastice care nu sunt PET înlăturate din fluxurile de deşeuri din plastic. Prin urmare este necesară o staŃie de sortare pentru a se realiza o sortare adecvată a deşeurilor pre-sortate. InvestiŃie S-a luat în consideraŃie o staŃie de sortare cu o capacitate de circa 14.000 t/an, în special sortare manuală, localizată lângă noul depozit la Moara.

Tabel 0. 33: InvestiŃie pentru staŃia de sortare

Costurile au fost estimate luând în considerare baza de date a Consultantului privind costurile pentru staŃiile de sortare din Europa.

Deoarece materia este pre-sortată, doar circa 5% din această materie care intră în staŃia de sortare va fi depozitată. Deasemenea, instalaŃia va produce următaorele fluxuri recuperabile:

• hârtie (diferite tipuri) • carton • plastice (PET, alte fluxuri) • aluminiu • metale feroase

Beneficii

• Permite diferitelor fluxuri să fie sortate şi apoi pre-procesate (compactate, balotate) până la un nivel care permite respectarea criteriilor privind calitatea solicitată de cei care reciclează, sau vânzarea la cel mai bun preŃ.

Container pentru compostare pentru gospodăriile din zonele rurale

Justificare

Pentru a îndeplini Ńintele specificate în Directiva privind depozitarea şi cea privind ambalajele şi deşeurile provenite din ambalaje, şi transpunerea acestora în legislaŃia română, România trebuie să limiteze cantitatea de deşeuri care sunt depozitate, încurajarea proprietarilor de gospodării să facă acest lucru acolo unde este fezabil (şi anume în zonele rurale) din punct de vedere al eficienŃei costurilor, şi să maximizeze probabilitatea faptului că materialele vor fi reciclate pentru a fi refolosite (adică ca aditivi pentru sol în grădinile propietarilor de gospodării). Această măsură deasemenea va contribui la îndeplinirea Ńintelor din Directiva privind ambalajele şi deşeurile provenite din ambalaje, deoarece hârtia şi cartonul sunt biodegradabile, şi vor fi compostate.



InvestiŃie IntenŃia este de a oferi containere pentru compostare individuală tuturor celor aproximativ 53.210 de gopospodării din zonele rurale din judeŃ. Compostarea în container nu este singura alternativă, şi acolo unde circumstanŃele permit, unele familii pot prefera utilizarea (sau să continue să folosească) compostării în aer liber, şi unde este fezabil această practică va fi încurajată şi susŃinută. Totuşi, se presupune că din cauza costurilor, majoritatea familiilor vor accepta oferta pentru container pentru compostare individuală.

Conform calculelor noastre, procentele de adoptare a soluŃiei de compostare ar fi următoarele:

� 2010: 22%

� 2011: 44% (adică încă 22% dintre gospodării)

� 2012: 66% (adică încă 22% dintre gospodării)

� 2013: 80% (adică încă 44% dintre gospodării).

Se propune ca această schemă să se extindă gradual la întreg judeŃul. În primul an trebuie realizat un exerciŃiu pilot pentru un număr mic de comune. Acest exerciŃiu pilot va fi susŃinut de un proiect de asistenŃă tehnică (AT)32 în care se va dezvolta o strategie de conştientizare şi informare publică, se perfecŃionează materialele promoŃionale şi informaŃionale necesare, se dezvoltă instrumentele adecvate pentru motivarea proprietarilor de gospodării, se strâng reacŃiile de la proprietarii de gospodării şi se evaluează exerciŃiul pilot pentru a optimiza schema privind compostarea individuală la nivel judeŃean. Tabel 0. 34: Furnizarea de containere pentru compostare pentru gospodăriile din zona rurală

Costurile sunt calculate prin înmulŃirea numărului de gospodării care acceptă container pentru compostare individuală în fiecare an cu un cost unic de 40€. Beneficii

• soluŃii pentru costuri reduse, prin care se evită necesitatea de procesări, transport etc costisitoare.

• va conduce la o compostare de înaltă calitate care se poate folosi pentru îmbunătăŃirea solului din gradinile proprietarilor de gospodării.

• Respectă principiul proximităŃii prin care se minimizează transportul de deşeuri.

Transfer şi transport

Justificare

În cazul în care populaŃia se află la o distanŃă mai mare de, spre exemplu, 15 km de depozitul la care se vor transporta deşeurile, se poate (depinde de volumul de deşeuri) să nu fie eficient din punct de vedere al costurilor utilizarea de vehicule de colectare a deşeurilor pentru a fi transportate la depozit. Costurile se pot reduce prin transferarea deşeurilor din vehiculele de colectare în vehiculele de transport specializate. Acest transfer se realizează într-o staŃie de transfer. InvestiŃie Se vor realiza cinci staŃii de transfer (sau extinde), în zona:

• Radauti 3 Un buget pentru AT a fost inclus în “proiectul pentru care se solicită co-finanŃare de la UE”.



• Gura Humorului • Falticeni • Campulung Moldovenesc • Vatra Dornei

Dintre aceste staŃii de transfer, doar Radauti şi Falticeni vor fi prevăzute cu personal propriu, în timp ce staŃiile de transfer de la Gura Humorului, Campulung Moldovnesc şi Vatra Dornei vor fi manipulate simultan de şoferii mijloacelor de colectare şi/sau transport.

Transportul se va face printr-un sistem cu 2 schimburi cu camioane cu remorcă cu 3 osii, fiecare cărând două containere roll-off de 25m³ şi asigurând o capacitate maximă de transport de circa 20 tone pe cursă. Deşeurile nu se vor compacta la staŃiile de transfer, deoarece costurile cresc neproporŃional în comparaŃie cu eficinŃa transportului tonajul maxim de transport fiind de circa 20 tone, iar deşeurilor vor fi compactate în timpul colectării. Arondarea zonelor la fiecare staŃie de transfer se va amâna pentru o etapă ulterioară a proiectului. Tabel 0. 35: InvestiŃie pentru staŃie de transfer

Beneficii Construirea staŃiilor de transfer va duce la reducerea costurilor totale privind gestionarea deşeurilor

Depozit judeŃean ecologic pentru deşeuri municipale

Justificare Nici unul din depozitele şi gropile de gunoi existente din judeŃul Suceava nu sunt conforme cu Directiva privind depozitarea. Aceste facilităŃi nu sunt salubre şi au un efect advers semnificativ asupra mediului. Prin urmare se va construi un singur depozit ecologic care să respecte standardele din directivă, iar impactul asupra mediului cauzate de deşeurile care vor fi depozitate va fi minimizat. InvestiŃie Din cele patru posibile amplasamente propuse de autorităŃi pentru noile depozitele ecologice în judeŃul Suceava, se recomandă să se adopte cele de la Vornicenii Mari şi Pojorita 1. Depozitul de la Vornicenii Mari va fi realizat treptat ca 3 celule separate, în 2010-2011, 2020 şi 2028. Numai prima celulă formează parte din „proiect”. Capacitatea totală a depozitului va fi de 2,6 milioane tone (Mtone), distribuite între cele 3 celule după cum urmează:

- Celula 1 – 1,7 Mtone - Celula 2 – 1,3 Mtone - Celula 3 – 0,7 Mtone

Depozitul de la Pojorita va cuprinde o singură celulă, capacitatea 0,5 Mtone, şi va fi construită între 2010-2011. Costurile aferente proiectului sunt costurile civile legate de pregătirea primei celule plus toate instalaŃiile fixe şi echipamentele mobile, conform celor de mai jos:



Tabel 0. 36: InvestiŃie pentru depozite Prognoze

Judetul Suceava U.M. 2008 2009 2010 2011 2012

Depozitul din Est - valoarea corespunzatoare invest itieiLucrari civile EURO 4,187,635 4,187,635Echipament fix EURO 540,000 540,000Echipament mobil EURO 355,000 355,000

Depozitul din Vest - valoarea corespunzatoare inves titieiLucrari civile EURO 3,390,010 3,390,010Echipament fix EURO 340,000 340,000Echipament mobil EURO 265,000 265,000

Depozit de deseuri - valoarea investitieiLucrari civile EURO 0 7,577,645 7,577,645 0Echipament fix EURO 0 880,000 880,000 0Echipament mobil EURO 0 620,000 620,000 0

TOTAL GENERAL

Beneficii

• InvestiŃia va asigura capacitatea necesară până în 2016 pentru volumenle mai mari de deşeuri care vor fi generate în judeŃ în următorii ani, cât şi terenul alocat pentru construcŃia următoarelor celule în care se vor depozita deşeurile care vor fi generate până în anul 2037.

• Impactul deşeurilor asupra mediul va fi redus semnificativ în comparaŃie cu situaŃia existentă.

• Construirea unei facilităŃi centralizate relativ mare va asigura faptul că cheltuielile privind gestionarea deşeurilor sunt optimizate, datorită economiilor privind dimensiunile folosite.

ObservaŃie: Pe 1 octombrie 2008, comuna Pojorita a confirmat că amplasamentul propus iniŃial pntru noul depozit ecologic Pojorita poate fi extins la 9 ha. Propunerea tehnică inclusă în prezentul Maste Plan corespunde zonei şi suprafeŃei propuse iniŃial de către comuna Pojorita de 5 ha. În etapa studiului de fezabilitate amplasamentul noului depozit ecologic va fi studiat conform amplasamentului extins.

Închiderea depozitelor şi gropilor de gunoi existente

Justificare

Depozitele şi gropile de gunoi neconforme existente, în momentul în care nu vor mai primi deşeuri, trebuie să fie închise, pentru a minimiza poluarea, zgomotul, pericolul, iar terenul trebuie recultivat pentru a fi utilizat pentru alte activităŃi. InvestiŃie Sunt stabilite diferite date pentru închiderea depozitelor şi gropilor de gunoi neconforme, pentru minimizarea impactului lor asupra mediului, generate în principal de depozitarea deşeurilor în acste locura pentru a minimiza riscurile de impact pe viitor. Pentru închiderea depozitelor şi a gropilor de gunoi neconforme sunt evaluate diferite date de închidere conform impactului lor asupra mediului. Strategia propusă poate fi descrisă după cum urmează:

� Relocarea internă a deşeurilor din gropile de gunoi mici din zona rurală cu suprafaŃa > 0,25 ha

� Acoperirea vechilor gropi de gunoi şi a tuturor depozitelor şi luarea tuturor măsurilor adecvate cum ar fi sistemul de drenaj, sistemul de extragere a gazului (dacă este cazul) pentru gropile de gunoi de dimensiuni mai mari şi pentru toate depozitele orăşeneşti

InvestiŃiile pentru închiderea amplasamentelor depozitelor şi gropilor de gunoi trebuie să se realizeze între 2009 – 2013.



Tabel 0. 37: Închiderea depozitelor şi gropilor de gunoi neconforme existente Prognoze

Judetul Suceava U.M. 2008 2009 2010 2011 2012

Inchiderea depozitelor si a gropilor de gunoi existente (LC) EURO 2,087,500 3,805,750 2,016,375 787,200TOTAL GENERAL

NB: ar trebui să se remarce că alegerea finală (pentru gropile de gunoi) între abordarea de mai sus şi o abordare de acoperire simplificată va fi luată în considerare în etapa de fezabilitate în consultare cu JudeŃul. Beneficii

• InvestiŃia fi conformă cu Directiva privind depozitarea. • Se va reduce levigatul apei poluate din depozite în apa de suprafaŃă şi pânza freatică. • Se va reduce zgomotul şi riscurile privind sănătatea şi siguranŃa care pot fi cauzate de

mirosuri, paraziŃi, incendii, explozii, împrăştieri cauzate de vânt, poluare/discomfort vizual, etc.

• Terenul va fi recondiŃionat până la un nivel la care poate fi utilizat pentru alte scopuri potrivite.

Rezumat privind măsurile prioritare de investiŃie

Următorul tabel prezintă succint lista propusă cu măsurile de investiŃie conform detaliilor anterioare:

Tabel 0. 38: Listă cu măsurile prioritare propuse pentru investiŃie

Investitieexclusiv DN,

AT si PF

Diverse di neprevazute

(DN)AT PF TOTAL

REZUMAT

Colectarea reziduurilor 1,816,040 181,604 90,802 90,802 2,179,248Colectarea separata a hartiei&cartonului 350,268 35,027 17,513 17,513 420,322Colectarea plasticului si a metalului 525,980 52,598 26,299 26,299 631,176Colectarea sticlei 2,028,780 202,878 101,439 101,439 2,434,536Container pentru compostare in gospodariile rurale 2,128,320 212,832 106,416 2,447,568Statie de sortare 3,500,000 350,000 175,000 175,000 4,200,000Statie de transfer 1,070,000 107,000 53,500 53,500 1,284,000Depozit 15,310,890 1,531,089 765,545 17,607,524

Inchiderea depozitelor si a gropilor de gunoi necon forme 9,088,700 908,870 454,435 454,435 10,906,440TOTAL 35,818,978 3,581,898 1,790,949 918,988 42,110,813 Au fost prevăzute alocări de 10%, 5% şi 5% pentru cheltuieli neprevăzute, asistenŃă tehnică (AT) şi respectiv proiectul final (PF). Acest lucru este în conformitate cu Ghidul pentru pregătirea master planurilor pentru proiectele privind gestionarea deşeurilor solide municipale pentru MMDD în proiectul de AT EuropeAid/119086/D/SV/RO, iar sumele sunt în concordanŃă cu practicile tehnice. Sumele pentru cheltuielile neprevăzute, AT şi PF trebuie luate în considerare ca sume totale şi nu ca sume defalcate pe diferite tipuri de elemente componente din tabelul de mai sus. Suma totală este de aprox. €42,1 milioane.

rezumat 3 introducere Şi obiective 3 analiza situa łiei … · 2018-11-05 · technical...

Documents